Scînteia, august 1957 (Anul 26, nr. 3973-3997)
1957-08-01 / nr. 3973
Pag. VIAŢA DE PARTID Comuniştii din comitetul de întreprindere să-şi îndeplinească cu răspundere sarcinile O gară mică, pe un bot de deal. Am coborît odată cu sutele de muncitori la uzinele metalurgice „Vasile Tudose“ din Colibaşi. „Iată-ne acum ajunşi la sediul organizaţiei de bază. Ne-am prezentat tov. Constantin Sbarcea, secretarul, și i-am spus care e scopul vizitei noastre. — Vă interesează să aflaţi cum ne-am ocupat de îndrumarea comitetului de întreprindere? Da, e o problemă serioasă! Apoi încăperea s-a cufundat în linişte. Răspunsul mult dorit a venit cu întîrziere. — Părerea mea este că tovarășii din comitetul de întreprindere se achită cu succes de sarcini. Concret însă, n-aș putea să vă spun cu ce se ocupă comitetul de întreprindere. O să vă spună tovarășul Rizescu, președintele comitetului de întreprindere. — Bine, dar noi vrem să aflăm şi cum aţi sprijinit dumneavoastră comitetul de întreprindere ? — ?! ...Preşedintele, tov. Gheorghe Rizescu, membru de partid, ne-a privit binevoitor. Şi el, ca şi tovarăşul Sbarcea, s-a gîndit mult, mult înainte de a răspunde. — Nu-i cazul să ne lăudăm. Suntem uzină tînără. Fiecare zi înseamnă griji noi. Le rezolvăm. Ne ocupăm de producţie, de nevoile muncitorilor. E adevărat, multe nu le ducem chiar pînă la capăt. Insă despre activitatea depusă de sindicat să vorbească mai bine datele privitoare la producţie. Am şi eu aici situaţia producţiei, însă datele cele mai noi le obţineţi de la tovarăşul director... — Bine, dar...? ...Nu răzbaţi cu una cu două la tovarăşul director F. Maiorovici. Cu greu, dar pînă la urmă am reuşit. A zîmbit cînd a auzit că ne interesăm de munca comitetului de întreprindere... — Cifrele să vorbească, a spus el. Iată realizarea producţiei globale: martie — 127,8%, aprilie — 129%, mai— 125,4% şi iunie tot cu depăşire. In toate lunile o bună corelaţie. Cum am reuşit aceasta ? Să vă explic... Şi în faţa noastră au început să danseze cifre mai mari sau mai mici, cifre întregi, procente, fracţiuni. Secretarul organizaţiei de bază, preşedintele comitetului de întreprindere, directorul pot prezenta oricînd o situaţie a îndeplinirii principalilor indici ai planului de producţie. Cifrele oglindesc într-adevăr rezultate cu care s-ar putea mîndri multe întreprinderi din ţară. Să vedem însă cum sunt realizate aceste cifre, condiţiile în care muncitorii şi tehnicienii uzinei muncesc pentru îndeplinirea planului. Asaltul De mai multe luni, la uzinele „Vasile Tudose“ din Colibaşi se petrece un fenomen destul de curios. In fiecare lună, cîte 10 şi uneori chiar 15 zile o mare parte dintre muncitori nu lucrează şi nici nu vin pe la întreprindere, sînt învoiţi, stau acasă. Abia pe la sfîrşitul decadei a II-a a lunii, uzina începe să fremete zi şi noapte. Acalmia dispare şi zorul îi ia locul. Este perioada de „vîrf“. In plus, conducerea uzinei cere şi o „mică“ depăşire de plan, care să asigure... primele lunare. „Asaltul“ a devenit ceva obişnuit la uzinele „Vasile Tudose“. Muncitorii, în schimbul învoirilor de la începutul lunii, trebuie să recupereze rămînerea în urmă prin eforturi şi ore suplimentare (acestea depăşesc cu mult aprobarea dată de minister lună de lună). — Vrem să muncim ritmic pentru realizarea planului în tot cursul lunii, să nu fim obligaţi să ne spetim spre sfîrşit — spunea montatorul Alexandru Mihăilescu. Se pune în mod firesc întrebarea: ce a făcut comitetul de întreprindere pentru a pune capăt muncii în asalt, pentru a asigura respectarea legilor cu privire la reglementarea orelor de muncă? Ce a făcut? Tovarășul președinte Rizescu al...Realizarea sarcinilor planurilor economice de stat, dezvoltarea economiei naţionale şi, pe această bază, îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc, depind în bună măsură de modul în care sindicatele, ca organizaţiile de masă cele mai largi ale clasei muncitoare, acţionează pentru creşterea conştiinţei socialiste de clasă a oamenilor muncii şi pentru atragerea lor tot mai activă la organizarea şi conducerea producţiei, a economiei ţării. (Din Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 