Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)

1958-01-03 / nr. 4103

Pas. 2 Sosiseră oamenii de prin toate col­ţurile raionului. Unii trecuseră Jiul în zori venind dinspre Cîrna şi Gi­ghera, alţii de la Dăbuleni, Sadova, Călăraşi... Căruţele se strînseseră in­tr-o curte mai mare din apropierea sediului comitetului raional de par­tid. Căruţaşii ştergeau caii cu şomo­­ioage şi îi acopereau cu pături, căci îi minaseră zdravăn, să ajungă la timp în Bechet. Bucuroşi de întîl­­nire, oamenii îşi strîngeau mîinile, se interesau de una şi de alta, glu­meau... Pe la orele 9 au început lu­crările conferinţei organizaţiei raio­nale de partid Gura Jiului. Pe unul din pereţii sălii, străjuind p.'.rcă adunarea, stema Republicii Populare Române. Privind-o, oame­nii se gîndeau la sărbătoarea celei de-a 10-a aniversări a republicii noastre. Au trecut 10 ani ! Şi totuşi cît de puţin de cînd şi pe aici, prin părţile Olteniei, bîntuiau sărăcia, bolile, neştiinţa de carte. Pentru ţăranii muncitori care au sorbit din tată-n fiu, sute de ani, din paharul amar al exploatării moşie­reşti, nu-i lungă vremea. Ei îşi a­­mintesc şi azi, cu ură, de cel mai mare şi mai hrăpăreţ moşier din ţară, regele, care avea şi pe aici pă­­mînturi întinse şi robi. Dar, aceste vremuri s-au dus toate cum zice ro­mânul „pe apa sîmbetei...“ In ulti­mul deceniu s-au petrecut multe transformări pe aceste meleaguri şi în viaţa oamenilor. Peste tot se construieşte. In anul 1957 colecti­viştii din Gighera, din Orăşanu şi de prin alte părţi ale raionului şi-au ridicat 62 case noi. Fiecare sat are şcoala lui, în care învaţă fiii ţăra­nilor muncitori. 32 cămine culturale s-au construit pe aici, în anii regi­mului nostru, iar multe din ele, cele din Călăraşi, Gîngiova, Dăbuleni au aparate proprii de cinematograf. La Măceşu de Jos, spital nou. Electrifi­carea, radioficarea au intrat şi ele in viaţa ţăranilor muncitori. Dăbu­­lenii, Călăraşii, Gighera, Bechetul au de-acum lumină electrică, iar pe lîngă multe sute de aparate de ra­dio, în 6.000 de case s-au pus difu­zoare. Şi înşiruirea ar putea continua pomenind între altele şi despre clă­dirile S.M.T.-Bechet, despre cele două uzine de vinificaţie de la Dă­buleni şi Călăraşi, despre construc­ţiile de la gospodăria agricolă de stat Tîmbureşti, despre şoseaua as­faltată care a început a se aşterne în raion... Darea de seamă şi cuvîntul celor 45 de tovarăşi, dintre delegaţii orga­nizaţiilor de partid din raion, s-au ocupat pe larg de munca desfă­şurată pentru cooperativizarea agri­culturii. Ţăranii muncitori din a­­cest raion s-au unit în 13 gospodă­rii colective, 16 cooperative agricole de producţie cu­rentă şi 47 întovă­răşiri agricole. Conferinţa a subliniat în mod de­osebit activitatea rodnică desfăşu­rată de comitetul raional de partid pentru crearea de cooperative agri­cole de producţie cu­rentă. Această formă de cooperare în producţia agricolă stimulează interesul ţărani­lor mijlocaşi de a păşi pe calea agri­culturii socialiste. Tovarăşii Ion Moreanu şi Gheor­­ghe Brandemburg, membri coopera­tori din Cîrna şi Călăraşi, au vorbit despre felul cum a muncit comitetul raional de partid pentru crearea cooperativelor agricole de producţie cu­rentă în satele lor. Comitetul raional de partid a aju­tat organizaţiile de bază săteşti ca printr-o susţinu­tă muncă politică de masă să explice ţăranilor muncitori principiile statutului cooperativelor agricole de producţie cu­rentă, felul