Scînteia, noiembrie 1957 (Anul 26, nr. 4050-4075)
1957-11-01 / nr. 4050
Pag. Strugurii colectiviștilor Intregu! sat UMfa. Cit erifesuii de mare HM se vorbea despre altceva decit despre gospodăria colectivă. Chiaburii făceau proorociri negre. — Ai auzit ?! Cine a mai pomenit să facă colectivă ca viei O să inuwiste iepuri printre leutici in foc să culeagă struguri ! Pe ce se bizuiau asemenea clevetiri veninoase ? Trecuseră ani de la înfiinţarea primestor gospodării agricole colective in satele in care ţăranii se ocupă mai aies ca chitura cerealelor. Şi pentru că în satele ei comuneie din zona viticolă nu se desfăşura o mancă politică şi organizatorică temeinică pentru organizarea de gospodării colective, isi făcuse ioc părerea că nu se pot face gospodării colective viticole. Via poate fi lucrată cum trebuie numai dacă fiecare-si îngrijește bucata lui — spuneau unii. $i-apoi e mai greu să comasezi vine decit niste terenuri care n-au nimic pe ele Vorbe... Cele 16 familii din Ţifeşti, care apucaseră pe acest drum, erau hotărite să facă treabă. Voiau să spargă gheaţa, cum se spune, să arate tuturor că via poate fi lucrată mai bine în gospodăria colectivă. Au organizat gospodăria doar cu 17 ha. de vie şi 10 ba. de pămint arabil. Ca preşedinte l-au ales pe Gheorghe Postolache, unul dintre oamenii CM vază in sat. De la început oamenii au prins să vină la lucru cu toată dragostea. Unii ca Sava Paraschiv, Costică Gufu, Nicolae Postolache erau nelipsiți cu întreaga familie. Toamna, cind se numără bobocii, baianța trăgea mai muit in partea ceior din colectivă. 1.000 kg. struguri la ha. mai muit decit oricare om din sat. La adunarea de împărţire a venituriior veniseră o mulţime de oameni atît din Ţifeşti, cit şi din Bădineşti, Diocheţi şi din aite comune învecinate. Au avut şi ce vedea. 50 de iei la zi muncă, iar pe deasupra vin, precum şi porumb, legume şi. Pentru zile de muncă făcute, Costică Guţu a primit 28.000 iei, Gheorghe Postolache 21.000 iei, Paraschiv Save aproape 20.000 iei. Pe cîţiva individuali nu i-a mai putut răbda inima să stea deoparte. Nouă dintre ei au şi făcut pe loc cerere ca să fie primiţi în gospodărie. Asta a fost la sfîrşitul anului 1956. După împărţirea veniturilor, altă făină se macină de acum la moara gospodăriei. Membrii de partid, ajutaţi de instructorul teritorial ai comitetului raional de partid, au format echipe de agitatori care mergeau din casă in casă şi stăteau de vorbă cu ţăranii muncitori din sat. Numărul colectiviştilor a ajuns la 70. Şi treaba a început să fie organizată altfel. Unii au început să lucreze lîngă Gîrla Morilor la punctul Gri_______________goreşti pentru irigatul culturilor de legume şi porumb. Alţii au amenajat o pepinieră care va da 100.000 butaşi de viţă de vie. Cei mai mulţi lucrează insă la vie. Averea gospodăriei a ajuns la 50 ha. cu vie, 32 ha. teren arabil, o pepinieră, 300 oi, 2 autocamioane, o clădire nouă pentru sediu etc. Fondul de bază a! gospodăriei număra la sfîrşitul primului an, adică la 31 decembrie 1956 747.558 iei. Anul acesta cu siguranţă că va depăşi minorul. Producţia de struguri e aproape dublă faţă de anul trecut, peste 10.000 kg. la ha. Colectiviştii au vîndut pină acum 60.000 kg struguri de masă şi mai mult de 400.000 kg. struguri pentru vin. Din banii primiţi pe struguri, gospodăria a împărţit ca avans 21 iei la zi muncă. Costică Guţu, care este fruntaş şi în acest an a primit numai ca avans pentru cele 345 zilemuncă efectuate, peste ti.400 iei, Constantin Pricop 7100 iei, iar Vasile Enoiu 7000 iei. — Sperăm ca in acest an să împărţim colectiviştilor cite 70 iei la zi muncă, plus alte produse, îmi spune tov. Gheorghe Postolache, preşedintele gospodăriei. * ...Autocamioanete gospodăriei încărcate cu struguri ieşeau pe poartă îndreptîndu-se către centrul de vinificaţie