28 iunie—7 iulie 1957), tras atenţia directorului (pe un ton blajin, bineînţeles) că se încalcă „oarecum“ legislaţia muncii, că lucrîndu-se mai multe ore suplimentare, uneori chiar şi în zilele de repaus legal, se aduc daune atît producţiei, cît şi sănătăţii muncitorilor. Au vorbit odată, de două ori, pînă cînd au renunţat, deoarece fiecare socotea în felul său că această încălcare a legislaţiei muncii are şi un aspect pozitiv. Cu cifrele de îndeplinire a planului se mîndreşte doar şi comitetul de întreprindere, chiar dacă uneori această paradă dezvăluie — aşa cum s-a întîmplat în luna mai — că în primele două decade se realizează numai o treime din planul de producţie, iar în ultima decadă restul. Un subiect de mult uitat Despre întrecerea socialistă, tov Sbârcea, secretarul organizaţiei de bază, este convins că se desfăşoară cu succes, iar tov. director nu are nici o părere. Tov. Rizescu explică că decernarea drapelului de sector fruntaş la fiecare capăt de lună a produs un reviriment în muncă. Pe ce bază se fac asemenea afirmaţii ? Se sprijină ele pe o situaţie reală ? — Acum, sincer vorbind, prea multe nu avem de făcut pentru întrecerea socialistă — spune tov. Haritonov, preşedintele comitetului de secţie sindicală din sectorul 222. Ehei, cu totul alta ar fi situaţia dacă conducerea uzinei ne-ar asigura la vreme materialele necesare. Atunci să vezi întrecere socialistă ! Atunci am lucra ritmic şi calitatea producţiei ar fi mai bună. Acum, decernarea drapelului se face în mod formal. Comitetul de întreprindere a uitat că în întrecerea socialistă pot conta ca obiective ridicarea calificării muncitorilor, răspîndirea experienţei fruntaşilor, îmbunătăţirea organizării producţiei, lupta pentru economii etc. In atelierul de bolţuri şi axe, maistrul Dumitru Dobre a făcut un studiu amănunţit asupra procesului de producţie şi a adus serioase îmbunatăţiri. El a organizat astfel fluxul tehnologic încît acum se obţine o înaltă productivitate a muncii. S-au gîndit oare comitetul de întreprindere, biroul organizaţiei de bază sau conducerea tehnico-administrativă a uzinei să extindă acest sistem de organizare a muncii ? Ar fi nedrept să spunem că nu s-au gîndit; se mai gîndesc însă şi acum... Lanţul slăbiciunilor continuă De mai multe luni, muncitorii de la uzinele „Vasile Tudose“ citesc în ziare că în zeci şi zeci de întreprinderi din ţară muncitorii dezbat măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii. Un început a fost făcut şi în această uzină. In luna aprilie s-au ţinut consfătuiri pe grupe şi secţii sindicale; muncitorii au făcut aproape 200 de propuneri. Acestei probleme, astăzi, nimeni nu-i mai dă vreo importanţă. Propunerile muncitorilor au rămas doar pe hîrtie. Oamenii însă au la inimă grijile întreprinderii în care lucrează, nu le este indiferent cum se desfăşoară munca. Şi nu de puţine ori, în consfătuirile de producţie, ei au propus conducerii administrative, biroului organizaţiei de bază, comitetului de întreprindere, o serie de măsuri menite să contribuie la o mai bună desfăşurare a muncii, la mai buna folosire şi întreţinere a utilajului. Tot în cadrul consfătuirilor de producţie, muncitorii au propus o serie de raţionalizări. Din păcate însă, multe propuneri bune nu se aplică. Neexistînd o evidenţă a acestora, comitetul de întreprindere nu poate urmări îndeplinirea lor de către conducerea administrativă. Aşa se întîmplă că uneori muncitorii pornesc singuri la înfăptuirea lor. Iată, de pildă, ce s-a întîmplat cu propunerea tehnologului Lazăr Bocăneanu. El a propus să se confecţioneze o serie de dispozitive care, aplicate la strung, reduc mult timpul de aşchiere. Pentru iniţiativa lui, tov. Bocăneanu a primit felicitările tovarăşilor din conducerea uzinei. Nimeni însă nu s-a mai îngrijit ca propunerea tehnologului Bocăneanu să fie aplicată în mod organizat. După o aşteptare îndelungată, muncitorii şi-au confecţionat singuri aceste dispozitive. Tov. Rizescu recunoaşte că comitetul de întreprindere nu a făcut nimic pentru extinderea acestei iniţiative. Suntem de acord cu tovarăşul preşedinte, mai ales că noi am mai aflat despre multe alte asemenea