Scînteia, octombrie 1957 (Anul 26, nr. 4023-4049)

1957-10-01 / nr. 4023

Pap. 2 într-un raion colectivizat Dar construcţi­e!... Cutreierind gospodăriile colective din raionul Hîrşova, vezi pretutindeni lucruri minunate făurite de oameni care au hotărît să pornească cu toţii pe drumul gospodăriei colective. Vreau să vorbesc aci nu despre min­e de animate pe care le cresc gospodă­riile, despre sutete de hectare de vie şi pomi plantaţi etc., ci despre o altă tealizare: construcţiile. Peste tot, iar Stupina sau Vulturu, la Toporogu sau Horia se zăresc zeci de construcţii răsărite parcă din pămînt. Că s-au făcut multe asemenea cons­trucţii în raion, mărturie stă următoa­rea cifră: 260 grajduri, magazii, ma­ternităţi pentru scroafe etc., construite in ultimii ani. Valoarea clădirilor cons­truite in aceşti ani se ridică la circa 15.000.000 tei. Indiscutabil, aceasta este o reali­zare însemnată, fără de care nu ar fi fost cu putinţă dezvoltarea multilate­­rală a gospodăriilor colective, mai ales a sectorului zootehnic, care asigură ve­nituri băneşti tot mai mari. Că aşa atau lucrurile o dovedeşte experienţa multora dintre gospodăriile colective din raion. La G.A.C. Vulturu s-au construit în ultimii ani 2 grajduri, 3 magazii, o ma­ternitate pentru scroafe, o puterniţă, un saivan de oi etc. înainte de colectivi­zarea­ totală a satului, gospodăria avea circa 1.500 oi, 200 cai, numeroşi porci, dintre care 19 scroafe, păsări etc. Toc­mai dezvoltarea creşterii animatelor a permis sporirea veniturilor băneşti ale gospodăriei; în 1957, colectiviştii vor primi, în afară de produsele în natură, cite 12 lei de fiecare zi-muncă. Minate de dorinţa de a face o trea­bă bună cu bani cît mai puţini, o sea­mă de gospodării colective au căutat să folosească din plin resursele locale e­­xistente — piatră, var, cărămizi etc. — pentru a-şi face noi construcţii. Pe lin­gă aceasta, şi-au creat echipe proprii de constructori, care au economisit foarte mulţi bani. Exemple sunt nenu­mărate. La G.A.C. Topalu, de pildă , au creat o vărărie şi o cărămidărie proprie, la G.A.C. Casimcea — o pre­să de ţiglă şi o cărămidărie, la G.A.C. Stupina echipa de constructori a gos­podăriei a ridicat o puterniţă, folosind chirpici, piatră etc. şi consumînd doar vreo 500 zile-muncă. Şi aşa mai de­parte, Raionul Hîrşova este în întregime colectivizat. Sunt acum în raion gospo­dării colective mari, cu suprafeţe de mii de hectare. Faptul că în gospodă­riile colective au intrat în ultimul timp un mare număr de ţărani întovărăşiţi, care au adus foarte multe animale, ri­dică probleme serioase în legătură cu adăpostirea acestor animale. De acum înainte, problema construcţiilor se pune ca o chestiune esenţială în viaţa gospodăriilor colective. Şi trebuie ară­tat că deşi s-au făcut multe lucruri bune în această privinţă, acum, în prag de toamnă, o mare parte din construc­ţii nu stau deloc bine. Mărturie sunt cifrele din următorul tabel: Oare n-a fost timp suficient ca aceste construcţii planificate să fie realizate? Nici vorbă despre asta. De la începutul anului şi pînă în prezent au trecut aproape 9 luni. Nerealizarea construcţiilor planificate se datoreşte slabei preocupări de care au dat dova­dă conducerile unor gospodării colec­tive, cît şi lipsei de îndrumare tehnică din partea organelor de stat. Tov. R. Mihai, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, motivează situaţia existentă prin faptul că au lip­sit unele materiale, în special lemnul, că nu au existat suficiente cadre cali­ficate, şi mai ales ziduri care să exe­cute construcţiile. In parte aceste lu­cruri sunt adevărate. Dar mulţi tovarăşi din conducerea raionului nu sunt de acord, şi pe bună dreptate, cu această motivare. Tov. Petre Ungureanu, secre­tar al comitetului raional P.M.R., afir­ma într-una din zilele trecute : „Dacă sfatul popular şi uniunea raională a cooperaţiei de consum