cum se organizează munca, cum se face repartiţia produselor, ţinînd cont de numărul de zile-muncă, de suprafaţa şi calitatea terenului adus de fiecare în cooperativă. Chiar de la înfiinţarea primelor cooperative agricole de producţie cu­rentă (Cîrna, Căciulăteşti, Damian), comitetul raional de partid s-a în­grijit de întărirea şi dezvoltarea lor Conferinţa organizaţiei raionale de partid Gura Jiului economico-organizatorică. Această formă de cooperare agricolă de pro­ducţie trebuia sprijinită să devină un puternic exemplu de urmat. Şi a devenit Anul trecut, de pildă, datorită sprijinului primit, (sămînţă de calitate, îndrumare tehnică etc.), producţiile de grîu, porumb şi alte culturi obţinute de cooperative au fost mult mai mari decît ale ţăra­nilor muncitori care îşi mai lucra­seră pămîntul de unul singur. Coo­perativa agricolă de producţie din Cîrna a obţinut aproape 2.000 kg. grîu la ha., iar la porumb de pe o suprafaţă de 20 ha. aproape 9.000 kg. ştiuleţi la ha. La fel s-au petre­cut lucrurile şi la cooperativele din comunele Căciulăteşti şi Damian. In atenţia comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din cooperativele agricole de producţie cu­rentă a stat îndrumarea atentă, ca pe lîngă cultura cerealelor, coo­perativele să înfiinţeze şi alte ra­muri aducătoare de venituri. Coope­ratorii au fost sfătuiţi să folosească cu pricepere resursele naturale exis­tente în raion, să-şi creeze ■ ferme pentru creşterea păsărilor şi anima­lelor, cărămidării, ateliere de împle­tituri etc. Cooperativa agricolă de producţie cu­rentă „Pandurii lui Tudor“ din Sadova şi-a cumpărat 125 de oi, pornind astfel la dezvol­tarea sectorului zootehnic. Alte coo­perative şi-au înfiinţat brigăzi pisci­cole, ateliere de împletituri etc. Tovarăşul Ţenea Tudor, membru al cooperativei agricole de producţie cu­rentă din satul Toceni, a arătat că numărul ţăranilor muncitori care se înscriu în cooperativă a început să crească.­­ A fost greu la început, a spus el. Eram doar 22 de familii. Cînd a venit veste în sat despre produc­ţiile mari obţinute de cei care au înfiinţat cooperativele în anul 1956, multora nu prea le-a venit să creadă. Dar organizaţia noastră de bază, cu sprijinul comitetului raional de partid, a organizat o vi­zită la o cooperativă mai veche, ca să se convingă oamenii. După aceea, au mai venit încă 20 de familii lîn­gă­ noi. Conferinţa organizaţiei de partid în raionul Gura Jiului a analizat de asemenea problema întăririi şi dez­voltării gospodăriilor agricole colec­tive. Mulţi vorbitori au arătat că în anul 1957, în gospodăriile colective s-au înscris multe noi familii de ţă­rani muncitori. în cuvîntul lor, membrii de partid Ştefan Dincules­­cu, de la G.A.C. din Nedeia, Flo­­rea Şercău, preşedintele G.A.C.-Mă­­ceşul de sus, au arătat că membrii comitetului raional de partid s-au ocupat în anul care s-a scurs de în­tărirea muncii politice în gospodă­riile colective. Prin instructorii te­ritoriali şi chiar prin prezenţa secre­tarilor comitetului raional în mijlo­cul colectiviştilor s-au rezolvat o se­rie de probleme care s-au ivit în munca acestora. Numeroşi delegaţi, colectivişti, membri ai cooperativelor agricole de producţie, întovărăşiţi au vorbit apoi amănunţit despre foloasele ce le aduc ţăranilor muncitori contrac­tările de cereale cu statul, despre necesitatea ca în anul 1958 unită­ţile agricole socialiste să contrac­teze cantităţi sporite, mărindu-şi astfel veniturile