Scînteia, octombrie 1957 (Anul 26, nr. 4023-4049)
1957-10-01 / nr. 4023
Pap. 2 într-un raion colectivizat Dar construcţie!... Cutreierind gospodăriile colective din raionul Hîrşova, vezi pretutindeni lucruri minunate făurite de oameni care au hotărît să pornească cu toţii pe drumul gospodăriei colective. Vreau să vorbesc aci nu despre mine de animate pe care le cresc gospodăriile, despre sutete de hectare de vie şi pomi plantaţi etc., ci despre o altă tealizare: construcţiile. Peste tot, iar Stupina sau Vulturu, la Toporogu sau Horia se zăresc zeci de construcţii răsărite parcă din pămînt. Că s-au făcut multe asemenea construcţii în raion, mărturie stă următoarea cifră: 260 grajduri, magazii, maternităţi pentru scroafe etc., construite in ultimii ani. Valoarea clădirilor construite in aceşti ani se ridică la circa 15.000.000 tei. Indiscutabil, aceasta este o realizare însemnată, fără de care nu ar fi fost cu putinţă dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective, mai ales a sectorului zootehnic, care asigură venituri băneşti tot mai mari. Că aşa atau lucrurile o dovedeşte experienţa multora dintre gospodăriile colective din raion. La G.A.C. Vulturu s-au construit în ultimii ani 2 grajduri, 3 magazii, o maternitate pentru scroafe, o puterniţă, un saivan de oi etc. înainte de colectivizarea totală a satului, gospodăria avea circa 1.500 oi, 200 cai, numeroşi porci, dintre care 19 scroafe, păsări etc. Tocmai dezvoltarea creşterii animatelor a permis sporirea veniturilor băneşti ale gospodăriei; în 1957, colectiviştii vor primi, în afară de produsele în natură, cite 12 lei de fiecare zi-muncă. Minate de dorinţa de a face o treabă bună cu bani cît mai puţini, o seamă de gospodării colective au căutat să folosească din plin resursele locale existente — piatră, var, cărămizi etc. — pentru a-şi face noi construcţii. Pe lingă aceasta, şi-au creat echipe proprii de constructori, care au economisit foarte mulţi bani. Exemple sunt nenumărate. La G.A.C. Topalu, de pildă , au creat o vărărie şi o cărămidărie proprie, la G.A.C. Casimcea — o presă de ţiglă şi o cărămidărie, la G.A.C. Stupina echipa de constructori a gospodăriei a ridicat o puterniţă, folosind chirpici, piatră etc. şi consumînd doar vreo 500 zile-muncă. Şi aşa mai departe, Raionul Hîrşova este în întregime colectivizat. Sunt acum în raion gospodării colective mari, cu suprafeţe de mii de hectare. Faptul că în gospodăriile colective au intrat în ultimul timp un mare număr de ţărani întovărăşiţi, care au adus foarte multe animale, ridică probleme serioase în legătură cu adăpostirea acestor animale. De acum înainte, problema construcţiilor se pune ca o chestiune esenţială în viaţa gospodăriilor colective. Şi trebuie arătat că deşi s-au făcut multe lucruri bune în această privinţă, acum, în prag de toamnă, o mare parte din construcţii nu stau deloc bine. Mărturie sunt cifrele din următorul tabel: Oare n-a fost timp suficient ca aceste construcţii planificate să fie realizate? Nici vorbă despre asta. De la începutul anului şi pînă în prezent au trecut aproape 9 luni. Nerealizarea construcţiilor planificate se datoreşte slabei preocupări de care au dat dovadă conducerile unor gospodării colective, cît şi lipsei de îndrumare tehnică din partea organelor de stat. Tov. R. Mihai, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, motivează situaţia existentă prin faptul că au lipsit unele materiale, în special lemnul, că nu au existat suficiente cadre calificate, şi mai ales ziduri care să execute construcţiile. In parte aceste lucruri sunt adevărate. Dar mulţi tovarăşi din conducerea raionului nu sunt de acord, şi pe bună dreptate, cu această motivare. Tov. Petre Ungureanu, secretar al comitetului raional P.M.R., afirma într-una din zilele trecute : „Dacă sfatul popular şi uniunea raională a