Scînteia, iulie 1957 (Anul 26, nr. 3947-3972)

1957-07-02 / nr. 3947

Pas. 2 Arbori exotici în ţara noastră In pepinierele staţiunii I.C.E.S. (Institutul de cercetări şi experimen­tări silvice) Simeria, se cultivă un număr de peste 50 specii de arbori şi arbuşti exotici forestieri şi orna­mentali. Ei sunt destinaţi lucrărilor experimentale de aclimatizare în vederea obţinerii de material sădi­­tor pentru înfrumuseţarea parcu­rilor şi zonelor verzi. Numai in primăvara anului cu­rent staţiunea a expediat un număr de 2.300 puieţi exotici în diferite şcoli, spitale, pepiniere din Cluj şi Sibiu, Sinaia etc. Deosebit de soli­citate au fost speciile exotice de ră­­şinoase şi de Magnolia. SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE: (orele 19) film „Pa­sărea furtunii", complectare Scurtă istorie. CINEMATOGRAFE: RICHARD AL III-lea (ambele serii) — Patria (com­plectare cinemascop în culori „Nava școală pleacă un larg") ; V. Alecsandri (complectare „Marea Adriatică") ; PASAREA FURTUNII, complectare SCURTA ISTORIE - Republica, Bucu­reşti, Grădina Progresul, înfrăţirea între popoare: 12 REZULTATE EXACTE - Asagheru, Elena Pavel (sală şi grădină), Gh. Doja, Coşbuc (sală şi grădină) ; UN PICHET IN MUNŢI - I. C. Filmu (sală şi grădină) ; JOCUL CU VIATA — Lumina, Doina, Donca Simo (sală şi grădină) ; O CARIERA RATATA - Central, Cultural , ÎNCOTRO ? — com­plectare Marcel Marceau — Maxim Gor­ki, I Mai (sală şi grădină) ; PARADA LUI CHARLOT (partea Il-a) şi Il­e face sport — Timpuri Noi, Moşilor (sală şi grădină); N. Băl­­cescu (complectare „Ilie în luna de miere") ; MOARA CU NOROC - Tine­retului ; PRIMUL PUNCT - Alex. Po­pov ; DIN NOU ÎMPREUNA - Gri­­viţa ; VRĂJITORUL - Vasile Roaită ; PRIETENE DE NOAPTE - Unirea (sală şi grădină) ; OAMENI FARA IM­PORTANTA - Const. David ; ROMEO ŞI JULIETTA - Alex. Sahia (sală şi grădină) ; STAN ŞI BRAN STUDENŢI LA OXFORD - Flacăra, T. Vladimires­­cu (grădină), Mioriţa, Libertăţii, Aurel Vlaicu ; PREA TIRZIU - Arta (sală şi grădină) : CRONICA AMANŢILOR SA­­RACI - Munca ; ÎNĂLŢIMI - 23 Au­gust (sală şi grădină) ; DOI CĂPITANI — Ilie Pintilie (sală şi grădină) ; VA­GABONDUL (ambele serii) — Popu­lar : FIICA MEA TRĂIEŞTE LA VIENA — M. Eminescu ; AVENTURILE LUI ARTIOMKA - Volga: DRAGOSTE DE MAMA — Olga Bande (sală şi gră­­dină) ; DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ - Alianţa; ASTA SEARA SE VA TER­MINA TOTUL — Boleslaw Bierut. VIAŢA DE PARTID O­ameni răi ? Zilele se scurgeau una după alta, cînd însorite, cînd umbrite de stratu­rile groase de nori, care păreau că sînt gata să se prăvălească peste ca­sele joase ale Mihalţului. Figura lui Ion Nicoară, secretarul comitetului co­munal de partid, era mereu aceeaşi: puţin ginditoare şi luminată de un zîmbet binevoitor. Nu-i ieşeau însă din minte cuvintele pe care i le spu­seseră Anghel şi Creţu, instructori teritoriali ai Comitetului raional de partid Alba, îndată după ce fusese ales secretar al Comitetului comunal de partid din Mihalţ. — Măi Nicoară, măi, află de la noi, frate, că munca de secretar este o muncă frumoasă, dar şi grea. Să ştii că oamenii din Mihalţ sînt răi. Cu ei nu te înţelegi cu una cu două. Nicoară s-a mirat cînd a auzit ase­menea vorbe. Cunoştea şi ei oamenii din comună. La alegeri citise însă pe faţa membrilor de partid dorinţa de a pune umărul alături de el la rezol­varea problemelor. Avea încredere în oameni. Şi nu s-a înşelat. Zile de-a rîndul, aproape 30 la nu­măr, Nicoară a stat de vorbă cu să­tenii, căuta să le afle părerea în cele mai diferite probleme privind comuna. Cu foarte mulţi s-a împriete­nit. La început de drum După ce s-a sfătuit cu ceilalţi mem­bri ai comitetului de partid, Nicoară hotărî să adune membrii de partid la un loc — şi pe cei din întovărăşire şi