Scînteia, noiembrie 1957 (Anul 26, nr. 4050-4075)

1957-11-01 / nr. 4050

jRe z­on H 7 aftn n tco/au­dfa re ............................................................................................................................................. primu­ din Banat cu agricultura c­o­m­p­­e­c­t co­o­p­era­t­i­v­i­z­ata SfNNICOLAU MARE (co­­resp.„Scînteii").D In preaj­ma celei de-a 40-a aniver­sări a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie în toate cele 25 comune ale raionului Sinnicolau Mare a fost terminată cooperati­vizarea agriculturii. Toţi ţăranii muncitori din raion au păşit pe drumul agricul­­turii socialiste. In raion există astăzi 25 de gospodării agricole co­­lective, cu 6050 familii şi 25.068 ha. teren, 54 întovă­răşiri cu 7806 familii şi 29848 ha. teren, precum şi o cooperativă agricolă cu­rentă, în care 40 familii lucrează laolaltă 190 ha teren. Cel mai puternic îndemn pentru ţăranii muncitori individuali i-au constituit realizările obţinute în sec­torul socialist­ei agriculturii. Colectiviştii din Lovrin au obţinut în medie 2169 kg. grîu la ha., în timp ce insectorul trum­­una, me­dia obţinută a fost de nu­mai 980 kg. De asemenea colectiviştii din comuna Pesac au obţinut 7000 kg. porumb ştiuieţi la ha., iar cei din Urhei, 35.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. In­­tovărăşiţii din Variaş au ob­ţinut 5500 kg. porumb la ha. Multe gospodării colective ca cele din Cenad, Lovrin, Sînnico­­lau Mare, Variaş etc. sunt azi milionare. Sute şi mii de colectivişti şi întovărăşiţi şi-au cum­părat aparate de radio şi mobilă nouă, iar un număr de 1170 dintre ei îşi construiesc, în prezent, case noi. Terminarea cooperativizării agriculturii raionului Sîn­­nicolau Mare constituie un exemplu însufleţitor pen­tru toţi ţăranii muncitori de pe ogoarele bănăţene, pentru a păşi pe calea unei vieţi îmbelşugate şi fe-W Aproape 14.000 familii cu circa 60.000 ha. au păşit pe drumul agriculturii socialiste. W Puterea exemplului gospodăriilor colec­tive min­ortare. ttMTMMIUL A6H0700TEHNIH RE MASA Una dintre ma­rile prefaceri pe­trecute în anii re­­gimului demo­­crat-popular in viaţa satului no­stru constă in creşterea conti­­truă a nivelului cultural al ţără­nimii. Sute şi sute de mii de ţă­rani muncitori au devenit oameni lu­­minaţi, care văd mai departe de gardul gospodăriei lar, ştiu să smul­­gă pămintului recolte mai bune şi ştiu să judece cum se cuvine şi eve­­nimentele internaţionale. Această adincă transformare nu s-a produs de la sine. Este rodul în­tregii politici a partidului şi guver­­nului la sate. Cele mai variate mij­­loace — munca politică de masă, şcoala, biblioteca, presa, radioul, că­­minul cuitural etc. — sunt târg folo­­site pentru cuituraiizarea maselor ţă­rănimii. De la un an, la altul, invăţămin­­tul agrozootehnic de masă cuprinde in cercuri mesaje tot mai mulţi oa­meni ai muncii de la sate. Numai în iarna trecută, de pildă,cursuriie şi cercurile agrozootehnice au fost ur­mate de peste 392.000 de ţărani. Peste puţin timp la sate şi in uni­­tăţiie agricole socialiste începe un nou an in invăţămintul agrozootehnic de clasă. Este de datoria sfaturilor popu­­lare, a organeior agricole şi a condu­­ceriior de unităţi să asigure toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii in acest domeniu. Trebuie inlăturate cu hotărire tipsuriie ma­nifestate în uneie raioane in cursul anului trecut, cind nu s-au asigurat din vreme săli de cursuri incălzite şi înminate, material didactic etc. Un rol deosebit in atragerea unor mase mai largi la cursuri şi cercuri agrozootehnice, în ridicarea nivelului acestor forme de invăţămint ii­au rec­­torii, inginerii şi tehnicienii, învăţă­torii, fruntaşii in agricultură, cărora li se încredinţează această sarcină sînt chemaţi să depună stăruinţă şi pasiune spre a ţine recţii interesante, bogat ilustrate cu exemple