Scînteia, noiembrie 1957 (Anul 26, nr. 4050-4075)
1957-11-01 / nr. 4050
jRe zon H 7 aftn n tco/audfa re ............................................................................................................................................. primu din Banat cu agricultura compect cooperativizata SfNNICOLAU MARE (coresp.„Scînteii").D In preajma celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în toate cele 25 comune ale raionului Sinnicolau Mare a fost terminată cooperativizarea agriculturii. Toţi ţăranii muncitori din raion au păşit pe drumul agriculturii socialiste. In raion există astăzi 25 de gospodării agricole colective, cu 6050 familii şi 25.068 ha. teren, 54 întovărăşiri cu 7806 familii şi 29848 ha. teren, precum şi o cooperativă agricolă curentă, în care 40 familii lucrează laolaltă 190 ha teren. Cel mai puternic îndemn pentru ţăranii muncitori individuali i-au constituit realizările obţinute în sectorul socialistei agriculturii. Colectiviştii din Lovrin au obţinut în medie 2169 kg. grîu la ha., în timp ce insectorul trumuna, media obţinută a fost de numai 980 kg. De asemenea colectiviştii din comuna Pesac au obţinut 7000 kg. porumb ştiuieţi la ha., iar cei din Urhei, 35.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. Intovărăşiţii din Variaş au obţinut 5500 kg. porumb la ha. Multe gospodării colective ca cele din Cenad, Lovrin, Sînnicolau Mare, Variaş etc. sunt azi milionare. Sute şi mii de colectivişti şi întovărăşiţi şi-au cumpărat aparate de radio şi mobilă nouă, iar un număr de 1170 dintre ei îşi construiesc, în prezent, case noi. Terminarea cooperativizării agriculturii raionului Sînnicolau Mare constituie un exemplu însufleţitor pentru toţi ţăranii muncitori de pe ogoarele bănăţene, pentru a păşi pe calea unei vieţi îmbelşugate şi fe-W Aproape 14.000 familii cu circa 60.000 ha. au păşit pe drumul agriculturii socialiste. W Puterea exemplului gospodăriilor colective minortare. ttMTMMIUL A6H0700TEHNIH RE MASA Una dintre marile prefaceri petrecute în anii regimului democrat-popular in viaţa satului nostru constă in creşterea contitruă a nivelului cultural al ţărănimii. Sute şi sute de mii de ţărani muncitori au devenit oameni luminaţi, care văd mai departe de gardul gospodăriei lar, ştiu să smulgă pămintului recolte mai bune şi ştiu să judece cum se cuvine şi evenimentele internaţionale. Această adincă transformare nu s-a produs de la sine. Este rodul întregii politici a partidului şi guvernului la sate. Cele mai variate mijloace — munca politică de masă, şcoala, biblioteca, presa, radioul, căminul cuitural etc. — sunt târg folosite pentru cuituraiizarea maselor ţărănimii. De la un an, la altul, invăţămintul agrozootehnic de masă cuprinde in cercuri mesaje tot mai mulţi oameni ai muncii de la sate. Numai în iarna trecută, de pildă,cursuriie şi cercurile agrozootehnice au fost urmate de peste 392.000 de ţărani. Peste puţin timp la sate şi in unităţiie agricole socialiste începe un nou an in invăţămintul agrozootehnic de clasă. Este de datoria sfaturilor populare, a organeior agricole şi a conduceriior de unităţi să asigure toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii in acest domeniu. Trebuie inlăturate cu hotărire tipsuriie manifestate în uneie raioane in cursul anului trecut, cind nu s-au asigurat din vreme săli de cursuri incălzite şi înminate, material didactic etc. Un rol deosebit in atragerea unor mase mai largi la cursuri şi cercuri agrozootehnice, în ridicarea nivelului acestor forme de invăţămint iiau rectorii, inginerii şi tehnicienii, învăţătorii, fruntaşii in agricultură, cărora li se încredinţează această sarcină sînt chemaţi să depună stăruinţă şi pasiune spre a ţine recţii interesante, bogat ilustrate cu exemple tocate concrete. Fruntaşii în producţie pot