Scînteia, septembrie 1957 (Anul 26, nr. 3998-4022)
1957-09-01 / nr. 3998
Pag 2 ComstalMwri ^ r^hilce CONSTANŢA (coresp. „Scinteii").— Ieri a fost organizată la Constanta o consfătuire cu mecanizatorii din brigăzile speciaie „5 oameni, 5 tractoare la 500 de ha." create anul acesta in gospodăriile de stat. Au fost prezenţi responsabili de brigăzi, directori şi ingineri de gospodării de stat, precum şi delegaţi din partea Comitetului regional P.M.R. Constanţa, ai trustului regional Gostat şi Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Din referatele ţinute, precum şi din discuţii, a reieşit limpede importanţa acestor brigăzi, făptui că mecanizatorii sunt mai legati de teren, de productitie ce se obţin, din care cauză ei lucrează cu mai rrfutt simt de răspundere decit în anii trecuti. Totodată vorbitorii au scos tot evidentă uneie fapte care au îngreunat activitatea acestor brigăzi. Este nevoie ca brigăziie să primească pe viitor un sprijin mai serios decit cei de pină acum din partea conducerii gospodăriilor respective şi din partea trustului regional Gostat. SUCEAVA (coresp. „Scriteii"). — In vederea îmbunătăţirii raselor de animate şi sporirii producţiei animate. Comitetul regional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional Suceava au organizat zilele trecute la Cîmpulung Moldovenesc o consfătuire unde s-a discutat despre creşterea animalelor in gospodăriile colective şi zootehnice, precum şi în întovărăşirile zootehnice. In referatul prezentat la consfătuire s-au arătat succesele obţinute de gospodăria colectivă zootehnică din Broşteni, raionul Vatra Dornei, şi de înttovărăşiriie zootehnice din Vama, Moldova Şutită, Izvoarele Sucevei etc. Secretarul întovărăşirii zootehnice din comuna Valea Routii, raionul Cimpulung Moldovenesc, a arătat că în cursul anului 1956 intovărăşiţii au obţinut cîte 9 kg. brînză pe cap de oaie faţă de 5 kg. cit au obţinut ţăranii muncitori cu gospodării individuate. In timp ce cheltuielile de intretinere la întovărăşiri a ajuns la 25 iei pe cap de oaie. la ţăranii muncitori cu gospodării individuale cheltuielile s-au ridicat la 45 iei pe cap de oaie. Preşedintele gospodăriei colective zootehnice din Broşteni, Vasile Candrea, a scos în evidenţă cîştigurile mari pe care le obţin colectiviştii faţă de ţăranii cu gospodării individuate. Consfătuirea a dezbătut un plan de măsuri pentru intărirea economicoorganizatorică a unităţilor zootehnice existente şi crearea de noi unităţi. ME€AMIZAREA unor tradiţionale munci manuate In cadrul reutilărilor şi modernizărilor care se fac în întreprinderile Departamentului industriei Cărnii şi Laptelui, la abatorul din Capitală, in sala de tăiere a porciior s-au amenajat 2 linii tehnologice sistem bandă, iar alte două sint in curs de montare. In cadrul acestora aproape toate operaţiile sunt mecanizate. Sala a fost dotată cu elevatoare, aparate de asomat, bazine de opărit, depilatoare mecanice, cintare automate. Urmează să se instaleze şi jupuitoare mecanice. Toate utilajele au fost produse in tară. Pe aceeaşi suprafaţă producţia se dublează. Secţia pentru topirea unturii a fost de asemenea complect mecanizată, fiind înzestrată cu utilaj nou, care permite obţinerea unturii de catitatea în proporţie de 95 la sută, in blocuri şi pachete de 250, respectiv 500 de grame. Anul acesta, la abatorul din Capitală s-a pus în funcţiune şi o secţie pentru obţinerea făinii din sînge. *39 La 77 februarie a.c., întreprinderea comunaui Vasni a semnat contractul nr. 00339 cu întreprinderea de reparații atuaje București ILH.U.S.) din stradaZavarna nr. 79—27, raionul 7 Mai, care s-a obtinut să ne repare an motor Diesoi-Wumag de 300 c.p. Termenul de predare a fost fia*,ti pentru ziua de 30 iunie. încă de la început am stabilt ca lucrarea să sefacă cu materialul şi piesele de schimb ale executantului. în perioada in care motorul a stat in reparaţie, multe străzi ale oraşului au fost prost luminate. Ne necăjeam că s-a ajuns la această situaţie, dar speram că in cîteva luni va fi rezolvată. De aceea, ne-am străduit mult ca să punem la dispoziţie executantului şi unete materiale, care nu intrau in obligaţia noastră, ca şi un număr mare de lucrători. Pentru executarea unor piese deosebite, LR.U.B., insă, nu s-a ostenit, in aceeaşi măsură, şi ctnci am intrat în luna iunie am văzut că dă din colţ în colţ. Termenul de predare nefiind respectat, după numeroase teleorame şi telefoane, la 27 iunie s-a prezentat la Bucureşti un delegat al