pe cei din satul Mihalţ — să stea de vorbă cu ei, aşa, la o întîlnire priete­nească. — Măi fraţilor — şi-a început el vorba — am socotit că-i bine să stăm de vorbă. Hai să vedem ce tre­buie să facem pentru a rezolva tre­burile gospodăreşti ale comunei. E bine să ne spunem părerea, să vedem ce metode de muncă să folosim pen­tru a atrage mai aproape de noi pe toţi ţăranii muncitori din sat în re­zolvarea acestor probleme. Pe fețele multora Nicoară vedea că vorbele lui au trezit interes. A în­ceput să vorbească Comșa Cornel. — Cred că noi, membrii de partid, purtăm vina pentru faptul că în co­mună treburile nu merg așa cum se cuvine. De ce zic asta ? Pentru că nu ne-am ocupat de problemele care stau la inima oamenilor, de treburile gospodăreşti ale satului. Să nu te gîndeşti la treburile comunei, la acti­vitatea culturală şi la nevoile oame­nilor, să nu ţii seama şi de părerile lor, cred că nu-i bine. — Aşa e, are dreptate Comşa, a sărit de la locul lui Stînca Nicolae. Uite, lingă groapa lui Onilic, drumul este rupt de ape. A rămas doar o potecuţă de cîteva palme. Cînd ducem vitele la păşune, trebuie să le trecem una cîte una, să nu cadă-n groapă să-şi rupă picioarele. Nici n-a apucat bine Stînea să termine ce avea de spus, cînd a intrat în vorbă Florea Nichifor. — Dar să ştii că nu numai din cauza acestei gropi au oamenii neca­zuri. Cînd vom începe secerişul, re­colta de la Zlatina, Zăpodia şi din Lunca Secaşului n-o sa poată fi a­­dusă decît cu mari greutăţi, pentru că toate podeţele sînt stricate de ploi. Discuţiile deveneau tot mai vii. Fiecare aducea vorba despre o pro­blemă nouă. Din tot ce s-a spus, Ni­coară a desprins o singură idee şi a­­nume: că este necesar să activizeze membrii de partid, în primul rînd pe baza muncii pentru rezolvarea aces­tor nevoi. Zis şi făcut. A doua zi, în cadrul unei şedinţe de comitet, s-a luat în dis­cuţie cum s-a ocupat sfatul popular comunal de rezolvarea problemelor ce­tăţeneşti. La propunerea lui Nicoară s-a hotărît ca membrii de partid, îm­preună cu deputaţii sfatului popular, să umble din casă-n casă, să cheme oamenii la reparatul drumului. N-a fost nevoie de multă vorbă. Au ieşit bucuroşi, cu mic cu mare, toţi cei care puteau da o mînă de ajutor. In două zile groapa lui Onilic a fost astupată, iar drumul reparat. Cu ajutorul primit de la sfă­tul popular raional şi prin munca vo­luntară a ţăranilor muncitori au refăcut din temelii toate cele 6 podeţe, care făceau oamenilor zile grele cînd înce­peau strîngerea recoltei. ...Cu fiecare realizare a oamenilor încrederea în comitetul comunal de partid creştea m­ereu. Acest lucru s-a văzut curînd. Nouă ţărani muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate, au ce­rut anul acesta să fie primiţi în rin­­durile candidaţilor de partid. Cînd membrii de partid au început să explice sătenilor avantajele şi impor­tanţa contractărilor şi vînzarea către stat a surplusului de cereale nu­mai în cîteva zile ţăranii mun­citori din Mihalţ au contractat cu statul peste 70.000 kg. grîu şi mai bine de 60.000 kg. porumb. Cearta La o aruncătură de băţ, departe de Mihalţ, se află satul Obreja. Aici, o mînă de ţărani harnici, ascultînd în­demnul membrilor de partid, au pus bazele unei gospodării agricole colec­tive. La început, totul mergea bine. Gospodăria înflorea şi odată cu ea în­florea şi viaţa colectiviştilor. De la o vreme însă, treburile mergeau a­­nevoios. Zile în şir Nicoară a stat în mijlocul colectiviştilor. La în­ceput s-a apropiat greu de ei, parcă se fereau să răspundă la întrebările lui. Cu timpul însă, văzîndu-i cu cîtă abnegație se interesează de probleme­le gospodăriei, de treburile lor, au în­ceput să vină la el cînd unul, cînd altul şi să-şi dea drumul la vorbă. — Cum vrei să meargă bine