da un insemnat ajutor rectoriior aict în organizarea cercuriior şi cursuriior, cit şi in lămurirea şi legarea de practică a cunoştinţelor predate. Buna organizare şi desfăşurare a învăţămintului agrozootehnic de masă depinde în cea mai mare măsură de activitatea comitetelor comunale de partid şi a organizaţiilor de bază din sate şi unităţi agricole socialiste. Comuniştii trebuie să fie un permanent exemplu de stăruinţă la învăţătură şi să desfăşoare o intensă muncă de lămurire pentru antrenarea celorlalţi cursanţi la recţii şi experienţe practice, insuşindu-şi şi aplicind cunoştinţele agrozootehnice, ţăranii muncitori şi lucrătorii din unităţile agricole socialiste vor obţine recolte bogate şi producţii sporite de la animale. PROLETAR! DIN* TOATE ȚĂRILE, ITELTIVA AMUL XXVH Mr. 4053 ] Vineri 1 noiembrie 1957 4 PAGM1 - 20 BAN! REGIUNEA HUNEDOARA a terminat înstimînţările de toamnă DEVA (coresp. „Scinteii"). — In rerăşiţi şi ţăranii cu gospodării individuale giunea Hunedoara a fost îndeplinit pla pentru a folosi timpul prielnic şi înul însămînţărilor de toamnă. Acesttreaga capacitate a maşinilor şi utilajesucces se datoreşte eforturilor depuse de regiune continuă intens către mecanizatorii din gospodăriile de munca pentru realizarea şi depăşirea stat şi S.M.T.-uri, de colectivişti, în tavă planului de arături adînci de toamnă. Iaşu! va fi alimentat cu energie electrică de la Boneşti !ANI (coresp. „Scinteii"). — Iaşu! va fi racordat la iinia de viată tensiune alimentată de termocentrala Borzeşti. Lucrările au început in luna iunie. Acum, muncitorii, tehnicienii şi inginerii Trustului „Electro-Montaj" din Bucureşti execută diferite lucrări pe traseul Roman-Iaşi, lung de 60 de kilometri. S-au turnatuadaţtite pentru stupii purtati de beton pină in apropierea oraşului Iaşi, s-au instalat 190 de stupi şi pitoni metalici. Muncitorii de pe acest şantier s-au angajat să pună ţinta in funcțiune cu o lună de zile mai devreme decit data stabilită. 1.500.000 lei economii La începutul acestui an, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al uzinei „Boleslav Bierut" din Capitală şi-a luat angajamentul să realizeze pină la 30 Decembrie economii in valoare de 300.000 iei. Prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice şi valorificarea resurselor interne s-a reuşit ca numai pînă la 23 August suma economiilor să fie de 900.000 lei. întrecerea pentru realizarea de economii a pornit după această dată cu şi mai mare însufleţire. Acum, in ajun de 7 Noiembrie, colectivul uzinei a inscris pe panoul său de onoare economii de 1.500.000 lei. ieri la Bucureşti A fost văzută racheta sate!itu!ui artificia! La 11 octombrie a. c. ora 18:58 racheta purtătoare a sate îtu!uî artifîcial a pămîntului a fost văzută în Observatoruî Astronomic din Bucureşti mişclndu se pe o mică porţiune a traiectoriei in apropierea orizontului, In direcţia nordnord-est, trecând sub constelaţia Perseu. La cea mai mare strălucire, racheta a apărut ca o stea de mărimea a doua, de culoare alb albastră, cu o mişcare mai înceată ca a unui meteor. (Agerpres) In fiecare secţie a fabricii de rulmenţi din Birlad lucrează maşini şi utilaje moderne, de inartă productivitate. Multe dintre acestea poartă inscripţia uzinelor constructoare de maşini din Uniunea Sovietică. In clişeu: Curat, igienic şi fără eforturi fizice mari lucrează muncitorii fabricii carcasele de rulmenți la presele mecanice sovietice. In preajma aniversam tarelui Octomerh ============^============================^========^c============^==^^ ieri dimineaţa, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S., care ne vizitează ţara, a depus coroane de fiori la Monumentul Eroiior Patriei şi la Monumentul Eroiior Sovietici. In cușeu : Depunerea coroanei la Monumentul Eroilor Patriei. Cu vechi