tocate con­crete. Fruntaşii în producţie pot da un insemnat ajutor rectoriior aict în or­ganizarea cercuriior şi cursuriior, cit şi in lămurirea şi legarea de practi­că a cunoştinţelor predate. Buna organizare şi desfăşurare a învăţămintului agrozootehnic de masă depinde în cea mai mare măsură de activitatea comitetelor comunale de partid şi a organizaţiilor de bază din sate şi unităţi agricole socialiste. Co­muniştii trebuie să fie un permanent exemplu de stăruinţă la învăţă­tură şi să desfăşoare o intensă mun­că de lămurire pentru antrenarea ce­­lorlalţi cursanţi la recţii şi experienţe practice, insuşindu-şi şi aplicind cunoştin­­ţele agrozootehnice, ţăranii muncitori şi lucrătorii din unităţile agricole so­cialiste vor obţine recolte bogate şi producţii sporite de la animale. PROLETAR! DIN* TOATE ȚĂRILE, ITELTIVA AMUL XXVH Mr. 4053 ] Vineri 1 noiembrie 1957 4 PAGM1 - 20 BAN! REGIUNEA HUNEDOARA a terminat înstimînţările de toamnă DEVA (coresp. „Scinteii"). — In re­­răşiţi şi ţăranii cu gospodării individuale giunea Hunedoara a fost îndeplinit pla­ pentru a folosi timpul prielnic şi în­­­ul însămînţărilor de toamnă. Acest­treaga capacitate a maşinilor şi utilaje­succes se datoreşte eforturilor depuse de regiune continuă intens către mecanizatorii din gospodăriile de munca pentru realizarea şi depăşirea stat şi S.M.T.-uri, de colectivişti, în tavă­ planului de arături adînci de toamnă. Iaşu! va fi alimentat cu energie electrică de la Boneşti !ANI (coresp. „Scinteii"). — Iaşu! va fi racordat la iinia de via­tă ten­siune alim­entată de termocentrala Borzeşti. Lucrările au început in luna iunie. Acum, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii Trustului „Elec­­tro-Montaj" din Bucureşti exe­cută diferite lucrări pe traseul Ro­­man-Iaşi, lung de 60 de kilometri. S-au turnat­­uadaţtite pentru stu­pii purtati de beton pină in apropierea oraşului Iaşi, s-au instalat 190 de stu­pi şi pitoni metalici. Muncitorii de pe acest şantier s-au angajat să pună ţinta in funcțiune cu o lună de zile mai devreme decit data stabilită. 1.500.000 lei economii La începutul acestui an, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al uzinei „Boleslav Bierut" din Capi­tală şi-a luat angajamentul să reali­zeze pină la 30 Decembrie economii in valoare de 300.000 iei. Prin aplica­rea unor măsuri tehnico-organizato­­rice şi valorificarea resurselor inter­ne s-a reuşit ca numai pînă la 23 August suma economiilor să fie de 900.000 lei. întrecerea pentru realizarea de e­­conomii a pornit după această dată cu şi mai mare însufleţire. Acum, in ajun de 7 Noiembrie, colectivul uzinei a inscris pe panoul său de o­­noare economii de 1.500.000 lei. ieri la Bucureşti A fost văzută racheta sate!itu!ui artificia! La 11 octombrie a. c. ora 18:58 racheta purtătoare a sate­ îtu!uî ar­­tifîcial a­ pămîntului a fost văzută în Observatoruî Astronomic din Bucureşti mişclndu se pe o mică porţiune a traiectoriei in apropie­rea orizontului, In direcţia nord­­nord-est, trecând sub constelaţia Perseu. La cea mai mare strălucire, racheta a apărut ca o stea de mă­rimea a doua, de culoare alb al­­bastră, cu o mişcare mai înceată ca a unui meteor. (Agerpres) In fiecare secţie a fabricii de rul­­menţi din Birlad lucrează maşini şi utilaje moderne, de inartă produc­tivitate. Multe dintre acestea poartă inscripţia uzinelor constructoare de maşini din Uniunea Sovietică. In clişeu: Curat, igienic şi fără eforturi fizice mari lucrează munci­torii fabricii carcasele de rulmenți la presele mecanice sovietice. In preajma aniversam tarelui Octomerh­ ============^============================^========^c============^==^^ ieri dimineaţa, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S., care ne vizitează ţara, a depus coroane de fiori la Monumentul Eroiior Patriei şi la Mo­numentul Eroiior Sovietici. In cu­șeu : Depunerea coroanei