metode şi propuneri preţioase, care contribuie la ridicarea productivităţii, aplicate de muncitori din proprie iniţiativă, însă necunoscute şi nesprijinite de comitetul de întreprindere. De ce oare? O mai bună colaborare între conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere ar duce la rezolvarea multor probleme spinoase existente încă în uzină. In privinţa colaborării, părerile sunt împărţite. Tovarăşul F. Maiorovici este nemulţumit de activitatea comitetului de întreprindere care, chipurile, după cum spune el, lasă totul pe seama direcţiei. Cum ? — Mobilizările la consfătuirile de producţie sunt făcute de şefii de secţie, nu de către preşedinţii comitetelor de secţie sindicală. E mai sigur aşa... In loc să ajute la îmbunătăţirea muncii sindicale din uzină, tov. Maiorovici, care are experienţă în această muncă, deoarece timp îndelungat a avut sarcini de răspundere pe această linie, se substituie comitetului de întreprindere. Nu de mult, fără să consulte comitetul de întreprindere, directorul întreprinderii a dat peste cap toate pregătirile de organizare a taberei de vară pentru copiii muncitorilor, cedînd vila unde se amenajase tabăra. A fost nevoie de intervenţia unor organe din afara întreprinderii pentru ca vila să fie recăpătată pentru tabăra de vară. — Parcă poţi trece peste voinţa tov. director ? — spune resemnat tov. Rizescu, preşedintele comitetului de întreprindere. ★ Dînd dovadă de birocratism şi nepăsare, comitetul de întreprindere a neglijat să-şi îndeplinească sarcinile sale cele mai importante. Dacă comitetul de întreprindere de la uzinele „Vasile Tudose“ din Colibaşi nu-şi îndeplineşte în întregime sarcinile nici în rezolvarea problemelor de producţie, nici în ceea ce priveşte apărarea drepturilor muncitorilor şi îmbunătăţirea activităţii socialculturale, o mare vină o poartă biroul organizaţiei de bază, comuniştii din uzină. Biroul organizaţiei de bază nu a analizat niciodată activitatea membrilor de partid care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comitetului de întreprindere, nu le-a dat ajutor şi nu i-a îndrumat în rezolvarea problemelor importante şi multiple care stau în faţa organizaţiei sindicale. CRISTEA MANTU GHEORGHE RADEL Pentru sănătatea muncitorilor Aţi fost vreodată, înainte vreme, la uzina chimică „1 Mai“-Ferneziu ? Vă amintiţi cum arăta ? Vizitaţi-o şi astăzi. Veţi rămîne profund impresionaţi de schimbările din uzină şi, mai ales, de tot ceea ce s-a făcut pentru protejarea vieţii şi sănătăţii muncitorilor. Uzina, ca şi alte întreprinderi moştenite de la capitalişti, purta pecetea condiţiilor grele de muncă în care lucrau muncitorii. In anii din urmă, treptat, treptat, s-au schimbat multe în uzină. S-a mecanizat transportul de aglomerat de la secţia prăjire-aglomerare. Cei care se bucură mai mult sunt, desigur, muncitorii de la transporturi, cărora li s-a uşurat considerabil munca. Altă lucrare : s-a ermetizat ca șiIn 1951 au sosit pe adresa întreprinderii piscicole Constanţa, din import, 10 bucăţi sonde Thompson, necesare pentru determinarea adîncimii apei. Ele au fost puse la dispoziţia flotei pescăreşti de larg. Dovedindu-se nepractice au fost aruncate la magazie. Iată-ne ajunşi în 1957. După 6 ani, întreprinderea piscicolă Constanţa se hotărăşte, in fine, să dea disna de comandă a podului rulant pentru prevenirea intoxicaţiilor de la instalaţia convertizorului nou, s-a îmbunătăţit ventilaţia naturală la această instalaţie. De la un an la altul, odată cu crearea unor condiţii tot mai bune de muncă, se îmbunătăţesc şi condiţiile de trai. A intrat în funcţiune noua cantină înzestrată cu instalaţii moderne pentru gătit. S-a amenajat un nou club, mult mai spaţios. După terminarea lucrului, mulţi muncitori vin aici să citească, să joace şah. Statul nostru ia toate măsurile pentru ca sănătatea muncitorilor să fie apărată, pentru ca traiul lor să fie din ce în ce mai bun. Aşa era pe vremea capitaliştilor ? ponibile ministerului cele 10 sonde cu pricina. Cum era de aşteptat, după cîtva timp la întreprinderea piscicolă Constanţa a sosit o adresă a Ministerului Industriei Bunurilor de Larg Consum, Departamentul Industriei Alimentare. Adresa spune : ......