Scînteia, iulie 1957 (Anul 26, nr. 3947-3972)
1957-07-02 / nr. 3947
n peisajul sălbatic din povestirile cu plutaşi gonind pe apele Bistriţei pe care omul l-a estompat cu totul, înfigînd în stîncă maşini cu rădăcini de oţel şi îmbrăţişare de beton, prezenţa lui era simbolică. La început părea că n-aude şi nu vede zgomotul şi agitaţia din jur, atent la firul aproape invizibil la capătul căruia un cîrlig de oţel învelit în straiele multicolore ale unei muşte artificiale se oferea peştilor din adîncuri. Peste un ceas însă, cînd soarele alungase ceţurile de pe munte, rămase nemţeal jib mai cu undiţa înfiptă neputincios în bolovăniş, ca un semn de exclamare Voie sa fie ultimul peson— ci a unui drum de apă care nu avea să fiepistriţa — imaginea goanei dusă năvalnic, neastîmpărată şi uneori fără milă — este luată în stăpînire de oameni şi aşezată după vrerea lor intr-o parte sau alta. Iar cite zile şi nopţi, cită muncă şi veghe pînă în această clipă! Şi nu cum li se pare multora o luptă în care omul făcînd lucrări de proporţii uriaşe se înarmează cu explozivi, umplînd inima stîncii ca s-o prăvale, clădind apoi în locu-i alţi munţi, de beton. De cele mai multe ori e muncă de migală şi răbdare, cînd încărcăturile de 70 de kilograme de dinamită sînt înlocuite cu abia 20 de grame, cînd mîna aspră şi apoi peria de gospodină mîngîie stîncă, o curăţă ca pe un diamant. Betonul se aşează acolo pentru atiţia ani cît nici nu îndrăzneşti să numeri, se prinde, aşteptînd ca alte sute de mii de tone să fie turnate peste el. Despre toate aceste amănunte nuvorbea un inginer încărcat de titluri, care să fi stat cufundat ani la rînd în cercetarea cărţilor, ci betonistul Gheorghe Mucenicu, venit aci de peste munte, de dincolo de Ceahlău, de la Bicazul Ardelean. Oameni care n-aveau treabă pe marele şantier veniseră de la zeci de kilometri să asiste la mutarea apei ce le trece prin faţa casei. L-au împresurat pe constructor, lingă puntea suspendată de cablu. L-au văzut cu „decorăţiile“ prinse pe piept, cu muierea, feciorii şi fetele după el şi şi-au zis că „ăsta trebuie să le ştie pe toate". yi/f ucenicu se ţine o leacă mîndru ■*'* dar nu-i cu capul pe sus. E doar sărbătorit şi el. Mai încolo oamenii l-au găsit pe Ştefan Cozac, alţii îl ascultau pe Ivacioni. De ce n-ar spune-o şi el pe-a lui: — Cînd eram tăietor de lemne mărrită...^am cum cad copacii. Azi nu ma ma.j minunez cînd apa s-o duce pe altă albie. Noi am făcut treaba asta și om j^ce altele... Deodată unui —.ț,use cu mirare * — Da’ inginerul ce juw ■ ’. Oamenii priviră într-acolo.\ inginerul vorbea ţinînd parcă în Pnlmă un degetar. Şi parcă nu vorbea romînește. — Ca să vezi, constată altul, ie spune rusește. L-o asculta cineva Un radio ? Cum să nu-l asculte pe inginerul coordonator Gheorghe Cocoş! Peste un ceas sau două vocea lui o va auzi tocmai la Novocerkask, Ungă Rostov, inginerul Vladislav Vladislavovici Oruski, cu care a fost coleg de grupă la Institutul din Piatigorsk. Sunt convins, spune inginerul, după ce reporterii de la radio îi dădură răgaz, că Vladislav o s-o cheme pe Raia, soţia lui, şi ea ingineră ca noi, şi o să-i spună: — L-ai auzit pe Gheorghi ? Ce treabă bună au făcut cei de la Bicaz! Şi ca schimbarea albiei să fie din plin înţeleasă în toate tîlcurile ei, plutaşii au pornit să coboare folosind noul canal. Le părea atît de firesc să plutească între pereţii de beton, fără să înfrunte apa vitregă cu bulboane! La mai multe sute de metri mai de vale au tras pluta la mal şi s-au întors să mai stea de vorbă cu oamenii. În acelaşi timp, operatorii cinematografici n-au pregetat să călătorească chiar cu bena care transportă betonul la înălţimi de zeci de metri pentru a filma de acolo schimbarea cursului, coborînd apoi la o palmă de apa care-şi croia drum nou. Doi pictori, martori la acest eveniment, au dus fiecare cîte o pînză făcută