s-ar fi îngrijit mai îndeaproape de procurarea şi li­vrarea la timp a materialului de cons­trucţii necesar, alta ar fi fost acum situaţia construcţiilor din gospodăriile colective". Unii conducători ai raionului moti­vează neterminarea unor construcţii prin aceea că în gospodării colective ca Dăeni, Gîrliciu, Sîmbăta etc., con­siliile de conducere nu acordă atenţia cuvenită executării construcţiilor pla­nificate. Aceasta este adevărat. Nu mai puţin adevărat este însă şi faptul că comitetul raional de partid şi Comi­tetul executiv al Sfatului popular raio­nal Hîrşova­ nu au îndrumat în sufi­cientă măsură consiliile de conducere ale acestor gospodării să depună mai mult interes pentru realizarea cons­trucţiilor trecute în plan. O îndruma­re concretă şi un ajutor temeinic ar fi fost spre binele gospodăriilor, spre bi­nele colectiviştilor. Dar aşa, cum vor putea colectiviştii din Tichileşti, Cioba­­nu, Războieni şi alţii să asigure condi­ţii bune pentru animale, cînd ei nu s-au apucat de grajdurile pe care le-au prevăzut în plan ? Vor reuşi cei din Rahmanu, Capidava şi alţii să măreas­că efectivul de oi, sau cei din Dulghe­­ru, Saraiu şi Hagiomer să crească mai mulţi porci, cînd saivanele planifi­cate şi maternităţile pentru scroafe sunt încă neîncepute ? Desigur că dacă nu vor reuşi să creeze condiţii bune pentru iernarea animalelor, producţia va scădea, iar veniturile colectiviştilor vor fi mai mici. Este de datoria organelor de partid şi de stat din raionul Hîrşova să pri­vească cu toată seriozitatea această problemă deosebit de importantă, de care depinde în bună măsură dezvol­tarea sectorului zootehnic în gospo­­dării, întărirea economică a acestora, obţinerea unor venituri băneşti cît mai mari. In acelaşi timp, organele de re­sort au datoria să dea o mai mare atenţie livrării la timp a materialelor De aci se desprind două lucruri: în­­tîi, că din obiectivele importante pla­nificate în acest an foarte puţine au fost terminate; al doilea, că sînt unele gospodării colective în care deşi cons­trucţiile au fost trecute în planul de producţie şi aprobate de adunarea ge­nerală, realizarea lor n-a început nici pînă astăzi, de construcție necesare gospodăriilor colective, iar acestea din urmă sînt chemate să folosească la maximum toate resursele locale pentru a termina cît mai grabnic construcțiile planifi­cate. RADU ATANASESCU coresp. „Scintel!" FeM l?ămte°d^?âe!^m­'inate Pînă la Numai construcției întregime acoperiș Holăria ^°^ Grajduri 20 0 4 6 2 Saivane 25 4 6 6 1 Maternități scroafe 21 4 10 3 _ Ingrășătorii porci_______13___________— — 1 2 Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Sudanului a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe Luni 30 septembrie a.c., Aurel Măi­­danului in Republica Populară Ro­­năşan, adjunct al ministrului Aface­ mină, Mohamed Hamad El Nil, în le­filor Externe, a primit pe ambasadorul gătură cu apropiata depunere a scri­­extraordinar şi plenipotenţiar al Su­­sorilor sale de acreditare. (Agerpres) Grupul parlamentarilor britanici a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala plecind spre Londra grupul par­lamentarilor britanici în frunte cu Sir Herbert Butcher, care ne-a vizi­tat ţara la invitaţia grupului naţional român al Uniunii Interparlamentare. La plecare, pe aeroportul Băneasa, parlamentarii britanici au fost conduşi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Demostene Botez şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai grupului naţional ro­­m­ân al Uniunii Interparlamentare, C. Paraschivescu-Bălăceanu, secretar, M. Cruceanu, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Marii Adunări Na­­ţionale, Gabriela Bernachi, Barbu So­lomon, Gh. Vasilichi şi Gh. Vidraşcu, N. Gonda, director in Ministerul Afa­cerilor Externe, ziarişti. A fost de faţă E. G. Willan, însăr­cinat cu afaceri ad-interim ai Marii Britanii la Bucureşti. (Agerpres) I­N­F­O­R­M­A­T ! ! g) Cu prilejul deschiderii Expoziție! I.Tnaign Vuia", Academia R. P. Romíné va organiza în ziua de 2 octombrie, la ora 10, în aula Academiei R. P. Ro­míné, o şedinţă festivă. In aceeaşi zi, la ora 12:30 va avea loc deschiderea expoziției, la Muzeul militar central, B-dul N. Bălcescu nr. 17. 