Ţinînd seama că pentru achiziţionarea acestui utilaj s-a învestit degeaba suma de 27.724 lei, vă rugăm ca in termen de 5 zile de la primirea prezentei să ne precizaţi: — care este valoarea amortismentului plătit; — cine a cerut importul, cine a aprobat, pentru ce anume ?i din ce fond... — cum explicaţi întîrzierea mare care a intervenit în rezolvarea acestei probleme ? Conducerea întreprinderii piscicole Constanţa a cerut declaraţii de la cei care au lucrat în întreprindere în 1951, a cercetat arhiva din anii trecuţi, pentru a răspunde la Zilele trecute, un bătrînel de vreo 70 de aiu, cu pălăria intrro mină şi bastonul in alta, s-a aşezat pe o bancă la umbra unui tei din parcul oraşului Cluj. Era tare ostenit. Şi-a scos tacticos batista să-şi şteargă obrazul, cînd în faţa lui apăru, cu o banderolă pe braţ, controlorul. — Taxa, vă rog... Bătrînelul se alarmă: — Ce taxă ? Ştiam că pe bancă în parc poţi sta fără nici un ban. — Gratuit a fost pînă acum cîteva luni, răspunse politicos controlorul. Acum, însă, fiecare trebuie să plătească 25 de bani. Parcul trebuie întreţinut... Şi, binevoitor . — Aceasta este dispoziţia sfatului popular al oraşului, cele trei întrebări. Nimeni nu ştie nimic. Nu se ştie cine a cerut sondele, nici cine a aprobat, nici de ce nu s-a sezisat această problemă pînă acum. Curios este faptul că nici ministerul nu ştie cine a cerut, cine a aprobat importul sondelor şi in ce scop anume, deşi normal ar fi să cunoască primul această problemă. Şi acum, de vreme ce se recunoaşte că banii au fost azvîrliţi în vînt, am vrea să ştim şi noi: de răspuns cine răspunde ? Aşa a hotărît Comitetul executiv al Sfatului popular Cluj : de la pensionari la prichindei toţi cetăţenii de ambele sexe vor fi impuşi—pentru a avea dreptul de a-şi trage răsuflarea pe o bancă in parc — cu suma de 25 bani. E destul o simplă socoteală ca să vezi că mai mulţi bani vor merge la întreţinerea controlorilor decit a parcului. In alte oraşe s-a renunţat de mult la acest sistem de strîngere a fondurilor pentru întreţinerea parcurilor. Surprinde faptul că Sfatul popular al oraşului Cluj n-a găsit altă soluţie mai fericită care să permită cetăţenilor să se odihnească în largul lor, fără a-şi mai pune problema dacă au sau nu mărunţiş pentru controlorii sfatului popular. Cine răspunde? De 25 de bani — odihnă SO NTEIA Oraşele patriei : Constanţa Cititorii propun • In cartierul C.F.R. Steaua şi în blocurile din Bulevardul 1 Mai locuim multe familii de oameni ai muncii. Propunem Sfatului popular al raionului Griviţa Roşie să înfiinţeze un chioşc de difuzare a presei şi un centru de răcoritoare în jurul Bufetului Vişina sau al staţiei I.T.B. Lainici, de pe linia tramvaiului 19. Facem această propunere, deoarece pieţele „7 Noiembrie“ şi Chibrit, unde se află mai multe chioşcuri de difuzare a presei şi centre de răcoritoare, sunt situate la o prea mare depărtare de noi şi de aceea pierdem multă vreme pînă ajungem să cumpărăm un ziar sau să bem un pahar cu sirop. VICTOR IONESCU tehnician • Nu de multă vreme a luat fiinţă sanatoriul de copii din Valea Iaşului, raionul Curtea de Argeş. E lucru ştiut că toţi copiii sunt dornici de joc şi distracţii. Nici copiii din sanatoriul nostru nu fac excepţie. Printre distracţiile lor preferate este şi vizionarea de filme. Din păcate, filme nu le putem aduce, deoarece nu avem aparat de proiecţie. Propunem deci Ministerului Invăţămîntului şi Culturii să ne sprijine, dîndu-ne cuvenita aprobare pentru obţinerea unui aparat de cinematograf pe bandă normală. Pe lîngă un tratament bun avem datoria să asigurăm acestor copii şi un bogat program educativ. S. THEODOR funcţionar • De multă vreme drumul care leagă comuna Bratca de satul Şuncuiuş e lăsat în părăsire. Nisipul cărat acolo e măturat de vînt. Şi vara şi toamna, cînd cad ploi dese, minerii din Şuncuiuş, ca şi ţăranii muncitori de prin preajmă, străbat anevoie drumul acesta. Noi, locuitorii comunei Bratca, sîntem dornici să contribuim cu munca noastră la pietruirea şoselei. Şi minerii din Şuncuiuş vor să ne dea ajutor. Numai bunăvoinţa noastră nu e însă de ajuns. Propunem