a întreprinderii vin-alcool. Aici alte autocamioane descărcau struguri de la cele 16 gospodării co- lective viticole înfiinţate de curind in raion. O dovadă în plus că ţăranii viticultori au numai de ciştigat din unirea în gospodării colective. GH. BALTA coresp. „Scinteii" resemnări dintr-o gospodărie colectivă viticolă GENEROZITATE Nu era generozitate. Era un defect de fabricaţie. Ca să nu mai ajungă un comerţ gata lipite, plicurile vor fi supuse unui sistem de uscare prin raze infraroşii. TOMBOLA. Nu, biletele pentru tombolă nu s-au vindut cu forţa. Sfatul popular al raionului Tg. Frumos ne scrie: „Comisia... a ajuns la concluzia că trebuie asigurată participarea la tragere a salariaţilor din raion... Pentru a uşura munca, s-a căzut de acord ca pentru numărul de bitete ce reprezintă circa 20% din numărul salariaţilor instituţiei respective, să se distribuie la ridicarea salariilor la Filiala R.R.P.R. a raionului Tg. Frumos... Am putea fi doar de acord că nu este bună forma aceasta de vînzare a biletelor care are oarecum aspectul unei acţiuni administrative impuse" etc., etc. Ei, cum să aibă oarecum aspectul unei acţiuni administrative impuse, de vreme ce „trebuia asigurată participarea la tragere a salariaţilor"?. ..Şi la urma urmei, — ni se scrie mai departe — chiar aşa să fi fost şi (acei care ne-au sezisat) ar fi ajuna la concluzia că Şi ei costul biletului de tombolă se poate da..." E clar. Tov. secretar I. Smîntînică a dă dreptate. Nu s-au vindut biletele cu forţa. S-a reţinut numai costul tot la salariu, fiindcă... se poate da... FLUIDUL AMINTIRI!. Se pare că nu mai e nevoie de o inovaţie pentru împrospătarea amintirilor. Trustul Extracţiei Momeşti aşteaţita livrarea unor piese pentru a experimenta inovația. n cîteva rînduri , Comuna Nădrag, centru muncitoresc, e lipsită de cîţiva ani de piaţă. Indifele de tirg, producătorii vin cu diferite produse, dar neavind mese pe care să le aşeze, aştern pe jos hirtii şi-şi expun marfa. Problema pieţii s-a ridicat in multe sesiuni ale sfatului popular, s-au încheiat şi citeva procese verbale. Acum e timpul să se ia şi măsuri. Gospodăriile colective din raionul Murgeni se dezvoltă pe zi ce trece. Astfel, colectivele din Fălciu, Cirja şi Vetrişoaia şi-au cumpărat de curind autocamioane, iar ceie din satele Periani şi Rai şi-au mărit şeptelul de animare. Rezultatele munţii din aceste gospodării fac ca numărul membrilor să crească. Recent, in satele igeşti Rai şi Fălciu, mulţi întovărăşiţi s-au înscris in gospodării colective. In anul 1955 s-a Început la mina Rovinari construcţia unui club pentru mineri. Clădirea s-a ridicat la roşu. Mai trebuiau executate lucrări de interior dar intreprinderea 603 construcţii tărăgănează terminarea clubului. Constructorii şi-au luat zeci de angajamente in acest sens. Ultima dată s-au angajat să termine lucrarea de Ziua Minerului. A trecut şi această zi şi clubul tot nu s-a deschis. Oare cine va fi terminat clubul ? 4 Zilele trecute a avut loc o şedinţă plenară a comitetului orăşenesc de partid Buzău, la care au participat şi conducători ai intreprinderilor din Buzău, secretarii organizaţiilor de bază şi preşedinţii comitetelor sindicate din întreprinderi. S-a analizat rezultatele obţinute in experimentarea şi aplicarea sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii. În staţia de sortare a minereului de pe lingă intreprinderea metalurgică „Nicolae Cristea" din Calaţi, screpereie nu funcţionează bineUn screper e demontat de şase luni, iar alte trei sunt mereu defecte. Munca celor ce lucrează la această staţie s-ar uşura, dacă macaraua ce zace acum in pioaie şi vint ar fi utilizată. Conducerea staţiei (director Nicolae Voinescu) ar trebui să se ocupe mai îndeaproape de pregătirile necesare unei bune desfăşurări a muncii in timpul iernii. (După