în aceeaşi dimineaţă dar cu subiecte diferite : Bistriţa veche, Bistriţa nouă. Vor trebui să se întoarcă curînd pe aceste meleaguri. Apa care a dus la vale atîtea plute nu va avea multe răgazuri. La Bicaz i s-a pus frîu şi va fi mereu strunită. Pînă ce oameni ca Ştefan Cazac îi vor alege drumul de totdeauna... T. VORNICU H. GROSU La mitingul constructorilor au fost de faţă ing. N. Gheorghiu, adjunct al minierului Industriei Grele, şeful departamentului energiei electrice, şi alţi reprezentanţi ai Ministerului Industriei Grele, A. Atămăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Dumitru Bereziţchi, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., reprezentanţi ai Institutului de studii şi proiectări energetice, conducători ai şantierului hidrocentralei. Au asistat Ivan Rohall Illkiv, ambasadorul R. Cehoslovace la Bucureşti, membri ai ambasadei şi specialişti din R. Cehoslovacă. Participanţii la miting au trimis telegrame Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri prin care se angajează să dea în exploatare hidrocentrala „V. I. Lenin“ la termenul stabilit şi să devină cadre calificate, capabile să execute şi alte lucrări hidroenergetice importante. începutul unui drum de apă La baraj, Bistriţa a trecut pe altă albie PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXVI Nr. 3947 Marți 2 iulie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Nici un bob pierdut! Gospodăria noastră are de strîns in vara aceasta o recoltă bogată de pe 1.487 ha., din care 1.172 ha. __ grîu. Colectivul nostru s-a pregătit din vreme ca să strîngă această recoltă la timp şi fără pierderi. In numai trei zile am terminat recoltatul orzului de pe 138 ha. La secţia Kiselef s-a terminat şi treieratul orzului de pe 50 ha. Producţia obţinută întrece aşteptările noastre. In loc de 2000 kg. la hectar, cit a fost planificat sau 3.500 kg. cit evaluasem în lan, am scos 4.200 kg. orz la ha. Griul şi secara vor da, potrivit calculelor făcute, între 2.000— 2.500 kg. la ha. în loc de 1.600 cît a fost planificat. S-ar putea ca și de data aceasta să ne înșelăm. Dar nimănui nu-i va părea rău. Potrivit planului inițial de strîngere a recoltei trebuia ca, prin folosirea mijloacelor mecanizate, să terminăm recoltatul tuturor cerealelor păioase în 8 zile şi concomitent să începem şi treierişul. La trupul „Deal“ al secţiei Mînăstirea, mecanicul agricol Constantin Zaharia începuse chiar recoltatul cu combina la grîu. Săptămîna trecută a venit însă o furtună care a culcat 70V0 din grîu. Pierderi de boabe nu sînt, în schimb s-au ivit greutăţi la strîngerea recoltei. Planul de folosire a mijloacelor mecanizate nu mai corespunde în aceste condiţii. Trebuie totuşi să strîngem recolta în scurt timp şi fără pierderi. îndată după furtună, tovarăşii din conducerea gospodăriei au mers la fiecare parcelă spre a vedea unde se poate recolta cu maşinile, unde trebuie neapărat să se facă recoltatul cu coase şi seceri. Făcînd un calcul am văzut că avem nevoie de 200 de oameni care să secere griul căzut. De fapt, cu maşinile şi mecanicii buni pe care-i avem, s-ar putea recolta şi grîul culcat de pe unele parcele. Dar, în acest ] caz, am pierde între 400—600 kg. grîu la ha. Aceasta ar însemna, pe întreagagospodărie, o pierdere de circa 20 va- * goane de grîu. Este adevărat că preţul mediu pe hectar cindi se recoltează cu combina este de 111 Ici, iar la recoltatul manual de 343 lei, deci de trei ori mai mare. Dar mult mai mică este pierderea dacă cheltuim ceva în plus, in schimb ciştigăm o mare cantitate de griu. De altfel preţul de cost nu va fi încărcat, căci noi am realizat pină acum o economie de 245 lei la preţul de cost pe tona de grîu (socotit la producţia planificată), economia este insă in realitate şi mai mare, avînd în vedere că producţia este cu mult mai mare decît prevede planul. Ţinînd seama