trea­ba, tovarăşe ? Secretarul organizaţiei noastre de bază, Ciontea Iacob, nu-i un exemplu bun pentru colecti­vişti. In loc să vadă de treburile gos­podăriei, se gîndeşte doar la un lu­cru: să muncească cît mai puţin şi să profite cît mai mult; nici preşedintele nu-i mai breaz. Se ceartă unul cu altul, de­­ parcă ar avea de îm­părţit moşiile grofilor. Şi crezi că se ceartă cumva pentru treburile gos­podăriei ? Da de unde... — Şi ce credeţi că e de făcut ? — întrebă Nicoară cînd pe unul, cînd pe altul. — Să tăiem răul de la rădăcină ! De fapt aceasta era şi părerea lui. Fără întîrziere, Nicoară a arătat aces­te fapte tovarăşului Ion Mîrza, secre­tar al Comitetului raional de partid Alba, care răspundea de munca aces­tei organizaţii de bază. Propunerea lui Nicoară a fost aprobată. In gos­podăria agricolă colectivă din Obreja s-au organizat alegeri parţiale pen­tru biroul organizaţiei de bază. In noul birou membrii de partid au ales colectivişti care au dovedit prin muncă că pun mai presus de toate interesele gospodăriei. Ca se­cretar al organizaţiei de bază a fost ales Ionel Sab­ău. Adunarea generală a colectiviştilor a făcut alegeri pen­tru consiliul de conducere şi a hotă­rît să aleagă ca preşedinte pe tova­răşul Ionuţ Cleja, un fost ţăran mij­locaş, cunoscut ca bun gospodar. Măsurile luate s-au dovedit a fi bune. Muncind toţi, cu mic cu mare, au fă­cut la timp şi aşa cum i-au sfătuit agronomii muncile agricole. Acum, grîul şi porumbul lor e frumos de mai mare dragul, aşa cum nu-i altul în toată comuna. Colectiviştii sînt con­vinşi că vor strînge anul acesta cel puţin 2.000 kg. grîu şi 2.800 kg. po­rumb boabe de pe fiecare hectar. La propunerea membrilor de par­tid, pentru a putea plăti colectivişti­lor avansuri în bani, adunarea gene­rală a hotărît să vîndă statului 270 kg. lină, 10.000 litri lapte, 70 de miei, zeci de mii de kilograme de grîu şi porumb, să valorifice prin contractări tot surplusul de produse. Zilnic sunt valorificate pe piaţă însemnate canti­tăţi de produse de sezon. Lui Nicoară îi creşte inima de bucu­rie. Şi aici s-a dovedit că nu există greutăţi care să nu poată fi biruite atunci cînd membrii de partid sînt ho­­tărîţi şi muncesc sa le învingă. Printre întovărăşiţi Treburile gospodăreşti ale satului şi întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective — sînt două în această comună — au stat multă vre­me la inimă lui Ion Nicoară. Şi acum se ocupă de ele, însă în Mihalţ există şi o întovărăşire agricolă care îşi are problemele ei. De fapt, întovărăşirea era formal constituită. Nicoară a înce­put să stea de vorbă cu membrii de partid şi cu ceilalţi ţărani muncitori din întovărăşire şi să-i îndemne să lu­creze în comun. Dar parcă era un fă­cut. Majoritatea spuneau acelaşi lucru : — Cum vrei să muncim laolaltă, tovarăşe? Adică să băgăm noi în ba­toză grîu! nostru, curat, numai spic de spic cu grîul lui Nicolae Usca şi alţii ca el, grîu plin de neghină, de buruieni, pentru că n-a vrut să iasă la plivit? Adică ce, trîntorii să trăiască pe spinarea noastră ? De aia am fă­cut noi întovărăşire ? Nicoară a mai aflat şi alte lucruri care făceau ca întovărăşirea să nu meargă cum trebuie. Unii întovărăşiţi, oameni harnici, voiau să gunoiască ogoarele, alţii nu; unii voiau să dea trei sape la culturile prăşitoare, alţii numai două. Nicoară s-a sfătuit cu biroul organizaţiei de bază şi cu cîţiva membri de partid şi apoi a pus în dis­cuţia adunării generale a organizaţiei de bază aceste probleme. Discuţia nu a fost un zadar. In sat a fost, în primăvară, un adevărat eveni­ment. Şiruri de care au dus pe tarla­lele întovărăşirii gunoi de grajd, atît de prielnic tuturor culturilor. Şi mai mare a fost mirarea sătenilor cînd au văzut pe cîmp 24 de plu­guri, împărţite