deci Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Aleşd să dea atenţie traducerii în viaţă a acestei dorinţe şi, împreună cu Sfatul popular al comunei Bratca, să ne dea ajutorul necesar ca să reparăm mai iute drumul care leagă satele noastre. Un grup de ţărani muncitori din corn. Bratca • In comuna noastră — Tătărani, raionul Tîrgovişte — aproape 900 familii sunt abonate la diferite ziare centrale. Nefiind organizată bine difuzarea de către organele P.T.T.R., noi primim ziarele cu grămada, la 3-4 zile odată. S-ar putea înlătura acest necaz dacă Direcţia Regională P.T.T.R. Ploeşti ar studia posibilitatea transportării ziarelor de la Tîrgovişte spre comuna noastră cu autobusul I.R.T.A. care circulă pe acest traseu. In felul acesta am ajunge şi noi să citim zilnic ziarul. Un grup de țărani muncitori din comuna Tătărani SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE: orele 19,00—19,10. Cronica actualităţii: orele 19,10—19,35 — Cu carul de reportaj prin Capitală : o vizită la Uzinele „Semănătoarea“ ; orele 19,35—21,00 . „O carieră ratată" (film) . Buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE: DANSEZ CU TINE - Patria, Bucureşti, Grădina Progresul, 23 August (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi grădină) ; ODATA IN VIATA - Republica, Moşilor (sală şi grădină); INTR-UN CEAS BUN — Magheru, înfrăţirea între popoare, Elena Pavel (sală şi grădină); CĂPITANUL DIN KÖLN - V. Alecsandri, I. C. Frimu (sală şi grădină), Mioriţa ; TILL BUHOGLINDA - Lumina, Vasile Roaită; NOAPTE DE CARNAVAL — Central, Alex. Sahia (sală şi grădină), 1 Mai (sală şi grădină); BĂTĂLIA DIN GOLFUL CALIACRA - DoinaN GRIGORESCU, ŞI ILIE FACE SPORT - Maxim Gorki, 4 AUGUST, MUNŢII PIRINEI, PARADISUL CASTORILOR, O POVESTE DIN PĂDURE (desen animat), SPORTUL ROMINESC NR. 4/1957 - Timpuri Noi; DON JUAN — Tineretului ; INFERNUL ÎNGERILOR - Gh. Doja, Coşbuc (sală şi grădină); VRĂJITORUL — Alex. Popov, VOCAŢIE — Griviţa; STAN ŞI BRAN STUDENŢI LA OXFORD - Cultural, Popular; TRANDAFIRII LUI ALLAH - Unirea (sală şi grădină); Olga Bande (sală şi grădină); ÎNCOTRO? - C. David; O CARIERA RATATĂ - Flacăra ; FIICA MEA TRĂIEȘTE LA INFONA - T. Vladimirescu (grădină) ; TRENUL MERGE SPRE RĂSĂRIT - Arta (sală şi grădină); CIOCIOSAN - Donca Simo (sală şi grădină) ; IN TOIUL LUPTEI - Ilie Pintilie (sală şi grădină) ; DIN NOU ÎMPREUNA - M. Eminescu ; PASAREA FURTUNII, complectare SCURTĂ ISTORIE - Volga ; UN PICHET IN MUNŢI - N. Bălcescu (sală şi grădină) ; OAMENI FARA IMPORTANTA - Aurel Vlaicu ; ÎNĂLŢIMI - Alianţa ; FRUMOASELE NOPŢII — Boleslaw Bierut. TIMPUL PROBABIL PENTRU REGIUNEA BUCUREŞTI : vremea se menţine uşor instabilă, cu cerul variabil, parţial noros ziua. Ploaie de scurtă durată. Temperatura staţionară : noaptea va fi cuprinsă Intre 17 la 19 grade, iar ziua Între 28 la 30 grade. Vînt potrivit din nord-est. PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE: vreme instabilă la început, cu averse de ploaie, apoi timp frumos şi călduros. Vînt slab. Temperatura în creştere. PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE IN TARA : la început vreme instabilă şi cu averse locale, apoi în încălzire şi uscată. Vînt din sectorul nord-est cu intensificări pe litoral. Temperatura în creștere. Maximele vor urca pînă la 34 grade în zona de șes. Nr. 8073 Taragáneala în construcţii aduce daune economiei (Urmare din pag. 1-a) Cum se explică această întîrziere în executarea lucrărilor de construcţii ? S-ar putea ca tovarăşii din conducerea şantierului aparţinînd grupului 6 construcţii Valea Călugărească, din cadrul trustului 13 construcţii, să încerce a invoca diferite motive. Nu cumva constructorii au dus lipsă de materiale şi utilaje? Nu, nicidecum. Ei au dispus atît de materiale, cît şi de utilaje. De multe ori chiar uzina noastră a sprijinit aprovizionarea şantierului cu unele materiale. Trebuie s-o spunem hotărît: tărăgănarea construcţiei se datoreşte în primul rînd şi înainte de orice slabei organizări a lucrărilor şi a muncii pe şantier. Nu au fost precizate dinainte metodele de execuţie şi de organizare la punctele de lucru, conducerea şantierului apreciind că e mai bine să