Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)
1958-01-03 / nr. 4103
Pas. 2 Sosiseră oamenii de prin toate colţurile raionului. Unii trecuseră Jiul în zori venind dinspre Cîrna şi Gighera, alţii de la Dăbuleni, Sadova, Călăraşi... Căruţele se strînseseră intr-o curte mai mare din apropierea sediului comitetului raional de partid. Căruţaşii ştergeau caii cu şomoioage şi îi acopereau cu pături, căci îi minaseră zdravăn, să ajungă la timp în Bechet. Bucuroşi de întîlnire, oamenii îşi strîngeau mîinile, se interesau de una şi de alta, glumeau... Pe la orele 9 au început lucrările conferinţei organizaţiei raionale de partid Gura Jiului. Pe unul din pereţii sălii, străjuind p.'.rcă adunarea, stema Republicii Populare Române. Privind-o, oamenii se gîndeau la sărbătoarea celei de-a 10-a aniversări a republicii noastre. Au trecut 10 ani ! Şi totuşi cît de puţin de cînd şi pe aici, prin părţile Olteniei, bîntuiau sărăcia, bolile, neştiinţa de carte. Pentru ţăranii muncitori care au sorbit din tată-n fiu, sute de ani, din paharul amar al exploatării moşiereşti, nu-i lungă vremea. Ei îşi amintesc şi azi, cu ură, de cel mai mare şi mai hrăpăreţ moşier din ţară, regele, care avea şi pe aici pămînturi întinse şi robi. Dar, aceste vremuri s-au dus toate cum zice românul „pe apa sîmbetei...“ In ultimul deceniu s-au petrecut multe transformări pe aceste meleaguri şi în viaţa oamenilor. Peste tot se construieşte. In anul 1957 colectiviştii din Gighera, din Orăşanu şi de prin alte părţi ale raionului şi-au ridicat 62 case noi. Fiecare sat are şcoala lui, în care învaţă fiii ţăranilor muncitori. 32 cămine culturale s-au construit pe aici, în anii regimului nostru, iar multe din ele, cele din Călăraşi, Gîngiova, Dăbuleni au aparate proprii de cinematograf. La Măceşu de Jos, spital nou. Electrificarea, radioficarea au intrat şi ele in viaţa ţăranilor muncitori. Dăbulenii, Călăraşii, Gighera, Bechetul au de-acum lumină electrică, iar pe lîngă multe sute de aparate de radio, în 6.000 de case s-au pus difuzoare. Şi înşiruirea ar putea continua pomenind între altele şi despre clădirile S.M.T.-Bechet, despre cele două uzine de vinificaţie de la Dăbuleni şi Călăraşi, despre construcţiile de la gospodăria agricolă de stat Tîmbureşti, despre şoseaua asfaltată care a început a se aşterne în raion... Darea de seamă şi cuvîntul celor 45 de tovarăşi, dintre delegaţii organizaţiilor de partid din raion, s-au ocupat pe larg de munca desfăşurată pentru cooperativizarea agriculturii. Ţăranii muncitori din acest raion s-au unit în 13 gospodării colective, 16 cooperative agricole de producţie curentă şi 47 întovărăşiri agricole. Conferinţa a subliniat în mod deosebit activitatea rodnică desfăşurată de comitetul raional de partid pentru crearea de cooperative agricole de producţie curentă. Această formă de cooperare în producţia agricolă stimulează interesul ţăranilor mijlocaşi de a păşi pe calea agriculturii socialiste. Tovarăşii Ion Moreanu şi Gheorghe Brandemburg, membri cooperatori din Cîrna şi Călăraşi, au vorbit despre felul cum a muncit comitetul raional de partid pentru crearea cooperativelor agricole de producţie curentă în satele lor. Comitetul raional de partid a ajutat organizaţiile de bază săteşti ca printr-o susţinută muncă politică de masă să explice ţăranilor muncitori principiile statutului cooperativelor agricole de producţie curentă, felul cum se