nostru, care a incheiat o minută, prin care I-R.U.B. se angaja să execute piesete pină la 75 tutie. La 1 august, nesosindu-ne piesete, au plecat alţi delegaţi la Bucureşti. Şi atunci a fost fixat un nou termen — 9 august, însă şi acest termen a trecut. Toate încercările noastre au rămas zadarnice. Nici pină acum motorul n-a fost reparat şi populaţia oraşului suferă din pricina restricţiilor pe care am fost nevoiţi să te apucăm la consumul de energie electrică. Credem că nu mai sunt necesare alte comentarii. De aceea, cerem Sfatului popular al regiunii Bucureşti — de care aparţine întreprinderea Z.R.U.R. — să analizeze această chestiune și să ia măsurile ce se impun. IOAN BORȘ directorul întreprinderii comunale Vaslui t€ se se respectă contract? Unde sunt cluburile din oraşul Cluj ? Cu doi ani in urma existau in oraşul Ghij cîteva cluburi unde muncitorii şi funcţionarii de la ,,Janas Herbak", de la întreprinderea de panificaţie, de la I.R.T.A. şi de la alte întreprinderi şi instituţii ale oraşului, veneau să-şi petreacă timpul uiber, după terminarea orelor de producţie. După preferinţă puteau să joace şah sau ping pong, aveau posibilitatea să răsfoiască o revistă şi să împrumute o carte de la bibliotecă, să vizioneze programele prezentate de artiştii amatori, colegii lor de munca. Ce se întimplă acum in aceste cluburi ? Clubul de la ..Ianos Herbak" — atit de apreciat de muncitori — a devenit... sediul „C.C.F.S." regional. In clubul salariaţilor de la I.R.T.A. au apărut birourile unei întreprinderi forestiere. Cortul roşu al întreprinderii de panificaţie s-a transformat în... magazie, iar în vitrina clubului sportiv ,,Progresul" nu mai vezi cupe, medalii ori alte trofee sportive ci... sfeşnice de argint, tacîmuri, bijuterii şi fei de fei de reticve aie trecutului — acum acolo-i „Consignaţia". Se părea că lista cluhurilor care au avut o asemenea soartă s-a încheiat. Dar nu s-a întîmplat astfel! O recentă decizie a Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Cluj stabilea categoric: „In termen de două zile, Comitetul de instituţie al Direcţiei regionale C.F.R. să elibereze sătiie clubului, pentru a fi ocupate de birourile sfatului popular orăşenesc". Oare clubul acesta era desfiinţat pentru lipsă de activitate sau pentru că colectivul lui nu lucra pe măsura posibilităţilor ce ie avea ? Un scurt bilanţ al activităţii clubului poate arăta care este realitatea. Corul C.F.R.-iştilor, de peste 120 de persoane, îşi ţinea cu regularitate repetiţiile. Aici se pregăteau şi formaţia de dansuri şi echipa de teatru. Tot aici îşi desfăşurau activitatea cercurile artistice de balet şi canto, biblioteca, colectivul sportiv. La al patrulea concurs al echipelor artistice sindicale de amatori, corul CF.R.-iştilor din Cluj a primit titlul de laureat pe ţară. Despre spectacolele date de formaţiile de amatori aie clubului la Jibău, la minele Aghireş, şi în cîteva gospodării colective din regiune s-au auzit numai cuvinte de laudă. Clubul are mobilier şi o garderobă bogată de costume pentru care s-au cheltuit sume importante. Azi eie sunt intr-o stare de neinvidiat, în fundul unui culoar de la Direcţia regională C.F.R. stau îngrămădite două piane demontate. In sala de festivităţi, se odihnesc, de o lună de zile, claie peste grămadă mai mult de 12.000 de cărţi din fosta bibliotecă a clubului. Ceie cîteva mii de C.F.R.-işti de la Directa regională, de la Atenereie „6 Februarie" şi de la Depoul C.F.R. din Cluj au nevoie de un club al lor, pentru ca toată activitatea cultural-artistică de pînă acum să fie continuată. E de neînţeles cum Comitetul orăşenesc de partid a uitat de răspunderea ce-i revine în îndrumarea activităţii cultural-artistice de masă în cadrul cluburilor şi colţurilor roşii din întreprinderi. Oare bogata activitate cultura-artistică a cluburilor, care au existat pină nu de muit în Cluj, va rămîne numai o amintire a trecutului, din cauza acestor decizii birocratice aie sfatului popular orășenesc? AURELIA PĂUN Un ansamblu de muzică şi dansuri populare romîneşti a plecat la Paris La invitaţia ziarului „l'Humanité", care organizează în zilete de 7 şi 8 septembrie tradiţionalele sate serbări populare la Montreui sur bois, a plecat spre Paris un ansamblu de muzică şi dansuri populare romineşti avînd ca solişti pe Angela Moldovan, laureată a Festivalului de la Moscova la concursul de canto şi pe Nicuşor Predescu, cunoscut prin interpretarea pe care o dă la vioară pieselor populare romîneşti. Aşezată