rezolve problemele atunci cînd ele se ivesc şi nu din timp. Cum îşi închipuie conducerea şantierului că va termina lucrările cînd, în prezent, lucrează numai două treimi din muncitorii care ar trebui să muncească aici? Nu mai vorbim de faptul că pe şantier există o permanentă fluctuaţie de muncitori. Nici pînă acum nu am primit un răspuns cert cu privire la data cînd vor da totuşi în exploatare noua secţie. Situaţia existentă în prezent pe şantier ne face să credem că tov. ing. Victor Graezer, conducătorul şantierului, ca şi şeful grupului 6 construcţii Valea Călugărească, tov. Daniel Torrrescu, privesc termenul de dare în funcţiune ca pe ceva care se poate prelungi la infinit sub pretextul a fel de fel de cauze „obiective“. Dacă ar fi să vorbim despre discuţiile purtate între uzina noastră şi constructor, am avea multe de spus. Ne mărginim însă doar la cele de mai sus... La întîrzierea terminării construcției a contribuit în mare măsură şi faptul că uzinele „23 August“ din Bucureşti nu au respectat termenele de livrare a reactorului necesar noii construcţii. Potrivit contractului încheiat anul trecut, reactorul trebuia livrat pînă la 15 octombrie. Noi am acceptat, deşi iniţial nu eram de acord cu acest termen. Dar tovarăşii de la uzinele „23 August“ nu s-au ţinut de cuvînt. Anul acesta, am încheiat un nou contract, cu termen la 30 aprilie. De data aceasta am primit asigurări ferme că reactorul ne va sosi la timp. Dar el ne-a fost trimis cu aproape două luni mai tîrziu. Din această cauză a întîrziat și montarea lui, care, potrivit contractului, trebuia terminată cu mai bine de 30 de zile în urmă. Desigur că uzinele „23 August“ au avut de întîmpinat unele greutăţi din pricina proiectelor incomplecte sau soluţiilor date cu întîrziere de către proiectant. Dar în treacăt fie spus, credem că întîrzierea ţine mult şi de felul cum a privit uzina această comandă. Trebuie spus că, încă de cînd am încheiat contractul, uzinei furnizoare nu prea i-a „convenit“ această comandă. Socotim că a sosit timpul să se ia toate măsurile pentru grăbirea mersului lucrărilor de construcţiişi montaj, în vederea terminării in cursul acestui trimestru a noii secţii de superfosfaţi, pe a cărei intrare in funcţiune s-a contat în elaborarea planului de producţie al uzinei pe acest an. Constructorii şi montatorii trebuie să considere că fiecare zi de întîrziere înseamnă circa 250 tone superfosfaţi mai puţin. Ca urmare, agricultura nu va putea primi la timp şi în cantităţi sporite îngrăşămintele de care are nevoie. Deosebit de aceasta — dacă avem în vedere faptul că noua secţie va fi dotată cu utilaje mecanizate şi moderne — intrarea ei în funcţiune va avea ca rezultat o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Fiecare nouă zi de tărăgănare în terminarea noii secţii de superfosfaţi din uzina noastră aduce însemnate pagube economiei naţionale. nnnnnnirr înnnnnnnnnnnnnnnnnnnr^^ MÎINI DE AUR (Urmare din pag. la) lucru pe la sindicat. Ce-or fi vrînd de la el ? La amiază aproape să uite. Și-aduce aminte cînd pontează din nou. — Păi bine frate, de două zile ți-am trimis vorbă să treci pe la noi — îl întîmpină cei de la sindicat. — Uite c-am venit. S-a întîmplat ceva ? — Trebuie să te pregăteşti de drum. Te duci la Predeal pentru 21 de zile. Ţi-am luat şi bilet de tren. — Ce să caut eu la Predeal ? — Cum ce să cauţi ? Pleci în concediu, să te odihneşti. S-a hotărît să primeşti premiu pentru inovaţia pe care ai făcut-o — standul de probat armătura Primeşti în acelaşi timp şi concediu. — Dar nu-i nici o inovaţie — spuse Lörinczi. Mi s-a spus că trebuie să fac standul, eu l-am făcut. E, cum se spune, o sarcină, asta-i munca mea. Ce, o să angajăm pe altcineva care să-mi facă treaba? — Treaba e treabă, inovaţia e inovaţie. Nu vrei să înţelegi ? — N-aveţi dreptate şi pace. Sînt eu strungar, sînt... — Păi stai, tocmai aici e povestea. Dumneata, Lörinczi, trebuia să faci partea de strungar, cînd colo, ce-am aflat ? Că şi proiectul cu calcule, şi schiţele, totul e făcut de dumneata. Asta-i treabă de inginer şi nu de strungar. Aşa că noi am terminat discuţia, aici premiul, pleci în concediu. Vorbele sînt de