membri ai P.C.U.S. prin Capitală Un infanterist, un aviator şi un marinar imortalizaţi in ansamblu! sculptura! ridicat in memoria eroilor patriei căzuţi in lupta împotriva fascismului străjuie piaţa din faţa Academiei Miltare. La picioarele piedestau!ui, participanţii la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, delegaţia de vechi membri ai P.C.U.S., in frunte cu A. F. Gorkin, care ne vizitează ţara, depune o coroană de fiori. Ceva mai tîrziu o altă ceremonie solemnă are loc la monumen-tul eroilor sovietici din piaţa Victoriei. In aceeaşi dimineaţă membrii delegaţiei au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S., unde au fost primiţi de acad. prof. dr. C. L Parhon, preşedintele A.R.L.U.S.-ului, acad. P. Constantinescu-Iaşi, Ofelia Manole, Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai A.R.L.U.S.-ului, precum şi de membri ai Consiliului general A.R.L.U.S. A. F. Gorkin, conducătorul delegaţiei, a mulţumit pentru calda primire făcută şi a inminat acad. prof. dr. C. I. Parhon discuri imprimate cu cuvintările rostite de V. I. Lenin şi albumul „40 de ani de putere sovietică". In cursul după-amiezii oaspeţii au vizitat Muzeul de Artă al R. P. Romine. Seara oaspeţii au asistat la Teatru de Operă şi Băiet al R. P. Romine la spectacolul cu opera „Tosca" de Puccini. Ce au adus Băicoi BMSBBM BE BBBBBÎTMBtE A SMEMBLBt BE SBMMZiME In scheia petroliferă Băicoi se ex- vităţii muncii a crescut şi cîştigul perimentează măsuriie de imbunătă- muncitorilor. In lunile trecute cîştiţtrea sistemului de salarizare şi norgul mediu a fost cu 16-18% mai mare a muncii. Rezultatele obţinu mare faţă de ciştigurile medii realite in iuniie de experimentare sunt îmbucurătoare.zate in primul semestru. Sondorii Gheorghe Bobea şi Nicolae Radu, podarul Boşilcă Constantin şi mulţi alţii au cîştigat lunar cu 150—250 lei mai mult faţă de lunile anterioare experimentării. Salariul tarifar reprezintă acum cea mai mare parte din ciştig : 75—85 la sută. Producţie mai mare — cîştiguri sporite In lunile care au trecut de la începerea experimentării, petroliştii schelei Băicoi au obţinut circa 3500 tone ţiţei peste sarcinile de plan. Productivitatea muncii a crescut in această perioadă cu 4-5% faţă de primul semestru al anului. Ca urmare a creşterii producţiei şi producţi- Pregătiri făcute din vreme In perioada consultării şi apoi în perioada experimentării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii, s-a acordat o mare atenţie perfecţionării procesului tehnologic în vederea ridicării continue a producţiei şi productivităţii muncii. Fiecare consfătuire de producţie a fost prilej de noi propuneri. Iată numai citeva din acestea. Cristian Anton, sondor în sectorul Seninul, şi Alexandru Mocanu, sondor la parcul 66 au propus să se înlocuiască ventilele slabe şi să se repare conductele defecte pentru inlăturarea risipei de aburi. Propunerea lor a fost binevenită. Azi, trecind prin schelă, nu mai observi nicăieri pierderi de aj îng. N. PANTILIEL coresp. „Scinteii" (continuare in pag. 1!-a, col. 4-5) bătînd tendința unor tehnicieni din schelă de a nu-şi bate capul cu întocmirea normativelor şi stabilirea timpilor de lucru pentru o serie de lucrări de bază care pot şi trebuie să fie normate. In schela Băicoi toate lucrările pregătitoare au fost încheiate înainte de 1 iulie — data începerii experimentării. La încadrarea muncitorilor în noile categorii de salarizare, comisia de salarizare a ţinut cont de propunerile sondorilor. Acest mod de lucru s-a dovedit a fi foarte bun. Numărul muncitorilor care au făcut In schela Băicoi, pregătirea acţiv- contestaţii în legătură cu încadrarea a fost mic. In fsecţia a IV-a, bunăoară, numai 3 din cei, 74 de muncitori ai secţiei au contestat încadrările ce li s-au făcut. Două dintre aceste