băneşti şi contribu­ţia lor la aprovizionarea oraşelor. Un loc important în cadrul con­ferinţei l-a o­rupat analizarea unor probleme ale vieţii interne de par­tid. Delegaţii s au referit, în cuvîn­tul lor, la faptul că rezultatele obţi­nute în raion se datoresc, în primul rînd, muncii de îndrumare şi con­trol asupra organizaţiilor de bază, efectuate de comitetul raional de partid care s-a ocupat de îmbunătă­ţirea continuă a muncii politice de masă, de găsirea a noi forme de muncă, izvorîte din viaţa de zi cu zi a raionului şi de a le aplica diferenţiat în practică. Biroul comi­tetului raional de partid a antrenat în toate problemele muncii politice şi economice întregul comitet raio­nal de partid, care a desfăşurat o amplă muncă colectivă pentru în­deplinirea sarcinilor. Unii vorbitori au arătat însă că, pe lîngă rezultatele bune obţinute în activitatea sa, biroului comitetu­lui raional i-au scăpat din mînă cîteva probleme importante. — Prea puţină atenţie a acordat biroul comitetului raional de partid problemelor învăţămîntului de par­tid şi primirii de candidaţi şi noi membri de partid, a spus, printre altele, tov. Pistriţu Constantin. Suc­cesele obţinute în muncă în ultima vreme au făcut, de asemenea, ca spiritul critic şi autocritic să slă­bească în rîndul membrilor comite­tului raional de partid. Lucrul aces­ta poate deveni dăunător. De aceea, el trebuie curmat imediat... Tov. Constantin Anghel, secretar al comitetului raional U.T.M., a cri­ticat stilul de muncă al tovarășului Moacă Vanghele, secretar al comite­tului raional de partid, care une­ori, cînd merge în comune, nu ajută în muncă tineretul. Mai mult, el, subapreciază chiar munca organiza­ţiilor U.T.M. Conferinţa organizaţiei de partid din raionul Gura Jiului a ales noul comitet raional de partid, a elabo­rat hotărîri a căror aplicare este menită să ducă şi pe viitor la înde­plinirea cu succes a politicii parti­dului la sate. Prim-secretar al comitetului raio­nal de partid a fost reales tov. Gheorghe Dindere. CRISTEA MANTU ILIE PIGULOIU VIATA DE PARTID Conducerea competentă asigură succesul EXPERIENŢA UNEI REGIONALE C. F. R. FRUNTAŞE „Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai­ A­m fost nu de mult la Direc­ţia regională C.F.R.-Iaşi. De mai mult timp aflasem că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ramura de exploatare a regionalei au obţinut realizări de seamă în întrecerea pentru a asigura o circulaţie cît mai bună a trenurilor. Da, intr-adevăr, faptele arată că re­zultatele obţinute de ei sunt din cele mai bune. Şi nu numai în această privinţă. Deosebit de important este faptul că ei au reuşit să îmbunătă­ţească o serie de indici importanţi ai activităţii în transporturi — viteza co­mercială a trenurilor, parcursul me­diu zilnic al locomotivelor, rulajul vagoanelor etc. — să reducă consu­mul specific de combustibil , într-un cuvînt, să transporte cu mijloace mai puţine, mai mult şi mai ieftin. M-am interesat îndeaproape să­­cunosc ce a stat la baza succeselor obţinute. Din cele arătate de tov. Ion Budura, directorul Direcţiei re­gionale C.F.R.-Iaşi, reiese că la baza acestor realizări a stat aplicarea, la specificul căilor noastre ferate, a experienţei feroviarilor sovietici şi, în primul rînd, a experienţei fero­viarilor de la Osnova. In acest scop un grup de specialişti ai re­gionalei C.F.R.