Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)
1957-06-12 / nr. 3930
Intîmpinaţi cu multă căldură şi dragoste de poporul român Conducătorii poporului frate bulgar şi-au început vizita de prietenie în ţara noastră ORADEA 11. — (De la trimişii speciali „Agerpres“). — Marţi dupăamiază a sosit în Republica Populară Romînă delegaţia guvernamentală şi de partid bulgară care a făcut o vizită în R. P. Ungară. In drum spre patrie, delegaţia va face o vizită prietenească de cîteva zile în ţara noastră, la invitaţia guvernului Republicii Populare Romíne şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei guvernamentale, Todor Jivkov, prim secretar al C.C. al P.C.R. şi membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei de partid, Raiko Damianov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Comerţului, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., Karlo Lukanov, ministrul Afacerilor Externe, membru al C.C. al P.C.R., Stoian Toncev, ministrul Gospodăriei Comunale, Urbanisticii şi Drumurilor, membru al conducerii permanente a Uniunii Populare Agrare Bulgare. La sosirea pe teritoriul românesc, la punctul de frontieră Episcopia Bihorului, solii Bulgariei frăţeşti au fost intîmpinaţi de tovarăşii : Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorrghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Caius Franţescu, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, colonel M. Antonie, precum şi de ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Stoian Pavlov. Au fost de faţă tovarăşii Ferenez Munnich, prim vicepreşedinte al guvernului revoluţionar numDraţi tovarăşi, prieteni şi fraţi romîni. Păşind pe pămîntul romînesc, noi suntem profund emoţionaţi de primirea caldă, frăţească pe care dv. aţi făcut-o solilor poporului bulgar, solilor Partidului Comunist Bulgar. Pretutindeni, în orice ţară socialistă, frăţească, întîlnim unul şi acelaşi tablou. Pretutindeni, reprezentanţii popoarelor noastre sînt intîmpinaţi cu prietenie, ca fraţi, ca fii ai unor popoare hotărîte să meargă umăr la umăr, în orice împrejurări, spre binele şi fericirea popoarelor noastre. Cum se explică, scumpi prieteni, aceste primiri, această atitudine prietenească, frăţească ? Se explică prin aceea că popoarele noastre, atît poporul român cel ungar, cît şi cel bulgar au unul şi acelaşi ţel — construirea societăţii socialiste. Atît bulgarii cît şi romînii, ca şi toate popoarele din ţările socialiste, au aceeaşi ideologie, acelaşi crez, învăţătura atotbiruitoare marxist-leninistă. Şi noi şi dv., scumpi fraţi români, suntem ferm hotăriţi să păstrăm ca pe bunul citoresc-ţărănesc al R. P. Ungare, şi Imre Horvath, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ungare, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care au însoţit pe oaspeţii bulgari pînă la frontieră. Pe peron se aflau de asemenea tavanostru cel mai de preţ prietenia noastră, unitatea ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru că aceasta este garanţia independenţei noastre, a dezvoltării noastre libere şi în viitor. Nici un fel de putere nu va fi în stare să distrugă această mare prietenie dintre popoarele noastre. Ea se va întări și se va dezvolta mereu spre binele popoarelor noastre. Trăiască în veci prietenia romînobulgară! Trăiască unitatea indestructibilă a popoarelor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască popoarele frăţeşti român şi bulgar! (aplauze puternice). La Oradea, mii de locuitori ai oraşului au făcut oaspeţilor o caldă primire. La gară au fost de faţă tovarăşii Ludovic Fazekaş, prim secretar al comitetului orăşenesc P.M.R., şi Andrei Vigh, preşedintele Sfatului popular al oraşului Oradea, activişti roşii Iosif Banc, prim secretar al Comitetului regional de partid Oradea, Nistor Bolojan, preşedintele Sfatului popular al regiunii Oradea, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, oameni ai muncii, ziarişti. Tovarăşul Anton Iugov a rostit următoarea cuvîntare: al organelor locale de partid şi de stat. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Bulgaria şi R.P. Romîne. Tov. Vigh Andrei a adresat oaspeţilor urări de bun sosit, spunînd printre altele : Prin dv., soli al poporului frate bulgar, salutăm poporul bulgar, prieten şi aliat sincer al poporului român, care prin munca lui sîrguincioasă şi cu talentul său admirabil repurtează sub conducerea Partidului Comunist Bulgar, noi şi noi succese în construirea patriei socialiste. Oamenii muncii din oraşul nostru, ca şi cei din întreaga ţară, au fost entuziasmaţi de felul cum a fost primită delegaţia noastră guvernamentală şi de partid în Republica Populară Bulgaria şi de rezultatele vizitei făcute de delegaţia noastră. Şi dv., soli ai gloriosului popor bulgar, sunteţi primiţi cu aceeaşi dragoste de poporul nostru, iar vizita dv. în patria noastră va aduce o nouă contribuţie la adîncirea prieteniei ce s-a legat pe veci între popoarele noastre, la întărirea unităţii ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică şi marea Chină populară. A răspuns tov. Karlo Lukanov, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Bulgaria, membru al C.C. al P.C.R., care a spus : „Delegaţia noastră soseşte în ţara dv. după o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Vă este cunoscut că acum 7 luni R. P. Ungară a trecut printr-un grav pericol. După vizita făcută, vă putem încredinţa că astăzi pretutindeni în această ţară socialismul creşte şi se întăreşte. Popoarele noastre, sub conducerea partidelor noastre marxist-feniniste, şi-au luat sarcina nobilă de a crea un viitor fericit pentru toţi cei ce muncesc, de a crea o viaţă însorită copiilor noştri. îndeplinirea acestei sarcini va necesita eforturi de ani şi zeci de ani, dar ea va fi dusă la bun sfîrşit. De aceea prietenia noastră trebuie să fie o prietenie de secole, o prietenie în numele socialismului şi comunismului. Drumul nou pe care merg cu hotărîre popoarele noastre este drumul deschis de marea noastră prietenă Uniunea Sovietică, de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. încredinţăm pe oamenii muncii romîni că oamenii muncii bulgari le sunt prieteni credincioşi“. Cuvîntarea tovarăşului Anton Iugov Filiale ale clinicilor In staţiuni de odihna Direcţia balneo-climatică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, împreună cu Institutul de balneologie şi fizioterapie au luat iniţiativa de a organiza în acest an o strînsă colaborare între staţiunile balneare şi diferite clinici universitare, pentru îmbunătăţirea calificării medicilor din staţiuni. In acest scop, clinicile universitare au primit dreptul să organizeze filiale proprii în principalele staţiuni. Astfel, clinica medicală condusă de acad. prof. dr. I. Haţieganu şi-a deschis o filială pentru boli ale aparatului digestiv în staţiunea Sîngeorgiu, din raionul Năsăud, regiunea Cluj. Clinica medicală de la Timişoara, condusă de prof. dr. H. Aubert, şi-a deschis o filială pentru boli cardiovasculare la Buziaş. Clinica a 11-a medicală de la Institutul medicofarmaceutic din Cluj, condusă de prof. dr. Goia, şi-a deschis o filială, pentru bolile digestive la Olăneşti. Tot pentru boli digestive şi-a deschis o filială, la Slănic-Moldova, clinica condusă de prof. dr. Tiberiu Spîrchez, de la spitalul „V. Roaită“ din Bucureşti. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ► Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVI Nr. 3933 Miercuri 12 iunie 1957 4 PAGINI — 20 BANI ILE PRIETENIEI Gara Episcopia Bihorului era frumos pavoazată cu drapelele de stat ale R. P. Bulgaria şi R. P. Romíne şi cu pancarte pe care era scris: „Bine aţi venit“, „Trăiască prietenia veşnică dintre poporul român şi poporul bulgar". E aproape ora 15. In rîndul sutelor de oameni ai muncii jieniţi în întîmpinarea oaspeţilor bulgari, domneşte o vie animaţie. Din depărtare se zăreşte, silueta masivă a trenului oficial. Ora 15. In aplauzele celor prezenţi, trenul care aduce pe oaspeţii bulgari soseşte în gară. Fanfara execută imnurile de stat bulgar şi român. Apoi tovarăşii Anton Iugov şi Todor Jivkov, însoţiţi de tovarăşul Alexandru Moghioroş, trec în revistă compania de onoare. Urmează