scrisorile trimise de Nicolae Stanca şi Melania Munteanu, Iorgu Burghelea, Em. Bocancios, Ion Nişcoveanu şi Anton Lobodă, corespondenţi voluntari). „ —O— Casa de cuitură a tineretului din raionu! Briviţa Roşie Pe Bulevardul Bucureştii Noi, între filatura „Dacia" şi depoul I.T.B., se inaiţă o construcţie de cărămidă roşie, care a ajuns pînă aproape de acoperiş. Este noua Casă de cultură a tineretului. Aici vin zilnic zeci de tineri din întreprinderile şi instituţiile raionului, care muncesc voluntar un creietor libere pentru a grăbi ritmul construcţiei. Clădirea va cuprinde o sală de spectacole cu 800—1000 de locuri, bibliotecă, sală de lectură, săli de şah, tenis de masă şi litere. Pe terenul de lingă Casa de cultură se va amenaja o bază sportivă cu terenuri de fotbal, tenis, baschet, bazin de inot etc. Pentru Casa de cultură a tineretului au fost alocate 2.800.000 lei. Lucrările sunt executate in proporţie de peste 60 la sută. tf/V727#ÎND, LA BUCURE$1! dregi „Aeros" din Leipzig, cel mai mare circ din R. D. Germană, şi unul din ceie mai mari din lume soseşte un turneu in ţara noastră. Programul va cuprinde numere artistice de circ, băiet pe strmă, zburători excentrici, comici, acrobaţie pe zi şi cinci numere de dresură de animate sălbatice. Vom avea ocazia să urmărim familia lui moş Martin pe biciclete şi motociclete, un număr de dresură mixtă de tigri şi pantere, un carusel de animate sălbatice, o dresură de urşi albi şi... un grup de ţiţei majestuoşi (vezi clişeul alăturat). Va evolua şi un grup de elefanți. Alegeri în organizaţia de bază din gospodăria colectivă CRAIOVA (coresp. „Scinteii"). Zilele trecute, la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai" din comuna Dăbuieni, raionul Gura Jiului, a avut loc adunarea generală a organizaţiei de bază pentru darea de seamă şi alegeri. In raportul prezentat şi in discuţiile purtate s-a subliniat faptul că gospodăria colectivă a obţinut rezultate însemnate. Cu toate că gospodăria colectivă are terenuri nisipoase, colectiviştii au obţinut anul acesta o producţie de 1.500 kg. griu la ha, cu 500 kg. mai mult decit producţia medie obţinută de ţărănii muncitori cu gospodărie individuală. Munca dusă de organizaţia de bază pentru Întărirea economico- organizatorică a gospodăriei colective a fost impletită cu munca de atragere a celorlalţi ţărani muncitori pe făgaşul socialismului. De pildă, comunistul Marin Marcu a stat adeseori de vorbă cu ţăranul muncitor Fiorian Mihai. Au vorbit despre rezuitatele obţinute de gospodărie, despre veniturile colectiviştilor. Rezuitatul:tpv. Fiorian Mihai şi cae! mulţi alţii au făcut cereri de intrare in gospodăria colectivă. In cuvintul ior membrii de partid au criticat o seamă de lipsuri care au existat in activitatea organizaţiei de bază. Conectivistulionitiuţă, de pildă, a arătat că dacă organizaţia de bază ar fi dat o mai mare atenţie pregătirii politico-ideologice a colectiviştiior s-ar fi obţinut rezultate mai bune in ceea ce priveşte atragerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuate in sectorul socialist, în anul trecut invăţămintul de partid din gospodărie a mers defectuos. Propagandistul Vasile Măricuţoiu nu venea bine pregătit. Cu prilejul alegerii noului birou al organizației de bază membrii de partid au făcut propuneri concrete pentru înlăturarea lipsurilor, propuneri care au fost consemnate in hotărirea adoptată de adunarea generală. Pentru gospodine In curind vor apare pe piaţă primele cantităţi de lămpi cu gazifica*tor, produse de fabrica „Metaloglobus" din Capitală. Lampa cu gagiui* cator este superioară lămpii obişnuite cu petrol, avind un consum redus de combustibil. întreprinderea va livra comerţului şi un nou produs de uz casnic, „Vitaminor" - un aparat construit din aluminiu, adaptabil la oale de 3 şi 5 litri, pentru