în patru brigăzi, tră­­gînd brazdă după brazdă pe ogoarele întovărăşirii. Cînd la unul, cînd la altul dintre plugari putea fi văzut Ion Nicoară, fie apăsînd zdravăn pe coar­ne, fie rîzînd împreună cu înto­­vărăşiţii, In două zile a fost arată întreaga suprafaţă destinată culturii porumbului. Văzînd că treburile înto­vărăşirii au început să meargă bine, numeroşi alţi ţărani muncitori au făcut cerere să fie primiţi în întovărăşire. — Ce s-a făcut pînă acum, poves­teşte tovarăşul Nicoară, este încă pu­ţin. Gospodăria colectivă din satul Bisteiu merge încă slab. Ne străduim să îndreptăm acum întreaga muncă de partid. Oamenii din Mihalț au dovedit că nu sînt „rai‘‘ ci, dimpotrivă, sînt oameni de nădejde atunci cînd ştii să muncești cu ei, cînd pui umărul să rezolvi problemele care-i frămîntă. Atunci ei te urmează cu încredere. ION MARICOIU Pentru următoarele trei zile în ţară . Vremea se menţine călduroasă. Cerul devine schimbător şi local vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice, mai ales în apusul ţării. Vînt slab. Temperatura mai întîi în creştere, apoi staţionară. S­C­Î­N­T­E­I­A Realizarea unor produse de larg consum nu numai în cantităţi spo­rite, ci şi de bună calitate, care să corespundă gustului celor care le cumpără, este una din preocupările de seamă ale colectivului fabricii de mobilă din Caransebeş, In clişeu. Muncitoare fruntaşe din secţii discută cu directorul fabricii, tov. Emil Dragomir, despre posibilităţile de a produce mobilă de calitate din ce in ce mai bună şi trainică. Cărţi apărute in Editura didactică şi pedagogică: Prof. MIRCEA ŞTEFAN: Mihai Eminescu, revizor şcolar. Pe baza cercetării unor documente rămase de la Eminescu, autorul ana­lizează o serie de aspecte ale învăţă­­mîntului din 1875—1876, activita­tea de revizor şcolar şi ideile pe­dagogice ale marelui nostru poet. 284 pag., 9,35 lei. Prof. I. CREMER : Scriitorii noştri clasici şi problemele şcolii. E o culegere de studii în legătură cu preocupările unor scriitori cla­sici ca A. Odobescu, Ion Creangă, Alex. Vlahuţă, I. L. Caragiale, I. Sla­vici pentru problemele de educaţie şi învăţămînt. Cartea înfăţişează aspecte ale activităţii de învăţători, profesori, revizori şcolari şi autori de manuale ale scriitorilor noştri clasici. 242 pag., 10.40 lei. Prof. D. MOROIANU : Despre orga­nizarea studiului individual. Cititorii găsesc în această broşură indicaţii metodice despre felul cum trebuie organizat studiul individual, începînd de la informarea bi­bliografică şi întocmirea listelor biblio­grafice, pînă la luarea notiţelor. Cartea se adresează unui public foarte larg de cititori şi mai ales ele­vilor din clasele mai mari ale şcolilor medii serale şi studenţilor de la sec­ţiile fără frecvenţă, 80 pag., 1,35 lei. învăţător ISTVÁN KOVÁCS: Tea­trul de păpuşi. Lucrarea dă îndrumări practice pen­tru organizarea teatrului de păpuşi în şcoli şi grădiniţe, în orice condiţii, cu posibilităţile cele mai modeste de re­gie şi materiale. 36 pag., 0,75 tei. R. D. UŞINSKI: Opere pedagogice alese, vol. I şi II. Cărţile cuprind studii şi fragmente din cele mai importante opere ale ma­relui pedagog rus închinate proble­melor de educaţie. In aceste lucrări se face o analiză critică a diferitelor sisteme de învăţămînt contemporane autorului. 