3 La 2 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R. P. Române — Teatrul Armatei (Sala din b-dul Magheru) va prezenta piesa „Ecaterina Teodoroiu" de Nicolae Tăutu, laureat al Premiului de stat. Figura Ecaterinei Teodoroiu va fi in­terpretată alternativ de Magdalena Buznea şi Victoriţa Dobre. In alte ro­luri apar actorii Constantin Neacşu, George Buznea, Constantin Brezeanu, Sandu Sticlaru, Lili Popovici, Ion Radu şi alţii. Regia spectacolului este sem­nată de Sanda Manu; decorurile şi costumele aparţin lui Cristian Io­­nescu.­­ Intre îşi 7 octombrie, staţiile noastre de radio vor transmite o „Săp­tămînă a muzicii germane". Duminică dimineaţa în sala de expoziţie a şcolii de pictură din Baia Mare s-a deschis o expoziţie perma­nentă de artă plastică la care participă pictorii şi graficienii din localitate. )­ In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Muzeul „V. I. Lenin­­i. V.Statin" (şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează zilnic (în afară de luni), la orele 17, vizionare de filme, precum urmează : ,,V. I. Lenin" — marţi, „To­­varăşul Sverdiov" — miercuri, „Cartie­­rul Vîborg" — joi, „Om­ul cu arma" — vineri, „Dzerjinski" — sîmbătă, „Lenin în Octombrie" — duminică, oreie 10 dimineaţa şi oreie 17. Intrarea liberă. Muzeul poate îi vizitat zilnic de la oreie 9.30-13 şi 15,30-19, duminica de la oreie 9-18. Luni este închis. Vizitato­­r,iar în grup li se asigură ghizi.­­ La cererea a numeroşi editori, depunerea buletinelor de participare la concursul literar ghicitoare, organizat de Consiliul General A.R.L.U.S. şi de Ministerul Invăţămintului şi Culturii — Direcţia difuzării cărţii, se prelungeşte pînă la data de 20 octombrie. Decernarea premiilor va avea loc în ziua de 3 noiembrie oreie­ri dimineaţa în sala Casei prieteniei romîno-sovie­­tice din Bucureşti, str.Batiştei nr.M. B In ziua de 29 septembrie colecti­­vul teatrului de stat de operetă din Oraşul Stalin a deschis noua stagiune cu premiera,,Bărbierul din Sevilla", operă în 3 acte de Rossini.(Agerpres) Garoafe albe, gladiole elegante, crizanteme cu parfum tulbură­tor... Grăbiţi-vă... sunt ultimele zile călduroase şi, poate, ultimele flori. (Foto: M, CJOC) Supra Trustul 3 Construcţii, prin directorul său Ne­­gomireanu ne-a asigu­rat că pînă la 25 sep­tembrie clădirea supra­etajată va fi învelită cu tablă. Bănuim că e vor­ba de 25 septembrie 1958. La 25 septembrie 1957 tabla nu era pusă, prin distrugerea ţe­vilor de apă, a instala­ţiei de calorifer exis­tente etc., trustul poate lesne compensa lipsa ploilor. „Scînteia" 31 august 1957. Sitele de la moara „Oltețul"­­Uda-Clociocov nu fu­rau, săracele. Le-am în­vinovățit pe degeaba. Se pare că fura mora­rul Strigă Florea. A fost pus sub anchetă. „Scînteia" 22 iunie 1957. Sutazech­iu! Stefan Vasile care folosea autosanitara pentru transporturi de pasageri a fost pedep­sit cu mustrare scrisă cu avertisment. „Scînteia" 7 septem­brie 1957. Parc sau bază furajeră Sfatul popular al Ora­şului Stalin ne asigură că parcul de cultură și odihnă e parc şi nu bază furajeră. Caii mă­­nîncă iarba, apa din lac se scurge în pămînt, lo­cuieşte un paznic in teatrul de vară. In rest, parcul e parc. Se vor continua plantaţiile iar buruienile vor fi smulse cu rădăcină cu tot. „Scînteia" 16 iulie 1957. Tavanul şcolii din Moineşti a căzut din cauză că muncitorii circulau in­tens in podul clădirii, ocupaţi cu schimbarea tablei. Trustul ne scrie că la ora actuală s-au făcut toate reparaţiile la şcoală. Elevii pot vorbi cu glas tare. Ta­vanul nu va mai că­dea. „Scînteia" 10 august 1957. Dilema: ori cauciucuri la trac­toare ori cauciucuri la combinele de la S.M.T. Ortişoara, Cenet, Eibiş şi Freidorf — a fost rezolvată. S-au procu­rat cauciucuri şi trac­toarelor şi combinelor. In campania de recol­tare au funcţionat toate combinele. „Scînteia" 29 iunie 1957. Cu paloşul Se mulţumeşte „Vi­trinei" pentru ajutor şi se comunică . Uniunea Regională a cooperati­velor Baia Mare a luat măsuri de adăpostire a maşinilor agricole. In curs de construire .