fiertul legumelor In aburi In loc de apă. Prin folosirea sa, vitaminele din legume se păstrează în mare măsură. Primele 5000 bucăţi de „Vitaminor" vor apare In magazine zilele acestea. ScNTE14 Premii din fondul întreprinderii PLOEŞTI (coresp. „Scinteii"). In primele trei trimestre ale acestui an, colectivul rafinăriei nr. 2 din Ploeşti şi-a Îndeplinit în proporţie de tir.36% planul de producţie. Prin valorificarea mai bună a fiecărei tone de ţiţei şi prin scăderea preţului de cost al produselor petrolifere, rafinăria a realizat beneficii peste pian în valoare de 13.400.000 iei. S-au putut aloca astfel, atit din beneficiul planificat, cit mai ales din beneficiul peste pian, mai bine de 4.000.000 iei pentru fondul întreprinderii. Printre altele, din această sumă au fost premiaţi zilele trecute, un mare număr de muncitori şi tehnicieni cu sume importante de bani. Maistrul distilator Ion Simion, rafinorul Nicolescu Ion, distilatorul Podeanu Vasile, mecanicul Ion Maghiran şi mulţi alţii au primit drept premii sume variind Intre 200—500 lei. In cursul acestui an s-a cheltuit din fondul Întreprinderii, numai pentru premierea muncitorilor, aproape 400.000 iei. Spectacolele de azi Recita de lieduri — Valentin Teodorian — (orele 20) — sala Dalies. CINEMATOGRAFE : Prorogul — Patria ; Don Quijote — Republica ; Poetul — Magheru, Elena Pavel ; Căile dragostei — V. Alecsiandri, Bucureşti; înfrăţirea între popoare ; Crucişătorul Potemkin — I. C. Frimu ; Lumini verzi — G. Coşbuc , Aleksandr Nevski — Lumina ; Poznaşii din Bärenburg — Central, Aiex. Popov, Libertăţii; Detaşamentul lui Vaska Trubaciov — Fiacona, N. Bălcescu ; O mică întîmplare — Victoria, Aiex. Sahia, Mioriţa, M. Eminescu ; O întîmplare la Benderath — Doina; Jucarea trăznetului — Maxim Gorki, Mai ; In Oceanul Pacific — Timpuri Noi; Titi Buhogiindă — Tineretului ; Mikoika ce viteaz — Gh Doja, Moșilor; Păianjenul de aur — Grivia. Arta : Primăvara pe strada Zarecinaia — Vasile Roaită, Munca ; Aspecte de la Festivalul tineretului de la Moscova -- Cuitural ; Trenul merge spre răsărit — Unirea ; Al 41-lea — Alianţa ; Vreau să cint — 23 August: Călătorie misterioasă — Const. David ; Un pichet in munţi — Donca Simonin munţilor -- Ilie Pintilie ; inima cintă — Volga; Călătorie in tinereţe — Olga Bancic ; Căpitanul şi eroul său — Aurel Vlaicu;Misterul din vechea mină — Boteslaw Bierut. Ce au adus petroliştilor din Băicoi măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare (Urmare a în pag. 1 a) buni. Inginerul Gheorghe Milcov şi brigadierul Ion Hanău au propus să se selecţioneze ţiţeiurile de calitate superioară extrase din sondele parcurilor nr. 2 şi nr. 66. Conducerea schelei a luat măsuri pentru construirea de noi conducte de legătură cu parcurile respective. Efectul : aproape 10.000 lei se economisesc zilnic prin valorificarea mai bună a ţiţeiurilor din aceste două parcuri. Un mare număr de propuneri privesc schimbarea regimului de exploatare a sondelor, trecerea unor sonde de la un sistem de exploatare la altul etc. Pe baza lor s-a realizat o importantă creştere a producţiei de ţiţei, uşurarea muncii sondorilor, economii însemnate de bani şi materiale. Dintre cele mai importante propuneri, 16 au fost introduse In planul de măsuri tehnico-organizatorice şi aplicate in producţie. Propunerile de mai mică importanţă au fost aplicate imediat fără a mai fi cuprinse in acest plan. Ca urmare a aplicării tuturor acestor propuneri s-au realizat lunar, pînă acum, economii de 200.000—220.000 lei. Sunt încă lpsuri şi mai ales probleme nerezolvate In general, în schela Băicoi, experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii se desfăşoară In bune condiţiuni. Totuşi, in schelă există unele greutăţi şi lipsuri care trebuie înlăturate. — In ultimul timp, conducerea schelei noastre nu mai