cooperaţiei de consum s-ar fi îngrijit mai îndeaproape de procurarea şi livrarea la timp a materialului de construcţii necesar, alta ar fi fost acum situaţia construcţiilor din gospodăriile colective". Unii conducători ai raionului motivează neterminarea unor construcţii prin aceea că în gospodării colective ca Dăeni, Gîrliciu, Sîmbăta etc., consiliile de conducere nu acordă atenţia cuvenită executării construcţiilor planificate. Aceasta este adevărat. Nu mai puţin adevărat este însă şi faptul că comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Hîrşova nu au îndrumat în suficientă măsură consiliile de conducere ale acestor gospodării să depună mai mult interes pentru realizarea construcţiilor trecute în plan. O îndrumare concretă şi un ajutor temeinic ar fi fost spre binele gospodăriilor, spre binele colectiviştilor. Dar aşa, cum vor putea colectiviştii din Tichileşti, Ciobanu, Războieni şi alţii să asigure condiţii bune pentru animale, cînd ei nu s-au apucat de grajdurile pe care le-au prevăzut în plan ? Vor reuşi cei din Rahmanu, Capidava şi alţii să mărească efectivul de oi, sau cei din Dulgheru, Saraiu şi Hagiomer să crească mai mulţi porci, cînd saivanele planificate şi maternităţile pentru scroafe sunt încă neîncepute ? Desigur că dacă nu vor reuşi să creeze condiţii bune pentru iernarea animalelor, producţia va scădea, iar veniturile colectiviştilor vor fi mai mici. Este de datoria organelor de partid şi de stat din raionul Hîrşova să privească cu toată seriozitatea această problemă deosebit de importantă, de care depinde în bună măsură dezvoltarea sectorului zootehnic în gospodării, întărirea economică a acestora, obţinerea unor venituri băneşti cît mai mari. In acelaşi timp, organele de resort au datoria să dea o mai mare atenţie livrării la timp a materialelor De aci se desprind două lucruri: întîi, că din obiectivele importante planificate în acest an foarte puţine au fost terminate; al doilea, că sînt unele gospodării colective în care deşi construcţiile au fost trecute în planul de producţie şi aprobate de adunarea generală, realizarea lor n-a început nici pînă astăzi, de construcție necesare gospodăriilor colective, iar acestea din urmă sînt chemate să folosească la maximum toate resursele locale pentru a termina cît mai grabnic construcțiile planificate. RADU ATANASESCU coresp. „Scintel!" FeM l?ămte°d^?âe!^m'inate Pînă la Numai construcției întregime acoperiș Holăria ^°^ Grajduri 20 0 4 6 2 Saivane 25 4 6 6 1 Maternități scroafe 21 4 10 3 _ Ingrășătorii porci_______13___________— — 1 2 Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Sudanului a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe Luni 30 septembrie a.c., Aurel Măidanului in Republica Populară Ronăşan, adjunct al ministrului Aface mină, Mohamed Hamad El Nil, în lefilor Externe, a primit pe ambasadorul gătură cu apropiata depunere a scriextraordinar şi plenipotenţiar al Susorilor sale de acreditare. (Agerpres) Grupul parlamentarilor britanici a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala plecind spre Londra grupul parlamentarilor britanici în frunte cu Sir Herbert Butcher, care ne-a vizitat ţara la invitaţia grupului naţional român al Uniunii Interparlamentare. La plecare, pe aeroportul Băneasa, parlamentarii britanici au fost conduşi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Demostene Botez şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai grupului naţional român al Uniunii Interparlamentare, C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar, M. Cruceanu, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Marii Adunări Naţionale, Gabriela Bernachi, Barbu Solomon, Gh. Vasilichi şi Gh. Vidraşcu, N. Gonda, director in Ministerul Afacerilor Externe, ziarişti. A fost de faţă E. G. Willan, însărcinat cu afaceri ad-interim ai Marii Britanii la Bucureşti. (Agerpres) INFORMAT ! ! g) Cu prilejul deschiderii Expoziție! I.Tnaign Vuia", Academia R. P. Romíné va organiza în ziua de 2 octombrie, la ora 10, în aula Academiei R. P. Romíné, o şedinţă festivă. In aceeaşi zi, la ora 12:30 va avea loc deschiderea expoziției, la Muzeul militar central, B-dul N. Bălcescu nr. 17. 