* un şopron de 70 metri. „Scînteia" 6 iulie 1957. Pe urmele „Vitrinei de curiozităţi" Festivitâţite de la Chizătău Cea de-a doua zi din cadrul săr­bătorii centenarului corului de ţă­rani din satul Chizătău a prilejuit trecerea în revistă a peste 40 de for­maţii ale artiştilor amatori bănăţeni invitaţi la această festivitate. Pe scena amenajată în aer liber, în mijlocul satului, au răsunat me­lodii populare romîneşti şi ale na­­ţionalităţilor conlocuitoare din re­giunea Timişoara, precum şi melodii ale compozitorilor noştri. De aseme­nea au fost executate dansuri popu­lare romîneşti, maghiare, germane, sirbeşti şi bulgare. Manifestările prilejuite de cente­­narul corului din Chizătău au luat sfirşit cu prezentarea unui program de cîntece populare romîneşti şi me­­lodii ale compozitorilor noştri, inter­pretate de corurile reunite ale cîtor­­va formaţii, numărînd aproape 1.000 de persoane. (Agerpres) A APĂRUT „Lupta de clasă"nr.9-1957 In întîmpinarea ceiei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, revista „Lupta de cla­să" numărul 9 — septembrie 1957 — cuprinde articolele: „Superioritatea economică a sistemului socialist mondial" de Manea Mănescu, „Actua­litatea învăţăturii marxist-leniniste despre stat" de Mihai Petrescu şi „Internaţionalismul proletar, principiu fundamental al mişcării muncitoreşti" de A. Bratu şi T. Bordeianu. Tot în acest număr, mai sunt publi­cate articolele : „Legătura mai strinsă a invăţămîntului superior cu practica" de C. lonescu-Bujor, „Organizarea şi retribuirea muncii în gospodăriile agri­­cole colective" de I. Chirculescu şi „Dezvoltarea iniţiativei in munca de partid" de Cornel Fulger. Acad. Em. Condurachi semnează un studiu des­pre „Vasile Pirvan", iar prof. Hie Stanciu prezintă „Unele probleme ac­tuale de educaţie". Despre „Situaţia politică din Indonezia şi sarcinile par­tidului" scrie D.N.Aidit. Rubrica „Critică şi bibliografie" cuprinde croinica „Rîs şi satiră..." (Pe marginea unor volume de foiletoane şi schiţe satirice) de Sergiu Fărcășan și spicuiri din revistele străine. Tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C. E. C. şi a tibretelor de economii C. E. C. cu ciştiguri Luni 30 septembrie 1957 a avut loc tragerea la sorţi lunară a obligaţiu­nilor C.E.C. cu ciştiguri. Obligaţiunile cu seria 18.416 nr. 40 au ieşit cîştigătoare cu 50.000 iei. Cîte 25.000 iei au ciştigat posesorii obligaţiunilor cu seria 0621 nr. 26, seria 05903 nr. 18 , seria 08666 nr. 20 şi seria 13.630 nr. 07. S-au mai atribuit 10 ciştiguri a 10.0O0 iei fiecare, 50 ciştiguri a 5.000 lei şi 500 ciştiguri a cite 1.000 iei. Valoarea totală a cîştigurilor atri­buite este de 1.000.000 iei. Obiigaţiunile C.E.C. care nu au ie­şit cîştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri la sorţi lunare. In primele zece zile ale fiecărei luni, obiigaţiunile C.E.C. se pot pro­cura la valoarea lor nominală. La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu ciştiguri care a avut loc în ziua de 29 septembrie a.c. au ieşit cîştigătoare fibreteie ale că­ror numere au următoarele terminaţii: 723 cu 250% ; 123 cu 200/.; 023 cu 100% ; 229 cu 100% ; 304 cu 100% ; 476 cu 100%; 580 cu 100% ; 609 cu 100% ; 827 cu 100% ; 957 cu 100%. Cîştigurile se calculează față de sol­­dul mediu trimestrial. S­trt K­T­E­I­A +-++ + + +-+ + + + + + + + +-++-+ +-+ Finisaj şi prime La 30 iunie 1957 urmau să fie date in