de toate aceste lucruri, noi am trimis doi maiştri de cultură în regiunile de munte (Cîmpulung Muscel, Curtea de Argeş), de unde au angajat cei 200 de oameni care ne trebuie pentru recoltarea cerealelor căzute. Aceştia au sosit sîmbăta, au pregătit uneltele şi au început seceratul griului. După noul plan al forţelor şi mijloacelor de lucru noi vom termina seceratul pînă la 8 iulie, iar treieratul cu două zile după această dată. Pină in cele mai mici amănunte am organizat ariile, am stabilit cine răspunde de munca la arii, de transportul snopilor la arii, al recoltei la magazii şi la baza de recepţie Olteniţa. Ne vom strădui ca planul nostru organizatoric să fie dus la îndeplinire astfel încît gospodăria să obţină producţie mai multă, de bună calitate şi la un preţ de cost scăzut. NICOLAE SANDULESCU inginer şef al gospodăriei de stat „Al. Sahia“, Mînăstirea, raionul Olteniţa Folosim şi mijloace mecanizate şi seceri şi coase, ca să înlăturăm pierderile de recoltă La gospodăria de stat Mînăstirea, raionul Olteniţa, toate forţele — combine, secerători-legători, muncitori cu coasele — sunt mobilizate la recoltatul griului. In medalion, în gospodărie a sosit un nou grup de muncitori din regiunile de munte pentru a lucra la secerat. Preşedintele R. D. Vietnam, Ho Şi Min, va vizita R. P. Romînă HANOI (Agerpres). Ziarele au publicat la 1 iulie comunicatul cancelariei preşedintelui Republicii Democrate Vietnam, în care se spune că preşedintele Ho Şi Min va pleca în vizită oficială în mai multe ţări frăţeşti la invitaţia şefilor acestor state. Printre ţările pe care le va vizita preşedintele Ho Si Min este şi Republica Populară Romînă. Cms V 0 . La 30 iunie, în ultimul tur al alegerilor din Liban, au fost aleşi 16 deputaţi ai opoziţiei, printre care 0 Frangier, lider al „Frontului Naţio- Q nal“. Presa consideră, ţinînd seama? de condiţiile în care s-au desfăşu- 0 rat, că rezultatele alegerilor din 0 nordul ţării constituie o victorie a opoziţiei. \ e Departamentul de Stat a respins cererea a 11 state arabe ca S.U.A. să înceteze ajutorul militar dat Franţei pentru reprimarea mişcarii naţionale din Algeria. e Secretarul general al Partidu- Q lui Comunist Francez, tov. Mau- Orice Thorez, a declarat că P.C.F. D este gata să colaboreze cu toate forţele de stingă şi democratice în? lupta pentru schimbarea actualei () orientări politice a Franţei. () . Premierul Macmillan — rela- tează „Daily Mirror“ — s-a întîlnit cu participanţi la Conferinţa Commonwealthului, informîndu-i că planul de reorganizare a forțelor armate engleze în regiunea Mediteranei prevede darea efectivă aMailrii Mediterane în arenda S.U.A. HOTĂRÂREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă Cultura fizică, ca parte integrantă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de creştere a unei generaţii viguroase, capabile să îndeplinească în bune condiţiuni măreţele sarcini de construire a socialismului, de apărare a cuceririlor regimului nostru democrat-popular şi de strîngere a relaţiilor de prietenie între poporul român şi popoarele altor ţări, în vederea menţinerii şi consolidării păcii. Activitatea de cultură fizică s-a desfăşurat în ultimii ani pe baza hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949. Aplicînd în mod creator experienţa înaintată a culturii fizice sovietice şi experienţa acumulată în decursul anilor de mişcarea de cultură fizică din ţara noastră, s-au obţinut în această privinţă importante succese. Astfel, faţă de 400.000 membri în 1950, la sfîrşitul anului 1956 mişcarea de cultură fizică şi sport număra peste 990.000 membri dintre care peste 250.000 femei. Peste 900.000 de insigne „Gata pentru Muncă şi Apărare“ au fost cucerite de cetăţenii patriei noastre. Numai în anul 1955 marile acţiuni sportive de masă ca: Spartachiada sindicală, Spartachiada de iarnă a satelor, concursurile