organizează munca, cum se face repartiţia produselor, ţinînd cont de numărul de zile-muncă, de suprafaţa şi calitatea terenului adus de fiecare în cooperativă. Chiar de la înfiinţarea primelor cooperative agricole de producţie curentă (Cîrna, Căciulăteşti, Damian), comitetul raional de partid s-a îngrijit de întărirea şi dezvoltarea lor Conferinţa organizaţiei raionale de partid Gura Jiului economico-organizatorică. Această formă de cooperare agricolă de producţie trebuia sprijinită să devină un puternic exemplu de urmat. Şi a devenit Anul trecut, de pildă, datorită sprijinului primit, (sămînţă de calitate, îndrumare tehnică etc.), producţiile de grîu, porumb şi alte culturi obţinute de cooperative au fost mult mai mari decît ale ţăranilor muncitori care îşi mai lucraseră pămîntul de unul singur. Cooperativa agricolă de producţie din Cîrna a obţinut aproape 2.000 kg. grîu la ha., iar la porumb de pe o suprafaţă de 20 ha. aproape 9.000 kg. ştiuleţi la ha. La fel s-au petrecut lucrurile şi la cooperativele din comunele Căciulăteşti şi Damian. In atenţia comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din cooperativele agricole de producţie curentă a stat îndrumarea atentă, ca pe lîngă cultura cerealelor, cooperativele să înfiinţeze şi alte ramuri aducătoare de venituri. Cooperatorii au fost sfătuiţi să folosească cu pricepere resursele naturale existente în raion, să-şi creeze ■ ferme pentru creşterea păsărilor şi animalelor, cărămidării, ateliere de împletituri etc. Cooperativa agricolă de producţie curentă „Pandurii lui Tudor“ din Sadova şi-a cumpărat 125 de oi, pornind astfel la dezvoltarea sectorului zootehnic. Alte cooperative şi-au înfiinţat brigăzi piscicole, ateliere de împletituri etc. Tovarăşul Ţenea Tudor, membru al cooperativei agricole de producţie curentă din satul Toceni, a arătat că numărul ţăranilor muncitori care se înscriu în cooperativă a început să crească. A fost greu la început, a spus el. Eram doar 22 de familii. Cînd a venit veste în sat despre producţiile mari obţinute de cei care au înfiinţat cooperativele în anul 1956, multora nu prea le-a venit să creadă. Dar organizaţia noastră de bază, cu sprijinul comitetului raional de partid, a organizat o vizită la o cooperativă mai veche, ca să se convingă oamenii. După aceea, au mai venit încă 20 de familii lîngă noi. Conferinţa organizaţiei de partid în raionul Gura Jiului a analizat de asemenea problema întăririi şi dezvoltării gospodăriilor agricole colective. Mulţi vorbitori au arătat că în anul 1957, în gospodăriile colective s-au înscris multe noi familii de ţărani muncitori. în cuvîntul lor, membrii de partid Ştefan Dinculescu, de la G.A.C. din Nedeia, Florea Şercău, preşedintele G.A.C.-Măceşul de sus, au arătat că membrii comitetului raional de partid s-au ocupat în anul care s-a scurs de întărirea muncii politice în gospodăriile colective. Prin instructorii teritoriali şi chiar prin prezenţa secretarilor comitetului raional în mijlocul colectiviştilor s-au rezolvat o serie de probleme care s-au ivit în munca acestora. Numeroşi delegaţi, colectivişti, membri ai cooperativelor agricole de producţie, întovărăşiţi au vorbit apoi amănunţit despre foloasele ce le aduc ţăranilor muncitori contractările de cereale cu statul, despre necesitatea ca în anul 1958 unităţile agricole socialiste să contracteze cantităţi sporite, mărindu-şi astfel veniturile băneşti şi