contestaţii — considerate juste — au fost rezolvate în favoarea muncitorilor.Anii de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii a început incă din luna aprilie. Atunci s-a organizat o largă consultare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în privinţa măsurilor ce trebuie luate pentru ca acţiunea de experimentare să se desfăşoare cu succes. Consfătuirile de producţie care s-au ţinut in acea perioadă, multe dintre adunările organizaţiilor de bază au inscris pe ordinea lor de zi aceeaşi problemă: experimentarea. — Sondorii din brigăzile de producţie ar fi bine să lucreze in regie — a propus la una din aceste adunări muncitorul Victor Constantin din secţia a V-a. El a motivat propunerea făcută . Normele nu pot fi calculate precis. Ele sunt stabilite prin comparaţie, pe baze statistice. De aceeaşi părere au fost atunci mulţi sondori. Maistrul Nicolae Ion a propus ca şi brigăzile de intervenţie să lucreze în regie. Alţii, dimpotrivă, au susţinut ca acestea să rămină tot un acord, deoarece la lucrările de intervenţii se pot stabili norme cu motivare tehnică. Zeci de păreri, zeci de propuneri ! Comisia de salarizare trebuie să analizeze cu atenție propunerile făcute. com- Propuneri, măsuri... 5 Pe frumoasa vaie a Iasului, raionul Curtea de Argeş, s-a construit in ultimii ani un sanatoriul T.B.C. cu 500 de paturi. Sanatoriul e dotat cu aparate moderne. îngrijirea medicală pe care o primesc aci, ca şi frumuseţea şi liniştea privetiştilor pitoreşti, oferă bolnavilor condiţii din cele mai bune pentru a-şi reface sănătatea. In clişeu : clădirea sanatoriului. (Foto: M. COC) La căminele culturale săteşti CONSTANŢA (coresp. „Scinteii"). In sala căminului cultural din Negru Vodă, in prezenţa a peste 400 de persoane, a fost prezentată conferinţa „Despre folosirea energiei atomice in scopuri paşnice in Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie, populară". In comuna Techirghiol, tovarăşul Vicol Oprea, membru al comitetului regional P.M.R. Constanţa a ţinut conferinţa: „însemnătatea internaţional a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie". La manifestările şi conferinţele prezentate pină acum la căminele culturale din raionul Negru Vodă au asistat aproape 10.000 persoane. Sesiune de comunicări ştiinţifice Joi dimineaţă s-a deschis sesiunea ştiinţifică de comunicări a institutelor secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice a Academiei R. P. Române, organizată cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Rodnicia unei colaborări prieteneşti In chip firesc am fost înclinaţi să tratăm problema rodniciei relaţiilor Acad. ST. MILCU secretar prim al Academiei R. P. Romine romîno-sovietice tn ___ domeniul ştiinţei folosindu-ne de bogatul material faptic care poate documenta convingător această realitate. Dar ni s-a părut mult mai util să ne îndreptăm atenţia in prinţul rind asupra elementelor esenţiale care au generat această rodnicie. Eliberarea patriei noastre, organizarea statului democrat popular, sprijinul acordat de acesta ştiinţelor, însuşirea de către savanţii noştri a concepţiei marxist-leniniste au fost premizere fără de care nu erau de conceput puternicele legături de colaborare frăţească pe tărîmul ştiinţei intre Uniunea Sovietică şi R.P. Romînă. Această colaborare s-a concretizat mai ales prin stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor organizatorice şi personale intre oamenii de ştiinţă ai celor două ţări, încă din secolul trecut ştiinţa noastră a fost puternic influenţată de şcolile occidentale în toate domeniile de activitate ştiinţifică. Această influenţă, deşi in multe privinţe pozitivă, a avut totuşi un caracter de subordonare datorită în bună parte şi situaţiei politice interne, şi nivelului de producţie şi de viaţă scăzut al poporului