Scînteia, septembrie 1957 (Anul 26, nr. 3998-4022)

1957-09-01 / nr. 3998

­ PROLETAR) DU* POATE TARILE. MNTTIVA­ ntBia Organ a) Comitetului Centra) a) P.M.R. AXUL XXV! Mr. 3999 Duminica 1 septembrie 1957 4 PAGON­I 20 BAMi Să folosim din plin rezervele de creştere a productivităţii muncii! Ridicarea continuă a productivităţii muncii este, in ultimă instanţă — aşa cum spunea Lenin — condiţia hotări­­toare care chezăşuieşte construirea cu succes a socialismului. Creşterea ne­contenită a productivităţii muncii constituie factorul de bază al sporirii producţiei şi reducerii preţului de cost, este unul din principalele izvoare ale creşterii acumulărilor necesare dez­voltării economiei şi ridicării nivelu­­lui de trai al poporului muncitor. Partidul nostru a negat întotdeauna ridicarea nivelului de trai al poporu­lui de rezultatele obţinute in construc­ţia economică, in creşterea productivi­tăţii muncii. Măsurile luate de partid şi guvern in ultimii ani,­­ îmbunătă­ţirea salarizării mai multor categorii de oameni ai muncii, sporirea salarii­­lor şi pensiilor mici, acordarea aloca­­ţiilor de stat pentru copii etc. — ca şi cele elaborate de pienara din de­cembrie 1956 a C.C. ai P.M.R. s-au bazat şi se bazează, in primul rind, pe realizările dobindite de oamenii muncii in dezvoltarea economiei, in ri­dicarea productivităţii muncii. Urmind calea indicată de partid, oa­menii muncii din industrie au obţinut in acest an noi realizări in creşterea productivităţii muncii. In primul se­mestru al acestui an productivitatea muncii in industria socialistă a cres­cut cu 6,2% faţă de perioada cores­punzătoare a anului 1996. Trecerea la experimentarea măsuri­lor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii a con­stituit in multe întreprinderi un puter­nic imbold in lupta pentru creşterea productivităţii muncii. In perioada aprilie-iunie a.c. productivitatea mun­cii furnatiştiior hunedoreni a cres­cut cu 4,8% faţă de pian, iar cea a laminatoriior reşiţeni — cu 10%. Nu este greu de apreciat cu cit ar spori in plus productivitatea muncii in industrie, dacă /n toate /rt/repr/n­­s-ar scoate la iveală şi folosi din piin rezerveie interne existente in acest domeniu. Faptele dovedesc insă că, cu toate succesele obţinute in ul­­tima vreme, in muite întreprinderi a­­ceste rezerve sint incă departe de a fi folosite pe deplin. Ce trebuie făcut pentru aceasta ? In primul rind este nevoie să se ia toate măsurile care să asigure, in fiecare întreprindere, /o/os/rca tP/m­­­ic/t la intreaga ă/ capacitate. La întreprinderea carboniferă Comă­­neşti, bunăoară, sarcina de creştere a productivităţii muncii nu a fost inde­­plinită in primul semestru. Cum pu­tea oare să se obţină aici un spor de productivitate cind o serie de uti­­laje și mecanisme de bază sint slab folosite, iar multe din măsuri­le tehnico-organizatorice inscrise in pian au rămas doar pe hirtie ? In sectorul de exploatare a lem­­nului, productivitatea medie planifica­­tă la fierăstraieie electrice a fost re­­alizată in primul semestru numai in proporţie de 94.5%, iar la gatereie pentru debitarea traverselor — in pro­porţie de 96.6%. Şi in multe întreprin­deri din industria constructoare de maşini, industria textilă, din sectorul construcţii, unele maşini şi utilaje sunt folosite sub capacitatea lor. Intr-o