contribuţia lor la aprovizionarea oraşelor. Un loc important în cadrul conferinţei l-a orupat analizarea unor probleme ale vieţii interne de partid. Delegaţii s au referit, în cuvîntul lor, la faptul că rezultatele obţinute în raion se datoresc, în primul rînd, muncii de îndrumare şi control asupra organizaţiilor de bază, efectuate de comitetul raional de partid care s-a ocupat de îmbunătăţirea continuă a muncii politice de masă, de găsirea a noi forme de muncă, izvorîte din viaţa de zi cu zi a raionului şi de a le aplica diferenţiat în practică. Biroul comitetului raional de partid a antrenat în toate problemele muncii politice şi economice întregul comitet raional de partid, care a desfăşurat o amplă muncă colectivă pentru îndeplinirea sarcinilor. Unii vorbitori au arătat însă că, pe lîngă rezultatele bune obţinute în activitatea sa, biroului comitetului raional i-au scăpat din mînă cîteva probleme importante. — Prea puţină atenţie a acordat biroul comitetului raional de partid problemelor învăţămîntului de partid şi primirii de candidaţi şi noi membri de partid, a spus, printre altele, tov. Pistriţu Constantin. Succesele obţinute în muncă în ultima vreme au făcut, de asemenea, ca spiritul critic şi autocritic să slăbească în rîndul membrilor comitetului raional de partid. Lucrul acesta poate deveni dăunător. De aceea, el trebuie curmat imediat... Tov. Constantin Anghel, secretar al comitetului raional U.T.M., a criticat stilul de muncă al tovarășului Moacă Vanghele, secretar al comitetului raional de partid, care uneori, cînd merge în comune, nu ajută în muncă tineretul. Mai mult, el, subapreciază chiar munca organizaţiilor U.T.M. Conferinţa organizaţiei de partid din raionul Gura Jiului a ales noul comitet raional de partid, a elaborat hotărîri a căror aplicare este menită să ducă şi pe viitor la îndeplinirea cu succes a politicii partidului la sate. Prim-secretar al comitetului raional de partid a fost reales tov. Gheorghe Dindere. CRISTEA MANTU ILIE PIGULOIU VIATA DE PARTID Conducerea competentă asigură succesul EXPERIENŢA UNEI REGIONALE C. F. R. FRUNTAŞE „Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai Am fost nu de mult la Direcţia regională C.F.R.-Iaşi. De mai mult timp aflasem că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ramura de exploatare a regionalei au obţinut realizări de seamă în întrecerea pentru a asigura o circulaţie cît mai bună a trenurilor. Da, intr-adevăr, faptele arată că rezultatele obţinute de ei sunt din cele mai bune. Şi nu numai în această privinţă. Deosebit de important este faptul că ei au reuşit să îmbunătăţească o serie de indici importanţi ai activităţii în transporturi — viteza comercială a trenurilor, parcursul mediu zilnic al locomotivelor, rulajul vagoanelor etc. — să reducă consumul specific de combustibil , într-un cuvînt, să transporte cu mijloace mai puţine, mai mult şi mai ieftin. M-am interesat îndeaproape săcunosc ce a stat la baza succeselor obţinute. Din cele arătate de tov. Ion Budura, directorul Direcţiei regionale C.F.R.-Iaşi, reiese că la baza acestor realizări a stat aplicarea, la specificul căilor noastre ferate, a experienţei feroviarilor sovietici şi, în primul rînd, a experienţei feroviarilor de la Osnova. In acest scop un grup de specialişti ai regionalei C.F.R.