-Iaşi şi ai departa­mentului respectiv din minister au plecat chiar la Osnova pentru a se documenta şi a-şi însuşi, la faţa lo­cului, experienţa prietenilor sovie­tici. A­plicarea iniţiativei feroviarilor de la Osnova nu a fost deloc intîmplătoare. Folosirea ei urma să înlăture o serie de greutăţi care stînjeneau circulaţia trenurilor, mai ales a celor de marfă. In pri­mul trimestru al anului 1957 viteza comercială a trenurilor de marfă stabilită prin plan nu a fost atinsă. Şi aceasta, datorită celor aproape 340.000 minute întîrziate care, în afară de viteza comercială, au influenţat negativ şi consumul de combustibil la un număr de locomotive, diminuînd cu circa 3.000 de tone întreaga econo­mie pe Direcţia regională C.F.R.-Iaşi. Ce aduce nou sau, mai bine zis, în ce constă iniţiativa celor de la Osnova ? Iniţiativa constă în orga­nizarea circulaţiei şi remorcării tre­nurilor pe baza unui grafic mai strîns al locomotivelor. Prin aceasta se urmăreşte reducerea staţionării locomotivelor la capetele secţiilor de remorcare, îndrumarea trenurilor cu tonaje şi viteze sporite. Ca ur­mare, locomotivele şi vagoanele sunt mai bine folosite, se eliberează o se­rie de locomotive şi se reduce, toto­dată, consumul de combustibil. Cu alte cuvinte, aplicarea acestei iniţia­tive duce la mărirea capacităţii de transport pe calea ferată C­eferiştii regionalei Iaşi au înce­­put să aplice această iniţiativă încă din luna mai a anului trecut. Trecerea la aplicarea ei n-a fost un lucru uşor. La început unii considerau că aplicarea metodei ar cădea numai în sarcina tracţiunii, lucru complect greşit. Folosirea cu succes a iniţiativei cerea, dimpotri­vă, o mai strînsă colaborare intre toţi cei care lucrează la transpor­turi, la siguranţa circulaţiei. Atragerea şi consultarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor din principalele staţii, depo­­uri, revizii de vagoane din cuprin­sul regionalei Iaşi, munca politică desfăşurată în rîndul acestora au dat rezultate bune. S-au făcut numeroase propuneri preţioase pen­tru buna desfăşurare a trans­porturilor. Pe baza acestora s-au întocmit grafice mai strînse pen­tru locomotive şi s-a trecut la experimentarea iniţiativei, mai în­­tîi pe o singură secţie — Iaşi-Mă­­răşeşti — iar apoi s-a extins pe toate secţiile principale de remorcare sub lozinca : „Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai mult!“. Ru­tina şi practicismul îngust în apli­carea instrucţiunilor n-au putut re­zista. întîrzierile unor trenuri au fost analizate săptămînal, în amă­nunt, pentru­­găsirea adevăratelor lor cauze. Prin îndepărtarea greutăţilor, s-a a­­juns în lunile următoare la o îmbu­nătăţire serioasă a circulaţiei trenu­rilor de marfă. Multe colective şi-au adus contribuţia lor în această pri­vinţă. Bunăoară, colectivul reviziei de vagoane Bîrnova a reuşit să sca­dă cu 25 de minute staţionarea tre­nului necesară pentru revizia tehni­că şi proba frînei. Tovarăşii lor din staţia Bîrlad au redus acest timp cu 40%, iar şefii de tură din depou au micşorat timpul de echipare a loco­motivelor cu 50%. In prezent, ini­ţiativa feroviarilor de la Osnova se aplică cu succes pe secţiile princi­pale de remorcare a regionalei C.F.R. Iaşi. Toate trenurile de mar­fă sunt remorcate acum după grafi­cul străin. Dacă în trecut locomotivele staţi­onau în depourile de întoarcere, la sfîrşitul cursei, cîte 8—10 ore, acum situaţia este cu totul alta. Circulaţia trenurilor de marfă, după graficul de circulaţie strîns, face ca locomo­tivele şi personalul de deservire să staţioneze în punctul de întoarcere doar 60—80 minute — timp necesar echipării, alimentării locomotivei şi luării în primire a trenului la în­toarcere. Staţionarea de numai 80 de minute a locomotivei în staţia­­capăt a secţiei de remorcare a in­fluenţat direct asupra circulaţiei regulate a trenurilor de marfă, cît şi asupra circulaţiei în general pe regionala C.F.R.