640 pag., 28,80 lei. A. S. MAKARENKO: Poemul peda­gogic. Bine cunoscută în rîndul pedagogi­lor şi al multor oameni ai mun­cii, cartea lui Makarenko nu are nevoie de prezentare specială. In pa­ginile ei sînt arătate aspecte pasio­nante ale transformării oamenilor în cadrul coloniilor de reeducare. Ma­karenko dovedeşte că în educaţia co­munistă instrumentul principal de e­­ducaţie este colectivul viu de muncă: 762 pag., 25 lei. Reparaţii fără detaşarea vagoanelor Staţia Adjud. Numai cîteva minute mai erau pînă la plecarea trenului. Revizierul Dumitru Clocotici s-a oprit în dreptul vagonului-cisternă 892537 şi a înlocuit două butoane uzate; la alt vagon, alţi trei lăcătuşi au înlocuit un arc de suspensie. Trenul a plecat la timp, cu reparaţiile necesare făcute. Asemenea reparaţii fără detaşare se fac acum în mod curent, de-a lungul reţelei. Ion Călin, şeful reviziei, a or­ganizat munca pe cele două secţii din mers — cite o echipă la sosire şi ple­care. Noua organizare a muncii a per­mis acestui colectiv să execute în ul­timul timp, peste prevederi, 107 repa­raţii fără detaşare. Aurel Raica şi Florica Oţel au realizat DOUĂ EXCELENTE RECORDURI ATLETICE In întîlnirea internaţională de atle­tism dintre echipele R. D. Germane şi Rominiei, care s-a desfăşurat In locali­tatea germană Aue, au fost realizate două excelente performante. Aurel Raica şi Florica Otel, în ascensiune de formă, au doborit din nou recordurile in probele lor. Raica a aruncat greu­tatea la 17,42 m., iar Florica Otel a parcurs 800 m. plat in 2 min. 7,9 sec. (una din cele mai bune performante mondiale). * Comportări remarcabile au mai avut 1. Savei, I. Wiesenmayer, N. Rășcă­­nescu și Iolanda Balaș. Rezultate finale: băieți: R. D. Germană—R. P. Romină 117—­106 ; fete: R. D. Germană—R. P. Romină 62—55. Experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii Mai multă operativitate în aplicarea propunerilor muncitorilor Zumzetul maşi­nilor a amuţit subit la unele linii din sector. Se terminase schimbul de lucru. După ce şi-au strîns sculele şi au făcut ordine la locul de muncă, muncitorii din sectorul uzinal-motor al uzinelor „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin­ s-au îndreptat spre locurile unde ur­mau să se ţină consfătuirile de pro­ducţie pe grupe sindicale. La ordinea de zi, unele probleme legate de îmbu­nătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii. — Eu socot că s-a făcut treabă bună prin faptul că nu s-a mărit sa­lariul tarifar şi că se vor stabili nor­me tehnice — a spus în cadrul unei asemenea consfătuiri strungarul Ianoş Vasile. Dacă vom munci mai bine şi vom produce mai mult, vom putea cîş­­tiga mai bine. Dar ca să putem pro­duce mai mult trebuie să ni se creeze şi condiţii corespunzătoare de lucru. Iată, strungul la care lucrez vi­brează şi deci nu pot respecta toleran­ţele admise. In loc să produc numai piese bune, dau şi rebuturi. Propun deci ca această maşină să fie repara­tă în aşa fel încît toate piesele pe care le voi prelucra să fie de bună calitate. Rînd pe rînd, în aceste consfătuiri numeroşi muncitori au făcut propuneri în legătură cu mai buna organizare a muncii şi a producţiei. Cînd s-au to­­talizat pe sector propunerile făcute de muncitori în cadrul acţiunii de consul­­tare, s-a constatat că ele se ridică la peste 240. Fireşte, n-au putut fi luate toate în consideraţie, dar muncitorilor li s-au explicat motivele. Cele mai im­portante însă, care puteau duce fie la sporirea productivităţii muncii, fie la realizarea de economii — şi acestea se ridică la peste 100 — au fost inclu­se în planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice al sectorului. Unele propuneri făcute par, la pri­ma vedere, neînsemnate. Dacă cerce­tezi însă mai atent lucrurile îţi dai seama că situaţia se prezintă cu to­tul altfel. La maşina la care lucrea­ză tov. Cîmpeanu Aurelia sînt două­ schimburi. Lucrul repartizat pe aceas­tă maşină se dovedea a fi insuficient, deci muncitorii care deserveau maşina îşi puteau îndeplini cu greu normele, iar o parte a capacităţii maşinii ră­­mînea neutilizată. Propunerea făcu­tă de tov. Cîmpeanu Aurelia de a se asigura o mai deplină încărcare a ma­şinii a fost găsită justă. Remediin­­du-se această lipsă, se obţine