manifestă acelaşi interes pentru a atrage pe muncitori să facă noi propuneri — mi-a declarat inginerul Gheorghe Milcov. Au mai sezisat acest lucru şi o serie de muncitori care au atras atenţia conducerii schelei şi comitetului de întreprindere. In cursul experimentării s-au ivit cîteva situaţii neprevăzute care nu sunt soluţionate încă. De pildă la atelierul de reparaţii cîţiva muncitori cu calificare ridicată, printre care şi lăcătuşul Ion Ariciu, au fost încadraţi in categoria a 5-a în loc de a 6-a. Contestaţiile lor nu au fost luate în seamă de comisia de salarizare pe motiv că schemele de încadrare nu prevăd suficiente posturi de categoria a 6-a. Oare comisia de Încadrare nu ştie că schela se găseşte abia în faza de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii, că se mai pot face modificări — dacă e cazul — pe parcurs, după nevoile care se ivesc ? Conducerea schelei Băicoi şi comisia de salarizare vor trebui să facă direcţiei generale din minister noi propuneri pentru soluţionarea unor astfel de probleme. Şi încă ceva. In urma stabilirii noilor Încadrări sondorii şi sondorii-şefi din brigăzile de producţie — şi în special din brigăzile de intervenţie, care sunt încadraţi în categorile a 7-a şi a 8-a de salarizare — cîştigă mai mult decit maiştrii sondori care conduc brigăzile respective. Aceasta deoarece maiştrii sondori nu sunt cuprinşi în noile scheme de salarizare, ei intrînd in categoria personalului tehnico-administrativ. Consecinţele sint uşor de bănuit. Mulţi maiştri sondori nu se simt cointeresaţi in activitatea brigăzilor de care răspund. Rămîne deci deschisă problema ca Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei Împreună cu Comitetul de stat pentru problemele de muncă şi salarizare să studieze şi să ia măsuri potrivite pentru rezolvarea acestei situaţii. + Inlăturarea deficienţelor arătate mai sus va duce fără îndoială la cointeresarea şi mai adâncă a colectivului schelei în lupta pentru sporirea producţiei de ţiţei, la creşterea pe această bază a câştigurilor muncitorilor de aici. Rodnicia unei colaborări prietene şi (Urmare din pag. 1-a) toate, ca şi montarea reactorului, s-a făcut prin aplicarea de către specialiştii noştri a tehnicii şi experienţei sovietice in acest domeniu. Este greu să arăt cit de vast este schimbul de experienţă prin documentare. Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., institutele de cercetări ne-au pus la dispoziţie un material documentar extrem de vatorog privind ştiinţa, tehnica, metodele şi apticaţiile acestora. Spre deosebire de relaţiile noastre ştiinţifice din trecut cu Apusul, cind multe din rezultatele cete mai noi aie ştiinţei şi tehnicii erau ţinute secret, cind patenteie, brevetele, formulate erau închisa in laboratoare şi institute servind interesele Înguste ale unor societăţi particulare, noi primim azi o vastă documentare din Uniunea Sovietică şi suntem ajutaţi să o folosim şi să o traducem în viaţă. La aceste modalităţi de colaborare trebuie să adăugăm larga accesibilitate acordată de institutele de ştiinţă sovietice tinerilor din ţara noastră. Un mare număr de studenţi şi de aspiranţi s-au format în Uniunea Sovietică şi au fost apoi încadraţi în personalul ştiinţific al Institutelor Academiei R. P. Române şi departamentelor Tot aşa de numeroşi au fost oamenii de ştiinţă care au vizitat institutele sovietice,au luat parte la congrese, au lucrat In institute. Rodnicia relaţiilor ştiinţifice dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică este caracterizată şi prin preţuirea acordată de savanţii sovietici ştiinţei romineşti. Această preţuire s-a vădit In ceie mai diferite Împrejurări şi ocazii. Ea constituie un puternic stimulent pentru savanţii şi cercetătorii noştri. Şi In ochii oamenilor de ştiinţă din occident ştiinţa noastră a