tradiţionala întîmpinare a oaspeţilor cu pîine şi sare de către un grup de locuitori îmbrăcaţi în costume naţionale şi florile prieteniei oferite de un grup de pionieri. încet, trenul se pune în mişcare, purtînd pe oaspeţi spre Oradea. Locuitorii frumosului oraş de pe malul Crişului Repede s-au pregătit cu multă bucurie să-i întîmpine pe oaspeţii bulgari. Subiectul multor conversaţii ce puteau fi auzite aici în ultimele 24 de ore se referea la acest eveniment. Mulţi şi-au dat întîlnire la gara pe unde urmau să treacă un drum spre Cluj oaspeţii bulgari. In numerele lor de marţi dimineaţa, ziarele locale au consacrat acestui eveniment prima pagină. Atît „Crişana“, ziar de limbă romînă, cît şi „Faklya“, ziar de limbă maghiară, au publicat articole de fond precum şi biografii însoţite de fotografii ale tovarăşilor Anton Iugov şi Todor Jivkov. Două din cinematografele orădene prezintă filme bulgare. La sosirea în gara Oradea mii de locuitori ai oraşului au salutat cu căldură pe oaspeţii bulgari, ovaţionînd pentru prietenia romîno-bulgară şi subliniind cu îndelungate aplauze cuvintele rostite in cadrul mitingului care a avut loc în gara Oradea. Prin telefon de la trimisul nostru Din Oradea trenul oficial se îndreaptă spre Cluj. In gări şi cantoane, la trecerea trenului, localnicii salută şi aruncă flori. Steguleţe romîne şi bulgare se întind pe zeci de km. prinse pe stîlpi de telegraf, pe semafoare. Din tren oaspeţii bulgari şi persoanele care-i însoţesc privesc cu încîntare drumul. ...Ca de obicei în astfel de împrejurări, în vagonul rezervat presei se desfăşoară o vie activitate. S-au întîlnit aici numeroşi reprezentanţi ai presei, radiodifuziunii şi cinematografiei bulgare cu redactorii şi reporterii Agerpresului, presei centrale şi radiodifuziunii romîne. Mulţi sînt cunoştinţe vechi, alţii se cunosc acum, dar toţi îţi fac impresia unor vechi prieteni. Ziariştii bulgari ne roagă să le traducem pasaje din articolele apărute în presa noastră centrală cu ocazia vizitei conducătorilor bulgari în ţara noastră. O facem cu plăcere, în timp ce confraţii noştri bulgari înserează citate în reportajele lor. ...In goana trenului orele se scurg fără să le băgăm în seamă: păşuni întinse, lanuri bogate, sate înşirate de o parte şi de alta a liniei sau pe care abia le ghiceşti în vreo vale sau pe un vîrf de deal, apoi defileuri înguste, tuneluri şi Someşul care aleargă pe lingă linia ferată, sunt lăsate în urmă. Cineva ne vesteşte apropierea Clujului, şi într-adevăr peste cîteva minute de la fereastra vagonului încep să se zărească, scăldate în razele de amurg ale soarelui, contururile vechiului oraş transilvănean. ...Încă înainte de intrarea trenului cu oaspeţi în gara Cluj, peroanele şi piaţa din faţa gării erau înţesate de oameni. In cadrul mitingului care a avut loc în faţa gării, mulţimea de multe mii de clujeni a făcut o frumoasă şi călduroasă primire conducătorilor de stat şi de partid din Bulgaria frăţească. Mulţimea a ovaţionat îndelung pentru prietenia romîno-bulgară, pentru întregul lagăr al ţărilor socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică. După miting, ovaţionaţi de mulţime, care umplea străzile în aşa măsură încît numai cu greu maşinile puteau înainta, oaspeţii bulgari şi persoanele care-i însoţesc au pornit spre universitatea „Victor Babeş“. In cinstea oaspeţilor bulgari Clujul a îmbrăcat haine de sărbătoare. Pe străzi, pe faţadele caselor, pretutindeni se pot vedea steaguri romîne şi bulgare, lozinci scrise în limbile română și bulgară în cinstea prieteniei dintre cele două popoare. GH. POPA In pag. 2-a • Mihnea Gheorghiu: Cronica teatrală — Jurnalul Annei Frank. • Gh. Acatrinei — Din activitatea organizaţiilor de partid din raionul Vatra Dornei. • T. Marian — La pomul lăudat. • I. Olaru — Cum s-ar putea rezolva la timp dosarele pensionarilor. go 00 OO OO OO OC 30 OC OO OO OO OO 30 OO <50 OO OO OO 00 OO ce OO OO CţŞ In pag« 4»ai I Mitingul oamenilor muncii \ jj din Cluj în cinstea vizitei f \ conducătorilor poporului j S frate bulgar. 