-Iaşi. C­e s-a realizat pînă acum prin aplicarea acestui grafic de circulaţie strîns ? Folosirea cu succes a graficului strîns a dat posibilitatea sporirii parcursului mediu zilnic al locomo­tivelor de la 173 km. la 201 km. Prin această sporire s-a realizat o economie de 12 locomotive/zi din parcul activ de marfă, deşi volumul de mărfuri transportat a crescut cu 10—15°/o faţă de acela înregistrat înainte de aplicarea metodei. Loco­motivele economisite sunt utilizate acum la satisfacerea altor cerinţe de transport. Dar nu numai atît. Prin mai buna organizare a circulaţiei, cursele de locomotive izolate au fost reduse considerabil. A crescut şi conştiin­ciozitatea în muncă a personalului de locomotivă. Reducerea staţionări­lor inutile, utilizarea mai raţională a locomotivelor şi a personalului respectiv între staţii au înlăturat peste 7.000 ore suplimentare lunar. Transportarea unui volum sporit de mărfuri cu un număr de 12 lo­comotive mai puţin a dus la reali­zarea unor economii de combustibil convenţional de 1.513 lei pe zi. To­­talizîndu-se economiile făcute prin aplicarea graficului strîns, regionala C.F.R. Iaşi a ajuns să realizeze o economie de peste 1.900.000 lei da la aplicarea iniţiativei şi pînă la sfîrşitul anului 1957. O­rganizarea circulaţiei trenuri­lor, pe baza graficului strîns, limitarea timpilor de oprire a trenurilor în staţii la minimum ne­cesar au determinat sporirea vitezei comerciale a trenurilor cu 6,5°/o, in­­fluenţînd totodată şi asupra redu­cerii cu 25% a staţionării vagoane­lor de marfă în nodurile re­gionale, faţă de perioada an­terioară aplicării iniţiativei Osno­va. Drept urmare rulajul va­goanelor a fost micşorat cu 7,50 %. Un exemplu concludent îl constituie R.C. Cîmpulung Moldovenesc (regu­latorul de circulaţie). înainte, prin modul defectuos în care se înscriau trenurile în trasă, aici se înregistrau deseori cele mai mari întîrzieri pe regională. Acum, în urma mai bunei organizări a circulaţiei trenurilor du­pă graficul strîns, nu se mai înre­gistrează nici o întîrziere în secto­rul de activitate al acestui regulator de circulaţie. Din scurtul bilanţ al rezultatelor dobîndite pînă acum în cadrul re­gionalei C.F.R. Iaşi se poate afir­ma că la căile ferate există încă re­zerve şi posibilităţi nebănuite de a se transporta un volum sporit de mărfuri cu mijloace de transport şi băneşti mai puţine, de a se asigura un transport cît mai rapid, mai si­gur şi mai ieftin, în urma aplicării cu succes a metodei Osnova, preţul de cost al transportului pe întreaga regională a fost redus cu 5 %. Ceferiştii din cadrul Direcţiei re­gionale C.F.R. Iaşi şi-au îndeplinit planul anual de producţie cu 23 zile înainte de termen. Acum, în noul an, ei se străduiesc să obţină noi succese. Cu experienţa acumulată pînă acum, dezvoltînd pe mai de­parte iniţiativa lor creatoare ce­feriştii acestei regionale sunt hotă­­rîţi să asigure, pe timp de iarnă, ca şi în întregul an, o regularitate perfectă şi o siguranţă desăvârşită a circulației. M. CORCACI coresp. „Scînteii“ ! S­C­Î­N­T­E­I­A Altădată minerii îşi trăiau viaţa în