folosinţă antrepozitul frigorifer Iaşi, executat de Trustul 14 Construcţii Iaşi, o centrală termoelectrică de la uzi­nele „30 Decembrie"­­Arad, construită de Trus­tul 12 Construcţii-Timi­­şoara. Nu s-au putut da in folosinţă. De ce ? Nici in­tr-o parte nici în cealaltă nu s-au executat lucrări­le de finisare (racorduri electrice, conducte de ali­mentare cu apă etc.). Construcţiile sunt gata, sunt frumoase — dar n-ai ce face cu ele. Există tendinţa la trus­turile de construcţii de a se limita la finisări strict necesare intrării parţiale in funcţiune a unui obiect industrial sau social-cul­tural, restul finisajelor fiind amînate fără termen sau în cel mai fericit caz, pentru termene depăr­tate. Socoteala pe care şi-o fac unii conducători de trusturi e destul de trans­parentă Se execută numai, sau cu precădere, lucrări­le de mare productivitate şi se neglijează lucrările de finisaj, fără de care construcţiile nu pot fi date in folosinţă, dar care nu aduc o contribu­ţie substanţială la crearea unor disponibilităţi masi­ve in cadrul fondului de salarii, la adăpostul căro­ra să se poată incasa pri­me. Din cauza netermină­­rii la timp a lucrărilor de finisaj, multe construcţii nu pot fi întreţinute ca lu­mea şi se degradează. Nu mai punem la socoteală faptul că o serie de lu­crări, cum ar fi amenajă­­rile interioare, căile de acces, sint ţinute in loc pină se indura trustul respectiv să facă finisă­rile. Practica larg răspindită printre unii constructori de aomina la nesfirşit di­­feritele finisări, aduce pa­gube serioase economiei naţionale, deoarece nu construim diverse obiecti­ve pentru a ne lăuda cu ele sau a cădea în extaz in faţa lor. Este timpul să se ia mă­suri severe ca unităţile de construcţie să nu mai efec­tueze lucrările pe jumă­tate sau pe trei sferturi. Deschiderea, în cursul anului trecut, a unui ma­gazin special de produse lactate in incinta halei din piaţa oraşului Sucea­va, a fost un prilej de mare bucurie pentru gospodinele sucevene. De aci se puteau cumpăra la preţuri de stat lapte pas­teurizat, smintină, unt, brinzeturi. De citva timp însă, conducerea O.C.L.­­Alimentara a rezervat ce­tăţenilor o surpriză: in lo­cul produselor lactate, magazinul a inceput să vindă tot felul de alte articole, care n-au nici in clin, nici in mi­­necă cu produsele lacta­te : rachiu, salam, măsli­ne, oţet, sirop etc. Toate acestea se găsesc, de alt­fel, din belşug şi la alte magazine O.C.L.-Alimen­tara din oraşul Suceava. — Ce s-o fi intanplat ? se intrebau gospodinele. Lipsesc produsele lac­tate? Nu, produsele lactate nu lipsesc. Ele se găsesc, și încă din belşug. Se gă­sesc, dar la I.C.I.L.-Bur­dujeni. Iar I.C.I.L.-Bur­dujeni se plinge că nu are cui să le livreze deoare­ce O.C.L.-Alimentara­ Su­ceava refuză oferta. De ce ? Pe semne că cei de la O.C.L. nu vor să-şi mai bată capul şi cu aceste produse a căror desfacere cere o grijă şi o atenţie mai mare decit vînzarea rachiului, ţuicii, salamu­lui, măslinelor şi a celor­lalte produse cu care au fost inlocuite laptele şi smintină in magazinul sus-amintit. Unde mai pui că planul de casă nu are preferinţe între lapte şi rachinel se îndepli­neşte oricum. C^M^^^m­ulee^e însă indiferent. Ei au fost lăsaţi la discreţia precupeţelor, de la care sunt nevoiţi să cumpere produse lactate inferioare calitativ şi la un preţ mai rdicat. De aceea, ei cer ca magazinul special de pro­duse lactate să corespun­dă destinaţiei, iar O.C.L.