-Iaşi şi ai departamentului respectiv din minister au plecat chiar la Osnova pentru a se documenta şi a-şi însuşi, la faţa locului, experienţa prietenilor sovietici. Aplicarea iniţiativei feroviarilor de la Osnova nu a fost deloc intîmplătoare. Folosirea ei urma să înlăture o serie de greutăţi care stînjeneau circulaţia trenurilor, mai ales a celor de marfă. In primul trimestru al anului 1957 viteza comercială a trenurilor de marfă stabilită prin plan nu a fost atinsă. Şi aceasta, datorită celor aproape 340.000 minute întîrziate care, în afară de viteza comercială, au influenţat negativ şi consumul de combustibil la un număr de locomotive, diminuînd cu circa 3.000 de tone întreaga economie pe Direcţia regională C.F.R.-Iaşi. Ce aduce nou sau, mai bine zis, în ce constă iniţiativa celor de la Osnova ? Iniţiativa constă în organizarea circulaţiei şi remorcării trenurilor pe baza unui grafic mai strîns al locomotivelor. Prin aceasta se urmăreşte reducerea staţionării locomotivelor la capetele secţiilor de remorcare, îndrumarea trenurilor cu tonaje şi viteze sporite. Ca urmare, locomotivele şi vagoanele sunt mai bine folosite, se eliberează o serie de locomotive şi se reduce, totodată, consumul de combustibil. Cu alte cuvinte, aplicarea acestei iniţiative duce la mărirea capacităţii de transport pe calea ferată Ceferiştii regionalei Iaşi au început să aplice această iniţiativă încă din luna mai a anului trecut. Trecerea la aplicarea ei n-a fost un lucru uşor. La început unii considerau că aplicarea metodei ar cădea numai în sarcina tracţiunii, lucru complect greşit. Folosirea cu succes a iniţiativei cerea, dimpotrivă, o mai strînsă colaborare intre toţi cei care lucrează la transporturi, la siguranţa circulaţiei. Atragerea şi consultarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din principalele staţii, depouri, revizii de vagoane din cuprinsul regionalei Iaşi, munca politică desfăşurată în rîndul acestora au dat rezultate bune. S-au făcut numeroase propuneri preţioase pentru buna desfăşurare a transporturilor. Pe baza acestora s-au întocmit grafice mai strînse pentru locomotive şi s-a trecut la experimentarea iniţiativei, mai întîi pe o singură secţie — Iaşi-Mărăşeşti — iar apoi s-a extins pe toate secţiile principale de remorcare sub lozinca : „Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai mult!“. Rutina şi practicismul îngust în aplicarea instrucţiunilor n-au putut rezista. întîrzierile unor trenuri au fost analizate săptămînal, în amănunt, pentrugăsirea adevăratelor lor cauze. Prin îndepărtarea greutăţilor, s-a ajuns în lunile următoare la o îmbunătăţire serioasă a circulaţiei trenurilor de marfă. Multe colective şi-au adus contribuţia lor în această privinţă. Bunăoară, colectivul reviziei de vagoane Bîrnova a reuşit să scadă cu 25 de minute staţionarea trenului necesară pentru revizia tehnică şi proba frînei. Tovarăşii lor din staţia Bîrlad au redus acest timp cu 40%, iar şefii de tură din depou au micşorat timpul de echipare a locomotivelor cu 50%. In prezent, iniţiativa feroviarilor de la Osnova se aplică cu succes pe secţiile principale de remorcare a regionalei C.F.R. Iaşi. Toate trenurile de marfă sunt remorcate acum după graficul străin. Dacă în trecut locomotivele staţionau în depourile de întoarcere, la sfîrşitul cursei, cîte 8—10 ore, acum situaţia este cu totul alta. Circulaţia trenurilor de marfă, după graficul de circulaţie strîns, face ca locomotivele şi personalul de deservire să staţioneze în punctul de întoarcere doar 60—80 minute — timp necesar echipării, alimentării locomotivei şi luării în primire a trenului la întoarcere. Staţionarea de numai 80 de minute a locomotivei în staţiacapăt a secţiei de remorcare a influenţat direct asupra circulaţiei regulate a trenurilor de marfă, cît şi asupra circulaţiei în general pe regionala C.F.R.