serie de întreprinderi şi ra­muri folosirea nesatisfăcătoare a teh­nicii este determinată de tipsurile in organizarea producţiei şi a muncii, de neritmicitatea producţiei, organizarea proastă a lucrărilor de reparaţii. Dar folosirea incomplectă a tehnicii se datoreşte in mare măsură slabei preocupări a conducerilor adminis­trative pentru organizarea pregăti­rii şi ridicării calificării muncitori­­lor. Tocmai prin aceasta se explică­ făptui că in industriile carboniferă, fo­restieră, in construcţii — ramuri în­zestrate cu numeroase mijioace tehni­ce perfecţionate — tehnica continuă să fie incompiect folosită şi, in consecin­ţă, productivitatea creşte insuficient. in fiecare ramură industrială, in fie­care întreprindere cadrele de conduce­re, inginerii, tehnicienii, maiştrii au da­toria ca, paratei cu introducerea teh­nicii noi. să manifeste mai muită gri­jă pentru tehnica aflată la dispoziţia ior. să ia toate măsuriie pentru folosirea ei cit mai compiectă. fra/w/e avu/ merau în faţă sarcina ca — aşa cant s-a ară/a/ /a cei n­e-a/ //­/ea Congres a/ pm­/Ma­­/a/ — /n carsa/ ce/n/ i/e-a/ e/d­/ea ctac/aa/ peste­­2/4 din spera/ pro­­ducţ/ei indas/r/a/e sd se obţi nă pe seama creşterii productivităfii muncii, in primal rind prin im/?a­­'Min/irea gradu/ui de folosire a ca­­paci/aţi/or existente. Odată cu aceasta se pune proble­­ma modernizării şi perfecţionării ma­­şiniior şi utilajeior in funcţiune; o de­osebită însemnătate in această pri­vinţă avind dezvoltarea mişcării ino­­vatoriior şi raţionalizatoriior. Deşi eficacitatea introducerii micii mecanizări asupra creşterii productivi­tăţii muncii a fost verificată in prac­tica imensei majorităţi a intreprinderi­­ior, totuşi ,uni­i conducători de între­prinderi consideră aceasta drept „o bătaie de top in plus". In cite între­prinderi utilajete de bază existente nu sint folosite cu intregul lor randa­ment, din cauză că diferite munci au­­xiliare nu sint mecanizate? In ultimii ani, in numeroase între­prinderi s-au introdus noi procedee tehnologice de inaită productivitate. Totuşi, aplicarea tehnologiei moderne este incă restrinsă intr-o serie de ra­muri. In muite întreprinderi din in­dustria constructoare de maşini, de pildă, se apu­că şi acum pe scară re­dusă procedeele moderne de turnare şi forjare. Direcţia generală tehnică din Ministerul Industriei Grefe deşi dispune de cadre bine pregătite nu de­pune totuşi eforturi susţinute pentru accelerarea ritmului introducerii teh­nologiei moderne in întreprinderi. Nu se poate obţine o ridicare se­rioasă a productivităţii muncii fără a îmbunătăţi continuu organizarea pro­ducţiei. Problema principală este lichi­­darea muncii ,,in asatt", care s-a sta­tornicit îndeosebi in muite întreprin­deri din industria metalurgiei prelu­­crătoare ca o consecinţă a defi­­cientei prin planificarea internă a pro­ducţiei, a neaprovizionării la timp a locurilor de muncă etc. O serie de în­treprinderi furnizoare nu respectă contracte­ economice, creind astfel altora greutăţi in aprovizionarea teh­­nico-materială. Tocmai făptui că uzinele „Semănătoarea" și „2­ De­cembrie" din Capitală au livrat cu multă intirziere uzinelor „Vic­toria" o serie de piese importante a făcut ca productivitatea muncii pla­­nificate in această întreprindere să nu fie realizată, in luna