bordeie. Acum, pentru ei s-au con­struit sute de­ apartamente de locuit, lată o parte din blocurile de la exploatarea minieră „7 Noiembrie“ Baia Mare Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 dec. 1957. Tragerea suplimentară din 31 decembrie 1957. In total 868 cîştiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîştigurile de mai sus revin obliga­ţiunilor de bază de 200 lei. Oblig­aţîunile cîştigătoare, în valoare Fracţională de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. ^Tragerea de bază'^^l,^^^^^^^^^Tragereă,”supîîm­entarT— 1- 3 Jr 3 _ S ’5 °p Numărul °'g Valoarea u j- Numărul °'g «"3 's — seriei 3.2- cîștigului 31§ seriei 73,2 ) 3 7 tt V b zw za zS) z a o I 10395 34 75.000 1 13028 02 100.000 1 16989 49 50.000 1 14890 04 75.000 1 05209 27 25.000 1 042­50 23 ,50.000 1 09353 42 25.000 1 10260 04 50.000 1 14075 10 25.000 1 07607 10 25.000 1 00329 39 10.000 1 09545 45 25.000 1 11978 03 10.000 1 17357 39 25.000 1 15963 12 10.000 1 21292 03 25.000 1 19670 10 10.000 1 23646 15 10.000 _____ Ter­nT- TerMi­­nația nat."a, seriei 25 515 10 5.000 25 922 21 10.000 25 666 03 5.000 25 148 11 5.000 250 71 10 1.000 8250 08 13 1.000 250________84_______27 1.000­­________________________________ 560____________Total 1.000.000 308 ■_ Total_______1.000.000 SPECTACOLELE DE AZI Concert sonate — Ştefan şi Valentin Gheorghiu — (orele 20) — sala Ateneu­lui R. P. Române CINEMATOGRAFE: Erupţia — Patria, Bucureşti ; Epave — Republica ; Cine­matograful de altădată — V. Alecs­an­­dri, Elena Pavel , Taifun la Nagasaki— Magheru, I. C. Frimu, Înfrăţirea Intre popoare, Alex. Sah’a ; Povestea primei iubiri. Lumina, Libertăţii; Frate şi soră şi Fetiţa mincinoasă — Central ; O zînă din poveşti şi Balonul roşu — Victoria, Maxim Gorki ; Ştrengăriţa — Doina ; Să zîmbească toţi copiii, Casă nouă, Recoltă bună, toate bune, Poves­tea celor cinci fraţi, Misterul vechiului castel, Procup, prietenul animalelor (ciclu de desene animate) — Timpuri Noi ; Don Quijotte — Tineretului ; Sim­fonia Leningradului — Alex. Popov, N. Bălcescu ; Povestiri din Roma (ecran lat) — Gh Doja; Călătorie in tinereţe— Griviţa ; Ulisse — Vasile Roaită ; Vînă­­toarea tragică — Cultural ; Godzilla — Unirea, 23 August; întîlnire la bal — C. David, Donca Simo ; Malva — Fla­căra ; Gervaise — Arta ; Trepte abrupte — Munca ; Vrăjitoarea — Mioriţa, Bo­leslaw Bierut ; Dracul păcălit — Moşi­lor ; împotriva tuturor — Ilie Pintilie ; Moulin rouge — M. Eminescu ; Poves­tea unei iubiri — 1 Mai ; Două lozuri— Volga ; Dacă nu e una e alta—Coşbuc, Olga Bancic, Alianţa ; Legenda din Po­­lesia — Aurel Vlaicu. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se va răci uşor în jumătatea de nord a ţării, menţinîndu-se relativ căl­duroasă în sud Cerul variabil la în­ceput, apoi mai mult acoperit. Vor că­dea precipitaţii slabe, mai ales în jumă­tatea de nord a ţării. Vîntul în inten­sificare la sfîrşitul intervalului din nord-est. Temperatura în scădere in nordul ţării. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 15 grade, iar maxi­mele între minus 2 și plus 8 grade. Cofesmpil VOUWBM .........­.....b­yte ★ ★ Viaţa nouă a tăietorilor de pădure In ultimii ani eforturile muncitori­lor forestieri s-au uşurat mult. Apro­piem buştenii cu tractoarele K.D.