sportive de vară ale tineretului, campionatele şcolilor medii şi universitare, au cuprins peste 2 milioane de participanţi. Numărul celor care practică turismul este de peste 2.000.000. In anii regimului democrat-popular au fost pregătite numeroase cadre sportive şi s-au amenajat pentru principalele ramuri de sport un important număr de baze sportive. Datorită acestui fapt, numărul sportivilor fruntaşi a crescut simţitor. Sportivii noştri au cucerit numeroase titluri de campioni olimpici şi mondiali şi au reuşit să ocupe multe locuri în ierarhia mişcării sportive mondiale şi europene, apărînd cu cinste culorile patriei noastre. Succesele obţinute au fost posibile datorită îndrumării şi sprijinului de zi cu zi dat de partid şi muncii depuse de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, sindicate, U.T.M. şi activul voluntar al mişcării sportive. * Pe lîngă rezultatele pozitive obţinute în activitatea de cultură fizică şi sport din ţara noastră mai există încă o serie de lipsuri. Cultura fizică nu a căpătat încă un caracter larg de masă. S-a neglijat aspectul recreativ şi atractiv al mişcării sportive. Nu este organizată încă educaţia fizică a copiilor de vîrstă preşcolară, educaţia fizică în parcuri de cultură şi odihnă, iar la sate mişcarea sportivă este încă slabă şi se desfăşoară ruptă de activitatea culturală de masă. Educaţia fizică a tineretului şcolar şi mai ales a elevilor din şcolile elementare, cu toate măsurile luate în ultimul timp, este încă nesatisfăcătoare. Complexul sportiv G.M.A. nu a devenit încă baza sistemului de educaţie fizică a poporului nostru , el nu constituie încă parte integrantă a procesului de instruire sportivă. Procentul de femei atras în mișcarea sportivă este încă mic. Turismul, care trebuie să aibă o largă răspîndire de masă, nu are încă un cadru organizatoric și o bază materială corespunzătoare. Numeroase ramuri de sport nu au baza de masă necesară pentru a menţine rezultatele obţinute şi a progresa pe plan internaţional. Se constată o rămînere în urmă la gimnastică băieţi, atletism, înot, schi, fotbal, baschet-fete, tenis etc. Gimnastica de producţie, care trebuie să contribuie în mod direct la ridicarea productivităţii muncii, încă nu se practică. Deşi în ultimii ani au fost pregătite numeroase cadre de profesori de educaţie fizică, antrenori, arbitri, organizatori sportivi, instructori voluntari, numărul lor continuă să rămînă un satisfăcător, iar pregătirea politică şi profesională a acestora este încă insuficientă. Munca de ridicare a nivelului ideo- logic, politic şi cultural al sportivilor, educarea lor în spiritul internaţionalismului proletar şi patriotismului socialist sunt încă slabe. Presa sportivă şi revistele de specialitate nu critică destul de curajos lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi nu propun măsuri de îndreptare. Cercetările ştiinţifice în domeniul culturii fizice se desfăşoară intr-un ritm necorespunzător. Sunt slab fundamentate ştiinţific problemele legate de rolul practicării educaţiei fizice ca factor de întărire a sănătăţii, de ridicare a productivităţii muncii, precum şi problemele antrenamentului sportiv. Cu toate că în ultimii ani au fost construite multe baze sportive, numărul lor nu satisface nevoile mereu crescînde ale mişcării noastre sportive. Nu sunt folosite din plin resursele locale pentru construirea şi amenajarea de noi baze sportive. In acelaşi timp o mare parte din bazele sportive existente nu sunt folosite cu maximum de randament, iar întreţinerea lor lasă de dorit. Lipsurile existente în mișcarea de cal(Continuare in pag. IlI-a) Noutăţi de la fabrica Cimentul Păcii" — Medgidia Prin punerea în aplicare a măsurilor tehnico-organizatorice propuse de muncitori în perioada de consultare şi experimentare a sistemului îmbunătăţit de salarizare, în luna mai a fost