iunie. Desigur că dacă in fiecare întreprinde­re ar exista grijă pentru folosirea cu simţ gospodăresc a materiei pri­me, pentru combaterea risipei, multe din greutăţile care sunt puse astăzi pe seama deficienţei or in aprovizionarea tehnico-materială ar fi inlăturate. Creşterea productivităţii muncii in uneie ramuri şi întreprinderi este in bună măsură frinală şi din cauza fo­­losirii nesatisfăcătoare a timpului de lucru. In industria petroliferă, de exemplu, timpul neproductiv la fo­raj a ajuns in trimestru­ I al acestui an la 43,4%, ceea ce a dus la nerea­­lizarea in acest timp a vitezeior co­­merciaie şi a productivităţii muncii planificate. Stă in putinţa fie­cărui muncitor să asigure o mai bună folosire a timpului de lucru prin întă­rirea continuă a discipiinei in muncă. A­ici an condacă/or de in/repria­­dere nu poa/e organiza ca succes /apia co/eci/oa/ai peu/ra punerea in aa/oare a po­s/Ai/i/d/i/or de­ sporire a procfac//vt/ă­// munci/ fără atra­gerea largd a n­anciiori/or, /etnici­­eni/or şi inpiaeri/or, /ară sprijină/ /or ac//v. Să facem totul pen­tru ca iniţiativa oameniior mun­cii din întreprinderi să se mani­feste din plin, îmbunătăţind neconte­nit organizarea consfătuiriior de pro­ducţie şi a altor forme de participare a lor la conducerea producţiei! Toate propunerile şi sugestiile preţioase tre­buie studiate cu grijă şi apuicate in practică, fără intirziere! Pienara din 28 iunie—3 iunie a C.C. al P.M.R. a subliniat cu putere nece­sitatea de a pune in centru­ acţiunii de dezbatere şi experimentare a sis­temului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii lupta pentru valo­­rificarea maximă a rezervelor interne ale intreprinderilor. Comitetele regionale, raionate şi orăşeneşti de partid să aibă perma­nent in vedere, ca una din sarcinile lor principate, îndrumarea şi sprijini­rea organizaţiilor de partid din între­prinderi, a conduceriior administrati­ve şi organeior sindicate, in scopul obţinerii unei inaite productivităţi a muncii in fiecare unitate in parte. Ele sunt chemate să antreneze un târg ac­tiv de oameni de ştiinţă, ingineri, teh­nicieni, economişti, muncitori fruntaşi, membri şi nemembri de partid, la re­­zolvarea problemelor complexe ce se pun in întreprinderi in legătură cu descoperirea şi valorificarea rezervelor de creştere a productivităţii muncii. In întrecerea in cinstea zilei de 23 August, oamenii muncii din industrie au obţinut succese însemnate. Acum, partidul cheamă pe toţi cei ce muncesc in fabrici şi uzine să dea un nou avânt întrecerii, să-şi pună întreaga lor capacitate şi iniţiativă in slujba dezvoltării acestor succese, să ininiteze zi de zi, pentru creşterea con­tinuă şi puternică a productivităţii muncii , baza sănătoasă şi sigură a dezvoltării economiei naţionale şi a ridicării nivelului de trai al poporului. CONSTRUCT)! NO­­I ÎN CAPITALĂ De la începutul anului yi pină muncitorii trustului 3 construcţii 330 deapoHmm^edm­ond^ sfatului. Numai unie/e acestea au fost date in folosinţă 46 de apartamente in biocu/ „Cariton", 75 de apartamente in car­­tierul A­ihai Brava, 50 de apartamen­te in cartierul Rioreasca, 6 aparta­mente in str. Cristian Tei, 3 aparta­mente in str. Edimon Strba etc. In afară de acestea s-a construit o gcoa­­lă de 7 ani in Vatra Luminoasă, se execută ultimele lucrări /a