-Iaşi. Ce s-a realizat pînă acum prin aplicarea acestui grafic de circulaţie strîns ? Folosirea cu succes a graficului strîns a dat posibilitatea sporirii parcursului mediu zilnic al locomotivelor de la 173 km. la 201 km. Prin această sporire s-a realizat o economie de 12 locomotive/zi din parcul activ de marfă, deşi volumul de mărfuri transportat a crescut cu 10—15°/o faţă de acela înregistrat înainte de aplicarea metodei. Locomotivele economisite sunt utilizate acum la satisfacerea altor cerinţe de transport. Dar nu numai atît. Prin mai buna organizare a circulaţiei, cursele de locomotive izolate au fost reduse considerabil. A crescut şi conştiinciozitatea în muncă a personalului de locomotivă. Reducerea staţionărilor inutile, utilizarea mai raţională a locomotivelor şi a personalului respectiv între staţii au înlăturat peste 7.000 ore suplimentare lunar. Transportarea unui volum sporit de mărfuri cu un număr de 12 locomotive mai puţin a dus la realizarea unor economii de combustibil convenţional de 1.513 lei pe zi. Totalizîndu-se economiile făcute prin aplicarea graficului strîns, regionala C.F.R. Iaşi a ajuns să realizeze o economie de peste 1.900.000 lei da la aplicarea iniţiativei şi pînă la sfîrşitul anului 1957. Organizarea circulaţiei trenurilor, pe baza graficului strîns, limitarea timpilor de oprire a trenurilor în staţii la minimum necesar au determinat sporirea vitezei comerciale a trenurilor cu 6,5°/o, influenţînd totodată şi asupra reducerii cu 25% a staţionării vagoanelor de marfă în nodurile regionale, faţă de perioada anterioară aplicării iniţiativei Osnova. Drept urmare rulajul vagoanelor a fost micşorat cu 7,50 %. Un exemplu concludent îl constituie R.C. Cîmpulung Moldovenesc (regulatorul de circulaţie). înainte, prin modul defectuos în care se înscriau trenurile în trasă, aici se înregistrau deseori cele mai mari întîrzieri pe regională. Acum, în urma mai bunei organizări a circulaţiei trenurilor după graficul strîns, nu se mai înregistrează nici o întîrziere în sectorul de activitate al acestui regulator de circulaţie. Din scurtul bilanţ al rezultatelor dobîndite pînă acum în cadrul regionalei C.F.R. Iaşi se poate afirma că la căile ferate există încă rezerve şi posibilităţi nebănuite de a se transporta un volum sporit de mărfuri cu mijloace de transport şi băneşti mai puţine, de a se asigura un transport cît mai rapid, mai sigur şi mai ieftin, în urma aplicării cu succes a metodei Osnova, preţul de cost al transportului pe întreaga regională a fost redus cu 5 %. Ceferiştii din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Iaşi şi-au îndeplinit planul anual de producţie cu 23 zile înainte de termen. Acum, în noul an, ei se străduiesc să obţină noi succese. Cu experienţa acumulată pînă acum, dezvoltînd pe mai departe iniţiativa lor creatoare ceferiştii acestei regionale sunt hotărîţi să asigure, pe timp de iarnă, ca şi în întregul an, o regularitate perfectă şi o siguranţă desăvârşită a circulației. M. CORCACI coresp. „Scînteii“ ! SCÎNTEIA Altădată minerii îşi trăiau viaţa în