la poalele munţiior Vulcan, pe pîrîul Vîtceana, microcentrala de la Runcu a intrat acum cîtva timp în funcţiune. Ea are un generator de 18 kW. şi asigură electrificarea comunei Runcu şi a cîtorva comune învecinate. Pentru îmbunătăţirea continuă a asistentei medicale Ridicarea nivelului de trai a oamenilor muncii este o problemă de cea mai mare însemnătate care stă in centru atenţiei Partidului Muncitoresc Român şi guvernului statului nostru democrat popular. In anii regimului de democraţie populară in tara noastră s-au obţinut importante realizări in toate sectoarele de activitate. Documentel celui de-al H-iea Congres al Partidului Muncitoresc Romin au pus în faţa partidului şi statului sarcina de a crea conditiile necesare pentru ridicarea continuă a nivelului de trai a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Ca urmare a succeselor obţinute de oamenii muncii din industrie şi agricultură, a creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, s-a putut ca în cursul anulu 1956 să se îmbunătăţească salariile in uneie ramuri de activitate, iar către sfirşitul anului să fie mărite salariile şi pensiile mici şi să se acorde ajutor de stat pentru copii. Cu citeva luni in urmă, in întreaga ţară, in industrie şi agricultură, au inceput dezbaterile pentru introducerea sistemului îmbunătăţit de salarizare. In cadrul acestor măsuri generate de revizuire şi îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii Consiliul de Miniştri ai R. P. Romine a adoptat zilete acestea o hotărâre cu privire la îmbunătăţirea asistentei medico-sanitare a populatiei şi a sistemului de salarizare a personalului din unitătile sanitare şi de prevederi sociale. Hotărirea vine să asigure creşterea nivelului de trai a cadrelor medico-sanitare şi înbunătătirea asistentei medicale. Prin siseuu de salarizare îmbunătăţit, salariile intregului personal din unitătile medico sanitare şi de prevederi sociale cresc, indiferent de subordinea lor administrativă. Noile salarii vor fi diferenţiate în raport cu pregătirea de bază, vechimea in specialitate şi profesie, exameneni de calificare şi concursuri, obtinerea de gradaţi, conditive de muncă şi funcţiile indepent.e. Aceasta reprezintă un puternic stimulent pentru creşterea continuă a calificării tutur Dr VOINEA MARINESCU Ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale vor cadrelor medicale şi farmaceutice. Hotărirea prevede că la fixarea salariilor se ţine seama de specificul locului de muncă, acordindu-se indemnizaţii speciale de periclitare, indemnizaţii pentru circumscripţiile rurate grele, prime de instalare pentru absolvenţi, locuinţă şi masă gratuită sau cu reducere pentru anumite categorii de personal. De asemenea, se acordă unele avantaje suplimentare personalului medico-sanitar şi farmaceutic care va lucra in mediul rural. De asemenea, se acordă medicilor igienişti condiţii preferenţiale de salarizare, ţinîndu-se seamă de condiţiile deosebite de muncă ale acestora şi de sarcinile ce ie revin. Avind la bază astfel de criterii, sistemul de salarizare îmbunătăţit va aduce o stimulare in pregătirea cadrelor medico-sanitare, o justă şi obiectivă promovare a lor, o mai mare stabilitate şi continuitate în muncă, precum şi o perspectivă in profesie. Aceste criterii vor putea stabili în acelaşi timp o ierarhizare judicioasă a cadrelor, o creştere a responsabilităţii lor şi o mai bună disciplină a muncii. Aceste criterii se aplică şipersonalului mediu-sanitar, mergînd pe linia unei retribuţii mai bune, dar şi a unei exigenţe mai mari faţă de pregătirea lor de bază şi de specialitate. Aceste importante măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai al muncitorilor medico-sanitari, denotă grija partidului faţă de oamenii muncii şi impun un efort şi mai susţinut pentru sprijinirea şi apuicarea in viaţă a politicii partidului in domeniul ocrotirii sănătăţii. In anii care s-au scurs, realizările din domeniul sanitar se caracterizează prin creşterea rapidă a numărului unităţilor medico-sanitare, a instituţiilor de invăţămint şi de cercetare ştiinţifică, precum şi a cadrelor. incepînd din anul 1951, asistenţa medicală se desfăşoară in cadrul unei forme organizatorice superioare, spitalul unificat, care urmăreşte lărgirea accesibilităţii asistenţei medicale calificate Numărul spitalelor a crescut în acest interval de timp (1944—1956) de la 380 la 548, iar numărul total al paturilor de la 42.504 la 13L056. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor în perioada care s-a scurs de la crearea spitalelor unificate cu toate rezultatele pozitive ce se pot desprinde, au survenit însă o serie de aspecte necorespunzătoare, care au avut urmări negative in desfăşurarea asistenţei sanitare. Astfel, a apărut un aflux de cadre din mediul rural spre centrele urbane , determinat de discordanţa prea mare dintre numărul de posturi stabilit prin normative şi cei ai cadrelor existente. Aceasta a dus la lărgirea excesivă a posibilităţilor de cumul şi reducerea randamentului cadrelor medicale. Crearea retetelor de specialitate nejustificate, atit în oraşele mari, cit şi in cele mici (pediatrie, obstetrică-ginecologie, dermato-venerice, ftiziologie) a dus la tendinţa ca secţia de spital să aibă conducerea sa proprie, să se transforme un mic spital incetînd în acelaşi timp a mai funcţiona ca secţie de specialitate a spitalului. Ca o consecinţă a acestui fapt au apărut dificultăţi în asigurarea conducerii unice a asistenţei medicale pe teritoriu şi slăbirea legăturilor funcţionate dintre medicii reţeielor de specialitate. De asemenea, a intervenit o creştere a aparatului de conducere tehnico-administrativ şi au apărut noi profiluri medicale, in special în reţeaua de pediatrie şi obstetrică-ginecologie ţinternistul din reţeaua de obstetricăşi specializare, orientarea profilactică a acesteia, precum şi îmbunătăţirea calificării cadrelor. De la aplicarea acestei forme organizatorice, o serie de elemente pozitive au intervenit in îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei. In intervalul de timp scurs, s-a obţinut o creştere a numărului de cadre medicale, după cum urmează : 1944 1950 1956 economico-sociale şi a mijloacelor de asistenţă medicală, morbiditatea generală, mortalitatea infantilă şi excetentul natural, au înregistrat o evoluţie favorabilă , ginecologie, dermatologul din reţeaua de obstetrică şi pediatrie etc.). In unele focalităţi au apărut multiple secţii mici de 5 pină la 10 paturi in specialităţile înguste. Procesul de fărîmiţare a secţiilor de bază a continuat prin apariţia unor subsecţii pentru diferite categorii de afecţiuni: secţii de meningite, endocaratie, secţii de tratament cu streptomicină etc. Prin introducerea medicului de circumscripţie în policlinică şi spital şi transformarea lui în „medic internist", acesta a fost îndepărtat de problemele de igienă, sanitaţie şi epidemiologie. In acelaşi timp s-au îndepărtat cele două reţete, curativo-profilactică şi sanitaro-antiepidemică, fapt ce a dus la divizarea responsabilităţii în problemele complexe ale profilaxiei. Schimbarea locului de muncă în timpul orarului zilnic, a dus pe lingă scăderea responsabilităţii personalului şi la împiedicarea unei bune calificări. In acelaşi timp, plecarea medicilor din spital la o anumită oră la policlinică a creat greutăţi in mtrica de staţionar, provocind în acelaşi timp perturbări in deservirea ambulatorie a populaţiei. Prin accentul deosebit pus pe munca de spital, s-a produs o concentrare a medicilor in spitale, aceştia îndepărtindu-se de munca de teren, familie, precum şi de problemele sanitare antiepidemice. Acest fapt a determinat aspecte negative in asistenţa ambulatorie şi de teren, care s-au concretizat în multe unităţi prin întirzierea depistării bolilor contagioase, a internărilor, a acordării ajutorului de urgenţă, aglomeraţii la policlinică etc. Pentru inlăturarea acestor aspecte negative au fost aplicate uneie măsuri tehnico-organizatorice, ca de pildă introducerea graficului de muncă ciclic, rezultînd o însemnată creştere a activităţii medicilor de circumscripţie. Hotărîrea Consiliului de Ainiştri privind îmbunătăţirea asistenţei medico-sanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale introduce o serie de factori de o deosebită importanţă, care vor duce la înlăturarea tipsurilor semnalate şi vor asigura îmbunătăţirea asistenţei. Astfel, prin reconsiderarea modului în care este deservită circumscripţia urbană, se asigură creşterea accesibilităţii asistenţei medicale, în sensul profilării medicului de circumscripţie ca medic de medicină generală, cu preocupări largi medico-sanitare. Datorită noilor măsuri organizatorice, medicul de circumscripţie va putea cunoaşte mai bine condiţile de viaţă şi de muncă ale populaţiei şi starea de sănătate in toată complexitatea sa, intărindu-se conducerea unică şi responsabilitatea precisă în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii în circumscripţia