gcoala de 7 ani din Griviţa Reşie care urmează să fie dată in folosință /a mijlocu/ /m­as^^m^^ Colectivul celei de-a doua unităţi de construcţii din Capitală — trustul / construcţii — a terminat cu 30 de zile înainte de termen căminul nr. / al studenţilor institutului agronomic „Ni­­colae Bălcescu". Sporeşte alimentarea cu gaza in curînd, prin conducta care este aproape gata. Capitala va primi gaz metan şi din regiunea Tîrgovişte. Pînă in prezent, prin efortul sus­ţinut al sondorilor, au fost puse in exploatare mai multe sonde de ga­ze. In cîteva zile, sondorii vor pune încă două sonde de gaze în ex­ploatare. ­ La G..4..S. Segarcea, regiunea Gra- J f iova, ian. Constantin Biță, ingi- 3 i neri/ ge/ ai gospodăriei, cercerea- j ^ că stadiu/ de coacere a porumba- j u /ui care promite să dea o recol- 3 tă bogată. „Fiecare produs cu un preţ de cost c!t ma! scăzut*' M! m­!erc@an( stbimbdc cip€r)cn(ă teri. a avut toc in Capitală un Popular", „Clement Gottwald" şi „!. schimb dc experiență, a! doilea din C. Frim­u". acest an. organizat de Ministerul in- Merită subiniat faptul că !n pri­­dustriei Greie și C.C. ai sindicatului uneie şapte luni aie anului, metalul­­muncitoritor din această ram­iră, in re­­giştii uzineior „I. C. Frimu" — iniţia*­gătură cu aplicarea iniţiativei „Fieca­­torii acestei acţiuni — au redus pre­­re produs cu un preţ de cost cu­ mai­­ul de cost ai pompeior de injecţie cu scăzut". La acest schimb de experien­­ii,90%, față de 8.62% cit era planifi­­tă au participat directori de intreprin­ cat. in primul semestru, mun­­deri, preşedinţi de comitete de intre­­citorii şi tehnicienii uzineior „Tudor prindere, ingineri, tehnicieni, fruntaşi Vladimirescu" au realizat, prin redu­­­n producţie, planificatori, contabili, cerea preţului de cost, economii in­ca­­responsabili ai serviciilor preţ de cost ioare de­­.i)2.515 iei. din 44 întreprinderi din industria şi- Din referate a reieşit că realizările­derurgică şi construcţii de maşini, obţinute pe iinia reducerii preţului de După ce au vizitat uzineie „Tudor ""t ^ ... . ,, . . . , , rea productivitatii muncii, îo!os!rea Vlad.m.rescu - mntrepri ndere la care ^ g.,p.J^esc a materiei pri­s-a organizat schimbul de experienţă materiaieior, combustibilului etc. — participanţii au ascultat referatele După-amiază au avut loc discuţii prezentate de conducerile întreprinde­­rii, interesante pe marginea referate­­rilor „Tudor Vladimirescu", „Radio ior prezentate. 20.140 tone orei peste plan Otejarii reşiţeni obţin victorii me­reu mai mari pe linia sporirii pro­ducţiei, îmbunătăţirii catităţii şi ief­tinirii otelului. De la inceputul anu­lui, şi pină acum ei au dat patriei, peste sarcinile de plan, 2­1.140 tone otei de bună calitate şi ia un preţ de cost redus. In primeleg­iuni ale acestui an, de exemplu, datorită reducerii pro­­centului de rebuturi, micşorării con­­sumului specific de trigotiere, com­­bustibil, materii prime etc., preţul de cost al otelului a fost redus cu peste 1­.500.000 tei. Productivitatea muncii a sporit cu 8,5 la sută fată de pian, iar indicii de utilizare cu 8,1 la sută. In luna august, ceie mai bune rea­lizări au fost obţinute de echipa con­dusă de pnenarul Ioan Căputari. Topi­torii din echipa sa şi-au depăşit sar­cina de pian cu ]8 la suta. Nu s-au lăsat mai prejos nici echipeie condu­se de primtopitorii Iosif Pop, Gh. Barbu şi Petru Cornea. Acum otetarii, alături de intregul colectiv al Combinatului Metalurgic Reşiţa, se întrec in muncă pentru a cinsti prin noi victorii cea de-a 40-a aniversare a Marii Revolutii Socialis­­te din Octombrie. (Agerpres) Jocurile balcanice de atletism ECHIPELE R. P. ROMitiE PE PRIMUL LOC Pe stadionul Averoff din Atena a vi-­­a care participă cei mai buni atleţi ceput vineri seara cea de-a XVI-a şi atlete din Bulgaria, Grecia, iugosia­­ediţie a Jocuriior balcanice de atletism via şi Rominia. Ziua iniiia a jocurilor balcanice de atletism a adus reprezentanţiior ţării noastre primul titlu balcanic. Ciştigind proba de 100 m. plat fete, cu timpul de 12,4/10, Ioana Luţă a urcat pe po­­diumul invingătoriior primind medalia de aur. Reprezentanţii R. P. Romine s-au comportat remarcabil in ziua a doua a jocurilor. Ciştigind 5 titluri de campioni, două medalii de argint şi 4 de bronz, e­­chipeie noastre au trecut pe primul joc in clasamentul pe ţări. Seria victoriilor a fost deschisă de N. Răşcănescu care s-a clasat pri­mul in proba de aruncare a cioca­­nului. I. Save­ a ciştigat pentru a doua oară titlu­ balcanic la 400 m. garduri, iar focul trei a fost ocupat de un alt reprezentant al nostru, Sta­nei. Ioana Luță a devenit dublă cam­pioană balcanică in urma victoriei ob­ţinute in finala probei de 200 m. plat. O victorie splendidă a repur­tat Ana Roth la aruncarea greutăţii cu o performanţă de 14,55 m., nou record al R.P. Romine. Echipa noas­tră de ştafetă (4x100 m. băieţi) a ciştigat cursa după o luptă dirză. (Agerpres) Ziua Aviaţiei R. P. Romine O­RDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine Nr. 27­7 7957 RMCMipşii Tovarăşi aviatori, mecanici şi motorişti, lucrători din ateliereie de aviaţie, Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici, Tovarăşi ofiţeri, generaţi şi amirali, Poporul nostru şi Forţele sale Armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare Romine. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Ro­­mine. Urez intregului personal al măritor unităţi şi unităţilor de aviaţie, noi succese in perfecţionarea pregătirii de luptă şi politice, in insuşirea, întreţi­nerea şi întrebuinţarea tehnicii de aviaţie moderne din Înzestrare, in întă­rirea continuă a disciplinei militare, pentru ridicarea capacităţii de apărare a patriei noastre. In cinstea sărbătoririi Zilei Aviaţiei Republicii Populare Romine, Ordon: Astăzi, 1 septembrie 1957, in Capitala patriei noastre — Bucureşti — se vor trage 2i salve de salut. Trăiască aviaţia Republicii Populare Romine! Trăiască Partidul Muncitoresc Romin! Trăiască guvernul Republicii Populare Romine! Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romină! Ministru! Forţeior Armate, general-cotone! LEONTIN SALAJAN Echipafi de zbor, trei dintre cuceritorii inăltimitor inainte de piecarea in misiune (Foto: D. BADESCU) | Cftfţi !n pag. fi­a | Pentru îmbunătăţirea con­­­tinuă a asistentei medicale ,de Dr. VOUVEA MARHVESCU , Ministrul Sănătăţii şi Prevede­­­rilor Sociale. ­...... ! Am recunoscut iocttrite. Pe perioară pentru a şti să-i dai i i aici trecusem cu patru ani in maşinii ceea ce iţi cere. . } urmă, îmi amintesc şi acum . Şi spune „doar"—aşa, ca şi cum i­n cimp pustiu, bălării măturate de n-ar fi cine ştie ce mare lucru. ! ! vini sub un cer jos de plumb. Peste tot o curăţenie de ţi-e ! apăsător. Şi acum... Acum intii­ mai mare dragul. I­neşti o instalaţie D.A.V. (distilare Tineri, tineri mulţi peste tot, ( cu atmosferă şi vid), aita de era­ şi la desatinarea electrică şi care termică, /" cracare... 7 ! Rafinăria 7O­ţiune noua vns­din regiunea Bacău. Toate apă- tataţie D.A.V. a prelucrat peste 8 rute parcă sub o baghetă magică, pian 7400 tone produse petrolife­­i Ceea ce te uimeşte de la vi­­re. Randamentul planificat la ceput e făptui că această rafina- producţia benzinei a fost depăşit ! fie e deservită de un număr cu 77%, în total, in această pe- ) foarte mic de oameni. Elipiicaţia rnoadă, pianul la prelucrarea d­e simplă .* gradul inait de auto- produse ior albe a fost depăşit cu I­matizare­a producţiei. Efortul fi- 6%. zic a fost compiect inlăturat, iar Rafinăria, cu instalaţiile ei com­­activitatea celor ce deservesc piicate, cu tuburi răsucite nu fei aceste utilaje moderne se măr­ şi fei de chipuri, cu oamenii gineşte doar la supraveghere şi care grăbesc tot timpul de coto­­control. Cum spune maistrul dis­­colo, trăieşte o viaţă plină, fe­­i I­­itator Gheorghe Dobrescu, ute- brilă... ij mist, șeful unui schimb ai tine- Aici unde acum 4 ani era doar ! j, retutui, un cimp pustiu... )i —La noi e simplu de tot. Tre- H. GROSU buie să ai doar o calificare su- e presp. „Scinteii" ! //? safe (7/n B/rsfi ORASUL STAL/N (cores/), „Sein /eu"), /n regiunea S/a/in.cffica spe­­fia/isf) din cadru/ o/icâ'/or P.Î.7'./?. au e/ec/ua/ o serie de probe rare au do­­vedi/ ră in une/e sa?e din Tara Bir­sei po/ /i uirionaie emisiuniie de /e­­ieuiziune. ^IrMinmm^ori^n /e/­­dioaraauyiuiriona/, in bune condi­­fiuni, emisiuni /a un /ei ech­or ins/a ia/ /a centru/ de radio/irare a/ comu­nei. /n comuna Bad se găsesc 5 fe­ien roare /a care au /os/ urmărite em^mm^s^^i^rdm Bucureyiiyi emi­siuni/e unor pos/uri de ieicuiriune din//.B..S..S. yiaife/ări. Emisiuni de fe/euiziune a)) /ost uirionafe yi de /o­­em/ori din comuneie G/limbau, Stu­­pini,­­Sinpe/ru, Bă/chiu, Pre/mer, Băn­­ntan, preeum yi din a//e /oca/i/ă­i din Tara Birsei. I ng. Gheorghe Ba/aey a cons/ruit o antenă i ngerală /a numni 2 m. de pă­­mint, cu u/u/oru/ căreia apara/ui de feieuiziune /unc/ionează in bune con­­di/iuni. De asemenea un co/ec­­/in de specia/iy/i in/reprinde mă­­sură/ori de cimp, cu ajutorul cărora s/abi/esc yi a/fe /oca/i/ăt/ din regiunea S/a/in in care pof /i ingfa/afe fe/etd­­zoare. irii FRAC DIE AN ŞCOLAR Se apropie deschiderea şcolilor. In vitrineie fibrăriilor au şi în­­ceput să apară produsele de sezon , manualeie şi rechiziteie şcolare. In cfişeu, la unitatea nr. 44 de pe Bd. Magheru se fac ultimele retuşări la vitrina cu rechizite şcolare. Primii cumpărători au şi sosit. (Foto At. CIOC) RĂZBOAIE „BUNE, CURATE, LIMIATE" In vara aceasta, pe cind mă aflam in ţăriie Nordului, am citit, vreme de două luni, aproape numai presa capitalistă şi mai ales ziarele ameri­cane. Hoteherii aveau dealtfel grijă să mi te pună dimineaţa, grămadă, la uşă. Dacă nu te-aş fi răsfoit uneori şi in ţară aceste ziare mi-ar fi stîrnit curiozitatea prin mulţimea ilustraţiilor ingenioase, prin bogăţia reclameior care-l povăţuiau pe cititor ce anume alimente să consume, cu ce fel de vestminte să se îmbrace, ce marcă de pantofi să prefere, cu avioanele cărei societăţi să călătorească, ce tip de automobil să-şi cumpere, cu ce iarnă să se bărbierească şi cu ce pastă să-şi speie dinţii. Cineva care nu ar fi cunoscut mai de mult vechea zicală negustorească,,reclamae sufietul co­­merţului", ar fi exclamat:,,iată cită grijă au patronii acestor jurnale de viata cetăţeanuluii". Dar, eu ştiam din însăşi practica presei burgheze din Rominia de altădată, că fiecare rind este plătit după tarif, ia .,casa" ad­ministraţiei ziarului respectiv, inclusiv rindurile in care se povestea, pe larg, viaţa intimă a cutărei sau cutărei vedete de cinematograf. Cum timpul imi îngăduia am încercat să văd dacă printre atitea materiale de ieftină senzaţie nu găsesc cumva şi un minim de substanţă. Voiam, cu aite cuvinte, să aflu mai in amănunt ce spun aceste ziare citite en­or iar cu privire la importanteie şi graveie probleme ale timpului nostru, cum reflectă ele evenimentele care zguduie şi neliniş­­tesc lumea, care sunt adevărurile pe care ie susţin şi ie propagă. Migă­loasa şi răbdătoarea mea căutare a fost zadarnică. Contrarevoluţia din Ungaria continua să fie pentru o în­semnată parte din această presă un motiv de agitaţie antisovietică şi de denigrarea democraţiilor populare. Bandiţii fascişti care au incen­diat, au jefuit Budapesta, au asasinat şi au umplut Ungaria de singe şi de morminte continuă să fie numiţi de multe ziare burgheze „eroi". Agresiu­nea anglo-franceză împotriva Egiptu­­lui nu a existat sau a fost o simplă „expediţie de întărire a ordinei in Orientul apropiat". Au fost ucişi cu acest prilej cîteva mii de egipteni? Nu. Nu au fost ucişi egipteni. Au fost distruse sate şi oraşe egiptene? Nu. Aşa ceva nu s-a intim­­plat. „Expediţia", deşi nereuşită, a fost „bună, curată, limitată". Pentru că in Franţa nu a pierit din pricina ei nici un copil, nici o femeie, nici un bătrin. Pentru că in Franţa nu s-a dărimat din pricina ei nici o clădire. Pentru că in Anglia, de asemenea, nu a pierit nici un copil, nici o femeie, nici un bătrîn şi niciun cartier al Londrei nu a fost incendiat. Acest soi de presă capitalis­­tă neavind incotro, recunoaşte totuşi că in Algeria se varsă singe. Ea merge pina acolo cu obiectivitatea, incit lasă să se în­ţeleagă că in această „parte a Fran­ţei" unii «rebeni* sint torturaţi de poliţia franceză inainte de a fi ucişi. Insă cititorul din ţările capitaliste, după concepţia patronilor acestor ziare, nu trebuie să se lase înduioşat de asemenea mărunţişuri. Algerienii a­­ceştia, care ţin morţiş să fie liberi şi să trăiască intr-o ţară independentă sunt numiţi rebeli negricioşi şi nespă­laţi, o n­otă de sălbatici care atentea­ză la integritatea Franţei şi tulbură afacerile lumii capitaliste! ...De altfel, în ziarele la care mă refer se vorbeşte cu un desăvirşit dispreţ despre întreaga lume arabo-persană. Aceste popoare care au dat omenirii matematicieni, filozofi şi arhitecţi (le­geniu şi din sinul cărora s-au ivit poeţi ca Omar Khayam, Hafiz şi Firdusi nu sunt, pentru trustmenii anglo-franco-ame­­ricani, decit nişte triburi veşnic neli­­niştite care se strică deseori conduc­tele de petro) şi se pricinuiesc pagube. Pentru ce să piardă colonianiştii ceva din uriaşele iar venituri? Mai bine să moară arabii cu femeile ior, cu copiii tor. Mergindu-se cu cea mai elementară lipsă de decenţă pe această linie, cititorului din ţă­rile capitaliste i se înfăţişează agresiunea engleză din Oman ca o intervenţie „limitată", „îndreptăţită", „bună" şi..curată". Presa aceasta uită să-i spună cetăţeanului că intre Angiia şi Oman sint ctteva mii de kilometri şi că mina de arabi săraci din Oman nu au cum să năvălească in Angiia pentru a-i trece prin foc şi sabie pe copiii englezi, femeile engle­­ze,bătrinii englezi. Ea uită să-i spu­nă cititorului că armata engleză, in-­ zestrată cu armament modern, cu tancuri şi aviaţie, schimbă in cenuşă modeste de aşezări omeneşti din Sudul Arabiei, omorind copii arabi, femei arabe, bătrîni arabi, cămiteie arabe. „Călătoriţi sigur, rapid şi plăcut cu avioaneie societăţii X..." „Folosiţi nu­mai pasta de dinţi Y". „Hrăniţi-vă co-­­piii cu ciocolata Z". Vreţi să aveţi o vacanţă agreabilă ? Faceţi o călătorie in jurul lumii cu vapoarele vechii so­­cietăţi B.B...." Ce frumo­asa e lumea) Cititorul burghez e sensibil. Se cade să fie menajat. Tineretului trebuie să i se ofere o perspectivă largă: „Actorul K.M. a ciştigat cinci milioane de do­i­­ari numai cu filmul „Fantomele nă­bădăioase".....Actriţa L. a fost aleasă regina frumuseţii. Aceasta va duce la dublarea averii ei". După părerea patronilor acestor bogat­­ustrate ziare, sensibilitatea ci-i (Continuare in pag. 3-a, col. 5—7) de ZAHARIA STANCU OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO) TELEGRAMĂ Toi/az'ia;M?MI 770 /S/ Af7A* ^ a/ Par/z^M/ai cg/oz* cp waaccjc /7zzz Uzc/zza/a Toi/a^a/az 77^^ DOAG Przzzz azzzzz.i7rzz a/ 77c/zM6/zczz Dcazocra/c Gzc/zzazzz Cu prilejul cetei de-a XH-a aniversări a proclamării independenţei R.D. Vietnam, sărbătoarea naţională a poporului vietnamez, vă rugăm să primiţi din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a guvernului Republicii Populare Romine, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a intregului popor romin, un călduros satut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Oamenii muncii din Republica Populară Romină se bucură din toată inima de realizările însemnate obţinute de poporul vietnamez în intensa sa activitate pentru refacerea şi dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea şi inflorirea culturii naţionale şi sprijină lupta sa nobilă pentru unificarea paşnică şi pe oaze democratice a Vietnamului, in conformitate cu aspira­­ţiile intregului popor vietnamez. Relatiile frăţeşti dintre poporul român şi poporul vietnamez se string şi se dezvoltă continuu. Vizita recentă a tovarăşului Ho Si Min in ţara noastră a fost intimpinată cu multă bucurie, căldură şi dragoste priete­nească de către poporul romin ; ea reprezintă o dovadă a prieteniei care uneşte tot mai mult popoareie noastre şi a interesului reciproc pe care partidele şi guvernele noastre ii poartă pentru stringerea necontenită a,co­laborării frăţeşti dintre ţările noastre sociatiste. Urăm poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi­ noi şi tot mai mari succese in măreaţa operă de construire a sociatismului in patria dv. şi de înfăptuire a unităţii naţionale a Vietnamului, spre bineţe şi progresul po­porului vietnamez, spre întărirea păcii in lumea întreagă. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rontin

Next