bordeie. Acum, pentru ei s-au construit sute de apartamente de locuit, lată o parte din blocurile de la exploatarea minieră „7 Noiembrie“ Baia Mare Lista de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 dec. 1957. Tragerea suplimentară din 31 decembrie 1957. In total 868 cîştiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţîunile cîştigătoare, în valoare Fracţională de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face la toate sucursalele raionale C.E.C. ^Tragerea de bază'^^l,^^^^^^^^^Tragereă,”supîîmentarT— 1- 3 Jr 3 _ S ’5 °p Numărul °'g Valoarea u j- Numărul °'g «"3 's — seriei 3.2- cîștigului 31§ seriei 73,2 ) 3 7 tt V b zw za zS) z a o I 10395 34 75.000 1 13028 02 100.000 1 16989 49 50.000 1 14890 04 75.000 1 05209 27 25.000 1 04250 23 ,50.000 1 09353 42 25.000 1 10260 04 50.000 1 14075 10 25.000 1 07607 10 25.000 1 00329 39 10.000 1 09545 45 25.000 1 11978 03 10.000 1 17357 39 25.000 1 15963 12 10.000 1 21292 03 25.000 1 19670 10 10.000 1 23646 15 10.000 _____ TernT- TerMinația nat."a, seriei 25 515 10 5.000 25 922 21 10.000 25 666 03 5.000 25 148 11 5.000 250 71 10 1.000 8250 08 13 1.000 250________84_______27 1.000________________________________ 560____________Total 1.000.000 308 ■_ Total_______1.000.000 SPECTACOLELE DE AZI Concert sonate — Ştefan şi Valentin Gheorghiu — (orele 20) — sala Ateneului R. P. Române CINEMATOGRAFE: Erupţia — Patria, Bucureşti ; Epave — Republica ; Cinematograful de altădată — V. Alecsandri, Elena Pavel , Taifun la Nagasaki— Magheru, I. C. Frimu, Înfrăţirea Intre popoare, Alex. Sah’a ; Povestea primei iubiri. Lumina, Libertăţii; Frate şi soră şi Fetiţa mincinoasă — Central ; O zînă din poveşti şi Balonul roşu — Victoria, Maxim Gorki ; Ştrengăriţa — Doina ; Să zîmbească toţi copiii, Casă nouă, Recoltă bună, toate bune, Povestea celor cinci fraţi, Misterul vechiului castel, Procup, prietenul animalelor (ciclu de desene animate) — Timpuri Noi ; Don Quijotte — Tineretului ; Simfonia Leningradului — Alex. Popov, N. Bălcescu ; Povestiri din Roma (ecran lat) — Gh Doja; Călătorie in tinereţe— Griviţa ; Ulisse — Vasile Roaită ; Vînătoarea tragică — Cultural ; Godzilla — Unirea, 23 August; întîlnire la bal — C. David, Donca Simo ; Malva — Flacăra ; Gervaise — Arta ; Trepte abrupte — Munca ; Vrăjitoarea — Mioriţa, Boleslaw Bierut ; Dracul păcălit — Moşilor ; împotriva tuturor — Ilie Pintilie ; Moulin rouge — M. Eminescu ; Povestea unei iubiri — 1 Mai ; Două lozuri— Volga ; Dacă nu e una e alta—Coşbuc, Olga Bancic, Alianţa ; Legenda din Polesia — Aurel Vlaicu. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se va răci uşor în jumătatea de nord a ţării, menţinîndu-se relativ călduroasă în sud Cerul variabil la început, apoi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii slabe, mai ales în jumătatea de nord a ţării. Vîntul în intensificare la sfîrşitul intervalului din nord-est. Temperatura în scădere in nordul ţării. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 15 grade, iar maximele între minus 2 și plus 8 grade. Cofesmpil VOUWBM ..............byte ★ ★ Viaţa nouă a tăietorilor de pădure In ultimii ani eforturile muncitorilor forestieri s-au uşurat mult. Apropiem buştenii cu tractoarele K.D.-35, îi fasonăm cu fierăstraiele electrice. Eu conduc o brigadă de 42 corhănitori de lemn de foc, romîni şi maghiari. Luna trecută am cîştigat 1700 lei. Locuim într-o baracă spaţioasă, în care soba ne apără de frig iar priciurile cu saltele, cearşafuri, pernă şi pături ne fasc odihna plăcută. Optzeci şi două de barăci asemănătoare şi case s-au construit în anii aceştia la SF.E.T.