respectivă. Policlinică va oferi o asistenţă medicală ambulatorie specializată prin încadrarea cu medici specialişti şi medici primari pe baza necesităţilor populaţiei orăşeneşti şi a cotei săteşti, încadrarea unui număr de medici primari în policlinică contribuie la îmbunătăţirea asistenţei medicale de specialitate, la îmbunătăţirea îndrumării medicilor de circumscripţie, la o supraveghere mai calificată a bolnavilor spitalizaţi la domiciliu şi astfel, la descongestionarea spitalelor. La policlinică, de asemenea vor fi încadrate asistente sociale în scopul îmbinării activităţii medicale cu activitatea de asistenţă socială. In ceea ce priveşte întreprinderiie, şantiereie şi instituţiile, pentru întărirea asistentei medicale calificate şi specializate, se au in vedere următoarele principii: gruparea mai justă a intreprinderilor din diverse ramuri de producţie, încadrarea judicioasă a medicilor specialişti şi a medicilor primari in policlinicile de întreprindere, dînd astfel o inaită calificare asistentei medicaie a muncitorilor. Pentru asigurarea consultatiilor de specialitate absolut necesare (chirurgie, radiologie, stomatologie) pentru unitătile izolate se iau măsuri deosebite, ca şi pentru asigurarea lor cu cadre medii corespunzătoare. Pentru desfăşurarea in mai bune conditiuni a asistentei medicale in spital şi pentru îngrijirea calificată a bolnavilor schemeie noi de încadrare asigură folosirea raţională a cadrelor medicale iau calificate şi de conducere, precum şi a celor medii şi administrativ-gospodăreşti. In acelaşi timp, noile măsuri organizatorice aduc o lărgire a accesibilităţii asistentei medicale calificate şi de specialitate pentru populaţia din mediul rural. Astfel, se asigură o extindere deosebită a reţetei de pediatrie şi stomatologie din mediul rural, prin încadrarea de medici profitaţi pe lîngă medicul de circumscripţie. In afară de personalul medical, circumscripţia rurală este întărită prin încadrarea corespunzătoare cu cadre medii. La reşedintele de raion se incadrează un numar mai mare de medici specialişti pentru a spori posibilităţile de acordare a asistentei medicale calificate. In sectorul socialist agricol G.A.S. uri şi S.M.T.-uri se îmbunătăţeşte asistenţa medicală prin încadrarea cu felceri şi cadre inedit calificate, încadrate cu o normă întreagă. Măsurile organizatorice luate la nivelul circumscripţiei sanitare rurale vor permite o deservire medicală mai bună şi mai complexă, o aprofundare deosebită a problemelor de asistentă şi o lărgire a conţinutului muncii profilactice pe baza cunoaşterii situaţiei. Pentru buna desfăşurare a procesului de invătămint şi cercetare ştiintifică, precum şi a asistenţei medicale in sectine clinice, se acordă o atentie deosebită încadrării acestora cu un număr suplimentar fie personal medical faţă de secţiile de spital obişnuite. Prin introducerea externatului, internatului, stagiilor de 12 ani la spitale după absolvire şi ocupării jocurilor prin concurs se trece la o formă mai inartă de pregătire a corpului medical. Recenta hotărîre dovedeşte încă odată grija partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale cadrelor din domeniul sănătăţii publice. Numărul cadrelor medicale 10.320 15.583 21.919 Numărul mediu de populatie la medie 1.531 1.047 802 1944 1950 1956 Mortalitatea generală9,9%o 12,3%o 9,9% Mortalitatea infantilă 16,2% 9,6%o 8,1%o Excedentul natural 3,1%o 13,8% 14,3% SCÍNTEA — o----Redeschiderea bibliotecii Academiei R. P. Ronine Mîine se redeschide bibliotecă Academiei R.P. Romine, unde au fost executate importante renovări, zugrăveli, reparaţii la instalaţiile de apă şi lumină, ascensoare şi macaraie pentru transport cărtior, reparaţii la mobilier. Pentru o mai rapidă deservire a cititorilor au fost reorganizate serviciile de cataloage, astfel că în catalogarea noilor volume se face într-un timp mai scurt, iar cititorii vor putea urmări mai din vreme noile apariţii. De asemenea s-a dezvoltat serviciul de schimb. Actualmente bibliotecă face schimb de cărţi cu circa 3.000 de instituţii din diferite ţări. La dispoziţia cititorilor vor fi puse indexurile cu cărţi şi publicaţii noi sosite la Academie. In sala nr. 2, de ştiinţă şi tehnică a fost introdus un sistem nou de etaionare a periodicelor din fondul uzual. Fondul uzual al periodicelor a fost îmbunătăţit cu noi publicaţii străine, venite recent de peste graniţă. O altă înlesnire făcută publicului este şi introducerea „îndrumărilor pentru cititorii Bibliotecii Academiei R.P.R.", — ghidul care explică îndatoririle celor ce frecventează biblioteca. Tragerea la sorţi a obligaţiunlor C. E. C. Ieri a avut loc in oraşul Galaţi tragerea la sorţi lunară a obiigaţiunilor C.E.C. cu cîştiguri. Obiigiaţiunea cu seria 24.035 nr. 02 a ieşit câştigătoare cu 50.000 lei. Obtigaţiunile cu seria 05069 nr. 14; 11755 nr. 34; seria 12300 nr. 35; seria 19664 nr. 34 au ieşit ctştigătoare cu cîte 25.