acum un spor de productivitate de 5%. Dar cîte exemple de acest fel nu se pot da ! Tov. Constantin Chiperea a propus să se execute 4 mandrine spe­ciale de mărimi diferite pentru strun­­jirea axelor. Ce urmărea să rezolve această propunere ? Cînd lucra cu mandrine obişnuite, tov. Chiperea con­suma circa două bucăţi pe lună care costau 375 lei, nemaivorbind de fap­tul că pierdea foarte mult timp cu re­pararea lor. Făcîndu-se mandrine speciale, productivitatea muncii va creşte cu circa 7 la sută, iar viaţa mandrinelor fiind mai mare se vor ob­ţine şi economii importante. Odată cu aplicarea în practică a fie­cărei propuneri în parte — şi pînă în prezent s-au pus în practică mai bine de 60 — se văd şi efectele pozi­tive pe care le au asupra producţiei: spor de productivitate, posibilitatea de a îndeplini şi depăşi normele cu moti­vare tehnică, economii de materiale sau scule care duc la reducerea preţu­lui de cost etc. Nu se poate afirma că în sectorul uzinal-motor nu există preocupare pentru punerea în aplicare a propune­rilor muncitorilor incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice. Dova­dă sunt alte peste 20 de propuneri care se află în curs de înfăptuire. Ceea ce se poate spune însă cu certitudine — lucru care a reieşit dealtfel destul de puternic şi într-o şedinţă lărgită a biroului organizaţiei de bază din sec­tor — este faptul că conducerea sec­torului (şef ing. Marinescu Mihail I) a dat dovadă de o oarecare superfi­cialitate atît în ce priveşte selecţiona­rea propunerilor cît şi în ce priveşte stabilirea termenelor de înfăptuire. Deşi au trecut luni de zile de cînd au fost făcute aceste propuneri, conduce­rea sectorului n-a găsit cu cale să facă un calcul tehnico-economic pre­cis, încît să-şi dea seama de eficienţa care o poate avea în producţie fiecare măsură tehnico-organizatorică în par­te. Ca o consecinţă directă a acestui fapt, o serie de măsuri de mare însem­nătate pentru bunul mers al produc­ţiei au fost prevăzute să fie puse în a­­plicare abia spre sfîrşitul trimestrului III sau chiar în trimestrul IV. Se pune întrebarea : existau posibi­lităţi ca unele măsuri să fie înfăptuite mai devreme? Faptele arată că da. In­tr-o şedinţă lărgită a biroului organi­zaţiei de bază a reieşit că multe din propunerile făcute puteau fi puse în aplicare cu mult înainte de termenele fixate. Bunăoară, rectificatorul Ion Olteanu a propus să se execute o pre­să pentru presarea dom­urilor în piese. Fără a se analiza temeinic posibilită­ţile, realizarea pro­punerii a fost fi­xată pentru trimes­trul IV. Or, în şe­dinţă a reieşit că această propunere putea fi realizată, cu posibilităţile pro­prii ale sectorului, chiar în prima lună a trimestrului III. Cercetîndu-se cu atenţie în şedinţa biroului organizaţiei de bază datele fi­xate pentru realizarea fiecărei propu­neri în parte, s-a constatat că nume­roase alte propuneri juste de măsuri tehnico-organizatorice pot fi realizate practic mult mai devreme. Cu prilejul acţiunii de consultare, muncitorii din sectorul uzinal-motor, ca de altfel şi muncitorii din celelalte sectoare ale uzinei, au făcut numeroase propuneri de măsuri tehnico-organiza­torice. In aceste propuneri este concre­tizată dorinţa lor de a contribui la mai buna organizare a muncii şi a produc­ţiei, hotărîrea de a produce mai mult şi de a cîştiga mai bine. Se cere ca organizaţia de partid a uzinei să acor­de cea mai mare atenţie felului cum se rezolvă propunerile muncitorilor, să determine un mai mare interes din par­tea conducerilor de sectoare pentru calcularea efectelor tehnico-economice ale fiecărei măsuri şi pentru aplicarea lor cît mai urgentă în viaţă. Totodată, este necesar ca, printr-o in­­tensă muncă politică, muncitorii să fie stimulaţi să facă în continuare