3 La 2 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R. P. Române — Teatrul Armatei (Sala din b-dul Magheru) va prezenta piesa „Ecaterina Teodoroiu" de Nicolae Tăutu, laureat al Premiului de stat. Figura Ecaterinei Teodoroiu va fi interpretată alternativ de Magdalena Buznea şi Victoriţa Dobre. In alte roluri apar actorii Constantin Neacşu, George Buznea, Constantin Brezeanu, Sandu Sticlaru, Lili Popovici, Ion Radu şi alţii. Regia spectacolului este semnată de Sanda Manu; decorurile şi costumele aparţin lui Cristian Ionescu. Intre îşi 7 octombrie, staţiile noastre de radio vor transmite o „Săptămînă a muzicii germane". Duminică dimineaţa în sala de expoziţie a şcolii de pictură din Baia Mare s-a deschis o expoziţie permanentă de artă plastică la care participă pictorii şi graficienii din localitate. ) In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Muzeul „V. I. Lenini. V.Statin" (şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează zilnic (în afară de luni), la orele 17, vizionare de filme, precum urmează : ,,V. I. Lenin" — marţi, „Tovarăşul Sverdiov" — miercuri, „Cartierul Vîborg" — joi, „Omul cu arma" — vineri, „Dzerjinski" — sîmbătă, „Lenin în Octombrie" — duminică, oreie 10 dimineaţa şi oreie 17. Intrarea liberă. Muzeul poate îi vizitat zilnic de la oreie 9.30-13 şi 15,30-19, duminica de la oreie 9-18. Luni este închis. Vizitator,iar în grup li se asigură ghizi. La cererea a numeroşi editori, depunerea buletinelor de participare la concursul literar ghicitoare, organizat de Consiliul General A.R.L.U.S. şi de Ministerul Invăţămintului şi Culturii — Direcţia difuzării cărţii, se prelungeşte pînă la data de 20 octombrie. Decernarea premiilor va avea loc în ziua de 3 noiembrie oreieri dimineaţa în sala Casei prieteniei romîno-sovietice din Bucureşti, str.Batiştei nr.M. B In ziua de 29 septembrie colectivul teatrului de stat de operetă din Oraşul Stalin a deschis noua stagiune cu premiera,,Bărbierul din Sevilla", operă în 3 acte de Rossini.(Agerpres) Garoafe albe, gladiole elegante, crizanteme cu parfum tulburător... Grăbiţi-vă... sunt ultimele zile călduroase şi, poate, ultimele flori. (Foto: M, CJOC) Supra Trustul 3 Construcţii, prin directorul său Negomireanu ne-a asigurat că pînă la 25 septembrie clădirea supraetajată va fi învelită cu tablă. Bănuim că e vorba de 25 septembrie 1958. La 25 septembrie 1957 tabla nu era pusă, prin distrugerea ţevilor de apă, a instalaţiei de calorifer existente etc., trustul poate lesne compensa lipsa ploilor. „Scînteia" 31 august 1957. Sitele de la moara „Oltețul"Uda-Clociocov nu furau, săracele. Le-am învinovățit pe degeaba. Se pare că fura morarul Strigă Florea. A fost pus sub anchetă. „Scînteia" 22 iunie 1957. Sutazechiu! Stefan Vasile care folosea autosanitara pentru transporturi de pasageri a fost pedepsit cu mustrare scrisă cu avertisment. „Scînteia" 7 septembrie 1957. Parc sau bază furajeră Sfatul popular al Oraşului Stalin ne asigură că parcul de cultură și odihnă e parc şi nu bază furajeră. Caii mănîncă iarba, apa din lac se scurge în pămînt, locuieşte un paznic in teatrul de vară. In rest, parcul e parc. Se vor continua plantaţiile iar buruienile vor fi smulse cu rădăcină cu tot. „Scînteia" 16 iulie 1957. Tavanul şcolii din Moineşti a căzut din cauză că muncitorii circulau intens in podul clădirii, ocupaţi cu schimbarea tablei. Trustul ne scrie că la ora actuală s-au făcut toate reparaţiile la şcoală. Elevii pot vorbi cu glas tare. Tavanul nu va mai cădea. „Scînteia" 10 august 1957. Dilema: ori cauciucuri la tractoare ori cauciucuri la combinele de la S.M.T. Ortişoara, Cenet, Eibiş şi Freidorf — a fost rezolvată. S-au procurat cauciucuri şi tractoarelor şi combinelor. In campania de recoltare au funcţionat toate combinele. „Scînteia" 29 iunie 1957. Cu paloşul Se mulţumeşte „Vitrinei" pentru ajutor şi se comunică . Uniunea Regională a cooperativelor Baia Mare a luat măsuri de adăpostire a maşinilor agricole. In curs de construire .