nostru. O serie de oameni de ştiinţă români, pentru a se putea afirma, au năzuit şi au reuşit să pătrundă în laboratoarele unor institute de cercetări cu tradiţii vechi ştiinţifice în Apus. Unii au obţinut acolo rezultate de importanţă mondială. Situaţia ştiinţei romîneşti insă nu devenea, prin aceasta, mult mai bună. Contactul cu ştiinţa apuseană crea, în aceste condiţii, la mulţi cercetători un complex de inferioritate. Zidul izolator ridicat în faţa ştiinţei sovietice a împiedicat în bună măsură, înainte de 23 August 1944, cunoaşterea acesteia şi exercitarea influenţei sale binefăcătoare asupra ştiinţei romîneşti. După 23 August, odată surpat acest zid, s-a deschis era unei colaborări rodnice în toate domeniile ştiinţei. Marile realizări obţinute de oamenii de ştiinţă din ţara socialismului, dar mai cu seamă stilul de muncă al savanţilor sovietici — caracterizat printr-o înaltă exigenţă, prin discuţii creatoare, prin critică şi ajutor tovărăşesc — au stimulat puternic pe oamenii noştri de ştiinţă, încrederea lor în forţele proprii, în viitorul şi perspectivei ştiinţei romîneşti. Intr-un şir de domenii ştiinţa sovietică a ajuns şi în trecut în scurt timp ştiinţa celor mai înaintate ţări din lume. Exemplul acestei ştiinţe ne-a dovedit că rămînerea noastră în urmă nu este o fatalitate — aşa cum socoteau mai înainte chiar uneie spirite luminate— ci o etapă legată de anume condiţii înlăturate pentru totdeauna. Omul de ştiinţă, care prin excelenţă apreciază cunoaşterea, adevărul,a primit o dovadă palpabilă despre ^3------ ------* largile şi nebănuitele posibilităţi pe care ie oferă ştiinţe: socialismul... Deosebit de importantă este ideea legăturii cercetării ştiinifice cu practica cu producţia. Practica pune mereu în faţa ştiinţei noi probleme teoretice, constituind totodată singurul mijloc real de verificare a noilor teorii ştiinţifice Din strinsa legătură a stiinţei cu practica rezultă foloase deopotrivă de mari pentru amindouă. Deschiderea unor perspective largi de aplicare a descoperirilor ştiinţifice în vederea ridicării producţiei, nivelului de tratate, pe lingă aceasta, pentru cercetător, o importanţă morală primordială. Ştiinţa sovietică, dezvoltată în condiţiile create de Revoluţia din Octombrie, condensează esenţa practicii a milioane de oameni. Am avut marele avantaj de a primi această experienţă acumulată şi de a o folosi în mod creator, potrivit condiţiilor de dezvol- tare ale ştiinţei noastre. Poziţia de prim plan acordată ştiinţei în construcţia socialismului se întemeiază pe ideea punerii creaţiei ştiinţifice in folosul poporului. Ştiinţa sovietică a ridicat la cel mai înalt grad acest principiu, care se verifică în uriaşele transformări parcurse în 40 de ani de la revoluţie. Principiul s-a verificat şi în contribuţia adusă de oamenii noştri de ştiinţă în rezolvarea problemelor puse de industrializare, de dezvoltarea metalurgiei, a mineritului, a electrificării, a biofizicii aplicate, în lupta pentru valorificarea resurselor naturale, pentru apărarea sănătăţii maselor muncitoare şi pentru ridicarea nivelului general de trai şi de cultură. * Pe lîngă concepţia înaintată, progresistă, un factor de progres in cercetare l-au constituit ideile privind organizarea activităţii, metodele de lucru, ţinuta cercetătorului. Progresele realizate în ţara noastră prin cunoaşterea şi însuşirea metodelor de muncă ştiinţifică sovietice constituie unul din capitolele cele mai caracteristice ale legăturilor dintre ceie două ştiinţe. În ceie mai variate domenii şi la ceie mai diferite niveluri,această metodică înaintată a transmis de asemenea o importantă experienţă acumulată, cuprinzind atit aspectele generate ale metodelor cit şi pe acelea specifice fiecărui domeniu.Mai este oare necesar să amintim rolul pe care-l