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 10.000 iei, 50 a 5.000 iei şi 500 cîştiguri a 1.000 iei. Valoarea totală a cîştigurilor atribuite a fost de 1.000.000 iei. Obligaţiunile care nu au ieşit ctştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri lunare. M. încercarea partizanilor „autonomiei esteticului" de a proclama disocierea artei de orice preocupări sociale, etice sau ideologice, de a o transforma intr-o activitate spirituală liberă de orice finalitate socială sau naţională, a găsit în Mihai Raica un adversar energic şi vehement. Originalitatea criticii lui Raica la adresa „estetismului" o formează denunţarea lucidă a acestui fenomen ca fiind* dictat nu de o conştiinţă severă, riguroasă a specificului fenomenului estetic, — teza lui Lovinescu sau Zarifopol! — ci ca fiind în ultimă analiză produsul unor stări de spirit anti-sociate, simptomul grav al atrofierii conştiinţei social-istorice în rîndurile unei părţi a scriitorilor romîni din acea epocă, produsul unei carenţe a energiei şi spiritului lor militant. „Militantismul ideologic şi artistic e dovada virilităţii unei societăţi — scria Raiea în „Viaţa Romînească" din 1926. Nimeni nu-şi permite să privească la jocul mărgenetor unui caleidoscop cînd casa e cuprinsă de incendiu", astfel încit Lovinescu putea să afirme despre Raiea nu fără o secretă consternare: „D-sa, e singurul dintre tineri care mai îndrăzneşte... într-un moment de vizibilă evoluţie spre estetism pur, să susţină caracterul militant al literaturii contemporane". Cînd Lovinescu încerca să demonstreze că aderenţa scriitorului la realităţile naţionale specifice nu poate deveni un criteriu în judecata estetică, că o „categorie psihologică nu se poate converti intr-o categorie estetică", că vaioriie estetice sunt stricte vaiori de „diferențiere", că ne aflăm „într-un moment de vizibilă evolutie spre estetism pur". Raiea avea să-i răspundă că „purificarea" operei de artă de orice tendinţe etice, sociale sau naţionale, claustrarea artistului în singularitatea sa strict individuală, înseamnă o „alienare" a artei şi o auto-mutilare a personalităţii artistice, că „arta nu e un fel de cancer, un grup autonom de celuie care se dezvoltă arbitrar şi anarhic în dauna totului din care constituiesc numai o parte", că — Baiea trece aci la ofensivă pe planul judecăţii de vaioare estetice — „stilul care se munceşte să fie numai individual are întrînsul, tn acelaşi timp, ceva efeminat, abstract, debit, degenerat, anti-vital... Creaţiunea individuală apare limfatică şi anti-vitală, fiindcă încearcă să se disocieze de personalitatea totală şi deci refuză concursul celorlalte funcţiuni, contribuţia lor viie şi suculentă". „Arta naţională e arta lui Shakespeare, Racine, Molière, Tolstoi, Balzac, Goethe. Arta individuală... e a lui Barbey d'Aurevilly, Andreev, H. H. Ewers, Tristan Tzara, a lui J. Cocteau..." („Etnic şi estetic", „Scrieri din trecut", I, p. 26). „Crima d-lui Zarifopol" — sub acest tiitlu Raica avea să-i atragă cu violentă atenţia lui Zarifopol, asupra faptului că propaganda ferventă a estetismului, a indiferentismului etic şi ideologic pe tărîmul artei, nu va face decit să alimenteze frivolitatea intelectuală şi diletantismul estetic, să legiitimeze superficialitatea şi lipsa de cultură ideologică a spiritelor inferioare Denunţarea de către Ibrăileanu şi Raica a primejdiei „convertirei" estetismului în obscurantism — a reprezentat un moment remarcabil in lupta criticii literare democratice din tara noastră, împotriva tintei „autonomiei esteticului". Studiile de critică literară ale lui Raica sunt scrise în spiritul „credoului" său estetic: sunt studiile unui sociolog şi psiholog care analizează opera lui Sadoveanu prin prisma unor consideraţii asupra epocii amurgului feudalismului şi genezei mediului orăşenesc burghez intr-o provincie cu evoluţiesocială tentă, N. TERTULIAN opera lui Ionel Teodoreanu prin prisma psihologiei marii burghezii moldoveneşti şi a unor consideraţii despre sufletul adolescentului, „Verişoara Bette" a lui Balzac prin