la Monumentul Eroilor Patriei. Cu vechi membri ai P.C.U.S. prin Capitală Un infanterist, un aviator şi un marinar imortalizaţi in ansam­blu! sculptura! ridicat in me­moria eroilor patriei căzuţi in lupta împotriva fascismu­­lui străjuie piaţa din faţa A­­cademiei Miltare. La picioarele piedesta­u!ui, participanţii la Ma­rea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, delegaţia de vechi mem­bri ai P.C.U.S., in frunte cu A. F. Gorkin, care ne vizitează ţara, depune o coroană de fiori. Ceva mai tîrziu o altă ceremo­nie solemnă are loc la monumen-tul eroilor sovietici din piaţa Vic­toriei. In aceeaşi dimineaţă membrii delegaţiei au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S., unde au fost primiţi de acad. prof. dr. C. L Parhon, preşedintele A.R.L.U.S.-ului, acad. P. Constan­­tinescu-Iaşi, Ofelia Manole, Oc­­tav Livezeanu, vicepreşedinţi ai A.R.L.U.S.-ului, precum şi de membri ai Consiliului general A.R.L.U.S. A. F. Gorkin, conducătorul de­legaţiei, a mulţumit pentru calda primire făcută şi a inminat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri im­primate cu cuvintările rostite de V. I. Lenin şi albumul „40 de ani de putere sovietică". In cursul după-amiezii oaspeţii au vizitat Muzeul de Artă al R. P. Romine. Seara oaspeţii au asistat la Tea­tru­ de Operă şi Băiet al R. P. Romine la spectacolul cu opera „Tosca" de Puccini. Ce au adus Băicoi BMSBBM BE BBBBBÎTMBtE A SMEMBLBt BE SBMMZiME In scheia petroliferă Băicoi se ex- vităţii muncii a crescut şi cîştigul perimentează măsuriie de imbunătă- muncitorilor. In lunile trecute cîşti­­ţtre­a sistemului de salarizare şi nor­­gul mediu a fost cu 16-18% mai mare a muncii. Rezultatele obţinu­ mare faţă de ciştigurile medii reali­te in iuniie de experimentare sunt îmbucurătoare.­zate in primul semestru. Sondorii Gheorghe Bobea şi Nicolae Radu, podarul Boşilcă Constantin şi mulţi alţii au cîştigat lunar cu 150—250 lei mai mult faţă de lunile anterioare experimentării. Salariul tarifar re­prezintă acum cea mai mare parte din ciştig : 75—85 la sută. Producţie mai mare — cîştiguri sporite In lunile care au trecut de la în­ceperea experimentării, petroliştii schelei Băicoi au obţinut circa 3500 tone ţiţei peste sarcinile de plan. Productivitatea muncii a crescut in această perioadă cu 4-5% faţă de primul semestru al anului. Ca urma­re a creşterii producţiei şi producţi- Pregătiri făcute din vreme In perioada consultării şi apoi în perioada experimentării măsuri­lor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii, s-a acordat o mare atenţie perfec­ţionării procesului tehnologic în ve­derea ridicării continue a producţiei şi productivităţii muncii. Fiecare consfătuire de producţie a fost pri­lej de noi propuneri. Iată numai ci­­teva din acestea. Cristian Anton, sondor în sectorul Seninul, şi Ale­xandru Mocanu, sondor la parcul 66 au propus să se înlocuiască venti­­lele slabe şi să se repare conductele defecte pentru inlăturarea risipei de aburi. Propunerea lor a fost bineve­nită. Azi, trecind prin schelă, nu mai observi nicăieri pierderi de a­j îng. N. PANTILIE­L coresp. „Scinteii" (continuare in pag. 1!-a, col. 4-5) bătînd tendința unor tehnicieni din schelă de a nu-şi bate capul cu în­tocmirea normativelor şi stabilirea timpilor de lucru pentru o serie de lucrări de bază care pot şi trebuie să fie normate. In schela Băicoi toate lucrările pregătitoare au fost încheiate înainte de 1 iulie — data începerii experimentării. La încadrarea muncitorilor în noi­le categorii de salarizare, comisia de salarizare a ţinut cont de propu­nerile sondorilor. Acest mod de lu­cru s-a dovedit a fi­ foarte bun. Numărul muncitorilor care au făcut In schela Băicoi, pregătirea acţiv- contestaţii în legătură cu încadra­rea a fost mic. In fsecţia a IV-a, bunăoară, numai 3 din cei, 74 de muncitori ai secţiei au contestat înca­drările ce li s-au