noi pro­­puneri care să ducă la valorificarea şi mai largă a rezervelor interne ce există la fiecare loc de muncă. Acea­sta atît în interesul sporirii pro­ducţiei şi productivităţii muncii, cît şi in interesul creşterii cîştigurilor mun­citorilor. L. ŢINTEA Nr. 8947 O poveste care cere un final N-am de gînd să scriu cine ştie ce poveste. Intrucît faptul a a­­juns să fie cunoscut pînă şi de copiii minerilor din Anina, nu fac decit modesta treabă de a-l reproduce aşa cum este. In oraşul Anina, cic-ar fi trei cinematografe. Cic-ar fi trei şi-ar funcţiona tot trei. Interesant că pînă aici povestea este foarte a­­devărată: in bazinul carbonifer Anina func­ţionează trei cinemato­grafe. Te duci la pri­mul cinematograf. Vezi filmul. Ieşi mulţumit. Te duci, altă dată, la al doilea , tot aşa. Mergi şi la cinematograful nr. 3 din cartierul Steierdorf. Aici începe povestea. După termina­rea filmului (dacă rezişti pînă a­­tunci), primul lucru pe care tre­buie să-l faci la ieşire e să te opreşti la farmacie: — Daţi-mi, vă rog, ceva pentru dureri de cap! Aparatul de proiecţie de la sus­­pomenitul cinematograf are o po­veste veche. E veche de vreo 35 de ani, din care un număr de ani, destul de respectabil, petre­cuţi în diverse reparaţii. Rezul­tatul acestor reparaţii ? O hodo­­rogeală crescîndă, proporţională cu cheltuiala făcută. Să presupunem însă că, odată intrat în acest cinematograf, a doua oară n-ai să-i mai calci pragul. Vom merge deci, la club — sau şi «sat cuminte —■ vom sta frumos acasă şi vom da drumul la difuzor. Difuzorul tace. De un an de zile difuzorul din perete tace. Clubul muncitoresc din Anina are (în inventar) o staţie de am­plificare. Funcţiona odată. Dar s-a defectat. Urgent, a fost dusă la reparat, la C. C. al Sindicatu­lui muncitorilor mineri dtin Bucureşti. Trustul minier „Ba­natul“-Aniita şi-a reîn­noit mereu comanda de reparare. Staţia de am­plificare a ajuns — să mai spu­nă cineva că asta nu-i „de basm"! — intr-un garaj la C.C. al Sindicatului muncitorilor mi­neri. Şi noi, minerii, credeam că staţia noastră de amplificare e la reparat­­ ...Sfirşitul povestei nu-l mai scriu. Nu-l mai scriu fiindcă nu-l ştiu. Minerii aşteaptă de la C.C al Sindicatului muncitorilor mi­nieri un nou aparat de proiec­ţie pentru cinematograf şi... staţia de amplificare scoasă, in fine, din garaj. Eventual şi reparată! GHEORGHE SCINTEIE muncitor T.M.B. — Anina Pe urmele scrisorilor nepubelicate înlocuit pentru că nu a respectat drepturile muncitorilor La redacţia ziarului nostru a sosit o scrisoare în care muncitorii de la în­treprinderea „Electromontaj“ Leordeni, raionul Topoloveni, ne semnalau că di­rectorul Constantin Voinea nu le pune la dispoziţie mijloace de transport pentru a merge acasă, atunci cînd îi reţine, pentru efectuarea unor lucrări urgente. în scrisoare se mai arată că în contractul colectiv este trecută şi a­­ceastă obligaţie a întreprinderii. Sezisarea a fost trimisă de către ziar organelor în drept care, constatînd că cele semnalate de muncitori sunt ade­vărate ne-au răspuns că pentru lipsa de grijă faţă de respectarea prevederi­lor contractului colectiv, precum şi pen­tru alte abateri directorul Constantin Voinea a fost înlocuit. I­ s-au achitat drepturile băneşti Patrusprezece muncitori din oraşul Ploeşti, care au executat mai multe lu­crări la fabrica de cărămidă „1 Mai“ Bucov, ne-au trimis o corespondenţă în care ne scriu că pentru o perioadă de timp, fabrica nu le-a plătit dreptu­rile ce li se cuvin. „Am fost purtaţi pe drumuri săptămîni de zile — ne scriu ei — timp în care am apelat la multe foruri locale, dar n-am reuşit să vedem banii ce ni se cuvin“. Procuratura regiunii Ploeşti, cercetînd cele sezisate, a constatat că ele cores­pund realităţii. Muncitorii şi-au