prisma studiului tipologiei specifice creată de capitalismul bancar francez după 1830, opera lui Proust pe fondul declinului aristocraţiei faubourg-ului Saint-Germain, fizionomia lui Th. Hardy cu ajutorul teoriei tensiunii sufletești etc. O asemenea critică se situează fără indoială la antipodul „estetismului pur"; este însă ea o critică „extra-estetică" cum pretindeau partizanii „autonomiei esteticului", o critică exterioară substanței estetice a literaturii cum credea Benedetto Croce pentru care „nu- CRONICADELOR mai opereie urîte, (—„brutte"—) au o valoare documentară (reprezentativă)"? Dar analiza structurii sociale in vechea Moldovă este la Baiea un instrument de analiză a atmosferei specifice din opera sadoveniană, după cum analiza sociologică a epocii lui Louis-Philippe un mijioc admirabil de a defini substanța umană specifică a lumii balzaciene — aşadar mijioace autentice de analiză estetică și nu „sociologism" extra-literar. „Cind cineva s-ar folosi de criminologie ca să explice și mai bine pe Macbeth, ar face critică literară ; cind s-ar folosi de Macbeth ca să elucideze o problemă de criminologie, ar face criminologie", scria cu subtilitate ibrăileanu răspunzînd ca un adevărat dialectician „estetismului" dogmatic al lui Zarifopol. Superioritatea unei concepţii estetice asupra aiteia — a esteticii „sociologice" asupra cetei „psihanautice", a esteticii marxiste asupra esteticii „intuiţiei pure" şi a „autonomiei esteticului" — se măsoară in primul rind in superioritatea puterii de anaiiză, caracterizare şi comprehensiune a naturii operei de artă. Din acest punct de vedere, confruntarea capacităţii de analiză literară şi intuiţie estetică a criticii „sociologice" profesate de Raiea cu cea a criticii „pur estetice" profesate de Lovinescu poate fi concludentă prin comparația eficientei celor două metode in anaiiza literară. Pentru noi este semnificativ de pildă că aceie considerații de anaiiză „sociologică" formulate de Raica cu privire la viaţa stagnantă, vegetativă, tetargică a vechii Moldove sau cu privire la psihologia specifică unor anume pături ale boierimii moldoveneşti, căzute în dezabuzare şi apatie sub presiunea invaziei capitalismului lacom, în comparaţie cu maleabilitatea şi puterea de adaptare a nobilimii engleze — aruncă o lumină mai profundă şi oferă o intuiţie mai comprehensivă asupra naturii operei lui Sadoveanu — decit categoriile „strict estetice" cu care e definită opera lui Sadoveanu de către Lovinescu: „materiatism liric", „sensualism" etc. — caracterizări frigide, formate, exterioare substanţei profunde a operei sadoveniene. Ar însemna însă să nu dăm o imagine cu totul exactă a activităţii lui Raica cuprinsă în „Scrierile din trecut" dacă nu am arăta că tendinţa sa de a proiecta curentete filozofice şi estetice pe fondul „psihologiei sociale" a diferiteior grupuri şi clase din viaţa socială, ci conduce nu rareori la un relativism sociologic şi psihologic greu compatibil cu exigenţele rigoarei ştiinţifice : cine ar putea crede in mod serios — fără a face o gravă nedreptate lui Hegel — că „fiiozofia hegeliană" poate fi definită pur şi simplu ca „rezultatul mentalităţii unei societăţi monarhice şi aristocratice, cu gustuii pentru absolut, pentru grandoarea fotunală (s.n.)" ca o „fiiozofie de etichetă goală, de manierism de curte" (s. n.), cînd este evident că intre grandoarea enciclopedică sau spiritul sistematic al fitozofiei hegeliene și aspiratiiie cătra „grandoare formală" sau către „etichetă goală" aie aristocrației prusace nu există nici o legătură togică reală, ci mai curind o eterogeneitate fundamentată, cind este evident de altfel că influenta regimului monarhic-prusac asupra sistemului hegelian s-a manifestat pe căi mai profunde dectt prin intermediul simplului gust pentru „grandoare formată" a curţii prusace sau prin intermediul presiunii „manierismului de curte 1" După cum, cine ar putea admite că spiritul lui Hegel poate fi definit ca un „spirit gratuit", „mai mult ingenios decit adevărat" care „n-are intuiţia directă a concretului", „nu simte variaţia, noutatea, specificitatea lucrurilor", „nu consideră infinitele aspecte aie existentei în ceea ce au eie origina! şi deosebit", fără a anula fulgerător prin aceste caracterizări prea categorice meriteie considerabiie ate lui Hegel — cu toate cătuşeie pe care i ie-a pus sistemul său ideatist — în restabilirea modului de gîndire concret-istoric, dialectic și în polemica cu acel mod de gîndire „abstract", metafizic, rigidgeometric, pur speculativ, pe care pare a i-l reproşa Raiea ? (v. intre arteie admirabilul articol al lui Hegel: „Cine gindeste abstract ?" — publicat recent in traducere de revistele „Voprosi Filosofii" si „Rinascita"). Greu de susţinut ne apar şi caracterizările „structuratismului", şi „fenomenologiei" ca „filozofii fasciste" fiindcă afirmă caracterul de... totalitate al vieţii noastre psihice (deşi este evident că intre această idee — formulată acolo desigur foarte discutabi), dar pe alt pian — și „totalitarismul" fascist nu există decit o legătură pur verbală). După cum ne-a venit greu să interegem de ce a lăsat Mihai Raica in „Scrieri din trecut" intactă aprecierea concepţiei lui Spengier despre „sufietul", „fenomenul originar", care ar sta la baza oricărei citlturi — ca fiind „fără indoială justificată" (pag. 209, voi. I): spiritul acut de disociere și discriminare al lui Raica nu putea să nu vadă abisul ce desparte „mitologia" ieftină a lui Spengier afirmind un pretins „fenomen originar" (spiritul „faustic", spiritul „apolliie" etc.) care ar prezida geneza formelor culturii intr-o epocă dată — de concepţia intr-adevăr ştiinţifică a matematismului istoric care situează baza unităţii formelor conştiinţei sociaie in structura economică a societăţii, in raporturile ei de clasă. Intr-un articol publicat anul trecut, Mihai Raica semnala el însuşi influenţa negativă pe care au exercitat-o asupra activităţii saie din prima perioadă tezeie ideatiste ale lui Durkheim despre „reprezentările colective" şi „judecăţile de valoare" ca factori motrice ai dezvoltării sociale — sau „punctete de vedere idealiste in psihologie aie lui Pierre Janet" scriind totodată in continuare: „După 1940 am cunoscut cu totul aită perioadă. Atunci s-au încheiat toate aceste mici excursii, toate aceste aventuri intelectuale, s-a desăvirșit unitatea inr o concepţie unitară puternică : concepţia marxistă leninistă. Această concepţie a dat vieţii meie şi vieţii atora din generaţia mea un sens unitar — şi acestei unităţi trebuie să-i închinăm viaţa noastră..." („In ora sincerităţii totale". ..Contemporanul", mai, 1950). Dincolo de rezervele exprimat'-' mai sus lectura „Scrierilor din trecut" ne-a relevat o personaiitate filozofică remarcabilă: toate aceie caracterizări formulate curent asupra personaiităţii lui Raica: spirit mobil, polivalent, in perpetuă curiozitate intelectuală, asociator şi disociator de idei paradoxale etc., — fără a fi inexacte trebuie insă părăsite ca definitiv superficiale, exterioare şi conventionale. Itt favoara imaginii mai severe şi mai autenice a unui ginditor original şi creator, care şi-a fixat prin activitatea sa cândă o poziție de seamă in istoia gindirii noastre progresiste. Nr. 3998 MIHAI RALEA: „Scrieri din trecut TELEVIZIUNE : (trete 9 — Emisiune pentru copii : orele 15,15 — Transmisiune de pe Stadionul „23 August" a meciurilor de fotbal dintre Locomotiva Bucureşti-Dinamo Bucureşti şi C.C . - Progresul Bucureşti ; Actualitatea In Imagini ; Program muzical prezentat de laureaţii şi premiaţii Festivalului de la Moscova ; Film artistic ; Emisiunea 30 de ani de lapăchoiul de independenţă ; Cronica evenimenteior săptăminii . Buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE: DISCORDIE - Lumina; O VARA NEOBISNUITA - Magheru, I. C. Frintti, Infratirea între popoare; ÎN CALEA TRAZNITULUI - V. Aiecsandri, Elena Pavel DANSEZ CU TINE - Victoria; E) IUBEAU ViAŢA - Patria, Centra), Unirea , VULTUR 101 - Republica, Bucureşti, Grădina Progresai, Aiexandru Sabia, Libertății; FtiCA TiRETUtUi - Gheorghe Doja, Munca; FEDRA - Doina, Moşior, Volga ; PE MAiURiLE AkCTiCEi. OMUL S! ' iARA. MEȘTERUL. MANOLE - Maxim Gorki . CASA DE PE STRADA NOASTRA. URUGUAY. PRIVEUST) D!N Btji.GAEiA. MiCUL SECO - Timpuri Noi) UN PiCHET ÎN MUNȚi - Tineretului . DOUA ViCTORii — Alex Popov. Flacăra. VAGABONDUL (ambete scrii) Grivipt : CAMELIA — Vasile Roaita, Miotita ; INTR-UN CEAS BUN - Cultural, 1 Mai ; JOCUL CU VIATA - C. David ; ÎNCOTRO ? - Tudor Vladimirescu (grădină) ; DIN NOU ÎMPREUNA - Boierul ; VRAJITORUL — Arta ; ROMEO SI JULIETTA - "3 August; CORABIILE ATACA FORTARE.ŢELE - Donca Sinto; INIMA CÎNTAttte Pintilie; TILL BUHOGLINDA — Popurar . PENTRU URMĂTOARELE TRE ZILE IN ŢARA vremea răcoroasă i început, apoin trn ăizire modrata Cerul tn general nuţiii noros, cu etceptia nordului ţării, unde tempera v fi noros şi vor cădea piei parţiale Vîttt slab. Temperatura staţionară ma intii, apoi tn creştere.