făcut. Două dintre aceste contestaţii — considerate jus­te — au fost rezolvate în favoarea muncitorilor.A­nii de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii a în­ceput incă din luna aprilie. Atunci s-a organizat o largă consultare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor în privinţa măsurilor ce tre­buie luate pentru ca acţiunea de ex­perimentare să se desfăşoare cu suc­ces. Consfătuirile de producţie care s-au ţinut in acea perioadă, multe dintre adunările organizaţiilor de bază au inscris pe ordinea lor de zi aceeaşi problemă: experimenta­rea. — Sondorii din brigăzile de pro­ducţie ar fi bine să lucreze in re­gie — a propus la una din aceste adunări muncitorul Victor Constan­tin din secţia a V-a. El a motivat propunerea făcută . Normele nu pot fi calculate precis. Ele sunt stabilite prin comparaţie, pe baze statistice. De aceeaşi părere au fost atunci mulţi sondori. Maistrul Nicolae Ion a propus ca şi brigăzile de interven­ţie să lucreze în regie. Alţii, dim­potrivă, au susţinut ca acestea să rămină tot un acord, deoarece la lucrările de intervenţii se pot sta­bili norme cu motivare tehnică. Zeci de păreri, zeci de propuneri ! Comi­sia de salarizare trebuie să analizeze cu atenție propunerile făcute. com- Propuneri, măsuri... 5 Pe frumoasa vaie a Iasului, raionul Curtea de Argeş, s-a construit in ultimii ani un sanatoriu­l T.B.C. cu 500 de paturi. Sanatoriul e dotat cu aparate moderne. îngrijirea medicală pe care o primesc­­ aci, ca şi frumuseţea şi liniştea privetiştilor pitoreşti, oferă bolnavilor condiţii din cele mai bune pentru­­ a-şi reface sănătatea.­­ In clişeu : clădirea sanatoriului. (Foto: M. C­OC) La căminele culturale săteşti CONSTANŢA (coresp. „Scinteii"). In sala căminului cultural din Negru Vodă, in prezenţa a peste 400 de per­soane, a fost prezentată conferinţa „Despre folosirea energiei atomice in scopuri paşnice in Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie, populară". In comuna Techirghiol, tovarăşul Vicol Oprea, membru al comitetului regional P.M.R. Constanţa a ţinut conferinţa: „însemnătatea internaţional a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie". La manifestările şi conferinţele pre­zentate pină acum la căminele cultu­rale din raionul Negru Vodă au asis­tat aproape 10.000 persoane. Sesiune de comunicări ştiinţifice Joi dimineaţă s-a deschis sesiunea ştiinţifică de comunicări a institutelor secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice a Academiei R. P. Române, organizată cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Rodnicia unei colaborări prieteneşti In chip firesc am fost înclinaţi să tratăm problema rodniciei relaţiilor Acad. ST. MILCU secretar prim al Academiei R. P. Romine romîno-sovietice tn ___ domeniul ştiinţei folosindu-ne de bogatul material fap­tic care poate documenta convingător această realitate. Dar ni s-a părut mult mai util să ne îndreptăm atenţia in prinţul rind asupra elementelor esen­ţiale care au generat această rodnicie. Eliberarea patriei noastre, organizarea statului democrat popular, sprijinul a­­cordat de acesta ştiinţelor, însuşirea de către savanţii noştri a concepţiei marxist-leniniste au fost premizere fără de care nu erau de conceput pu­ternicele legături de colaborare fră­ţească pe tărîmul ştiinţei intre Uniu­nea Sovietică şi R.P. Romînă. Această colaborare s-a concretizat mai ales prin stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor organizatorice şi personale intre oa­menii de ştiinţă ai celor două ţări, încă din secolul trecut ştiinţa noa­stră a fost puternic influenţată de şco­­lile occidentale în toate domeniile de activitate ştiinţifică. Această influenţă, deşi in multe privinţe pozitivă, a a­­vut totuşi un­ caracter de subordonare datorită în bună parte şi situaţiei poli­­tice interne, şi nivelului de producţie şi de viaţă scăzut al