Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-01 / nr. 4128

^Oruan al Comitetului Central al P.M. Noi şantiere de construcţii Organizaţiile de construcţii ale Ministerului Construcţiilor şi Mate­rialelor de Construcţii vor deschide anul acesta noi şantiere Astfel în Regiunea Autonomă Maghiară va începe construirea unui grup in­dustrial pentru sortarea, însiloza­­rea şi brichetarea lignitului. La Sadu va începe construirea bara­jului lacului de acumulare al hi­drocentralei. De asemenea la Păuleşti, regiu­nea Ploeşti, va fi construită o nouă filatură şi se vor dezvolta filatu­rile existente de la Brăneşti, Jilava, precum şi fabrica de aţă „Firul Roşu“. La Ţăndărei va începe con­struirea fabricii de ţigle, iar lîngă Tg. Jiu complexul de industrializa­re a lemnului. Totodată va fi dez­voltată şi modernizată fabrica de geamuri Scăieni etc. In prima lună 7 propuneri de inovaţii SATU MARE (coresp. „Scînteii“). Am în faţă un registru gros care cu­prinde activitatea inovatorilor de la uzinele „Unio“-Satu Mare. Răsfoin­­du-l găsesc că în prima lună a a­­cestui an în uzină s-au făcut pri­mele 7 propuneri de inovaţii din 1958. Cea mai importantă dintre ele este aceea făcută de tov. Vendel Poszet. Ea se intitulează : „Debita­rea economică a tamponului de la vagoneţi ficşi“. Datorită aplicării ei se pot economisi cîte 11 kg. metal la fiecare vagonet. Această inovaţie a şi început să fie aplicată cu re­zultate bune. Restaurarea unui însemnat monument istoric Una din cele mai importante ctitorii a lui Ştefan cel Mare — Mă­­năstirea Neamţ — îşi recapătă as­pectul ei original şi cadrul cores­punzător unui monument de arhi­tectură de mare valoare. Lucrările care se execută prin grija Direcţiei Monumentelor de Arhitectură din Departamentul Arhitecturii şi Urba­nism se apropie de sfirşit. Pe lingă biserica lui Ştefan cel Mare (corpul chiliilor şi vechile turnuri ale minăstirii) a fost restau­rat in întregime şi acel monument atit de caracteristic peisajului de la Neamţ: agheasmatarul (baptiste­riul). Propunerile de candidaţi ai F. D. P. au luat sfârşit în întreaga ţară In întreaga ţară oamenii muncii participă la pregătirile care se fac în vederea alegerii deputaţilor în sfaturile populare. Timp de 15 zile în Capitală au avut loc peste 1.400 de adunări populare în cadrul cărora au fost propuşi candidaţii F.D.P. La aceste adunări au luat parte peste 250.000 de cetăţeni. Numeroşi participanţi au luat cuvîntul pentru a propune candidaţii sau pentru a susţine can­didaturile propuse. Bucureştenii au propus 412 candidaţi în circum­scripţiile electorale orăşeneşti, 1.976 în circumscripţiile electorale raio­nale şi 404 în circumscripţiile elec­torale comunale. La adunările populare din oraşele şi satele regiunii Hunedoara, la care au participat peste 220.000 de oa­meni ai muncii, au fost propuşi 4682 de candidaţi Propunerile de candidaţi au luat sfîrşit şi în celelalte regiuni. Adunările populare în care au fost propuşi candidaţii Frontului Demo­craţiei Populare pentru alegerile de la 2 martie au demonstrat încrede­rea pe care cetăţenii patriei noas­tre o acordă sfaturilor populare, în­credere îndreptăţită de numeroasele realizări obşteşti obţinute pe toate tărîmurile de activitate. Luînd sfîrşit depunerea de candi­daturi, comisiile electorale din fie­care circumscripţie au început să afişeze în aceste zile candidaturile propuse. (Agerpres) La centrul nr. 1 de afişare a listelor de alegă­tori (raionul N. Bălcescu din Ca­pitală) cetăţenii verifică dacă au fost înscrişi in liste. (Foto: AGERPRES) ­ CETĂŢENII ! Verificaţi listele de alegători ! + Comitetele executive ale sfaturilor populare au afişat copii de ♦ pe listele de alegători pentru alegerile din 2 martie 1958. Toţi ce­­t­­ăţenii cu drept de vot au posibilitatea să controleze la centrele­­ de afişare a listelor dacă sunt înscrişi în aceste liste şi să facă In­­t­­împinare la sfatul popular respectiv în cazul cînd constată vreo î omisiune sau greşeală în întocmirea listelor. I • Este o îndatorire cetăţenească să controlaţi listele de alegători ♦ şi să verificaţi dacă aţi fost înscrişi în aceste liste pentru a vă pu- I tea exercita dreptul de vot. „Cit OCHII OAMENILOR MUNCII Un nou concurs al „Scînteii“ Pentru cel mai Pentru cea mai bun reportaj bună­ informaţie Ziarul „Scinteia" organizează între 1 februarie — 15 apri­lie a.c. un concurs pentru cele mai bune informaţii şi repor­taje, care să oglindească aspecte ale întrecerii socialiste din întreprinderi, de pe