început să se bucure de un prestigiu deosebit — ca ai unei ţări din familia socialistă.Lucrările semnate de savanţii noştri, cum sunt lucrările acad. Tr. Săvulescu, acad. E.Carafoli ş.a. sunt folosite în cercetările lor de savanţi sovietici. Acad. C. I. Parhon este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, acad. Şt. S. Nicolau face parte din organizatorii Cursului internaţional de virusologie care se va ţine la Moscova în 1958; acad. H. Hulubei este reprezentant al ţării noastre în Consiliul Centrului atomic de la Dubno. Ştiinţa sovietică a demonstrat preţuirea acordată ştiinţei româneşti şi prin colaborarea stabilită în teme comune de cercetare. Să amintim numai lucrările Observatorului astronomic din Bucureşti în studiul unor stele, organizat în comun cu Observatorul de la Pulkovo, temele comune ale Institutului de Fiziologie „Danielopolu" a Academiei R.P.R. cu Institutul „I. P. Paviov" din Leningrad sau echipa de medici sovietici care, in primăvara anului 1957, au venit la Bucureşti pentru a cunoaşte realizăriie obţinute In tratamentul bătrîneţii. Ni se arată de asemenea această preţuire prin vizitele pe care numeroşi oameni de ştiinţă le-au făcut in instituteie noastre, prin discuţiiie purtate şi prin dorinţa de a cunoaşte reaiizăriie noastre. Relaţiile ştiinţifice româno-sovietice au rodit cu repeziciune, ca o expresie a prieteniei ce leagă popoarele noastre, asemenea unei seminţe sănătoase aruncate pe un ogor fertt. Dar oamenii de ştiinţă sovietici neau oferit şi exemplul unei munci de o exigenţă care îi caracterizează un cel mai inait grad. Oricît de mari ar fi succesele noastre, trebuie să privim întotdeauna înainte la ceea ce ne rămîne de făcut. Sarcini de importanţă deosebită revin oamenilor de ştiinţă din patria noastră In sprijinirea continuă a dezvoltării industriei, agriculturii, a ridicării nivelului de trai a! poporului nostru. Prietenia oamenilor de ştiinţă români şi sovietici, colaborarea noastră frăţească este o garanţie că aceste sarcini vor fi duse la capăt cu succes, spre folosul popoarelor noastre şi al ştiinţei mondiale. Pentru următoareie trei zile in ţară, vremea se menţine caldă, cu cel mai muit senin. Innourări temporare se vor produce in sud-estul ţării, unde toca vor cădea piei slabe Vini slab. Temperatura se menţine ridicată , maximeie vor oscila între 12 şi 22 grade, iar minimeie între minus 2 şi plus 2 grg, de in podişul Transilvaniei şi intre 2 şi 10 grade in celelalte regiuni. Seara şi dimineaţa, pîesă şi ceaţă parţială. Nr. 4056 ^ Şi cu DM1SN1*ARI. La creşa fabricii „Dorobanţul" din Ploeşti au început nu de mult sa se experimenteze măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare. Potrivit instrucţiunilor trimise de Direcţia generală a industriei bumbacului şi Zînii din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, M^^^me^ual^^ sonalului care deserveşte creşa trebuie să crească cu 20% (inclusiv compensaţia de cartelă). Instrucţiunile mai prevăd că pentru creşele cu peste 50 copii—aşa cum este cazul fabricii „Dorobanţul", — sunt necesari 8 oameni, ca personal Toamna, fiecare gospodar se aprovizionează cu lemne de foc pentru iarnă. Nici piteştenii nu fac excepţie din afară de cei in ale căror case s-a introdus încălzirea cu gaze de sondă. Depozitele din Piteşti, bine aprovizionate, fac faţă cerinţelor. Peste 80% din populaţia care se aprovizionează de la depozitul nr. 1 din Tg. din Vale şi de la depozitul nr. 2, a cumpărat pină acum lemne pentru iarnă, iar 50% din întreprinderi s-au aprovizionat pentru întregul an. in prezent în depozitul nr. 1 sint 450 vagoane de lemne care ur e şa rad de deservire (fabrica are in momentul da faţă numai 7). Făcînd încadrarea respectivă conform acestor instrucţiuni serviciu de muncă şi salarii a! fabricii a constatat că are nevoie de un