poporului nostru. O serie de oameni de ştiinţă români, pentru a se putea afirma, au năzuit şi au reuşit să pătrundă în laboratoa­­rele unor institute de cercetări cu tra­diţii vechi ştiinţifice în Apus. Unii au obţinut acolo rezultate de importanţă mondială. Situaţia ştiinţei romîneşti insă nu devenea, prin aceasta, mult mai bună. Contactul cu ştiinţa apu­seană crea, în aceste condiţii, la mulţi cercetători un complex de inferioritate. Zidul izolator ridicat în faţa ştiinţei sovietice a împiedicat în bună mă­sură, înainte de 23 August 1944, cu­noaşterea acesteia şi exercitarea influ­enţei sale­ binefăcătoare asupra ştiin­ţei romîneşti. După 23 August, odată surpat acest zid, s-a deschis era unei colaborări rodnice în toate domeniile ştiinţei. Marile realizări obţinute de oamenii de ştiinţă din ţara socialis­mului, dar mai cu seamă stilul de muncă al savanţilor sovietici — carac­terizat printr-o înaltă exigenţă, prin discuţii creatoare, prin critică şi aju­tor tovărăşesc — au stimulat puter­nic pe oamenii noştri de ştiinţă, încre­derea lor în forţele proprii, în viitorul şi perspectivei ştiinţei romîneşti. Intr-un şir de domenii ştiinţa sovietică a ajuns şi în trecut în scurt timp ştiinţa celor mai înaintate ţări din lume. Exemplul acestei ştiinţe ne-a dovedit că rămînerea noastră în urmă nu este o fatalitate — aşa cum socoteau mai înainte chiar uneie spi­rite luminate— ci o etapă legată de anume condiţii înlăturate pentru tot­deauna. Omul de ştiin­ţă, care prin ex­celenţă apreciază cunoaşterea, adevă­rul,a primit o dovadă palpabilă despre ^3------ ------* largile şi nebănui­­tele posibilităţi­ pe care ie oferă ştiin­ţe: socialismul... Deosebit de im­portantă este ideea legăturii cercetării ştiin­­ifice cu prac­­tica­ cu producţia. Practica pune me­reu în faţa ştiinţei noi probleme teo­retice, constituind totodată singurul mijloc real de verificare a noilor teorii ştiinţifice Din strinsa legătură a stiin­­ţei cu practica rezultă foloase deopo­­trivă de mari pentru amindouă. Des­chiderea unor perspective largi de aplicare a descoperirilor ştiinţifice în vederea ridicării producţiei, nivelului de tratate, pe lingă aceasta, pentru cercetător, o importanţă morală pri­­mordială. Ştiinţa sovietică, dezvoltată în con­­­diţiile create de Revoluţia din Octom­brie, condensează esenţa practicii a milioane de oameni. Am avut marele avantaj de a primi această experienţă acumulată şi de a o folosi în mod creator, potrivit condiţiilor de dezvol-­ tare ale ştiinţei noastre. Poziţia de prim plan acordată ştiin­­ţei în construcţia socialismului se în­temeiază pe ideea punerii creaţiei ştiinţifice in folosul poporului. Ştiin­ţa sovietică a ridicat la cel mai înalt grad acest principiu, care se verifică în uriaşele transformări parcurse în 40 de ani de la re­voluţie. Principiul s-a verificat şi în contribuţia adusă de oamenii noştri de ştiinţă în rezolvarea problemelor puse de industrializare, de dezvoltarea me­talurgiei, a mineritului, a electrificării, a biofizicii aplicate, în lupta pentru valorificarea resurselor naturale, pen­tru apărarea sănătăţii maselor munci­toare şi pentru ridicarea nivelului ge­­neral de trai şi de cultură. * Pe lîngă concepţia înaintată, pro­gresistă, un factor de progres in cercetare l-au constituit ideile privind organizarea activităţii, metodele de lucru, ţinuta cercetătorului. Progresele realizate în ţara noastră prin cunoaşterea şi însuşirea metode­lor de muncă ştiinţifică sovietice con­stituie unul din capitolele cele mai caracteristice ale legăturilor dintre ceie două ştiinţe. În ceie mai variate do­menii şi la ceie mai diferite niveluri,a­­ceastă metodică înaintată a transmis de asemenea o importantă experienţă acumulată, cuprinzind atit aspectele generate ale metodelor cit şi pe acelea specifice fiecărui domeniu.