şantiere, din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare, iniţiativele, faptele de seamă, actele de abnegaţie şi eroism, realizările oamenilor muncii în lupta pentru îndeplinirea planului de producţie, pen­tru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pentru economii în producţie; dezvoltarea mişcării frun­taşilor în producţie, a inovatorilor şi raţionalizatorilor; chipul oamenilor înaintaţi­ ai întreprinderilor noastre socialiste, tră­săturile morale ce-l caracterizează; acţiunile întreprinse pen­tru valorificarea şi răspîndirea experienţei înaintate, pentru stimularea iniţiativei oamenilor muncii; lupta comuniştilor, a oamenilor muncii pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru înfrângerea greutăţilor ce mai există, împotriva stărilor de spi­rit înapoiate, a manifestărilor de birocratism, a risipei şi necin­stei; activitatea organizaţiilor de partid pentru ridicarea con­ştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi antrenarea lor largă in lupta pentru îndeplinirea planului şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, realizările regimului democrat-popu­lar în folosul oamenilor muncii, diferite aspecte caracteristice ale vieţii noi a clasei muncitoare in ţara noastră etc. La concurs pot participa corespondenţii voluntari şi cititorii ziarului muncitori, tehnicieni şi ingineri care lucrează în întreprinderi, pe şantiere, în gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare Se vor lua în consideraţie numai acele informaţii şi reportaje care se bazează pe exactitatea riguroasă şi pe verificarea temei­nică a faptelor. Vor fi acordate următoarele premii I pentru reportaj m 2 premii I în valoare de 1.500 Iei flecare­■ 5 premii II în valoare de 1.000 lei fiecare ■ 10 premii III în valoare de 500 lei fiecare ■ 10 menţiuni în valoare de 200 lei fiecare pentru informaţii ■ 2 premii I în valoare de 500 lei fiecare ■ 5 premii II în valoare de 300 lei fiecare ■ 10 premii III în valoare de 200 lei fiecare ■ 10 menţiuni in valoare de 100 lei fiecare Materialele se trimit pe adresa: Ziarul „Scînteia", Bucureşti­­, Piaţa Scînteii nr. 1, cu menţiunea „PENTRU CONCURS“, pînă la data de 15 aprilie a. c. Fără a anticipa asupra rezultatului final al concursului, redacţia îşi rezervă dreptul de a publica unele infor­maţii şi reportaje pe măsura primirii lor la ziar. Participanţii la concurs vor indica exact numele şi prenumele, adresa şi locul de muncă, profesiunea și funcția pe care o dețin. Conferinţa raională a femeilor TR. MĂGURELE (coresp. „Scri­­teii“).— 260 de delegate ale femeilor din raionul Tr. Măgurele — mun­citoare, ţărănci muncitoare, intelec­tuale, activiste de partid şi de stat s-au întrunit zilele trecute în con­ferinţa raională a femeilor. Discuţiile purtate la conferinţă au scos în evidenţă rolul pe care-l au femeile muncitoare in munca ob­ştească, in activitatea social-cultura­­lă, în educarea copiilor şi a tinere­tului■ etc. Tov. Florica Bleajă, mem­bră a gospodăriei colective din Slo­bozia Mindra, a vorbit despre rolul pe care-l au femeile in educa­rea copiilor in afara şcolii — acela de a face din tinerele vlăstare cadre de nădejde pentru construirea socia­lismului in ţara noastră. Conferinţa a ales apoi comitetul, compus din 47 femei, iar ca preşe­dintă a acestui comitet pe tov. Ma­ria Atanasiu. In impinarea aniversării glorioaselor lupte muncitoreşti din februarie 1933 Muzeul ceferiştilor de la Gr­iviţa Zilele acestea sa va deschide la complexul C.F.R. .Griviţa Roşie* un muzeu cu aspecte din trecutul de­uptă al muncitorimii cefe­­■iste. In muzeu vor fi ex­­puse fotografii şi documen­te — foarte multe donate de vechi grevişti — tirena lui Vasile Roaita in mi­niatură şi alte obiecte care evocă luptele ceferiştilor de la Griviţa. In cadrul expoziţiei vor mai fi prezentate şi aspecte din viaţa muncitorilor cefe­rişti, înainte şi după 1945. Realizările petroliştilor din Moldova BACAU (coresp. „Scîn­­teii"). — In întîmpinarea aniversării luptelor muncito­reşti din februarie 1933, pe­troliştii din Moldova obţin, pe baza extinderii metodelor avansate de lucru, noi şi im­portante realizări in produc­ţie. Ultimele calcule arată că planul de extracţie a ţi­ţeiului pe luna ianuarie a fost îndeplinit şi depăşit de colectivul trustului de pro­ducţie Moineşti. In schelele petrolifere aparţinînd aces­tui trust au fost efectuate în această perioadă 26 de fi­surări hidraulice, care au contribuit la extracţia unor cantităţi mai mari de ţiţei. Fruntaşă pe trust se situ­ează schela Zemeş. