Scînteia, septembrie 1957 (Anul 26, nr. 3998-4022)

1957-09-01 / nr. 3998

Pag 2 ComstalMwri ^ r^hilce CONSTANŢA (coresp. „Scinteii").— Ieri a fost organizată la Constanta o consfătuire cu mecanizatorii din bri­găzile speciaie „5 oameni, 5 tractoare la 500 de ha." create anul acesta in gospodăriile de stat. Au fost prezenţi responsabili de brigăzi, directori şi in­gineri de gospodării de stat, precum şi delegaţi din partea Comitetului re­­gional P.M.R. Constanţa, ai trustului regional Gostat şi Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii. Din referatele ţinute, precum şi din discuţii, a reieşit limpede importanţa acestor brigăzi, făptui că mecanizatorii sunt mai le­­gati de teren, de productitie ce se ob­ţin, din care cauză ei lucrează cu mai rrfutt simt de răspundere decit în anii trecuti. Totodată vorbitorii au scos tot evidentă uneie fapte care au îngreunat activitatea acestor brigăzi. Este nevoie ca brigăziie să pri­mească pe viitor un sprijin mai serios decit cei de pină acum d­in partea con­ducerii gospodăriilor respective şi din partea trustului regional Gostat. SUCEAVA (coresp. „Scriteii"). — In vederea îmbunătăţirii raselor de animate şi sporirii producţiei anima­te. Comitetul regional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional Suceava au organizat zilele trecute la Cîmpulung Moldovenesc o consfătuire unde s-a discutat despre creşterea animalelor in gospodăriile colective şi zootehnice, precum şi în întovărăşirile zootehnice. In referatul prezentat la consfătuire s-au arătat succesele obţinute de gos­podăria colectivă zootehnică din Broş­­teni, raionul Vatra Dornei, şi de în­­ttovărăşiriie zootehnice din Vama, Moldova Şutită, Izvoarele Sucevei etc. Secretarul întovărăşirii zootehnice din comuna Valea Routii, raionul Cim­­pulung Moldovenesc, a arătat că în cursul anului 1956 intovărăşiţii au obţinut cîte 9 kg. brînză pe cap de oaie faţă de 5 kg. cit au obţinut ţă­ranii muncitori cu gospodării indivi­duate. In timp ce cheltuielile de in­­tretinere la întovărăşiri a ajuns la 25 iei pe cap de oaie. la ţăranii mun­citori cu gospodării individuale chel­tuielile s-au ridicat la 45 iei pe cap de oaie. Preşedintele gospodăriei co­lective zootehnice din Broşteni, Vasile Candrea, a scos în evidenţă cîştigu­­rile mari pe care le obţin colectiviş­tii faţă de ţăranii cu gospodării in­dividuate. Consfătuirea a dezbătut un plan de măsuri pentru intărirea economico­­organizatorică a unităţilor zootehnice existente şi crearea de noi unităţi. ME€AMIZAREA unor tradiţionale munci manuate In cadru­l reutilărilor şi moderniză­rilor care se fac în întreprinderile De­­partamentului industriei Cărnii şi Lap­­telui, la abatorul din Capitală, in sala de tăiere a porciior s-au amenajat 2 linii tehnologice sistem bandă, iar al­te două sint in curs de montare. In cadrul acestora aproape toate operaţiile sunt mecanizate. Sala a fost dota­tă cu elevatoare, aparate de asomat, bazine de opărit, depilatoare mecanice, cintare automate. Urmează să se ins­­taleze şi jupuitoare mecanice. Toate utilajele au fost produse in tară. Pe aceeaşi suprafaţă producţia se du­blează. Secţia pentru topirea unturii a fost de asemenea complect mecanizată, fiind înzestrată cu utilaj nou, care permite obţinerea unturii de catitatea­­ în proporţie de 95 la sută, in blocuri şi pachete de 250, respectiv 500 de grame. Anul acesta, la abatorul din Capi­tală s-a pus în funcţiune şi o secţie pentru obţinerea făinii din sînge. *3­9 La 77 februarie a.c., întreprin­derea comunau­i Vas­ni a semnat contractul nr. 00339 cu întreprin­derea de reparații atu­aje Bucu­rești ILH.U.S.) din strada­­Zavar­na nr. 79—27, raionul 7 Mai, care s-a obtinut să ne repare an motor Diesoi-Wumag de 300 c.p. Terme­­nul de predare a fost fia*,ti pentru ziua de 30 iunie. încă de la început am stabilt­ ca lucrarea să se­­facă cu materialul şi piesele de schimb ale executantului. în pe­rioada in care motorul a stat in reparaţie, mul­te străzi ale oraşului au fost pro­st luminate. Ne necăjeam că s-a ajuns la această situaţie, dar spe­ram că in cîteva luni va fi rezol­­vată. De aceea, ne-am străduit mult ca să punem la dispoziţie execu­­tantului şi unete materiale, care nu intrau in obligaţia noastră, ca şi un număr mare de lucrători. Pentru executarea unor piese deosebite, LR.U.B., insă, nu s-a ostenit, in aceeaşi măsură, şi ctnci am intrat în luna iunie am văzut că dă din colţ în colţ. Termenul de predare nefiind respectat, după numeroase teleorame şi te­lefoane, la 27 iunie s-a prezentat la Bucureşti un delegat al nostru, care a inch­eiat o minută, prin care I-R.U.B. se angaja să execu­te piesete pină la 75 tutie. La 1 august, nesosindu-ne piesete, au plecat alţi delegaţi la Bucureşti. Şi atunci a fost fixat un nou termen — 9 august, însă şi acest termen a trecut. Toate încercările noastre au rămas zadar­nice. Nici pină acum mo­torul n-a fost reparat şi popu­­laţia oraşului suferă din pricina restricţiilor pe care am fost nevo­iţi să te apu­căm la consumul de energie electrică. Credem că nu mai sunt necesare alte comentarii. De aceea, cerem Sfatului popular al regiunii Bucureşti — de care a­­parţine întreprinderea Z.R.U.R. — să analizeze această chestiune și să ia măsurile ce se impun. IOAN BORȘ directorul întreprinderii comunale Vaslui t€ se se respectă contract? Unde sunt cluburile din oraşul Cluj ? Cu doi ani in urma existau in oraşul Ghij cîteva cluburi unde mun­citorii şi funcţionarii de la ,,Janas Herbak", de la întreprinderea de pa­nificaţie, de la I.R.T.A. şi de la alte întreprinderi şi instituţii ale oraşului, veneau să-şi petreacă timpul uiber, după terminarea orelor de producţie. După preferinţă puteau să joace şah sau ping pong, aveau posibilitatea să răsfoiască o revistă şi să împrumute o carte de la bibliotecă, să vizioneze program­ele prezentate de artiştii ama­tori, colegii lor de munca. Ce se întimplă acum in aceste cluburi ? Clubul de la ..Ianos Herbak" — atit de apreciat de munci­tori — a devenit... sediul „C.C.F.S." regional. In clubul salariaţilor de la I.R.T.A. au apărut birouri­le unei întreprinderi forestiere. Cor­­tul roşu al întreprinderii de pani­ficaţie s-a transformat în... magazie, iar în vitrina clubului sportiv ,,Pro­­gresul" nu mai vezi cupe, medalii ori alte trofee sportive ci... sfeşnice de argint, tacîmuri, bijuterii şi fei de fei de reticve aie trecutului — acum acolo-i „Consignaţia". Se părea că lista cluhurilor care au avut o asemenea soartă s-a în­cheiat. Dar nu s-a întîmplat astfel! O recentă decizie a Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular orăşenesc Cluj stabilea categoric: „In termen de două zile, Comitetul de instituţie al Direcţiei regionale C.F.R. să elibe­reze sătiie clubului, pentru a fi ocu­pate de birourile sfatului popular orăşenesc". Oare clubul acesta era desfiinţat pentru lipsă de activitate sau pentru că colectivul lui nu lucra pe măsura posibilităţilor ce ie avea ? Un scurt bilanţ al activităţii clubului poate arăta care este realitatea. Corul C.F.R.-iştilor, de peste 120 de persoane, îşi ţinea cu regularitate repetiţiile. Aici se pregăteau şi for­maţia de dansuri şi echipa de teatru. Tot aici îşi desfăşurau activitatea cercurile artistice de balet şi canto, biblioteca, colectivul sportiv. La al patrulea concurs al echipelor artistice sindicale de amatori, corul C­F.R.-işti­­lor din Cluj a primit titlul de laureat pe ţară. Despre spectacolele date de formaţiile de amatori aie clubului la Jibău, la minele Aghireş, şi în cîteva gospodării colective din regiune s-au auzit numai cuvinte de laudă. Clubul are mobilier şi o garderobă bogată de costume pentru care s-au cheltuit sume importante. Azi eie sunt intr-o stare de neinvidiat, în fundul unui culoar de la Direcţia regională C.F.R. stau îngrămădite două piane demontate. In sala de festivităţi, se odihnesc, de o lună de zile, claie peste grămadă mai mult de 12.000 de cărţi din fosta bibliotecă a clubului. Ceie cîteva mii de C.F.R.-işti de la Directa regională, de la Ate­­n­ereie „­6 Februarie" şi de la Depoul C.F.R. din Cluj au nevoie de un club al lor, pentru ca toată activitatea cultural-artistică de pînă acum să fie continuată. E de neînţeles cum Comitetul oră­şenesc de partid a uitat de răspun­derea ce-i revine în îndrumarea acti­vităţii cultural-artistice de masă în cadrul cluburilor şi colţurilor roşii din întreprinderi. Oare bogata activitate cultura­-ar­­tistică a cluburilor, care au existat pină nu de muit în Cluj, va rămîne numai o amintire a trecutului, din cauza acestor decizii birocratice aie sfatului popular orășenesc? AURELIA PĂUN Un ansamblu de muzică şi dansuri populare romîneşti a plecat la Paris La invitaţia ziarului „l'Humanité", care organizează în zilete de 7 şi 8 septembrie tradiţionalele sate serbări populare la Montreui­ sur bois, a ple­­cat spre Paris un ansamblu de mu­zică şi dansuri populare romineşti a­vînd ca solişti pe Angela Moldovan, laureată a Festivalului de la Moscova la concursul de canto şi pe Nicuşor Predescu, cunoscut prin interpretarea pe care o dă la vioară pieselor popu­lare romîneşti. Aşezată la poalele munţiior Vulcan, pe pîrîul Vîtceana, microcen­­trala de la Runcu a intrat acum cîtva timp în funcţiune. Ea are un generator de 18 kW. şi asigură electrificarea comunei Runcu şi a cîtor­­va comune învecinate. Pentru îmbunătăţirea continuă a asistentei medicale Ridicarea nivelului de trai a­ oame­­nilor muncii este o problemă de cea mai mare însemnătate care stă in centru­ atenţiei Partidului Muncito­resc Român şi guvernului statului nos­tru democrat popular. In anii regimului de democraţie populară in tara noastră s-au obţinut importante realizări in toate sectoa­rele de activitate. Documentel celui de-al H-iea Congres al Partidului Muncitoresc Romin au pus în faţa par­­tidului şi statului sarcina de a crea conditiile necesare pentru ridicarea continuă a nivelului de trai a­ oame­­nilor muncii de la oraşe şi sate. Ca urmare a succeselor obţinute de oamenii muncii din industrie şi a­­gricultură, a creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, s-a putut ca în cursul anulu 1­­956 să se îmbunătă­ţească salariile in uneie ramuri de activitate, iar către sfirşitul anului să fie mărite salariile şi pensiile mici şi să se acorde ajutor de stat pentru copii. Cu citeva luni in urmă, in în­treaga ţară, in industrie şi agricultu­­ră, au inceput dezbaterile pentru in­troducerea sistemului îmbunătăţit de salarizare. In cadrul acestor măsuri generate de revizuire şi îmbunătăţire a sistemului de salarizare­ şi normare a muncii Consiliul de Miniştri ai R. P. Romine a adoptat zilete acestea o ho­­tărâre cu privire la îmbunătăţirea asis­­tentei medico-sanitare a populatiei şi a sistemului de salarizare a per­sonalului din unitătile sanitare şi de prevederi sociale. Hotărirea vine să asigure creşterea nivelu­lui de trai a­ cadrelor m­edico-sanitare şi în­bunătătirea asistentei­ medicale. Prin sis­euu­ de salarizare îmbună­tăţit, salariile intregului personal din unitătile medico sanitare şi de preve­deri sociale cresc, indiferent de sub­ordinea lor administrativă. Noile salarii vor fi diferenţiate în raport cu pregătirea de bază, vechi­mea in specialitate şi profesie, exa­m­eneni de calificare şi concursuri, ob­tinerea de gradaţi, conditive de mun­că şi funcţiile indepent­.e. Aceasta re­prezintă un puternic stimulent pentru creşterea continuă a calificării tutur Dr VOINEA MARINESCU Ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale vor cadrelor medicale şi farmaceutice. Hotărirea prevede că la fixarea sa­­lariilor se ţine seama de specificul lo­­cului de muncă, acordindu-se indem­nizaţii speciale de periclitare, indem­nizaţii pentru circumscripţiile rura­­te grele, prime de instalare pentru ab­­solvenţi, locuinţă şi masă gratuită sau cu reducere pentru anumite categorii de personal. De asemenea, se acordă unele avantaje suplimentare persona­­lului medico-sanitar şi farmaceutic care va lucra in mediul rural. De asemenea, se acordă medicilor igienişti condiţii preferenţiale de sala­rizare, ţinîndu-se seamă de condiţiile deosebite de muncă ale acestora şi de sarcinile ce ie revin. Avind la bază astfel de criterii, sis­temul de salarizare îmbunătăţit va a­­duce o stimulare in pregătirea cadre­lor m­edico-sanitare, o justă şi obiec­tivă promovare a lor, o mai mare sta­­bilitate şi continuitate în muncă, pre­cum şi o perspectivă in profesie. A­­ceste criterii vor putea stabili în a­­celaşi timp­ o ierarhizare judicioasă a cadrelor, o creştere a responsabilităţii lor şi o mai bună disciplină a muncii. Aceste criterii se aplică şi­­personalu­­lui mediu-sanitar, mergînd pe linia unei retribuţii mai bune, dar şi a unei exigenţe mai mari faţă de pregătirea lor de bază şi de specialitate. Aceste importante măsuri de îmbu­nătăţire a nivelului de trai al muncito­rilor medico-sanitari, denotă grija par­tidului faţă de oamenii muncii şi im­­pun un efort şi mai susţinut pentru sprijinirea şi apuicarea in viaţă a poli­­ticii partidului in domeniul ocrotirii sănătăţii. In anii care s-au scurs, realizările din domeniul sanitar se caracterizează prin creşterea rapidă a numărului uni­tăţilor m­edico-sanitare, a instituţiilor de invăţămint şi de cercetare ştiinţi­fică, precum şi a cadrelor. incepînd din anul 1951, asistenţa medicală se desfăşoară in cadrul unei forme or­ganizatorice superioare, spitalul uni­­ficat, care urmăreşte lărgirea accesi­­bilităţii asistenţei medicale calificate Numărul spitalelor a crescut în acest interval de timp (1944—1956) de la 380 la 548, iar numărul total al patu­­rilor de la 42.504 la 13L056. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor în perioada care s-a scurs de la crearea spitalelor unificate cu toa­te rezultatele pozitive ce se pot des­prinde, au survenit însă o serie de as­pecte necorespunzătoare, care au avut urmări negative in desfăşurarea asis­tenţei sanitare. Astfel, a apărut un aflux de cadre din mediul rural spre centrele urbane , determinat de dis­cordanţa prea mare dintre numărul de posturi stabilit prin normative şi cei ai cadrelor existente. Aceasta a dus la lărgirea excesivă a posibilităţilor de cumul şi reducerea randamentului ca­drelor medicale. Crearea retetelor de specialitate ne­­justificate, atit în oraşele mari, cit şi in cele mici (pediatrie, obstetrică-gine­­cologie, dermato-venerice, ftiziologie) a dus la tendinţa ca secţia de spital să aibă conducerea sa proprie, să se transforme un mic spital incetînd în acelaşi timp a mai funcţiona ca sec­ţie de specialitate a spitalului. Ca o consecinţă a acestui fapt au apărut dificultăţi în asigurarea con­ducerii unice a asistenţei medicale pe teritoriu şi slăbirea legăturilor func­ţionate dintre medicii reţeielor de spe­cialitate. De asemenea, a intervenit o creştere a aparatului de conducere teh­­nico-administrativ şi au apărut noi pro­filuri medicale, in special în reţeaua de pediatrie şi obstetrică-ginecologie ţinternistul din reţeaua de obstetrică­şi specializare, orientarea profilactică a acesteia, precum şi îmbunătăţirea calificării cadrelor. De la aplicarea acestei forme or­ganizatorice, o serie de elemente pozi­tive au intervenit in îmbunătăţirea stă­rii sanitare a populaţiei. In interva­­lul de timp scurs, s-a obţinut o creş­tere a numărului de cadre medicale, după cum urmează : 1944 1950 1956 economico-sociale şi a mijloacelor de asistenţă medicală, morbiditatea gene­rală, mortalitatea infantilă şi exceten­­tul natural, au înregistrat o evoluţie favorabilă , ginecologie, dermatologul din reţeaua de obstetrică şi pediatrie etc.). In unele focalităţi au apărut mul­tiple secţii mici de 5 pină la 10 pa­turi in specialităţile înguste. Procesul de fărîmiţare a secţiilor de bază a continuat prin apariţia unor subsecţii pentru diferite categorii de afecţiuni: secţii de meningite, endocaratie, secţii de tratament cu streptomicină etc. Prin introducerea medicului de cir­cumscripţie în policlinică şi spital şi transformarea lui în „medic internist", acesta a fost îndepărtat de proble­­mele de igienă, sanitaţie şi epidemio­­logie. In acelaşi timp s-au îndepărtat cele două reţete, curativo-profilactică şi sanitaro-antiepidemică, fapt ce a dus la divizarea responsabilităţii în problemele complexe ale profilaxiei. Schimbarea locului de muncă în timpul orarului zilnic, a dus pe lingă scăderea responsabilităţii personalului şi la împiedicarea unei bune calificări. In acelaşi timp, plecarea medicilor­ din spital la o anumită oră la policlinică a creat greutăţi in mtrica de staţionar, provocind în acelaşi timp perturbări in deservirea ambulatorie a populaţiei. Prin accentul deosebit pus pe mun­ca de spital, s-a produs o concentrare a medicilor in spitale, aceştia îndepăr­­tindu-se de munca de teren, familie, precum şi de problemele sanitare anti­epidemice. Acest fapt a determinat as­pecte negative in asistenţa ambulato­rie şi de teren, care s-au concretizat în multe unităţi prin întirzierea de­pistării bolilor contagioase, a inter­­nărilor, a acordării ajutorului de ur­genţă, aglomeraţii la policlinică etc. Pentru inlăturarea acestor aspecte negative au fost aplicate uneie măsuri tehnico-organizatorice, ca de pildă in­troducerea graficului de muncă ciclic, rezultînd o însemnată creştere a acti­vităţii medicilor de circumscripţie. Hotărîrea Consiliului de A­iniştri privind îmbunătăţirea asistenţei me­­dico-sanitare şi a sistemului de sala­rizare a personalului din unităţile sa­nitare şi de prevederi sociale intro­duce o serie de factori de o deose­bită importanţă, care vor duce la în­­lăturarea tipsurilor semnalate şi vor asigura îmbunătăţirea asistenţei. Astfel, prin reconsiderarea modului în care este deservită circumscripţia urbană, se asigură creşterea accesibi­­lităţii asistenţei medicale, în sensul profilării medicului de circumscripţie ca medic de medicină generală, cu preocupări largi m­edico-sanitare. Datorită noilor măsuri organizatori­ce, medicul de circumscripţie va putea cunoaşte mai bine condiţ­ile de viaţă şi de muncă ale populaţiei şi starea de sănătate in toată complexitatea sa, intărindu-se conducerea unică şi res­ponsabilitatea precisă în ceea ce pri­veşte ocrotirea sănătăţii în circum­scripţia respectivă. Policlinică va oferi o asistenţă me­dicală ambulatorie specializată prin încadrarea cu medici specialişti şi me­dici primari pe baza necesităţilor populaţiei orăşeneşti şi a cotei săteşti, încadrarea unui număr de medici pri­mari în policlinică contribuie la îm­bunătăţirea asistenţei medicale de spe­cialitate, la îmbunătăţirea îndrumării medicilor de circumscripţie, la o su­praveghere mai calificată a bolnavi­­lor spitalizaţi la domiciliu şi astfel, la descongestionarea spitalelor. La policlinică, de asemenea vor fi încadrate asistente sociale în scopul îmbinării activităţii medicale cu acti­vitatea de asistenţă socială. In ceea ce priveşte întreprinderiie, şantiereie şi instituţiile, pentru întărirea asisten­tei medicale calificate şi specializate, se au in vedere următoarele principii: gruparea mai justă a in­treprinderilor din diverse ramuri de producţie, în­cadrarea judicioasă a medicilor spe­­cialişti şi a medicilor primari in poli­clinicile de întreprindere, dînd astfel o inaită calificare asistentei medicaie a muncitorilor. Pentru asigurarea consultatiilor de specialitate absolut necesare (chirurgie, radiologie, stoma­tologie) pentru unitătile izolate se iau măsuri deosebite, ca şi pentru asigura­rea lor cu cadre medii corespunzătoare. Pentru desfăşurarea in mai bune conditiuni a asistentei medicale in spi­tal şi pentru îngrijirea calificată a bolnavilor schemeie noi de încadrare asigură folosirea raţională a cadrelor medicale i­au­ calificate şi de condu­cere, precum şi a celor medii şi ad­mini­strati­v-gospodăreşti. In acelaşi timp, noile măsuri orga­nizatorice aduc o lărgire a accesibili­tăţii asistentei medicale calificate şi de specialitate pentru populaţia din mediul rural. Astfel, se asigură o ex­tindere deosebită a reţetei de pediatrie şi stomatologie din mediul rural, prin încadrarea de medici profitaţi pe lîngă medicul de circumscripţie. In afară de personalul medical, circumscripţia rurală este întărită prin încadrarea corespunzătoare cu cadre medii. La reşedintele de raion se inca­drează un numar mai mare de medici specialişti pentru a spori posibilităţile de acordare a asistentei medicale ca­lificate. In sectorul socialist agricol G.A.S. uri şi S.M.T.-uri se îmbunătăţeşte a­­sistenţa medicală prin încadrarea cu felceri şi cadre inedit calificate, înca­drate cu o normă întreagă. Măsurile organizatorice luate la nivelul circum­scripţiei sanitare rurale vor permite o deservire medicală mai bună şi mai complexă, o aprofundare deosebită a problemelor de asistentă şi o lărgire a conţinutului muncii profilactice pe baza cunoaşterii situaţiei. Pentru buna desfăşurare a procesu­lui de invătămint şi cercetare ştiinti­fică, precum şi a asistenţei medicale in sectin­e clinice, se acordă o atentie deosebită încadrării acestora cu un nu­măr suplimentar fie personal medical faţă de secţiile de spital obişnuite. Prin introducerea externatului, in­ternatului, stagiilor de 1­2 ani la spi­­tale după absolvire şi ocupării jocu­­rilor prin concurs se trece la o formă mai inartă de pregătire a corpului me­­dical. Recenta hotărîre dovedeşte încă o­­dată grija partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale cadrelor din dome­niul sănătăţii publice. Numărul cadrelor medicale 10.320 15.583 21.919 Numărul mediu de populatie la­­ medie 1.531 1.047 802 1944 1950 1956 Mortalitatea generală­­9,9%o 12,3%o 9,9% Mortalitatea infantilă 16,2% 9,6%o 8,1%o Excedentul natural 3,1%o 13,8% 14,3% S­C­Í­N­T­E­­­A —­ o----­Redeschiderea bibliotecii Academiei R. P. Ronine Mîine se redeschide bibliotecă Aca­demiei R.P. Romine, unde au fost e­­xecutate importante renovări, zugră­­veli, reparaţii la instalaţiile de apă şi lum­ină, ascensoare şi macaraie pentru transport­ cărt­ior, reparaţii la mobi­lier. Pentru o mai rapidă deservire a ci­titorilor au fost reorganizate serviciile de cataloage, astfel că în catalogarea noilor volume se face într-un timp mai scurt, iar cititorii vor putea ur­mări mai din vreme noile apariţii. De asemenea s-a dezvoltat serviciul de schimb. Actualmente bibliotecă face schimb de cărţi cu circa 3.000 de in­stituţii din diferite ţări. La dispoziţia cititorilor vor fi puse indexurile cu cărţi şi publicaţii noi sosite la Aca­demie. In sala nr. 2, de ştiinţă şi tehnică a fost introdus un sistem nou de eta­­ionare a periodicelor din fondul uzual. Fondul uzual al periodicelor a fost îmbunătăţit cu noi publicaţii străine, venite recent de peste graniţă. O altă înlesnire făcută publicului este şi introducerea „îndrumărilor pentru cititorii Bibliotecii Academiei R.P.R.", — ghidul care explică îndato­ririle celor ce frecventează biblioteca. Tragerea la sorţi a obligaţiunlor C. E. C. Ieri a avut loc in oraşul Galaţi tra­gerea la sorţi lunară a obiigaţiunilor C.E.C. cu cîştiguri. Obiigiaţiunea cu seria 24.035 nr. 02 a ieşit câştigătoare cu 50.000 lei. Obtigaţiunile cu seria 05069 nr. 14; 11755 nr. 34; seria 12300 nr. 35; seria 19664 nr. 34 au ieşit ctştigătoare cu cîte 25.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 10.000 iei, 50 a 5.000 iei şi 500 cîştiguri a 1.000 iei. Valoarea totală a cîştigurilor atri­buite a fost de 1.000.000 iei. Obligaţiunile care nu au ieşit ctşti­gătoare participă din oficiu la urmă­toarele trageri lunare. M. încercarea partizanilor „autonomiei esteticului" de a proclama disocierea artei de ori­ce preocupări sociale, e­­tice sau ideologice, de a o transforma intr-o activitate spirituală liberă de orice finalitate socială sau naţională, a găsit în Mihai Raica un adversar energic şi vehement. Originalitatea criticii lui Raica la adresa „estetismu­­lui" o formează denunţarea lucidă a acestui fenomen ca fiind* dictat nu de o conştiinţă severă, riguroasă a spe­­cificului fenomenului estetic, — teza lui Lovinescu sau Zarifopol! — ci ca fiind în ultimă analiză produsul unor stări de spirit anti-sociate, simptomul grav al atrofierii conştiinţei social-is­­torice în rîndurile unei părţi a scriito­­rilor romîni din acea epocă, produsul unei carenţe a energiei şi spiritului lor militant. „Militantismul ideologic şi artistic e dovada virilităţii unei socie­tăţi — scria Raiea în „Viaţa Romî­­nească" din 1926. Nimeni nu-şi per­mite să privească la jocul mărgenetor unui caleidoscop cînd casa e cuprinsă de incendiu", astfel încit Lovinescu putea să afirme despre Raiea nu fără o secretă consternare: „D-sa, e sin­­gurul dintre tineri care mai îndrăz­neşte... într-un moment de vizibilă e­­voluţie spre estetism pur, să susţină caracterul militant al literaturii con­temporane". Cînd Lovinescu încerca să demonstreze că aderenţa scriitoru­lui la realităţile naţionale specifice nu poate deveni un criteriu în judecata estetică, că o „categorie psihologică nu se poate converti intr-o categorie estetică", că vaioriie estetice sunt stricte vaiori de „diferențiere", că ne aflăm „într-un moment de vi­­zibilă evolutie spre estetism pur". Raiea avea să-i răspundă că „pu­rificarea" operei de artă de orice tendinţe etice, sociale sau naţio­­nale, claustrarea artistului în sin­­gularitatea sa strict individuală, înseamnă o „alienare" a artei şi o auto-mutilare a personalităţii artis­tice, că „arta nu e un fel de cancer, un grup autonom de celuie care se dezvoltă arbitrar şi anarhic în dauna totului din care constituiesc numai o parte", că — Baiea trece aci la ofensivă pe planul judecăţii de va­­ioare estetice — „stilul care se mun­ceşte să fie numai individual are în­­trînsul, tn acelaşi timp, ceva efe­minat, abstract, debit, degenerat, anti-vital... Creaţiunea individuală apare limfatică şi anti-vitală, fiind­că încearcă să se disocieze de personalitatea totală şi deci re­fuză concursul celorlalte func­ţiuni, contribuţia lor viie şi suculentă". „Arta naţională e arta lui Shakes­peare, Racine, Molière, Tolstoi, Bal­­zac, Goethe. Arta individuală... e a lui Barbey d'Aurevilly, Andreev, H. H. Ewers, Tristan Tzara, a lui J. Coc­teau..." („Etnic şi estetic", „Scrieri din trecut", I, p. 2­6). „Crima d-lui Zarifopol" — sub acest tiitlu Raica avea să-i atragă cu violentă atenţia lui Zarifopol, asupra faptului că pro­paganda ferventă a estetismului, a in­diferentismului etic şi ideologic pe tărîmul artei, nu va face decit să ali­menteze frivolitatea intelectuală şi di­­letantismul estetic, să legiitimeze su­perficialitatea şi lipsa de cultură ideo­logică a spiritelor inferioare Denun­ţarea de către Ibrăileanu şi Raica a primejdiei „convertirei" estetismului în obscurantism — a reprezentat un moment remarcabil in lupta criticii literare democratice din tara noastră, împotriva tintei „autonomiei esteticu­lui". Studiile de critică literară ale lui Raica sunt scrise în spiritul „credo­­ului" său estetic: sunt studiile unui sociolog şi psiholog care anali­­zează opera lui Sadoveanu prin prisma unor consideraţii asupra epo­cii amurgului feudalismului şi genezei mediului orăşenesc burghez intr-o provincie cu evoluţie­­socială tentă, N. TERTULIAN opera lui Ionel Teodoreanu prin pris­ma psihologiei marii burghezii mol­doveneşti şi a unor consideraţii despre sufletul adolescentului, „Verişoara Bette" a lui Balzac prin prisma stu­­diului tipologiei specifice creată de capitalismul bancar francez după 1830, opera lui Proust pe fondul declinului aristocraţiei fau­­bourg-ului Saint-Germain, fiziono­mia lui Th. Hardy cu ajutorul teoriei tensiunii sufletești etc. O ase­menea critică se situează fără indo­­ială la antipodul „estetismului pur"; este însă ea o critică „extra-estetică" cum pretindeau partizanii „autonomiei esteticului", o critică exterioară sub­stanței estetice a literaturii cum cre­dea Benedetto Croce pentru care „nu- CRONICA­­DE­LOR mai opereie urîte, (—„brutte"—) au o valoare documentară (reprezenta­tivă)"? Dar analiza structurii sociale in vechea Moldovă este la Baiea un instrument de analiză a atmosferei specifice din opera sadoveniană, după cum analiza sociologică a epocii lui Louis-Philippe un mijioc admirabil de a defini substanța umană specifică a lumii balzaciene — aşadar mijioace autentice de analiză estetică și nu „sociologism" extra-literar. „Cind ci­neva s-ar folosi de criminologie ca să explice și mai bine pe Macbeth, ar face critică literară ; cind s-ar folosi de Macbeth ca să elucideze o proble­­mă de criminologie, ar face crimino­logie", scria cu subtilitate ibrăileanu răspunzînd ca un adevărat dialectician „estetismului" dogmatic al lui Zari­fopol. Superioritatea unei concepţii esteti­ce asupra aiteia — a esteticii „socio­­logice" asupra cetei „psihanau­tice", a esteticii marxiste asupra esteticii „in­tuiţiei pure" şi a „autonomiei esteticu­lui" — se măsoară in primul rind in superioritatea puterii de anaiiză, ca­racterizare şi comprehensiune a na­turii operei de artă. Din acest punct de vedere, confruntarea capacităţii de analiză literară şi intuiţie estetică a criticii „sociologice" profesate de Ra­iea cu cea a criticii „pur estetice" pro­fesate de Lovinescu poate fi conclu­­dentă prin comparația eficientei celor două metode in anaiiza literară. Pen­tru noi este semnificativ de pildă că aceie considerații de anaiiză „sociolo­­gică" formulate de Raica cu privire la viaţa stagnantă, vegetativă, tetar­­gică a vechii Moldove sau cu privire la psihologia specifică unor anume pă­turi ale boierimii moldoveneşti, căzute în dezabuzare şi apatie sub presiunea invaziei capitalismului lacom, în comparaţie cu maleabilitatea şi pute­rea de adaptare a nobilimii engleze — aruncă o lumină mai profundă şi o­­feră o intuiţie mai comprehensivă a­­supra naturii operei lui Sadoveanu — decit categoriile „strict estetice" cu care e definită opera lui Sadoveanu de către Lovinescu: „materiatism li­­ric", „sensualism" etc. — caracteri­zări frigide, formate, exterioare sub­stanţei profunde a operei sadoveniene. Ar însemna însă să nu dăm o ima­gine cu totul exactă a activităţii lui Raica cuprinsă în „Scrierile din tre­cut" dacă nu am arăta că tendinţa sa de a proiecta curentete filozofice şi es­tetice pe fondul „psihologiei sociale" a diferiteior grupuri şi clase din viaţa socială, ci conduce nu rareori la un relativism sociologic şi psiho­logic greu compatibil cu exigenţele rigoarei ştiinţifice : cine ar putea cre­de in mod serios — fără a face o gravă nedreptate lui Hegel — că „fi­­iozofia hegeliană" poate fi definită pur şi simplu ca „rezultatul mentali­­tăţii unei societăţi monarhice şi aris­tocratice, cu gustui­­i pentru ab­solut, pentru grandoarea fotunală (s.n.)" ca o „fiiozofie de etichetă goală, de ma­nierism de curte" (s. n.), cînd este evident că intre grandoarea enciclo­­pedică sau spiritul sistematic al fi­­tozofiei hegeliene și aspiratiiie cătra „grandoare form­ală" sau către „eti­chetă goală" aie aristocrației prusace nu există nici o legătură togică reală, ci mai curind o eterogeneitate funda­mentată, cind este evident de altfel că influenta regimului monarhic-pru­­sac asupra sistemului hegelian s-a manifestat pe căi mai profunde de­­ctt prin intermediul simplului gust pentru „grandoare formată" a­ curţii prusace sau prin intermediul presiunii „manierismului de curte 1" După cum, cine ar putea admite că spiritul lui Hegel poate fi de­finit ca un „spirit gratuit", „mai mult ingenios decit adevărat" care „n-are intuiţia directă a concretu­­lui", „nu simte variaţia, noutatea, specificitatea lucrurilor", „nu consi­deră infinitele aspecte aie existentei în ceea ce au eie origina! şi deose­bit", fără a anula fulgerător prin a­­ceste caracterizări prea categorice meriteie considerabiie ate lui Hegel — cu toate cătuşeie pe care i ie-a pus sistemul său ideatist — în restabi­lirea modului de gîndire concret-isto­­ric, dialectic și în polem­ica cu acel mod de gîndire „abstract", metafizic, rigid­­geometric, pur speculativ, pe care pare a i-l reproşa Raiea ? (v. intre arteie admirabilul articol al lui Hegel: „Cine gindeste abstract ?" — publicat recent in traducere de revistele „Voprosi Fi­losofii" si „Rinascita"). Greu de sus­ţinut ne apar şi caracterizările „struc­­turatismului", şi „fenomenologiei" ca „filozofii fasciste" fiindcă afirmă ca­­racterul de... totalitate al vieţii noas­tre psihice (deşi este evident că intre această idee — formulată acolo desi­gur foarte discutabi), dar pe alt pian — și „totalitarismul" fascist nu există decit o legătură pur verbală). După cum ne-a venit greu să interegem de ce a lăsat Mihai Raica in „Scrieri din trecut" intactă aprecierea concepţiei lui Spengier despre „sufietul", „feno­­menul originar", care ar sta la baza oricărei citlturi — ca fiind „fără in­­doială justificată" (pag. 209, voi. I): spiritul acut de disociere și discrimi­nare al lui Raica nu putea să nu vadă abisul ce desparte „mitologia" ieftină a lui Spengier afirmind un pretins „fenomen originar" (spiritul „faus­­tic", spiritul „apolli­ie" etc.) care ar prezida geneza formelor culturii intr-o epocă dată — de concepţia intr-adevăr ştiinţifică a matem­atismului istoric care situează baza unităţii formelor conştiinţei sociaie in structura econo­mică a societăţii, in raporturile ei de clasă. Intr-un articol publicat anul trecut, Mihai Raica semnala el însuşi influ­­enţa negativă pe care au exercitat-o asupra activităţii saie din prima pe­rioadă tezeie ideatiste ale lui Durkheim despre „reprezentările colective" şi „ju­decăţile de valoare" ca factori mo­trice ai dezvoltării sociale — sau „punctete de vedere idealiste in psi­­hologie aie lui Pierre Janet" scriind totodată in continuare: „După 1940 am cunoscut cu totul aită perioadă. Atunci s-au încheiat toate aceste mici excursii, toate aceste aventuri intelec­­tuale, s-a desăvirșit unitatea in­r o concepţie unitară puternică : concep­ţia marxistă leninistă. Această con­cepţie a dat vieţii meie şi vieţii a­tora din generaţia mea un sens unitar — şi acestei unităţi trebuie să-i închinăm viaţa noastră..." („In ora sincerităţii totale". ..Contemporanul", mai, 1950). Dincolo de rezervele exprimat'-' mai sus lectura „Scrierilor din trecut" ne-a relevat o personaiitate filozofică re­marcabilă: toate aceie caracterizări formulate curent asupra personaiităţii lui Raica: spirit mobil, polivalent, in perpetuă curiozitate intelectuală, aso­­ciator şi disociator de idei paradoxale etc., — fără a fi inexacte trebuie insă părăsite ca definitiv superficiale, ex­terioare şi conventionale. Itt favoa­ra imaginii mai­ severe şi mai auten­ice a unui ginditor original şi creator, care şi-a fixat prin activitatea sa cândă o poziție de seamă in isto­ia gindirii noastre progresiste. Nr. 3998 MIHAI RALEA: „Scrieri din trecut TELEVIZIUNE : (trete 9 — Emisiune pentru copii : orele 15,15 — Transmi­siune de pe Stadionul „23 August" a meciurilor de fotbal dintre Locomotiva Bucureşti-Dinamo Bucureşti şi C.C . - Progresul Bucureşti ; Actualitatea In Imagini ; Program muzical prezentat de laureaţii şi premiaţii Fes­tivalului de la Moscova ; Film artis­tic ; Emisiunea 30 de ani de la­păc­­hoiul de independenţă ; Cronica eveni­­m­enteior săptăm­inii . Buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE: DISCORDIE - Lumina; O VARA NEOBISNUITA - Magheru, I. C. Frintti, Infra­tirea între popoare; ÎN CALEA TRAZNITU­LUI - V. Aiecsandri, Elena Pavel­­ DANSEZ CU TINE - Victoria; E) IUBEAU ViA­­ŢA - Patria, Centra), Unirea , VUL­TUR 101 -­ Republica, Bucureşti, Gră­dina Progresai, Aiexandru Sabia, Liber­tății; FtiCA TiRETUtUi - Gheor­­ghe Doja, Munca; FEDRA - Doina, Moşi­or, Volga ; PE MAi­URiLE AkC­­TiCEi. OMUL S! ' iARA. MEȘTERUL. MANOLE - Maxim Gorki . CASA DE PE STRADA NOASTRA. URUGUAY. PRIVEUST) D!N Btji.GAEiA. MiCUL SECO - Timpuri Noi) UN PiCHET ÎN MUNȚi - Tineretului . DOUA ViCTO­­Rii — Alex Popov. Flacăra. VAGA­BONDUL (am­bete scrii) Grivipt : CA­MELIA — Vasile Roaita, Miotita ;­­ INTR-UN CEAS BUN - Cultural, 1 Mai ; JOCUL CU VIATA - C. Da­­vid ; ÎNCOTRO ? - Tudor Vladimi­­rescu (grădină) ; DIN NOU ÎMPRE­UNA - B­oierul ; VRAJITORUL — Arta ; ROMEO SI JULIETTA - "3 Au­gust; CORABIILE ATACA FORTARE.­ŢELE - Donca Sinto; INIMA CÎNTA­­­ttte Pintilie; TILL BUHOGLINDA — Popurar . PENTRU URMĂTOARELE TRE ZILE IN ŢARA vremea răcoroasă i început, apo­­in trn ăizire mod­rata Cerul tn general nuţiii noros, cu et­­ceptia nordului ţării, unde tempera­ v fi noros şi vor cădea piei parţiale Vîttt slab. Temperatura staţionară ma intii, apoi tn creştere.

Next