-35, îi fasonăm cu fierăstraiele electrice. Eu conduc o brigadă de 42 corhănitori de lemn de foc, romîni şi maghiari. Luna trecută am cîştigat 1700 lei. Locuim într-o baracă spaţioasă, în care soba ne apără de frig iar priciu­rile cu saltele, cearşafuri, pernă şi pături ne fasc odihna plăcută. Optzeci şi două de barăci asemănătoare şi case s-au construit în anii aceştia la SF.E.T.-Sovata. La toate parchetele există cantină. Cărţile şi ziarele ne sosesc la locu­rile noastre de muncă în parchetele aflate sus, pe munte. Din cînd în cînd, ne vizitează şi echipa culturală a întreprinderii. Munca noastră se vede în rezul­tatele bune ale întregii exploatări. Muncitorii întreprinderii noastre au reuşit să mărească productivitatea muncii cu 12 la sută, iar economiile se ridică la aproape 300.000 lei. CICI! IOAN brigadier la gura de exploatare Valea Iubodului I.F.E.T. — Sovata De la unelte mărunte la maşini agricole în anul 1941, pe bulevardul Ba­sarab, actualmente Nicolae Titu­­lescu, la numărul 85 puteai zări o firmă : „Rudolf Schmidt“ — Fabrică de pile şi unelte. O întreprindere mică, cu utilajul înghesuit de o parte şi alta a sălilor mici, întune­coase. Praful de la secţia tocile, plumbul de la secţia dinţat, munca de 10-12 ore, subalimentaţia, lipsa de protec­ţie a muncii, făceau numeroase vic­time printre muncitori. în anii puterii populare, fabrica, s-a comasat cu citeva întreprinderi şi treptat s-a transformat într-o pu­ternică întreprindere constructoare de maşini agricole — uzinele „Se­mănătoarea De cum intri în diferite secţii te întîmpină­ hale largi, luminoase, în­călzite cu aeroterme. (Uzina dispune de o instalaţie termică proprie). Secţia preparat e utilată cu prese mecanice care înlocuiesc munca ma­nuală a sute de muncitori. Hala strungurilor e înzestrată cu zeci de strunguri care poartă marca unei fabrici romîneşti „Iosif Rangheţ". La ele lucrează oameni pricepuţi ca Radian Porumbescu, Gheorghe Căpeţeanu şi mulţi alţii. Dar în uzină mai poţi vedea şi alte lucruri. A fost construită şi dată în folosinţă o turnătorie nouă, cu atelierul de formare mecanizat. De asemenea a fost construită o nouă hală de montaj. Uzinele „Semănătoarea“ care şi-au realizat cu mult înainte de termen planul pe 1957 atît la producţia glo­bală cît şi la producţia marfă con­tribuie din plin la mecanizarea agri­culturii. ION BRAD mecanic Universitatea populară In comuna Tiream, raionul Cărei, cu sprijinul S.R.S.C., a luat fiinţă în anul 1957 o universitate populară cu limba de predare maghiară, încă din primele zile de la înfiin­ţare, la cursuri s-au înscris peste 42 de ţărani muncitori. Din lecţiile ţinute, cursanţii au aflat cum a luat naştere pămîntul, cum s-au născut celelalte planete, cum şi cînd a apărut viaţa pe pa­­mînt, date despre atmosferă şi al­tele. Pent­ru ca noţiunile predate să fie cît mai bine înţelese de cursanţi, colectivul de profesori, format din Magdalena Leitner, Vilma Ghindele, Szebeni Reghina şi alţii, foloseşte in cursul predării un bogat şi variat material didactic, scheme, diagrame, diafilme etc. Cursanţi ca Mok Iosif, Merker Iosif, Oszoczki Ştefan, Iuszli Fran­­cisc şi mulţi alţii sunt întotdeauna prezenţi la lecţii şi mai ales activi la discuţiile purtate pe marginea a­­cestora. Universitatea din Tiream a deve­nit centrul atenţiei sătenilor. Ei îşi îmbogăţesc aci mereu cunoştinţele, înţeleg o serie de fenomene din na­tură şi societate. VASILE POP preşedintele sfatului popular comunal Fabrica noastră Şoseaua spre Vatra Dornei şerpu­ieşte de-a lungul Văii Birgăului. De la Bistriţa treci prin sate cu case cu­rate aşezate de o parte şi de alta a drumului, cu