primit drepturile băneşti, iar împotriva lui Alexandru Cernat, din a cărui vină au fost purtați pe drumuri, s-au întocmit acte de dare în judecată. Victorii sport­ive reî m­in­eşti CANOTAJ Din cele 15 probe ale campionatului Internaţional de caiac-canoe, disputat­­la Snagov, sportivii români au 10. Campionii olimpici Dumitr­u ?' **" maileiuc (canoe dublu) şi L­eon B ot­­man (canoe­ simplu) a­“ cîştigat cite două victorii. Canotoarele noastre, prezente la în­trecerile de la Gribnau (R. D. Germa­nă),­ au dominat net probele la care au participat. In prima zi , sîmbă­tă­­­ele au cîştigat două probe, iar d­uminică au cîştigat toate probele. GIMNASTICA Echipele de gimnastică ale ţarii noastre au obţinut frumoase victorii în întrecerile cu echipele R. D. Ger­mane. La băieţi: România—R. D. Ger­mană 332,15—331,60 puncte; la fete: România—R. D. Germană 226,35-224,65. Reprezentanţii noştri Fr. Orendi şi Sonia lovan au ocupat primul loc la individual-compus. Studenţii pe Stadion Duminică după-amiază pe stadio­nul „23 August“ a avut loc Festivi­tatea serbărilor de Închidere a anului universitar. Zecile de mii de spectatori şi sportivi au privit cu admiraţie defi­larea celor 3.200 de studenţi, artişti amatori şi sportivi care vor participa în aceste zile la interesante manifes­tări artistice şi sportive. Tovarăşul Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M. şi preşedinte al Uniu­nii asociaţiilor studenţeşti din R. P. Romînă, a adresat un salut călduros studenţilor fruntaşi la învăţătură şi în activitatea cultural-sportivă, urîndu-le • In cadrul concursului interna­ţional de tir de la Kiev, trăgătorul sovietic Mihail Itkis a stabilit două performanţe excepţionale în proba de armă liberă calibru mare­ La poziţia în genunchi el a realizat 392 puncte, întrebînd cu 7 puncte recordul mondial. La totalul celor trei poziţii Itkis a realizat 1145 puncte, rezultat superior cu 6 puncte recordului mondial stabilit de com­patriotul său A. Bogdanov. • Echipa feminină de handbal Flamura Roşie — Steagul Roşu Bu­cureşti a cîştigat duminică meciul susţinut cu formaţia maghiară Fe­rencváros — Budapesta. Scor final 8-3. • Partidele-revanșă ale echipe­lor de volei ale Rominiei și Ceho­slovaciei s-au terminat astfel : femi­nin : Romînia — Cehoslovacia 3-2; masculin : Cehoslovacia — Romînia 3-0; succes deplin în concursurile care vor avea loc pînă la 3 iulie. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. prof Constantin Nicuţă, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, care a adresat felicitări studenţilor pen­tru succesele realizate în anul univer­sitar 1956—1957. După paradă a avut loc întîlnirea in­­ternaţională de fotbal dintre echipa Ştiinţa Cluj şi formaţia studenţilor cehoslovaci Spartak Hradec Kralova. Meciul s-a terminat cu victoria studen­ţilor români : 2—0 (2—0). (Agerpres) • A luat sfîrşit, la Sofia, cel de-a! zecelea campionat european de baschet. Titlul de campioană eu­ropeană a fost cucerit de formaţia Uniunii Sovietice, care a întrecut în meciul decisiv — duminică seara — echipa Bulgariei (60-57). Bas­­chetbaliştii români s au clasat pe locul 5, din 16 ţări participante. • In ultima etapă a competiţiei fotbalistice „Cupa Primăverii“ s-au înregistrat următoarele rezultate: Ştiinţa Timişoara — Dinamo Oraşul Stalin 3-1; C.C.A.—Energia Ploeşti 3-0; Progresul bucureşti—Energia Tg. Mureş 2-0; Locomotiva Bucureşti­­—Energia Oraşul Stalin 1-0; Energia Petroşani—Dinamo Bucureşti 3-1 ; Flamura Roşie Arad—Progresul O­­radea 2-1. Cele două cîştigătoare de serii, care îşi vor disputa finala pentru „Cupa Primăverii", stat Ştiinţa Ti­mişoara (seria I) şi Locomotiva Bucureşti (seria a 11-a). O interesantă fază a meciului Ştiinţa­ Cluj — Spartak Hradec Kralova In cîteva rînduri

Next