fond de salarii de 3600 lei pe lună şi că prin urmare fondul de salarii avut pină atunci trebuie să fie suplimentat cu peste 1000 lei. Dar — aici e aicil — un alt paragraf a! aceloraşi instrucţiuni prevede că „întreprinderea trebuie să se încadreze in fondul de salarii planificat". Calculele normatorilor nu au mai ajuns pează a fi distribuite populaţiei. Totul ar merge de minune dacă n-arfi micile deficienţe organizatorice. Un cîntar se defectează şi vînzarea e întreruptă pentru 10 zile. La depozitul nr. 5 maşina de tăiat lemne, o maşină nouă, nouţă stă demontată şi rugineşte, aşa că nu se vînd decit lemne netăiate. Cine doreşte din cele tăiate este trimis tocmai la depozitul din Tg. din Vale sau la Găvana, cale de cîţiva kilometri. Pentru transportul lemnelor cetăţenii sunt nevoiţi să se tocmească cu căruţaşii a la capăt. Să încadrezi 8 oameni cu un ciştig mediu mai mare cu 20*, faţă de lunile anterioare şi să respecţi totodată fondul de salarii planificat pentru 7 oameni cu un ciştig mai mic, —iată o problemă imposibil de rezolvat. Cerind sprijinul conducerii Direcţiei generale, aceasta a răspuns laconic: „Respectaţi instrucţiunile Tovarăşii de la „Dorobanţul" sînt de părere că aceasta-i o adevărată şaradă. Intr-adevăr o şaradă cere — practic — este imposibil de dezlegat, cind ajung acasă, deoarece aceştia nu vor să respecte tariful, în loc de 15 lei, ei cer 25 sau chiar 30 lei. Secţia financiară a sfatului popular orăşenesc ţi intreprinderea „Combustibilul" nu se interesează ca la depozite să se dea bontere, pentru ca plata transportului să se facă direct la depozit. Acum, cind majoritatea cetăţenilor işi fac aprovizionarea cu lemne pentru iarnă, ar fi bine ca organele locale să controleze activitatea depozitelor, astfel ca cetăţenii să fie bine deserviţi, iar deficienţele organizatorice să dispară. Lemne!e ș! depoz!le!!* din Pileșli Sardele... era cel de călătorie pe C.F.R. In ziua de 14 octombrie a. c., trenul personal nr. 2386 care transportă muncitorii din schimbul trei, de la Petroşani spre Aninoasa, Vulcan şi Lupeni, avea culoarele, scările, tampoanele şi acoperişurile atit de aglomerate de pasageri, incit părea o cutie de sardele pe roţi. Sub presiunea puternică a celor din jur, tov. Burlac Marin a ieşit cu spatele, printr-un geam. Această „ieşire" l-a costat 52 de lei amendă. De ce se călătoreşte astfel cu personalul 2386 ? La data respectivă, staţia Simeria a format garnitura în felul următor: un val !______________________ gon A cu 70 locuri şi 6 vagoane la cite 55 locuri. Total 400 locuri- Garnitura, venind de la Simeria, ajunge Complect încărcată la Petroşani. Aici trenul este însă asaltat de circa 300 de abonaţi permanenţi. Ca şi cum aceasta n-ar fi fost de ajuns, s-au mai vindut la acest tren circa 500 bilete suplimentare ! Este lesne de imaginat ce se intintplă atunci cind intr-un tren de 400 de locuri, care soseşte încărcat pînă la refuz, se mai infiltrează* oare cum poate fi încă vreo 800 de pasageri. .Şeful staţiei Petroşani, Etvireanu Anton, şi controlorul de sector Trifu se uitau neputincioşi la cele ce se inttmplă cu acest tren. Călătorii pretind Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara — de care ţine şi această linie -să dispună grabnic sporirea corespunzătoare a garniturii. Aceasta va fi o garanţie pentru călători că nu vor mai fi transformaţi miardele cu bilet. Sau poate, pe tovarăşii de la Direcţia regională C. F. R.