grădiniţe de flori şi bănci scunde în faţa porţilor. Dar iată că, urcînd Valea Birgăului, printre căsuţele cu miros de sulfină, de după cotitura drumului se înalţă coşul unei fabrici. Drumul se deschide mai larg şi ne duce în faţa intrării im­punătoare pe care stă scris : „Fabrica de hîrtie „Bernath Andrei“. Aici, în toamna anului 1944, cînd fasciştii hortyşti se retrăgeau în pa­nică, nu erau decît nişte ziduri negre fumegînde. In dorinţa de a lăsa nu­mai ruine, fasciştii incendiau şi „Pri­ma fabrică de hîrtie din Ardeal“, cum era denumită pe emblema domnilor patroni Schneier şi Freier. „Prima fabrică de hîrtie din Ardeal“ nu era altceva decît o hardughie în­vechită, cu o singură maşină de fabri­caţie. Dar de pe urma ei cei doi pa­troni scoteau beneficii însemnate. In toamna anului 1944 fabrica ar­dea şi limbile de foc vesteau satelor de la poalele Heniului retragerea fas­ciştilor, înaintarea victorioasă a arma­telor sovietice şi a armatelor noastre. Din propria-i cenuşă ca pasărea le­gendară a renăscut fabrica de hîrtie din Prundul Birgăului I Mai 1950. Invingînd tot felul de greutaţi, muncitori vrednici ca Iiie Vlad, maistru de fabricaţie, Alexa George, Cornea Toader, Bălan Simion şi alţii reuşesc să repună fabrica în funcţiune şi să dea primele tone de hîrtie. De atunci, an de an, fabrica s-a mă­rit cu noi construcţii : aici — sala de sortat hîrtie, mai departe — sala de confecţionat caiete şi recuperări, din­colo, hala de cojit lemn, magazia de produse finite, hala maşinii de fabri­caţie, şi mai departe — centrala de forţă, birourile administrative. De atunci s-au născut cinci blocuri muncitoreşti cu tot confortul modern, care încadrează unul lîngă altul, ca un chenar, colţul de stradă ce alunecă din şoseaua ce duce spre Vatra Dornei. Fabrica de hîrtie „Bernath Andrei“ a fost înzestrată cu utilaje noi: calan­­drul de satinat hîrtie şi cuţitul de tă­iat hîrtie sunt maşini moderne, per­fecţionate, care măresc productivitatea muncii. Ele sunt conduse de muncitori harnici, pricepuţi. Strungarul Costea Mihai a făcut un dispozitiv, apli­cat la strung, pentru ascuţirea cuţite­lor rotative. Dispozitivul aduce o eco­nomie însemnată, de la 16—24 ore cit se consuma pentru reascuţire, cu noul dispozitiv timpul se reduce la 3 ore. Aproape în tot locul vezi un om subţi­rel­­­e mecanicul şef Ilieş Andrei, care nu vrea să desmintă încrederea ce i-a fost acordată prin numirea sa în acest post. Oamenii aceştia şi alţii ca ei for­mează colectivul închegat al fabricii care dă zilnic hîrtie editurilor şi po­ligrafiilor din ţară. Pentru Valea Birgăului, fabrica de hîrtie înseamnă mult, înseamnă ridica­rea nivelului de trai pentru zeci şi zeci de familii de ţărani din împreju­rimi care au venit în fabrică şi as­tăzi sunt muncitori calificaţi. Pentru Prundul Birgăului, fabrica de hîrtie mai înseamnă şi altceva : la căminul de zi, peste 40 de copii bine îmbrăcaţi, bine hrăniţi se joacă şi au atîtea jucării cum nu visau vreodată bunicii şi părinţii lor că ar putea exista. Şi lumina electrică şi difuzoarele din toate casele muncitorilor, şi or­chestra clubului, înseamnă mult pen­tru satul de la poalele Heniului, prin mijlocul căruia şerpuieşte şoseaua spre Vatra Dornei. MATEI EUGENIA, funcţionară Pe lîngă fabrica de piese de schimb C.F.R. Galaţi există şi un staţionar pen­tru muncitorii fa­bricii, în clişeu , docto­riţa Larisa Tănase face un control me­dical turnătorului Petre Vasile. m. 4009

Next