* un şopron de 70 metri. „Scînteia" 6 iulie 1957. Pe urmele „Vitrinei de curiozităţi" Festivitâţite de la Chizătău Cea de-a doua zi din cadrul sărbătorii centenarului corului de ţărani din satul Chizătău a prilejuit trecerea în revistă a peste 40 de formaţii ale artiştilor amatori bănăţeni invitaţi la această festivitate. Pe scena amenajată în aer liber, în mijlocul satului, au răsunat melodii populare romîneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare din regiunea Timişoara, precum şi melodii ale compozitorilor noştri. De asemenea au fost executate dansuri populare romîneşti, maghiare, germane, sirbeşti şi bulgare. Manifestările prilejuite de centenarul corului din Chizătău au luat sfirşit cu prezentarea unui program de cîntece populare romîneşti şi melodii ale compozitorilor noştri, interpretate de corurile reunite ale cîtorva formaţii, numărînd aproape 1.000 de persoane. (Agerpres) A APĂRUT „Lupta de clasă"nr.9-1957 In întîmpinarea ceiei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, revista „Lupta de clasă" numărul 9 — septembrie 1957 — cuprinde articolele: „Superioritatea economică a sistemului socialist mondial" de Manea Mănescu, „Actualitatea învăţăturii marxist-leniniste despre stat" de Mihai Petrescu şi „Internaţionalismul proletar, principiu fundamental al mişcării muncitoreşti" de A. Bratu şi T. Bordeianu. Tot în acest număr, mai sunt publicate articolele : „Legătura mai strinsă a invăţămîntului superior cu practica" de C. lonescu-Bujor, „Organizarea şi retribuirea muncii în gospodăriile agricole colective" de I. Chirculescu şi „Dezvoltarea iniţiativei in munca de partid" de Cornel Fulger. Acad. Em. Condurachi semnează un studiu despre „Vasile Pirvan", iar prof. Hie Stanciu prezintă „Unele probleme actuale de educaţie". Despre „Situaţia politică din Indonezia şi sarcinile partidului" scrie D.N.Aidit. Rubrica „Critică şi bibliografie" cuprinde croinica „Rîs şi satiră..." (Pe marginea unor volume de foiletoane şi schiţe satirice) de Sergiu Fărcășan și spicuiri din revistele străine. Tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C. E. C. şi a tibretelor de economii C. E. C. cu ciştiguri Luni 30 septembrie 1957 a avut loc tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. cu ciştiguri. Obligaţiunile cu seria 18.416 nr. 40 au ieşit cîştigătoare cu 50.000 iei. Cîte 25.000 iei au ciştigat posesorii obligaţiunilor cu seria 0621 nr. 26, seria 05903 nr. 18 , seria 08666 nr. 20 şi seria 13.630 nr. 07. S-au mai atribuit 10 ciştiguri a 10.0O0 iei fiecare, 50 ciştiguri a 5.000 lei şi 500 ciştiguri a cite 1.000 iei. Valoarea totală a cîştigurilor atribuite este de 1.000.000 iei. Obiigaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri la sorţi lunare. In primele zece zile ale fiecărei luni, obiigaţiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală. La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu ciştiguri care a avut loc în ziua de 29 septembrie a.c. au ieşit cîştigătoare fibreteie ale căror numere au următoarele terminaţii: 723 cu 250% ; 123 cu 200/.; 023 cu 100% ; 229 cu 100% ; 304 cu 100% ; 476 cu 100%; 580 cu 100% ; 609 cu 100% ; 827 cu 100% ; 957 cu 100%. Cîştigurile se calculează față de soldul mediu trimestrial. Strt KTEIA +-++ + + +-+ + + + + + + + +-++-+ +-+ Finisaj şi prime La 30 iunie 1957 urmau să fie date in