­­Alimentara­ Suceava să se lepede de comoditate şi de nepăsare. Intre lapte şi rachiu ....................... ....... , "T­rrr.. - uil ' 'lî n? VV ! TERMININD LA EGALITATE UN VERITABIL MECI DE CAMPIONAT FOTBALIŞTII ROMÂNI ŞI IUGOSLAVI n-au putut rezolva protema calificării Mai mult ca oricare altă întilnire de fotbal, m­eciul de dumitrică nu-ş ipat sfîrşit la capătul celor 90 de minute. De fapt şi începutul lui, ştie oricine dintre noi, n-a fost cel oficial marcat de cronometrul arbitrului Gh­il. Interesul stîrnit de o întrecere atît de importantă, într-un sport atît de popu­lar ca fotbalul, a făcut ca zeci de mii de oameni de la Bucureşti, dar şi de la Baia Mare, din Constanţa şi din Rădăuţi, şi fcă indoială din alte în­depărtate locuri ale ţării noastre şi din ţara vecină să-şi găsească o preocupare însemnată în a urmări cu tot interesul pregătirile şi a face comentarii din cele mai pasionate. Tocmai de aceea un joc de fotbal nu se reduce numai la cete 90 de minute regulamentare şiia... strădaniile de a obţine biletul (te în­trebi cît de mare ar trebui să fie sta­dionul ca să cuprindă pe toţi cei care ar fi vrut să vadă jocul). întocmai ca în zilele dinaintea întîlnirii, ceie care-i urmează vor fi folosite din piin pentru discuţii. Şi aceasta nu numai din cauza rezultatului de 1-1 şi a felului în care a decurs această a 25-a întîlnire din­tre echipele României şi Iugoslaviei, ci îndeosebi pentru făptui că s-au ridicat cu acest prilej­ încă odată şi într-un mod mai pregnant o serie de probleme serioase, care stăruie de un şir de ani, in ce priveşte „naţionala" noastră de fotbal... Un rezultat poate fi favorabil sau nu, dar aceste probleme rămîn şi ele merită să fie discutate şi analizate cu spiritul de răspundere cuvenit. Emoţii şi tactica adversarilor... Ştiind că o victorie pe propriu! nos­tru stadion ar însemna marele pas spre calificare, am dorit şi am sperat cu toţii un succes. Şi, de ce să nu o spunem, pentru ca aceasta să se reali­zeze ne închipuiam pe cei 1­1 reprezen­tanţi ai noştri jucînd cu totul astfel. Desigur, nu speram să asistăm la un joc de ridicată valoare calitativă de vreme ce era vorba de un meci de campionat, cu o miză atît de mare. Ce s-a întîmplat pe teren ? Şi un co­pil şi-a putut da seama după primele schimburi că jucătorii celor două echipe sunt nervoşi, inhibaţi şi că avantajul va înclina în favoarea celor care se vor dezbăra mai repede de această exagerată emotivitate. Fotbaliştii iugo­slavi au ciştigat „un punct" la acest capitol fiind primii care şi-au revenit, în timp ce la echipa noastră, in ciuda, eforturilor lui Petchowski, au continuat să abunde greşelile elementare, pripen­iile. Fotbaliştii iugoslavi au mai ciş­tigat un al doilea „punct" apuicînd un sistem tactic care ne-a pus în încurcă­tură. Tirnanici, mentorul ior, a oferit apărării noastre doi centri atacanţi: Min­utinovici şi Mujici. Aşa c-a trebuit să-l ţinem mult timp pe Cătinoiu pe linia celor trei fundaşi, in acest fel, numai cu Bone, fugărit dintr-un foc in­zitur. Mitici şi mijlocaşii iugoslavi au jongiat în voie pe mijlocul terenului. Şi atunci Petchowski şi Ozon s-au vă­zut nevoiţi să vină în ajutorul apără­rii, iar înaintarea, cuprinzînd pe Enei Şi pe cei doi tineri Eneu­ şi V. An­­ghel improvizat ca aripă stingă, pur şi simplu nu mai exista. Se pune în mod firesc întrebarea ce trebuiau să facă jucătorii români —chiar şi în Con­diţiile concrete ale formaţiei care a fost desemnată să reprezinte fotbalul nostru — ca să iasă din acest impas ? Fireşte că ar fi trebuit să facă un joc rapid, să atace, să nu dea răgaz ad­versarilor, să-i oblige să-şi retragă cel de-al doilea centru. De altfel cred că aceasta trebuia să fie arma lor de la bun început. Dar ce poţi face cînd eşti mai emotiv decit o şcolăriţă chemată să recite pentru prima oară în faţa unei săli pline ? Că aşa este ne-au demonstrat-o fap­­tele. în cele 45 de minute fotbaliştii iugoslavi au dominat, ne-au arătat că au o foarte bună tehnică individuală, dar n-au marcat, deoarece sunt defici­tari la capitolul care se numeşte efica­citate. Vorbind în ansamblu, nu era vorba de fotbal, ci mai de grabă, de o adevărată „încercare a nervilor". Go!u! lui Mujici dă aripi... rominilor Cînd cei 22 au revenit din cabine ne-am pus întrebarea : se va schimba oare ceva ? Au dreptate cronicarii „Sportului popular" cînd afirmă că a trebuit să vină golul înscris de Mujici, gol cu un efect binefăcător pentru ca jucătorii noştri să iasă din amorţire. Orice psiholog ar putea aduce com­­plectări interesante din punct de ve­dere ştiinţific la această problemă. Echipa noastră s-a trezit. In cîteva mi­nute sistemul tactic ofensiv stabilit de Tirnanici a dispărut ca o fioare de păpădie, mîngiiată de o adiere. Auto­rul golului l-a lăsat pe Călinoiu s5 . iasp­an, sfîrşit din careul de 16 metri şi s-a dus, să-i dea ajutor lui Boşkov iar Mitici s-a retras să-i ţie tovărăşie lui Zebeţ. Au urmat 35 de minute in care fotbaliștii romîni au fost stăpînii terenului,tip care tehnica iugoslavilor n-a mai fost suficientă pentru a echi­­libra situația. Beara care somase în prima repriză a luat de repetate­­ori contact cu mingea și a scos-o de două ori din piasă. Victorie ? Nu, căci arbi­tru! Grin­ „a văzut" in minutul 60 o infracţiune a lui Ozon (chipurile ar fi „purtat" mingea între genunchi împie­­decînd astfel ca aceasta să fie jucată) pe care chiar Mitici o consideră ne­fondată. Eforturile fotbaliştilor romîni se multiplică şi cei de-al doilea gol vine să le răsplătească. Şi cum domi­narea continuă, Beara, Zebet, şi coechi­pierii lor ciştiga secundă cu secundă întirziind la maximum repunerile din joc. Meci egal, TV 1, şi aceeaşi situa­­ţie incertă in această serie a prei­rpi­­nariilor campionatului mondial. Probleme pentru meciul revanşă Dar cum am şi început să ne gln­­dim la meciul din 17 noiembrie de la Belgrad — fără a intra în problemele de alcătuire a formaţiei, tactică de joc, etc., unde lucrurile trebuie odată puse la punct — se pune problema găsirii posibilităţilor ca odată şi odată, ori­cît de mare ar fi importanţa unui joc de fotbal, cer­e să intre pe teren calnii,stăpini pe ei, aşa cum trebuie să se intimpie în orice întrecere spor­tivă. E normal ca fiecare din cei aleşi în reprezentativă să lupte pînă la ul­­tima picătură de energie, dar degajat, fără crisparea care paralizează toate mişcăriie. In această relaxare stă nu numai frumuseţea întrecerii sportive, ci şi, cum s-a­ văzut în meciul de du­minică, unu­l din marile avantaje faţă de adversar. De ce nişte băieţandri ca Mateianu, Ivansuc, Renye — au ciş­tigat cu 5—1 în faţa juniorilor iugo­slavi — să poată juca cu atîta dezin­voltură, iar nişte jucători experimen­taţi nu, indiferent dacă era vorba de o calificare pentru campionatul mondial. Ce bine ar fi fost dacă Apol­­zan şi ceilalţi 10 oameni ai echipei noastre ar fi fost calmi şi stăpîni pe ei din primul minut!­­ * TUDOR VORNICU _ Nt­­MM r­....#100 ^ CU ECHIPA SECUWBA­­H CAPITALA MACEMMIE! /a citera Hadar: SKOPLJE — trimisul special al „Scrntei­". — La Skoplje, la sute de kilometri depărtare de Bucureşti, fotbaliştii din echipa B, noi toţi cei ce însoţim echipa, am trăit tot atît de mult emoţiile evenimentului fotbalistic de la Bucureşti. Şi tre­buie să ne daţi dreptate. Miza me­ciului primei noastre formaţii era deosebit de importantă. Ce a fost la Bucureşti am aflat şi noi ime­diat prin radio. Aşa că e rîndul nos­tru să spunem care a fost situaţia aci, cum s-a desfăşurat jocul. Stadionul capitalei macedonene a fost plin. Cei 20.000 spectatori — lo­calnici şi din alte oraşe ale repu­blicii — şi-au încurajat mult echipa preferată încă de la început. Ca des­făşurare jocul a fost dinamic. Luaţi însă prin surprindere de viteza ata­canţilor iugoslavi fotbaliştii noştri nu s-au putut regăsi repede. Apără­torii n-au marcat strict omul. Veseti­­novici, centrul atacant iugoslav, l-a depăşit pe Panait. Cu eforturi mari însă, s-a evitat marcarea vreunui punct. Lucrurile s-au mai echilibrat in ce priveşte duelul dintre atacul iugoslav şi apărarea română de-abia spre mijlocul primei reprize, ca apoi echilibrul să se menţină. înaintarea noastră, în care ne pusesem mari nădejdi, n-a funcţionat cum trebuie. A