8 oCOOOOOOOOOOOC00OOOOOO000000OOOC00000000000090 Cum sa îngrijim culturile acum, după ploi? Datorită ploilor căzute în ultima vreme, solul şi-a format rezerve importante de umiditate care vor da posibilitatea plantelor să treacă fără mari suferinţe prin eventualele perioade de secetă din cursul verii. Există deci şanse destule pentru obţinerea unor recolte îmbelşugate. Dar, în acest scop devine necesară aplicarea la timp şi în mod corect a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Pentru grîul de toamnă, care a înspicat pretutindeni în ţară, nu a mai rămas nimic de făcut pînă la recol Prof. univ. N. ZAMFIRESCU rectorul Institutului agronomic „N. Bălcescu" din Bucureşti tare. Cerealele păioase de primăvară, în măsura în care nu au înspicat, se recomandă să fie ajutate în lupta cu buruienile. Buruienile trebuie înlăturate cît mai grabnic prin plivit sau cu ajutorul substanţelor chimice şi cu precădere în loturile semincere. Dintre culturile de primăvară, PORUMBUL trebuie să se bucure de cea mai mare atenţie, dată fiind valoarea sa deosebită în hrana omului, în creşterea animalelor şi în industrie. Acum, lanurile de porumb au nevoie de o bună îngrijire pentru ca plantele să poată creşte şi să se dezvolte în voie. Să nu pierdem din vedere că, în perioada imediat următoare, porumbul are nevoie de căldură şi o bună aeraţie în sol pentru a putea folosi cît mai deplin hrana şi umiditatea care s-au acumulat în urma ploilor. El mai cere să fie protejat împotriva buruienilor, care acum îl pot înăbuşi. Acolo unde porumbul are trei frunze este recomandabil să se grăpeze semănătura, folosindu-se de preferinţă grapele (sapele) rotative. In lipsa acestor unelte, ne putem folosi şi de grapele obişnuite, semi-grele, cu care se lucrează de-a curmezişul rîndurilor. Pentru a nu vătăma plantele, această lucrare nu trebuie să se facă dimineaţa, cînd plantele sînt foarte fragede şi se rup uşor, ci aproape de amiază, ori după-amiază cînd plantele, pierzînd o parte din apă, devin mai rezistente, se rup mai greu. Cea mai importantă lucrare de îngrijire a culturii de porumb este însă praşila. Momentul aplicării şi modul de executare al acestei lucrări sînt hotărîtoare pentru mărimea recoltei. Numărul de praşile are mare importanţă. El depinde însă de mersul vremii şi de natura solului. Pe vreme secetoasă şi pe pămînturi grele trebuie făcute mai multe praşile, la o umiditate normală şi pe soluri mijlocii ori uşoare — mai puţine praşile. Oricum însă, în toate regiunile ţării trei pra-(Continuare In pag. 3-a) Colectiviştii din Şelimbăr, raionul Sibiu, cultivă varză, roşii, ceapă, conopidă şi alte legume, pe o suprafaţă de 13 ha. In clişeu: Brigada legumicolă condusă de tehnicianul Ion Rotaru execută prăşitul la cultura de ceapă. UTILAJ PENTRU CONSTRUIREA DE DRUMURI Producţie mai mare — cîştiguri sporite PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). Textiliştii de la fabrica „Dorobanţul“Ploeşti au încheiat luna mai — prima lună de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii—cu realizări însemnate în producţie. Ei au depăşit cu 8,19% producţia globală planificată şi au sporit cu 8,47% productivitatea muncii. Cele mai însemnate succese le-au obţinut în această perioadă muncitorii secţiei filatură pieptănată şi ai secţiei de ţesătorie. Ca o consecinţă a creşterii producţiei şi productivităţii muncii a crescut simţitor şi cîştigul mediu. Cea mai mare parte a muncitorilor fabricii au cîştigat în această lună cu 100-200 lei mai mult decît în lunile precedente. De pildă, filatoarea Rădulescu Ecaterina a cîştigat în luna mai 716 lei, pe cînd în primele trei luni ale anului a cîştigat, în medie, cîte 600 lei lunar, iar torcătoarea Bărbat Elena a cîştigat 798 lei în loc de 532 lei. In medie, cîştigul lunar al muncitorilor de la „Dorobanţul“ a crescut în luna mai cu 13,3% faţă de ciştigul mediu lunar din trimestrul I. Se lucrează la filmul consacrat aniversării Marii Revoluţi Socialiste din Octombrie Studioul „Alexandru Sahia“ din Bucureşti a început de curînd să lucreze materialul cinematografic care se va integra în filmul documentar