-Sovata. La toate parchetele există cantină. Cărţile şi ziarele ne sosesc la locurile noastre de muncă în parchetele aflate sus, pe munte. Din cînd în cînd, ne vizitează şi echipa culturală a întreprinderii. Munca noastră se vede în rezultatele bune ale întregii exploatări. Muncitorii întreprinderii noastre au reuşit să mărească productivitatea muncii cu 12 la sută, iar economiile se ridică la aproape 300.000 lei. CICI! IOAN brigadier la gura de exploatare Valea Iubodului I.F.E.T. — Sovata De la unelte mărunte la maşini agricole în anul 1941, pe bulevardul Basarab, actualmente Nicolae Titulescu, la numărul 85 puteai zări o firmă : „Rudolf Schmidt“ — Fabrică de pile şi unelte. O întreprindere mică, cu utilajul înghesuit de o parte şi alta a sălilor mici, întunecoase. Praful de la secţia tocile, plumbul de la secţia dinţat, munca de 10-12 ore, subalimentaţia, lipsa de protecţie a muncii, făceau numeroase victime printre muncitori. în anii puterii populare, fabrica, s-a comasat cu citeva întreprinderi şi treptat s-a transformat într-o puternică întreprindere constructoare de maşini agricole — uzinele „Semănătoarea De cum intri în diferite secţii te întîmpină hale largi, luminoase, încălzite cu aeroterme. (Uzina dispune de o instalaţie termică proprie). Secţia preparat e utilată cu prese mecanice care înlocuiesc munca manuală a sute de muncitori. Hala strungurilor e înzestrată cu zeci de strunguri care poartă marca unei fabrici romîneşti „Iosif Rangheţ". La ele lucrează oameni pricepuţi ca Radian Porumbescu, Gheorghe Căpeţeanu şi mulţi alţii. Dar în uzină mai poţi vedea şi alte lucruri. A fost construită şi dată în folosinţă o turnătorie nouă, cu atelierul de formare mecanizat. De asemenea a fost construită o nouă hală de montaj. Uzinele „Semănătoarea“ care şi-au realizat cu mult înainte de termen planul pe 1957 atît la producţia globală cît şi la producţia marfă contribuie din plin la mecanizarea agriculturii. ION BRAD mecanic Universitatea populară In comuna Tiream, raionul Cărei, cu sprijinul S.R.S.C., a luat fiinţă în anul 1957 o universitate populară cu limba de predare maghiară, încă din primele zile de la înfiinţare, la cursuri s-au înscris peste 42 de ţărani muncitori. Din lecţiile ţinute, cursanţii au aflat cum a luat naştere pămîntul, cum s-au născut celelalte planete, cum şi cînd a apărut viaţa pe pamînt, date despre atmosferă şi altele. Pentru ca noţiunile predate să fie cît mai bine înţelese de cursanţi, colectivul de profesori, format din Magdalena Leitner, Vilma Ghindele, Szebeni Reghina şi alţii, foloseşte in cursul predării un bogat şi variat material didactic, scheme, diagrame, diafilme etc. Cursanţi ca Mok Iosif, Merker Iosif, Oszoczki Ştefan, Iuszli Francisc şi mulţi alţii sunt întotdeauna prezenţi la lecţii şi mai ales activi la discuţiile purtate pe marginea acestora. Universitatea din Tiream a devenit centrul atenţiei sătenilor. Ei îşi îmbogăţesc aci mereu cunoştinţele, înţeleg o serie de fenomene din natură şi societate. VASILE POP preşedintele sfatului popular comunal Fabrica noastră Şoseaua spre Vatra Dornei şerpuieşte de-a lungul Văii Birgăului. De la Bistriţa treci prin sate cu case curate aşezate de o parte şi de alta a drumului, cu