avut, e drept, acţiuni spre poarta adversă, insă în urma unor combi­naţii multiple cu un exagerat con­sult de energie. Acum, pe scurt, cum s-au marcat punctele partidei. Prima repriză s-a terminat la egalitate: 0—0. Imediat după reluare, Meszaros înscrie im­­parabil şi astfel conducem cu 1—0. Egalarea se produce in mod neaştep­tat. Veselinovici de la 16 metri șu­­tează fără ca nimeni să-l incomode­ze. Toată apărarea noastră, inclusiv mijlocaşii au rămas pentru o clipă hipnotizaţi parcă. Atît i-a fost su­ficient centrului atacant iugoslav ca să şuteze precis pe jos. Uţu, atent la direcţia mingiei, s-a aruncat ca s-o prindă. Şi s-ar fi întimplat aşa dacă în drum mingea nu-şi schimba di­recţia din cauza unei denivelări a terenului. Deci 1—1. Iugoslavii îşi măresc avantajul prin Veselinovici, care înscrie cel de-al doilea punct pentru echipa sa dintr-o lovitură de 11 m. La numai 4 minute in urma unui atac destul de periculos in faţa porţii adverse Alexandru Vasile, ve­nit şi el în atac, şutează puternic. Mingea loveşte bara şi revine in te­ren. Alexandrescu trimite cu capul mingea in plasă. Pe motivul com­plect imaginar de ofseid, arbitrul anulează golul. Părerea noastră este că faţă de aspectul general al jocului, un re­zultat egal ar fi fost cel mai just. ION DUMITRIU Pe stadionul MTK din Buda­pesta s-a desfășurat duminică în tilpi­­rea internaţională de handbal dintre echipele masculine ale R. P. Ungare și R. P. Romíno. Handbaliștii români comportindu-se excelent au obținut victoria cu scorul de 13—10 (6—3)^ * In ultima zi a campionatelor re­publicane de atletism desfăşurate dte stadionul „Gh. Gheorghiu-Dej" din Cluj, Ana Coman (Dinamo) a stabi­lit un nou record la aruncarea greu­tăţii cu o performanţă de 14,77 m.­Alte titluri de campioni au revenit Mariei Diţi (Progresul), la aruncarea suliţei, Iolandei Balaş (C.C.A.) la săritura in inălţime, lui Ion Baboe (Locomotiva) la 20 km. marş, Anei Şerban (Ştiinţa) la 80 m. garduri, lui Virgil Manolescu (Dinamo) la aruncarea discului şi lui Constantin Grecescu la 10.000 m.­­ Jucind la Dimitrovo, in R. P. Bulgaria, echipa de fotbal „Flamura Roşie" din Arad a terminat la egali­tate (2—2) cu formația „Levski" din Sofia. * Titlu­ de campioană republicană la hochei pe iarbă a revenit in acest an formației „Progresul" din Gheor­­ghieni. SPECTACOLELE CINEMATOGRAFE: PĂIANJENUL DE AUR — Patria, Elena Pavel, Gh. Doja; VRĂJITOAREA - Republica, București, Grădina Progresul, Alex. Satua; PRIMĂVARA PT: STR. ZARE­­CINAIA — Magheru, I. C. Frimu, N. Bălcescu; MISTERUL DIN VECHEA MINA — V. Alecsandri, Centra); O IN­­TIMPLARE LA BENDERATH - Lu­mina; TRANDAFIRIi LUI ALAH - Victoria; THEREZE RAQUIN - Doina; GHIMPELE — Maxim Gorki, Unirea. M. Eminescu; UN PICHET IN MUNŢI - Timpuri Noi; VULTUR ]U! - Tine­retului, Mie Pintitie; RICHARD AL Hl-LEA (ambeie serii) — înfrăţirea intre popoare, Flacăra; DISCORDIA — Aiex. Popov; VINOVAŢI PARA VINĂ — Gaviţa; ROMEO ŞI JULIETTA - Va­­sile Roaită; ODATĂ IN VIAŢA — Cul­­tural; EI IUBEAU VIAŢA - Const. David; FIICA TIBETULUI — T. Vla­­dimirescu (grădină); IN CALEA ICNETULUI - Arta, Alianţa; DOUA VICTORII — Munca; SERENA­DA STRĂZII — Mioriţa, Libertăţii; O VARA NEOBIŞNUITA - Moşilor; CĂSNICIA DR. DANWITZ — 23 Au­gust; CONTELE DE MONTE CRISTO (ambeie serii) — Donca Sîmo; CAME­LIA - Popular; ROŞU ŞI NEGRU (ambele serii) - 1 Mai; VAGABON­DUL (ambeie serii) — Volga; PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE IN TARA , vremea se v­a răci treptat, exceptînd partea de sud-est a tării, unde se va menţine la început relativ călduroasă. Cer schimbător şi cu piei parţiale. Vînt potrivit din sec­­torul nordic. Temperatura in scădere. Minimeie vor oscila noaptea intre 0­­..­ 6 grade în Ardeal şi între 5 la 10 gra­de în restul ţării. Maximele vor fi cu­prinse între 12 la 24 grade. La sfîrşitul intervalului, brumă şi îngheţ slab­­: Ardeal.

Next