consacrat împlinirii a patru decenii de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Filmul se realizează în comun de către cineaşti din R. P. Bulgaria, R. P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, R. D. Germană, R. P. Mongolă, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. El va oglindi marile cuceriri ale popoarelor în lupta lor pentru construirea socialismului, pentru pace şi democraţie, exprimînd cu mijloacele specifice filmului documentar influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie asupra dezvoltării istoriei popoarelor. Secvenţele din film revenind cinematografiei romîneşti sînt lucrate de către un grup de cineaşti din care fac parte scriitorul Mihu Dragomir, regizorul Virgil Calotescu şi operatorul E. Bradu. (Agerpres) Comori nefolosite Oţel, fontă, cărbune, minereu, construcţii!... Sînt cuvinte des întrebuinţate cînd vine vorba de regiunea Hunedoara. Dar regiunea nu se rezumă numai la proporţiile acestui tablou. Pe măsură ce străbaţi meleagurile în care farmecul peisajului natural se îmbină cu cel creat de mina omului, faci cunoştinţă cu aspecte mai puţin cunoscute, dar care vorbesc şi ele despre marile posibilităţi de dezvoltare a Hunedoarei. Afli, de exemplu, că aici, în regiune, departe de dogoarea metalului topit, se înalţă munţi şi dealuri cu păduri nesfîrşite şi păşuni întinse unde pot fi hrănite cirezi întregi de vite şi turme de oi. Desigur că numărul turmelor de oi, al cirezilor de vite, al eleşteelor de peşte de pe plaiurile Hunedoarei putea fi mult mai mare anul acesta — şi deci şi aprovizionarea mai bună — dacă şi tovarăşii din conducerea Ministerului de Finanţe ar fi pus umărul. Nu ca să gospodărească sau să ţină cumva evidenţa acestora, ci acordînd creditele pentru crearea şi înzestrarea întreprinderilor agro-zootehnice nu la jumătatea lunii trecute, ci încă la începutul anului. — Deşi regiunea noastră e muntoasă — îmi spunea deunăzi un învăţător din Hunedoara — am putea produce pînă şi legume trufandale. Ştiţi cum ? Prin captarea milioanelor de metri cubi de aburi şi gaze de la furnale. Cu această energie calorică ce se iroseşte deocamdată în vînt am crea pe anumite porţiuni un climat de-a dreptul sudic. Intr-adevăr, aburii şi gazele emanate de furnale ar putea alimenta cu căldură zeci de mii de metri pătraţi de sere. Un început s-a şi făcut în această direcţie, dar a rămas, din păcate, numai în faza de început. Este ca şi cînd ai întîlni în mijlocul drumului o comoară şi ai trece pe lingă ea fără s-o iei in seamă. Altfel nu se poate explica de ce nu se mai termină odată serele dimprejurul furnalelor de la Calau, la a căror construcţie s-a pornit acum vreo 2—3 ani. Nu poţi trece cu vederea nici păminturile argiloase şi bogate în calcar, izvoare de mari bogăţii. Cine să valorifice toate acestea, dacă nu sfaturile populare ? Este adevărat că au făcut cite ceva în această privinţă, dar prea puţin faţă de posibilităţi. De pildă, la Vaţa şi Dobra se extrage calcarul din care se pregăteşte rând atît de necesar. Producţia ar putea să sporească cu cel puţin 100 de vagoane dacă actualul proces de fabricaţie ar fi îmbunătăţit. Dintr-o statistică a sfatului popular regional reiese că anul trecut industria locală a produs aproape 3000 articole din lemn: somiere, garnituri de bucătărie, dormitoare precum şi mii de ferestre şi uşi. Totuşi, localnicii Hunedoarei, cu renumitele lor păduri din Sebeş, de pe Retezatul şi versantul Apusenilor, nu-s mulţumiţi de fel cu aceste realizări. Ei sînt nevoiţi să-şi procure mobila şi cheresteaua de care au nevoie tocmai de la Tg. Mureş, din Timişoara sau Arad, în timp ce în pădurile lor o mare cantitate de lemn se degradează. ...Mai în toate raioanele Hunedoarei întîlneşti cămine culturale, şcoli sau case de locuit noi, cu pereţi drepţi din cărămidă, unele construite anul trecut, altele cu 3—4 ani în urmă. Ciudat însă, multora din ele le lipsesc acoperişurile. Credeţi că nu se găseşte cumva materia primă ? Nicidecum. La Orăştie, la Pricaz şi-n multe alte părţi ale Hunedoarei se află cantităţi imense de