folosinţă antrepozitul frigorifer Iaşi, executat de Trustul 14 Construcţii Iaşi, o centrală termoelectrică de la uzinele „30 Decembrie"Arad, construită de Trustul 12 Construcţii-Timişoara. Nu s-au putut da in folosinţă. De ce ? Nici intr-o parte nici în cealaltă nu s-au executat lucrările de finisare (racorduri electrice, conducte de alimentare cu apă etc.). Construcţiile sunt gata, sunt frumoase — dar n-ai ce face cu ele. Există tendinţa la trusturile de construcţii de a se limita la finisări strict necesare intrării parţiale in funcţiune a unui obiect industrial sau social-cultural, restul finisajelor fiind amînate fără termen sau în cel mai fericit caz, pentru termene depărtate. Socoteala pe care şi-o fac unii conducători de trusturi e destul de transparentă Se execută numai, sau cu precădere, lucrările de mare productivitate şi se neglijează lucrările de finisaj, fără de care construcţiile nu pot fi date in folosinţă, dar care nu aduc o contribuţie substanţială la crearea unor disponibilităţi masive in cadrul fondului de salarii, la adăpostul cărora să se poată incasa prime. Din cauza neterminării la timp a lucrărilor de finisaj, multe construcţii nu pot fi întreţinute ca lumea şi se degradează. Nu mai punem la socoteală faptul că o serie de lucrări, cum ar fi amenajările interioare, căile de acces, sint ţinute in loc pină se indura trustul respectiv să facă finisările. Practica larg răspindită printre unii constructori de aomina la nesfirşit diferitele finisări, aduce pagube serioase economiei naţionale, deoarece nu construim diverse obiective pentru a ne lăuda cu ele sau a cădea în extaz in faţa lor. Este timpul să se ia măsuri severe ca unităţile de construcţie să nu mai efectueze lucrările pe jumătate sau pe trei sferturi. Deschiderea, în cursul anului trecut, a unui magazin special de produse lactate in incinta halei din piaţa oraşului Suceava, a fost un prilej de mare bucurie pentru gospodinele sucevene. De aci se puteau cumpăra la preţuri de stat lapte pasteurizat, smintină, unt, brinzeturi. De citva timp însă, conducerea O.C.L.Alimentara a rezervat cetăţenilor o surpriză: in locul produselor lactate, magazinul a inceput să vindă tot felul de alte articole, care n-au nici in clin, nici in minecă cu produsele lactate : rachiu, salam, măsline, oţet, sirop etc. Toate acestea se găsesc, de altfel, din belşug şi la alte magazine O.C.L.-Alimentara din oraşul Suceava. — Ce s-o fi intanplat ? se intrebau gospodinele. Lipsesc produsele lactate? Nu, produsele lactate nu lipsesc. Ele se găsesc, și încă din belşug. Se găsesc, dar la I.C.I.L.-Burdujeni. Iar I.C.I.L.-Burdujeni se plinge că nu are cui să le livreze deoarece O.C.L.-Alimentara Suceava refuză oferta. De ce ? Pe semne că cei de la O.C.L. nu vor să-şi mai bată capul şi cu aceste produse a căror desfacere cere o grijă şi o atenţie mai mare decit vînzarea rachiului, ţuicii, salamului, măslinelor şi a celorlalte produse cu care au fost inlocuite laptele şi smintină in magazinul sus-amintit. Unde mai pui că planul de casă nu are preferinţe între lapte şi rachinel se îndeplineşte oricum. C^M^^^mulee^e însă indiferent. Ei au fost lăsaţi la discreţia precupeţelor, de la care sunt nevoiţi să cumpere produse lactate inferioare calitativ şi la un preţ mai rdicat. De aceea, ei cer ca magazinul special de produse lactate să corespundă destinaţiei, iar O.C.L.Alimentara Suceava să se lepede de comoditate şi de nepăsare. Intre lapte şi rachiu ....................... ....... , "Trrr.. - uil ' 'lî n? VV ! TERMININD LA EGALITATE UN VERITABIL MECI DE CAMPIONAT FOTBALIŞTII ROMÂNI ŞI IUGOSLAVI n-au putut rezolva protema calificării Mai mult ca oricare altă întilnire de fotbal, meciul de dumitrică nu-ş ipat sfîrşit la capătul celor 90 de minute. De fapt şi începutul lui, ştie oricine dintre noi, n-a fost cel oficial