obţinută cea mai mare productivitate de la înfiinţarea fabricii şi cea mai mare producţie de clincher şi ciment. ★ In primele 5 luni ale anului muncitorii fabricii de ciment au dat 23.600 tone de ciment şi 16.480 tone de clincher mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. ★ Au fost executate circa 75% din reparaţiile mijlocii şi capitale planificate pe 1957. ★ Prin aplicarea proiectului propus de fabrică şi realizat de muncitorii şi tehnicienii de la Trustul de instalaţii Nr. 21 şi de la fabrica „Cimentul păcii“, 4 mori de ciment au trecut pe sistemul de transport cu rigole pneumatice şi pompe cu o capacitate de 60 t/ore eliminîndu-se gîtuirile provocate de instalaţiile vechi. Cuptorul Nr. 1 al fabricii, la care în anul 1956 s-a realizat o durată medie de funcţionare de circa 25 zile, în urma reparaţiilor capitale de bună calitate făcute în acest an, a împlinit 60 de zile şi continuă să funcţioneze în bune condiţiuni. In curtea fabricii au fost amenajate fîntîni arteziene precum şi zone verzi, s-au plantat pomi. In cartierul Păcii un număr de 20 muncitori de la această fabrică au început construirea de locuinţe individuale cu credite primite de la Stat. ★ Fabrica „Cimentul Păcii“ din Medgidia a încheiat primul semestru la 24 iunie a.c. Valoarea producţiei globale a fost depăşită pînă la această dată cu 5,7 la sută. Din datele centralizate la Direcţia generală a industriei lianţilor, reiese că planul la ciment a fost îndeplinit pe întregul sector la 22 iunie a.c. COOPERATIVIZAREA AGRICULTURII ÎN RAIONUL TULCEA SE APROPIE DE SFÎRŞIT TULCEA (coresp. „Scînteii“). — In aceste zile, în raionul Tulcea echipe de agitatori formate din colectivişti şi întovărăşiţi fruntaşi, din activişti de partid şi de stat duc munca de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori din cartierele agricole ale oraşului Tulcea şi în comuna Chilia Veche, din Delta Dunării. In ultima săptămînă, 1.667 familii de ţărani muncitori s-au înscris în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. S-a terminat complect cooperativizarea comunelor Niculiţei, Isaccea şi Ceatalchiei. In ziua de 1 iulie, 70 familii de ţărani muncitori din comuna Chilia Veche, între care şi cele ale lui Ustinescu Ion, Nichita Ceicu, Oculski Afanasie şi alţii, au făcut cerere de intrare în gospodăria colectivă şi în întovărăşirea agricolă. In momentul de faţă, 19 din cele 20 de comune agricole ale raionului au agricultura în întregime cooperativizată. Pînă în seara zilei de 1 iulie 95% din familiile de ţărani muncitori din satele raionului au intrat în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. „Universul însuşi şi-a luat sarcina anunţării începutului Anului Geofizic Internaţional" Anul Geofizic Internaţional a început ieri, 1 iulie. Intîmplarea a făcut ca la 29 iunie pe soare să aibă foc o foarte mare erupţie, care a fost observată întiia oară la Moscova. Această erupţie a fost prilejul declanşării pe tot globul a unei perioade de observaţie excepţională denumită „interval mondial special“, pentru a se vedea şi constata efectele erupţiei solare asupra unor fenomene magnetice, ionosferice, de raze cosmice etc. Începutul Anului Geofizic Internaţionale „A.G.I.“, coincide cu un moment atât de interesant, incit organizatorul comunicaţiilor internaţionale „A.G.I.“, A. N. Shapley, a putut spune că ,universul însuşi şi-a luat sarcina anunţării începutului „A.G.I.“. Toate staţiile „A.G.I.