prisos. Noi nu te-am chemat să te tocmeşti aici. Şi-apoi, am aflat că pregăteşti o nouă inovaţie. La Predeal o să ai timp să te gîndeşti în linişte. Alexandru Lörinczi a ieşit în curtea atelierelor. Ţinea în mînă biletul de tren şi ordinul de plată cu care trebuia să treacă pe la casierie. Tot nu pricepuse bine cum e cu inovaţia. Să fie al dracului dacă se gîndise vreodată la bani, la concediu, cînd o făcuse ! Cu cîte inovaţii de-astea sînt la el în cap, tot să stea în concediu, la Predeal. Dar dacă a acceptat de data asta, n-o să mai primească în viitor. Au mai trecut cîţiva ani. Iar dacă ai să stai de vorbă cu Alexandru Lörinczi ai să afli că de la prima inovație — cea cu concediul — a mai făcut cîteva. — Cîte? — Ce, parcă le ţin minte ? Vreo 20... Poate mai multe. Unele nu poartă numele său. Dar şi asta are o pricină. Pe tovarăşii lui, care se îndoiau de succes cînd le vorbea despre ele, îi făcea să gîndească împreună cu el, îi îndemna să se aplece pe planşa de desen, să calculeze odată cu el. Lucrau cu el la perfecţionarea aparatelor, căci el nu-i slăbea nici o clipă. După zile şi zile de muncă aştepta nerăbdător răspunsul lor. - Lörinczi, ştii că ai dreptate, m-am gîndit şi eu... Se poate face. Erau clipe fericite ale muncii lui. — Ai dreptate Lörinczi. Merge cu siguranţă ! Inovatorul Lörinczi îmbunătăţea astfel randamentul celor mai complicate maşini, construia el însuşi altele complect noi, fie că era vorba de rodarea conurilor, de dispozitive pentru tăiat inele de etanşeitate cu cap divizor şi de cîte altele. Bine, veţi întreba, cum se poate ca un simplu strungar să reuşească să facă toate acestea ? La locul ei întrebarea, însă comunistul Alexandru Lörinczi, copilul de morar de la Cetatea de Baltă, nu s-a mulţumit să se folosească numai de îndemînarea şi priceperea cu care-i înzestrase natura, împlinise 40 de ani cind s-a înscris să înveţe Patru ani la rînd, seară de seară, după orele de muncă, el n-a lipsit nici un minut de la cursurile la care a învăţat să proiecteze şi să calculeze, îmbogăţindu-şi mereu cunoştinţele, profesorii lui se pot mîndri cu ajutorul pe care i l-au dat. Astăzi poţi găsi în librării două cărţi scrise de copilul morarului Lörinczi, în care se vorbeşte despre rabotarea intensivă şi folosirea cuţitului Nikiforov. In acelaşi timp, la atelierele „16 Februarie“ din Cluj, aproape în fiecare secţie se află maşini, aparate, care poartă pecetea inovaţiilor şefului de sector de la controlul tehnic, Alexandru Lörinczi. — Imi aduc aminte, spune acesta, ce bătaie de cap au avut cu mine la Cîmpia Turzii cînd am învăţat şi meseria de lăcătuş şi pe cea de strungar. Prima îmi plăcea mai mult decît cealaltă. Nu-mi era la îndemînă să stau ceasuri la rînd lîngă strung. Ca lăcătuş poţi face atîtea lucruri interesante. Pînă la urmă am fost 10 ani lăcătuş şi 10 ani strungar. Citind aceste rînduri, vă închipuiţi desigur că l-am descoperit pe Lörinczi la atelierele din Cluj. Sunteţi convins că mi-a vorbit despre el un tovarăş de muncă sau poate, cine ştie, i-am văzut cărţile în vitrinele librăriilor. Am intrat, am cerut una din ele, am răsfoit-o şi am vrut să-l cunosc pe autor. Da de unde ! Pe Lörinczi l-am întîlnit într-o expoziţie. I-am descoperit numele sub două lucrări care primiseră premiul doi: vase pentru flori făcute din cămăşi de obuze. O expoziţie de artă populară în care artistul Lörinczi îşi dovedise măiestria, pentru că, după mulţi ani, el a izbutit să-şi procure singur nu numai patru vopsele pricăjite, ci tot ceea ce face trebuinţă unui pictor şi unui sculptor. In după amiezile şi serile în care e obosit de calcule sau de repetatele încercări de a găsi un mecanism potrivit. Inovatorul îşi găseşte odihna în sculptură şi pictură. Toată casa e plină de lucrările lui, care vădesc nu numai nivelul tehnic, dar şi un suflet de artist. — Intr-o bună zi am dus cîteva din ele la expoziţie, — povesteşte el — voiam să-mi dau seama dacă într-adevăr nu pierd timpul degeaba. Fără îndoială că, chiar dacă nu le-ar fi plăcut, n-aş fi încetat în încercările mele. De mic copil am simţit înclinare şi pentru pictură şi pentru sculptură. Şi-apoi, asta e firea mea, îmi