are in ştiinţa noastră aplicarea planificării cercetărilor, a muncii de cercetare incorectiv, a echipeior complexe, a colaborării dintre savanţi şi tehnicieni, a metodelor de trecere de la cercetarea de laborator la aplicarea în producţie? Aceste metode de lucru ne-au îngăduit să obţinem in muite domenii rezultate valoroase într-un timp scurt şi să folosim toate posibilităţile creatoare ale poporului nostru. De pildă, numeroase cercetări în biologie şi agricultură au fost întreprinse pe baza concepţiei şi metodelor micturiniste. în medicină a fost folosită experienţa sovietică în ceea ce priveşte organizarea profilaxiei, a asistenţei mamei şi copilului în combaterea unor boli de masă care înainte făceau ravagii, inspectat in mediul rural, ca sifilisul, tuberculoza guşa endemică, apoi combaterea bolilor profesionaie, etc. In muite domenii aie știintei medicate sînt folosite metode si tehnici realizate de medicii sovietici. Este de asemenea unanim cunoscut sprijinul multilateral acordat organizării cercetărilor atomice. Institutul de fizică atomică al Academiei R.P. Romíne este dotat cu un reactor livrat de U.R.S.S. Sîntem în prezent una dintre puţinele ţări din lume care au reactor atomic, intregul complex de labora(Continuare in pag. H-a, col. 2—4) In ziua schimbului de onoare ORASUL STALIN (coresp. „Seintembrie. In această zi, echipa primar' uzinei de tractoare topitorului Eugen Berky a elaborat i6 „Ernst Thaimann" din Orasul Stalin . ,,, , , , ,. . . au organizat ieri un schimb de onoare 'a '"P**""' e'"tr.c, r'ahz.nd in cinstea ceiei de-a 40-a aniversări a cea mai mare producţie de la intrarea Marii Revoluţii Socialiste din Ocin funcţiune a acestui agregat. Adunarea festivă a mineritor CIMPULUNG MUSCEL (coresp. „Scinteii"). — In bazinul carbonifer Schitu Goleşti a avut loc o adunare festivă închinată celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Sutele de muncitori, mineri, ingineri, tehnicieni şi funcţionari prezenţi la această adunare au ascultat expunerea tov. Alexandru Rimbu, secretar al Comitetului regional de partid Piteşti, privind însemnătatea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In încheiere s-a dat citire unei felegrame de salut adresate C. C. al P.C.U.S. U. R. S. S. Maşina de construit case O adevărată revoluţie in domeniu! ştţă, se poate lucra cu ea in tot timconstrucţiilor prevesteşte gigantica pui anului. maşină creată recent la Moscova şi Maşina se demontează cu uşurinţă care este in stare să inaiţe case deşi poate fi transportată de la şantier 5 etaje, din cărămizi — in 50—60 zile. la şantier de un camion cu remorcă din piese prefabricate — in 14—18 in 32 de curse, zite. Această minunată maşină — unică Maşina are o inălţime de 33 metri şi se sprijină pe epionuieta- Het, aflaţi la o distanţă de 27 metri una! de aita!, ceea ce corespunde itrăţimii şi lăţimii caseior. Mecanisme!e maşinii, fără să fie nevoie de sche!e, ridică mortaru!. cărămiziie şi t eaşează ia !octt! potrivit cu o iuţeală uimitoare. Tot e!e montează tocurite uşitor, ferestreior, diferite instalaţii sanitare etc. Macara!ele cu care este înzestrată maşina pot ridica pină la 15 tone fiecare. Comanda tuturor acestor mecanisme se face dintr-o cabină care se mişcă cu uşurinţă in toate direcţiiie, putindu-se invirti chiar in jurul axei sale. Legătura intre diferiteie locuri de muncă a!e uriaşei maşini, deservită de zece oameni, se face prin radio. Proiectoarele puternice dau posibilitatea să se lucreze şi noaptea. Locurie de muncătind bine apărate de poate, frig, ninsoare, crin lume — care foboseşte metodele industriale apucate pină in prezent turnat in uzine, a fost construită de Uzina nr. 5 din Moscova a Ministerului de construcţii de maşini pentru transporturi a U.R.S.S. In clişeu: Maşina care construieşte case