grădiniţe de flori şi bănci scunde în faţa porţilor. Dar iată că, urcînd Valea Birgăului, printre căsuţele cu miros de sulfină, de după cotitura drumului se înalţă coşul unei fabrici. Drumul se deschide mai larg şi ne duce în faţa intrării impunătoare pe care stă scris : „Fabrica de hîrtie „Bernath Andrei“. Aici, în toamna anului 1944, cînd fasciştii hortyşti se retrăgeau în panică, nu erau decît nişte ziduri negre fumegînde. In dorinţa de a lăsa numai ruine, fasciştii incendiau şi „Prima fabrică de hîrtie din Ardeal“, cum era denumită pe emblema domnilor patroni Schneier şi Freier. „Prima fabrică de hîrtie din Ardeal“ nu era altceva decît o hardughie învechită, cu o singură maşină de fabricaţie. Dar de pe urma ei cei doi patroni scoteau beneficii însemnate. In toamna anului 1944 fabrica ardea şi limbile de foc vesteau satelor de la poalele Heniului retragerea fasciştilor, înaintarea victorioasă a armatelor sovietice şi a armatelor noastre. Din propria-i cenuşă ca pasărea legendară a renăscut fabrica de hîrtie din Prundul Birgăului I Mai 1950. Invingînd tot felul de greutaţi, muncitori vrednici ca Iiie Vlad, maistru de fabricaţie, Alexa George, Cornea Toader, Bălan Simion şi alţii reuşesc să repună fabrica în funcţiune şi să dea primele tone de hîrtie. De atunci, an de an, fabrica s-a mărit cu noi construcţii : aici — sala de sortat hîrtie, mai departe — sala de confecţionat caiete şi recuperări, dincolo, hala de cojit lemn, magazia de produse finite, hala maşinii de fabricaţie, şi mai departe — centrala de forţă, birourile administrative. De atunci s-au născut cinci blocuri muncitoreşti cu tot confortul modern, care încadrează unul lîngă altul, ca un chenar, colţul de stradă ce alunecă din şoseaua ce duce spre Vatra Dornei. Fabrica de hîrtie „Bernath Andrei“ a fost înzestrată cu utilaje noi: calandrul de satinat hîrtie şi cuţitul de tăiat hîrtie sunt maşini moderne, perfecţionate, care măresc productivitatea muncii. Ele sunt conduse de muncitori harnici, pricepuţi. Strungarul Costea Mihai a făcut un dispozitiv, aplicat la strung, pentru ascuţirea cuţitelor rotative. Dispozitivul aduce o economie însemnată, de la 16—24 ore cit se consuma pentru reascuţire, cu noul dispozitiv timpul se reduce la 3 ore. Aproape în tot locul vezi un om subţirele mecanicul şef Ilieş Andrei, care nu vrea să desmintă încrederea ce i-a fost acordată prin numirea sa în acest post. Oamenii aceştia şi alţii ca ei formează colectivul închegat al fabricii care dă zilnic hîrtie editurilor şi poligrafiilor din ţară. Pentru Valea Birgăului, fabrica de hîrtie înseamnă mult, înseamnă ridicarea nivelului de trai pentru zeci şi zeci de familii de ţărani din împrejurimi care au venit în fabrică şi astăzi sunt muncitori calificaţi. Pentru Prundul Birgăului, fabrica de hîrtie mai înseamnă şi altceva : la căminul de zi, peste 40 de copii bine îmbrăcaţi, bine hrăniţi se joacă şi au atîtea jucării cum nu visau vreodată bunicii şi părinţii lor că ar putea exista. Şi lumina electrică şi difuzoarele din toate casele muncitorilor, şi orchestra clubului, înseamnă mult pentru satul de la poalele Heniului, prin mijlocul căruia şerpuieşte şoseaua spre Vatra Dornei. MATEI EUGENIA, funcţionară Pe lîngă fabrica de piese de schimb C.F.R. Galaţi există şi un staţionar pentru muncitorii fabricii, în clişeu , doctoriţa Larisa Tănase face un control medical turnătorului Petre Vasile. m. 4009