place să migălesc totdeauna cîte ceva. Chiar aşa este. Tocmai de aceea se întîmplă de multe ori duminicile ca Luiza, soţia lui, să-şi piardă răbdarea. Numai că o auzi: — Dar bine omule, nu crezi că-i timpul să ne aşezăm şi noi la masă? Cu calculele tale, cu pictura şi sculptura ta, s-a făcut de patru... Hai odată, că aduc pînă la urmă mîncarea de cină ! — Ei, nu te mai necăji şi tu. Parcă nu mă ştii... Sigur că ştie, de aceea nici nu se necăjeşte De multe ori, cînd nu-i el acasă, ia cîte un lucru făcut de mîinile lui şi-l întoarce pe toate părţile. —Sînt roadele unor mîini de aur. Şi ale unui suflet la fel... Noi cadre de specialişti III pentru agricultură . In aceste zile, cînd se strînge recolta şi se pun bazele recoltei anului viitor, o nouă promoţie de absolvenţi ai institutelor de invăţămint superior agricol îşi începe activitatea în agricultură. După perioada de practică şi după examenul de stat, au fost repartizaţi producţiei agricole 515 ingineri agronomi, 230 ingineri zootehnişti, 163 ingineri horticoli, 142 medici veterinari, 90 ingineri mecanizatori agricoli, 44 ingineri hidroammelioratori, 23 ingineri de măsurători terestre şi 34 ingineri economişti. O mare parte din noile cadre sunt repartizate gospodăriilor colective care au o suprafaţă de minimum 500 ha. Sute de gospodării agricole colective vor fi încadrate, după specificul producţiei, cu noi ingineri agronomi şi zootehnişti. Studenţii clujeni în gospodării de stat CLUJ (coresp. „Scînteii“). Aproape 1.000 de studenţi şi studente de la universităţile şi institutele de învăţămînt superior din Cluj au plecat în timpul vacanţei de vară în gospodăriile de stat din regiunea Cluj, pentru a sprijini lucrările de întreţinere a culturilor şi strîngerea la timp şi fără pierderi a bogatei recolte de cereale. Un mare număr de studenţi de la universităţile „Victor Babeş“ şi „Bolyai“ şi de la institutele agronomic, politehnic şi medicol farmaceutic au participat la executarea praşilelor, la seceriş, transportul păioaselor la arii şi la alte lucrări în gospodăriile de stat Gherla, Lechinţa, Cuci, Cojocna, Cluj, Aiud şi altele. --------------O întreprindere □□□□□£ aai::La piscicolă fruntaşă CRAIOVA (redacţia ziarului „Înainte“).— In urma unificării întreprinderilor de pescuit Bistreţu, Corabia şi Zimnicea, a luat fiinţă întreprinderea piscicolă Corabia, o unitate puternică, în măsură să-şi realizeze şi chiar să-şi depăşească cu mult sarcinile de plan. De la începutul anului şi pînă la 15 iulie planul de pescuit al întreprinderii a fost cu mult depăşit, întreprinderea a dat pentru consumul populaţiei peste 300.000 kg. peşte proaspăt. Rezultatele cele mai bune le obţine secţia Nedeia, condusă de inginerul Marin Ciobanu. Numai din cadrul acestei secții se expediază zilnic dite 8000—9000 kg. peşte. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCINTEIA" „Iar gheaţa!“ In ziarul „Scînteia“ nr. 3900 şi în alte două numere au fost criticate defecţiunile manifestate în aprovizionarea cu gheaţă a populaţiei Capitalei. Sfatul popular al Capitalei ne informează că în momentul de faţă toate fabricile de gheaţă lucrează cu capacitatea maximă de producţie, iar unele unităţi comerciale de stat folosesc gheaţă naturală scoasă din siloz. Cum această măsură nu rezolvă totuşi în întregime problema, suntem informaţi — prin răspunsul adresat ziarului de către C.S.P. — că la data de 22 iunie a fost examinată la C.S.P., împreună cu delegaţii Sfatului popular al Capitalei, problema aprovizionării cu gheaţă a oraşului Ca urmare, C.S.P. a prevăzut în propunerile de plan pe 1958-1960 fondurile de investiţii necesare construirii unei noi fabrici de gheaţă. In acelaşi timp, s au făcut Sfatului popular al Capitalei unele recomandări în vederea eliminării pe viitor a deficienţelor existente. Aceste recomandări privesc examinarea posibilitaţilor de depozitare a unei cantităţi de gheaţă artificială la Halele Obor, la fabricile proprii și cele ale Departamentului Industriei Alimentare precum și de gheață naturală (cu avizul prealabil al organelor sanitare), în vederea formării unor rezerve însem- I nate pentru anul 1958, precum și alto I măsuri. * ""