argilă, din care se poate fabrica ţigla. Lipseşte preocuparea sfaturilor populare de a dezvolta cu rapiditate tocmai acele ramuri ale industriei locale pentru care există din plin materia primă, pentru produse cerute de cetăţeni. In regiune mai sînt multe alte bogăţii naturale care ar putea fi valorificate. Există condiţii ca această cetate a metalului şi cărbunelui să devină în scurt timp o regiune cu baze proprii de aprovizionare, atît în ce priveşte articolele de uz casnic, materialele de construcţii, cît şi produse agroalimentare. Aceasta depinde însă de felul cum sfaturile populare vor şti să folosească din plin comorile ce le stau la îndemînă. PETRE ŞTEFAN Atelierele de reparaţii navale Giurgiu produc agregate de turnat mixtură asfaltică pentru construirea de drumuri. Capacitatea unei singure şarje este de 350 kg., iar pe zi agregatul poate da 100-120 tone mixtură asfaltică. In afară de cele 3 agregate executate anul trecut, atelierele produc in acest an încă 12 asemenea agregate. In clişeu: Unul din agregate. (Foto Gh. vinţilă) Voi. 36 al Operelor lui V. I. Lenin Pe baza hotărîrii C.C. al P.C.U.S., Institutul de marxism-leninism de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. va edita, în complectarea ediţiei a IV-a a Operelor lui V. I. Lenin, încă cinci volume. In curînd, urmează să apară voi. 36 în care sînt incluse lucrări ale lui V. I. Lenin scrise în perioada 1900- 1923. Acest volum va cuprinde 59 de lucrări ale lui V. I. Lenin, publicate pentru prima dată în Opere, printre care articole ale lui Lenin apărute în „Pravda“ între anii 1913-1914. LA ŞANTIERELE NAVALE GALAŢI La şantierele navale Galaţi sînt date în fiecare an în exploatare noi vase. In clişeu: Vopsitorul fruntaş Ilie Neamţu, un adevărat „acrobat al înălţimilor", făcînd ultimele retuşuri la catargul unui nou vas. (Foto R. Costin) Cpe McWWm&l -------—----r^MITOElOE INTtRNJQiaMAltî DEPĂŞIRE Ocupîndu-se de sesiunea de la Caraci a Consiliului pactului de la Bagdad, ziarul „New York Times" scrie că aceasta s-a soldat cu unele „planuri... ambiţioase care depăşesc limitele unei simple alianţe defensive“. Probabil că depăşind limitele defensive, care nici pînă acum nu erau ele prea defensive, aceste planuri au devenit, pe faţă, agresive. PREFERA RĂZBOIUL Biologul american Bentley Glass, de la universitatea Hopkins, a stîrnit vîlvă în cadrul conferinţei interamericane pentru energia atomică, declarînd că primejdia radioactivităţii provocată de... folosirea paşnică a energiei atomice constituie pentru omenire un pericol „mult mai mare“ decit împrăştierea cenuşei produse de experienţele cu arma nucleară (!). Această declaraţie fantezistă e susţinută cu argumentul că cineva ar putea dezgropa „din greşeală“ deşeurile atomice din gropile unde au fost aruncate. Distinsul biolog n-a avut pe semne la îndemînă decît aţă albă: vrea să convingă oamenii să renunţe la folosirea paşnică a energiei atomice de dragul inofensivelor bombe. Asta în numele biologiei — ştiinţa despre viaţă. O PROPUNERE CURIOASĂ în problema experienţelor cu armele nucleare a făcut ziarul englez „Manchester Guardian“ , după terminarea actualei serii de experienţe cu armele nucleare pe care le efectuează, Anglia trebuie să propună ca aceste experienţe să fie suspendate pentru cel puţin un an! Adică tocmai bine cît îi trebuie să pregătească altele ! NU-I DE MIRARE „New York Times“ critică politica S.U.A. faţă de China. Ziarul arată că S.U.A. au dus această politică închizînd un ochi faţă de lipsurile lui Cian Kai-şi şi un ochi faţă de puterea R. P. Chineze. Nu e de mirare cum de au greşit drumul. SEMNALĂM anumitor cercuri din S.U.A. o ştire interesantă : zilele acestea fosta colonie britanică din Indiile occidentale a căpătat statutul de dominion. Se află acolo bogăţii imense, iar cercurile de resort din Statele Unite — in cadrul acţiunii de lichidare a imperiului britanic — ar putea să se ocupe şi de această problemă. De altfel, se pare că au aflat înaintea noastră: forţele americane execută acolo mari exerciţii aero-navale, sau, cum se mai spune — manevre.