-Timişoara — care călătoresc mai mult cu drezina, decit cu trenul -- nu-i deranjează citaşi de puţin aglomeraţia care există pe trenurile dintre Petroşani şi Lupeni ? tromMă ac la Maria Neam! NUMEROASE APARTAMENTE ...pentru muncitorii combinatului de îngrăşăminte azotoase vor fi construite in anii viitori în oraşul Piatra Neamţ. In acest scop, sfatul popular a desemnat terenurile virane din centrul oraşului, unde vor fi amplasate viitoarele construcţii de locuinţe. Pe şantierul combinatului chimic de lingă Piatra Neamţ, se desfăşoară Intr-un ritm viu construcţia coloniei de serviciu. Pînă în prezent s-au dat In folosinţă muncitorilor 36 de apartamente. în cinstea zilei de 7 Noiembrie, trustul de construcţii 2 Bacău va mai da în folosinţă încă 20 de apartamente. Tot pină la 7 Noiembrie va fi terminată şi instalaţia de încălzire centrală a Întregului grup social de pe şantier. UN COLECTIV ...din cadrul radiodifuziunii române a Înregistrat, zilele acestea, pe bandă de magnetofon, noul repertoriu al orchestrei populare din Piatra Neamţ „Cernegura", laureată a celui de al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori din cămine culturale şi case de cultură. In total, au fost înregistrate 23 de melodii, toate din folclorulocal. Printre instrumentiştii orchestrei, se numără şi moş Năstase, cobzar. In virstă de 76 de ani, fluiera lui Nicolae Irimia, in virstă de 60 de ani şi alţii. EXPOZIŢIA ...„Folosirea energiei atomice in scopuri paşnice in U.R.S.S.", deschisă zilnic la Casa raională de cultură din Piatra Nearmt, se bucură de un mare număr de vizitatori. Cele 68 de panouri reprezintă diferite aspecte ale epocii atomului ln U.R.S.S. Cu mult interes sunt privite panourile care explică natura şi provenienţa radioactivităţii, precum şi cele care prezintă sincrofazotronul de la institutul unificat de cercetări nucleare, prima centrală electrică atomică din lume, noul spărgător de gheată atomic etc. SEZONUL VIMATUmi ...pe 1 957—4958 a Început la 1 octombrie. Vinătorii pietreni au acum ca vînat de bază porcul mistreţ, iar de la 1 noiembrie încolo şi iepuri. Vinătorii au in vedere și animalele răpitoare, care, după cum se ştie, aduc mari pagube. Ion Mestecăneanu, Ion Vasiliu, Constantin Daraban, Matei Roban şi alţi membri ai filialei de vinătoare şi pescuit sportiv din Piatra Neamţ, au vînat în primele zile ale lui octombrie doi porci mistreţi, 8 lupi, 36 vulpi, 300 ulii, 1.200 de ciori, şi altele. TURISMUL ...a luat anul acesta o mare dezvoltare In Moldova. Ca să ne dăm seama de aceasta, e deajuns să arătăm că au vizitat anul acesta Ceahlău cu 1.300 de turişti mai muit decit In 1956. Biroul de Turism şi Excursii din Piatra Neamţ a luat măsuri pentru amenajarea unor cabane şi pentru sezonul de iarnă. Astfel, cabana Isvorul Muntelui de la poaiele Ceahlăului a fost recent electrificata, radioficată şi aprovizionată cu cele necesare iernii. Plrtia de schi din apropierea cabanei va putea fi folosită în bune condiţiuni. H. GROSU coresp. „Scinteii" BUN! GOSPODAR! CLUJ (coresp. „Scinteii") — Vrednicia unei gospodine poate fi apreciată,nai ates, toamna, după cămara de alimente. Dacă acolo se găsesc borcane cu dulceață, conserve, acrituri, îi dai seama că o mină pricepută și harnică te-a orînduit pe toate. Asta ia casete particulare. Dar oare numai aici ? Nu. Mulţi conducători de Întreprinderi din Cluj dacă ar vizita, de pildă, cămara de alimente a cantinei, restaurantului şi bufetului uzinelor „Ianoş Herbak" şi-ar da seama că aici s-a depus o muncă serioasă, gospodărească. Cămările de alimente au rafturile pline cu conserve din cele mai variate, butoaie cu murături şi altele. Tov. Moni Ştefan arată că s.au Inmat nat pină In prezent aproape 50.000 de cartofi, 9.000 kg. ceapă, 2.500 fasole, 900 litri bunon, 10.OOO kg. ză, 2.700 kg. conserve de fructe, semnate cantităţi de coloniare. Apzionarea pentru iarnă continuă, in pararea conservelor un mare mereu bucătarul şef Nagy Istvan Si cătăresele Gosner Rozana, Csc Ileana, Gabor Ecaterina. La cantina uzinelor „Ianos Herl iau masa zilnic peste 1.700 munci Peste 300 iau masa la restaurant, circa 220 mănîncă la cantina die că. Hrana tuturor acestora este gurată pentru toată iarna.