­­Mai este oare necesar să amintim rolul pe care-l are in ştiinţa noastră aplicarea planificării cercetărilor, a muncii de cercetare in­corectiv, a echi­­peior complexe, a colaborării dintre savanţi şi tehnicieni, a metodelor de trecere de la cercetarea de laborator la aplicarea în producţie? Aceste metode de lucru ne-au îngă­duit să obţinem in muite domenii re­zultate valoroase într-un timp scurt şi să folosim toate posibilităţile crea­toare ale poporului nostru. De pildă, numeroase cercetări în biologie şi a­­gricultură au fost întreprinse pe baza concepţiei şi metodelor micturiniste. în medicină a fost folosită expe­rienţa sovietică în ceea ce priveşte or­ganizarea­ profilaxiei, a asistenţei ma­mei şi copilului în combaterea unor boli de masă care înainte făceau ra­vagii, inspectat in mediul rural, ca sifilisul, tuberculoza guşa endemică, apoi combaterea bolilor profesionaie, etc. In muite domenii aie știintei me­dicate sînt folosite metode si tehnici realizate de medicii sovietici. Este de asemenea unanim cunoscut sprijinul multilateral acordat organi­zării cercetărilor atomice. Institutul de fizică atomică al Academiei R.P. Romí­ne este dotat cu un reactor livrat de U.R.S.S. Sîntem în prezent una dintre puţinele ţări din lume care au reactor atomic, intregul complex de labora­(Continuare in pag. H-a, col. 2—4) In ziua schimbului de onoare ORASUL STALIN (coresp. „Sein­­tembrie. In această zi, echipa prim­ar' uzinei de tractoare topitorului Eugen Berky a elaborat i6 „Ernst Thaimann" din Orasul Stalin . ,,, , , , ,. . . au organizat ieri un schimb de onoare 'a '"P**""' e'"tr.c, r'ahz.nd in cinstea ceiei de-a 40-a aniversări a cea mai mare producţie de la intrarea Marii Revoluţii Socialiste din Oc­­in funcţiune a acestui agregat. Adunarea festivă a mineritor CIMPULUNG MUSCEL (coresp. „Scinteii"). — In bazinul carbonifer Schitu Goleşti a avut loc o adunare festivă închinată celei de a 40-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Sutele de muncitori, mineri, ingineri, tehnicieni şi funcţionari prezenţi la această adunare au ascultat expunerea tov. Alexandru Rimbu, secretar al Co­mitetului regional de partid Piteşti, privind însemnătatea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In încheiere s-a dat citire unei fele­­grame de salut adresate C. C. al P.C.U.S. U. R. S. S. Maşina de construit case O adevărată revoluţie in domeniu! ştţă, se poate lucra cu ea in tot tim­­construcţiilor prevesteşte gigantica pui anului. maşină creată recent la Moscova şi Maşina se demontează cu uşurinţă care este in stare să inaiţe case de­şi poate fi transportată de la şantier 5 etaje, din cărămizi — in 50—60 zile. la şantier de un camion cu remorcă din piese prefabricate — in 14—18 in 32 de curse, zite. Această minunată maşină — unică Maşina are o inălţime de 33 me­­tri şi se sprijină pe epi­onu­i­eta- Het, aflaţi la o distanţă de 27 me­tri una! de aita!, ceea ce corespun­de itră­ţimii şi lă­­ţimii caseior. Mecanisme!e ma­şinii, fără să fie nevoie de sche!e, ridică mortaru!. cărămiziie şi t ea­­şează ia !octt! po­trivit cu o iuţeală uimitoare. Tot e!e montează tocurite uşitor, ferestreior, diferite instalaţii sanitare etc. Ma­­cara!ele cu care este înzestrată ma­şina pot ridica pină la 15 tone fiecare. Comanda tutu­ror acestor meca­nisme se face din­­tr-o cabină care se mişcă cu uşu­rinţă in toate di­­recţiiie, putindu-se invirti chiar in jurul axei sale. Legătura intre diferiteie locuri de muncă a!e uriaşei maşini, deser­vită de zece oameni, se face prin radio. Proiectoarele puternice dau posibilitatea să se lucreze şi noap­tea. Locurie de muncă­­tind bine a­­părate de p­oate, frig, ninsoare, cr­in lume — care foboseşte metodele industriale apucate pină in prezent turnat in uzine, a fost construită de Uzina nr. 5 din Moscova a Ministe­rului de construcţii de maşini pen­tru transporturi a­ U.R.S.S. In clişeu: Maşina care construieşte case

Next