marcat de cronometrul arbitrului Ghil. Interesul stîrnit de o întrecere atît de importantă, într-un sport atît de popular ca fotbalul, a făcut ca zeci de mii de oameni de la Bucureşti, dar şi de la Baia Mare, din Constanţa şi din Rădăuţi, şi fcă indoială din alte îndepărtate locuri ale ţării noastre şi din ţara vecină să-şi găsească o preocupare însemnată în a urmări cu tot interesul pregătirile şi a face comentarii din cele mai pasionate. Tocmai de aceea un joc de fotbal nu se reduce numai la cete 90 de minute regulamentare şiia... strădaniile de a obţine biletul (te întrebi cît de mare ar trebui să fie stadionul ca să cuprindă pe toţi cei care ar fi vrut să vadă jocul). întocmai ca în zilele dinaintea întîlnirii, ceie care-i urmează vor fi folosite din piin pentru discuţii. Şi aceasta nu numai din cauza rezultatului de 1-1 şi a felului în care a decurs această a 25-a întîlnire dintre echipele României şi Iugoslaviei, ci îndeosebi pentru făptui că s-au ridicat cu acest prilej încă odată şi într-un mod mai pregnant o serie de probleme serioase, care stăruie de un şir de ani, in ce priveşte „naţionala" noastră de fotbal... Un rezultat poate fi favorabil sau nu, dar aceste probleme rămîn şi ele merită să fie discutate şi analizate cu spiritul de răspundere cuvenit. Emoţii şi tactica adversarilor... Ştiind că o victorie pe propriu! nostru stadion ar însemna marele pas spre calificare, am dorit şi am sperat cu toţii un succes. Şi, de ce să nu o spunem, pentru ca aceasta să se realizeze ne închipuiam pe cei 11 reprezentanţi ai noştri jucînd cu totul astfel. Desigur, nu speram să asistăm la un joc de ridicată valoare calitativă de vreme ce era vorba de un meci de campionat, cu o miză atît de mare. Ce s-a întîmplat pe teren ? Şi un copil şi-a putut da seama după primele schimburi că jucătorii celor două echipe sunt nervoşi, inhibaţi şi că avantajul va înclina în favoarea celor care se vor dezbăra mai repede de această exagerată emotivitate. Fotbaliştii iugoslavi au ciştigat „un punct" la acest capitol fiind primii care şi-au revenit, în timp ce la echipa noastră, in ciuda, eforturilor lui Petchowski, au continuat să abunde greşelile elementare, pripeniile. Fotbaliştii iugoslavi au mai ciştigat un al doilea „punct" apuicînd un sistem tactic care ne-a pus în încurcătură. Tirnanici, mentorul ior, a oferit apărării noastre doi centri atacanţi: Minutinovici şi Mujici. Aşa c-a trebuit să-l ţinem mult timp pe Cătinoiu pe linia celor trei fundaşi, in acest fel, numai cu Bone, fugărit dintr-un foc inzitur. Mitici şi mijlocaşii iugoslavi au jongiat în voie pe mijlocul terenului. Şi atunci Petchowski şi Ozon s-au văzut nevoiţi să vină în ajutorul apărării, iar înaintarea, cuprinzînd pe Enei Şi pe cei doi tineri Eneu şi V. Anghel improvizat ca aripă stingă, pur şi simplu nu mai exista. Se pune în mod firesc întrebarea ce trebuiau să facă jucătorii români —chiar şi în Condiţiile concrete ale formaţiei care a fost desemnată să reprezinte fotbalul nostru — ca să iasă din acest impas ? Fireşte că ar fi trebuit să facă un joc rapid, să atace, să nu dea răgaz adversarilor, să-i oblige să-şi retragă cel de-al doilea centru. De altfel cred că aceasta trebuia să fie arma lor de la bun început. Dar ce poţi face cînd eşti mai emotiv decit o şcolăriţă chemată să recite pentru prima oară în faţa unei săli pline ? Că aşa este ne-au demonstrat-o faptele. în cele 45 de minute fotbaliştii iugoslavi au dominat, ne-au arătat că au o foarte bună tehnică individuală, dar n-au marcat, deoarece sunt deficitari la capitolul care se numeşte eficacitate. Vorbind în ansamblu, nu era vorba de fotbal, ci mai de grabă, de o adevărată „încercare a nervilor". Go!u! lui Mujici dă aripi... rominilor Cînd cei 22 au revenit din cabine ne-am pus întrebarea : se va schimba oare ceva ? Au dreptate cronicarii „Sportului popular" cînd afirmă că a trebuit să vină golul înscris de Mujici, gol cu un efect binefăcător pentru ca jucătorii noştri să iasă din amorţire. Orice psiholog ar putea aduce complectări interesante din punct de vedere ştiinţific la această problemă. Echipa noastră s-a trezit. In cîteva minute sistemul tactic ofensiv stabilit de Tirnanici a dispărut ca o fioare de păpădie, mîngiiată de o adiere. Autorul golului l-a lăsat pe Călinoiu s5 . iaspan, sfîrşit din careul de 16 metri şi s-a dus, să-i dea ajutor lui Boşkov iar Mitici s-a retras să-i ţie tovărăşie lui Zebeţ. Au urmat 35 de minute in care fotbaliștii romîni au fost stăpînii terenului,tip care tehnica iugoslavilor n-a mai fost suficientă pentru a echilibra situația. Beara care somase în prima repriză a luat de repetateori contact cu mingea și a scos-o de două ori din piasă. Victorie ? Nu, căci arbitru! Grin „a văzut" in minutul 60 o infracţiune a lui Ozon (chipurile ar fi „purtat" mingea între genunchi împiedecînd astfel ca aceasta să fie jucată) pe care chiar Mitici o consideră nefondată. Eforturile fotbaliştilor romîni se multiplică şi cei de-al doilea gol vine să le răsplătească. Şi cum dominarea continuă, Beara, Zebet, şi coechipierii lor ciştiga secundă cu secundă întirziind la maximum repunerile din joc. Meci egal, TV 1, şi aceeaşi situaţie incertă in această serie a preirpinariilor campionatului mondial. Probleme pentru meciul revanşă Dar cum am şi început să ne glndim la meciul din 17 noiembrie de la Belgrad — fără a intra în problemele de alcătuire a formaţiei, tactică de joc, etc., unde lucrurile trebuie odată puse la punct — se pune problema găsirii posibilităţilor ca odată şi odată, oricît de mare ar fi importanţa unui joc de fotbal, cere să intre pe teren calnii,stăpini pe ei, aşa cum trebuie să se intimpie în orice întrecere sportivă. E normal ca fiecare din cei aleşi în reprezentativă să lupte pînă la ultima picătură de energie, dar degajat, fără crisparea care paralizează toate mişcăriie. In această relaxare stă nu numai frumuseţea întrecerii sportive, ci şi, cum s-a văzut în meciul de duminică, unul din marile avantaje faţă de adversar. De ce nişte băieţandri ca Mateianu, Ivansuc, Renye — au ciştigat cu 5—1 în faţa juniorilor iugoslavi — să poată juca cu atîta dezinvoltură, iar nişte jucători experimentaţi nu, indiferent dacă era vorba de o calificare pentru campionatul mondial. Ce bine ar fi fost dacă Apolzan şi ceilalţi 10 oameni ai echipei noastre ar fi fost calmi şi stăpîni pe ei din primul minut! * TUDOR VORNICU _ NtMM r....#100 ^ CU ECHIPA SECUWBAH CAPITALA MACEMMIE! /a citera Hadar: SKOPLJE — trimisul special al „Scrntei". — La Skoplje, la sute de kilometri depărtare de Bucureşti, fotbaliştii din echipa B, noi toţi cei ce însoţim echipa, am trăit tot atît de mult emoţiile evenimentului fotbalistic de la Bucureşti. Şi trebuie să ne daţi dreptate. Miza meciului primei noastre formaţii era deosebit de importantă. Ce a fost la Bucureşti am aflat şi noi imediat prin radio. Aşa că e rîndul nostru să spunem care a fost situaţia aci, cum s-a desfăşurat jocul. Stadionul capitalei macedonene a fost plin. Cei 20.000 spectatori — localnici şi din alte oraşe ale republicii — şi-au încurajat mult echipa preferată încă de la început. Ca desfăşurare jocul a fost dinamic. Luaţi însă prin surprindere de viteza atacanţilor iugoslavi fotbaliştii noştri nu s-au putut regăsi repede. Apărătorii n-au marcat strict omul. Vesetinovici, centrul atacant iugoslav, l-a depăşit pe Panait. Cu eforturi mari însă, s-a evitat marcarea vreunui punct. Lucrurile s-au mai echilibrat in ce priveşte duelul dintre atacul iugoslav şi apărarea română de-abia spre mijlocul primei reprize, ca apoi echilibrul să se menţină. înaintarea noastră, în care ne pusesem mari nădejdi, n-a funcţionat cum trebuie. A