“ din întreaga lume sunt avertizate şi mobilizate pentru a urmări acest fel La Observatorul Astronomic din Bucureşti, soarele a fost urmărit zilele acestea în mod excepţional, vizual şi fotografic. Pe suprafaţa sa s-au observat luni dimineaţa, la noi în ţară, un număr de 11 grupuri de pete cu un total de 88 pete, din care 7 foarte mari. Observatorul Astronomic din Bucureşti a primit duminică 30 iunie orele 18:50, prin cablul direct teletype al Institutului meteorologic central, ultimele înştiinţări telegrafice de la Moscova, în legătură cu fenomenele din soare. Sărbătorirea „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ Duminică s-a sărbătorit în întreaga ţară pentru prima oară „Ziua învăţătorului“. Manifestările care au avut loc în toate raioanele au constituit expresia dragostei calde şi a preţuirii de care se bucură în R. P. Romînă slujitorii devotaţi ai şcolii. In Capitală în sala din str. Batiştei nr. 14 din raionul 1 Mai, la Institutul de petrol şi gaze, în raionul Stalin, în sala cinematografului „înfrăţirea între popoare“ din raionul Griviţa Roşie, la Institutul de construcţii, în raionul 23 August ca şi în celelalte raioane au avut loc adunări festive cu prilejul cărora au fost evidenţiaţi profesori şi învăţători fruntaşi. In cursul zilei au avut loc reuniuni tovărăşeşti, au fost vizitate expoziţii didactice etc. Asemenea manifestări au avut loc în toate oraşele din ţară. (Agerpres) O zi petrecută în mijlocul colectiviştilor TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). „ Frumoasă a fost ziua de 30 iunie pentru muncitorii de la fabrica de mobile „Simo Geza“ . La invitaţia colectiviştilor din comuna Gălăţeni, ei au petrecut această zi împreună. In cinstea oaspeţilor, colectiviştii au pregătit un frumos program artistic. Sala mare a căminului cultural devenise neîncăpătoare. Corul din comună a interpretat cîntece romîneşti şi maghiare, iar echipa de dans a prezentat jocul popular specific acestei comune : dansul cu sticla. La rîndul lor, oaspeţii au contribuit la reuşita zilei prezentînd şi ei un program artistic. Muncitorii au vizitat apoi casele colectiviştilor, unde au fost primiţi cu multă bucurie, precum şi sediul gospodăriei colective. La plecare, muncitorii au rugat pe colectivişti să le întoarcă vizita. -------- COTI LA BĂI -------- Boii e o făptură blajină. Semnalmentele ei obişnuite: două coarne, pielea de culoarea sării în bulgări, greutate — 5 măji. Domiciliul permanent: clădirea nouă, modernă, dar neterminată a băii de la Băile Harghita. Îndeletnicire : păscutul. I-am făcut o vizită. Boţi nu era acasă. Plecase la păscut. M-am uitat prin locuinţa ei. Frumoasă locuinţă. O clădire splendidă, mare, cu temelii din piatră de stîncă, construită acum 10 ani. Aici trebuia să fie localul băilor Numai cozile lipsesc. Camere sunt multe. Ar putea fi folosite de 40-50 de familii. Dar aici locuieşte doar Boţi. Plină de modestie, Boţi şi-a ales numai o cameră: sala maşinilor. Ştiţi, e la parter. Şi Boţi are lumbago. Nu poate urca scările. Boţi duce o viaţă tihnită acum. Înainte însă a avut cîteva necazuri. Băile în care-şi are domiciliul au avut în aceşti 10 ani 5 stăpîni. Şi ştiţi cum se întîmplă: fiecare stăpîn nou e mătură nouă, o să facă, o să dreagă... Şi poţi tremura ca varga să nu fie evacuată. Nici iarba nu-i mai tihnea. Intîi a fost Întreprinderea de industrie locală „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciucului, care a ridicat clădirea în 1947. Apoi sfatul popular orăşenesc. Mai tîrziu, Sfatul popular raional Ciuc. Apoi din nou Întreprinderea „7 Noiembrie“. Iar astăzi — secţia sanitară raională. S-au lăudat pe rînd că vor isprăvi baia neisprăvită. Au adus învinuiri groaznice sărmanei Boţi, că nu plăteşte chirie, că nu are grijă de ferestre şi uşi, că a spart multe geamuri, că a mîncat broaşte, clanţe. Spuneţi şi dumneavoastră : s-a mai văzut o vacă să mănînce clanţe ? Nu, nu s-a văzut. Acuzaţia e complect neîntemeiată. Boţi primeşte şi vizite : vaci din localitate, mai rar cai. La o „şuetă" mai află ce se proiectează împotriva domiciliului ei. Dar Boţi nu se mai necăjeşte. Are motive să creadă că, deocamdată, odihna ei la băi nu-i va fi tulburată de nimeni, li poartă de grijă sfatul popular raional. E. DEZSI I coresp. „Scînteii“