avut, e drept, acţiuni spre poarta adversă, insă în urma unor combinaţii multiple cu un exagerat consult de energie. Acum, pe scurt, cum s-au marcat punctele partidei. Prima repriză s-a terminat la egalitate: 0—0. Imediat după reluare, Meszaros înscrie imparabil şi astfel conducem cu 1—0. Egalarea se produce in mod neaşteptat. Veselinovici de la 16 metri șutează fără ca nimeni să-l incomodeze. Toată apărarea noastră, inclusiv mijlocaşii au rămas pentru o clipă hipnotizaţi parcă. Atît i-a fost suficient centrului atacant iugoslav ca să şuteze precis pe jos. Uţu, atent la direcţia mingiei, s-a aruncat ca s-o prindă. Şi s-ar fi întimplat aşa dacă în drum mingea nu-şi schimba direcţia din cauza unei denivelări a terenului. Deci 1—1. Iugoslavii îşi măresc avantajul prin Veselinovici, care înscrie cel de-al doilea punct pentru echipa sa dintr-o lovitură de 11 m. La numai 4 minute in urma unui atac destul de periculos in faţa porţii adverse Alexandru Vasile, venit şi el în atac, şutează puternic. Mingea loveşte bara şi revine in teren. Alexandrescu trimite cu capul mingea in plasă. Pe motivul complect imaginar de ofseid, arbitrul anulează golul. Părerea noastră este că faţă de aspectul general al jocului, un rezultat egal ar fi fost cel mai just. ION DUMITRIU Pe stadionul MTK din Budapesta s-a desfășurat duminică în tilpirea internaţională de handbal dintre echipele masculine ale R. P. Ungare și R. P. Romíno. Handbaliștii români comportindu-se excelent au obținut victoria cu scorul de 13—10 (6—3)^ * In ultima zi a campionatelor republicane de atletism desfăşurate dte stadionul „Gh. Gheorghiu-Dej" din Cluj, Ana Coman (Dinamo) a stabilit un nou record la aruncarea greutăţii cu o performanţă de 14,77 m.Alte titluri de campioni au revenit Mariei Diţi (Progresul), la aruncarea suliţei, Iolandei Balaş (C.C.A.) la săritura in inălţime, lui Ion Baboe (Locomotiva) la 20 km. marş, Anei Şerban (Ştiinţa) la 80 m. garduri, lui Virgil Manolescu (Dinamo) la aruncarea discului şi lui Constantin Grecescu la 10.000 m. Jucind la Dimitrovo, in R. P. Bulgaria, echipa de fotbal „Flamura Roşie" din Arad a terminat la egalitate (2—2) cu formația „Levski" din Sofia. * Titlu de campioană republicană la hochei pe iarbă a revenit in acest an formației „Progresul" din Gheorghieni. SPECTACOLELE CINEMATOGRAFE: PĂIANJENUL DE AUR — Patria, Elena Pavel, Gh. Doja; VRĂJITOAREA - Republica, București, Grădina Progresul, Alex. Satua; PRIMĂVARA PT: STR. ZARECINAIA — Magheru, I. C. Frimu, N. Bălcescu; MISTERUL DIN VECHEA MINA — V. Alecsandri, Centra); O INTIMPLARE LA BENDERATH - Lumina; TRANDAFIRIi LUI ALAH - Victoria; THEREZE RAQUIN - Doina; GHIMPELE — Maxim Gorki, Unirea. M. Eminescu; UN PICHET IN MUNŢI - Timpuri Noi; VULTUR ]U! - Tineretului, Mie Pintitie; RICHARD AL Hl-LEA (ambeie serii) — înfrăţirea intre popoare, Flacăra; DISCORDIA — Aiex. Popov; VINOVAŢI PARA VINĂ — Gaviţa; ROMEO ŞI JULIETTA - Vasile Roaită; ODATĂ IN VIAŢA — Cultural; EI IUBEAU VIAŢA - Const. David; FIICA TIBETULUI — T. Vladimirescu (grădină); IN CALEA ICNETULUI - Arta, Alianţa; DOUA VICTORII — Munca; SERENADA STRĂZII — Mioriţa, Libertăţii; O VARA NEOBIŞNUITA - Moşilor; CĂSNICIA DR. DANWITZ — 23 August; CONTELE DE MONTE CRISTO (ambeie serii) — Donca Sîmo; CAMELIA - Popular; ROŞU ŞI NEGRU (ambele serii) - 1 Mai; VAGABONDUL (ambeie serii) — Volga; PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE IN TARA , vremea se va răci treptat, exceptînd partea de sud-est a tării, unde se va menţine la început relativ călduroasă. Cer schimbător şi cu piei parţiale. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura in scădere. Minimeie vor oscila noaptea intre 0.. 6 grade în Ardeal şi între 5 la 10 grade în restul ţării. Maximele vor fi cuprinse între 12 la 24 grade. La sfîrşitul intervalului, brumă şi îngheţ slab: Ardeal.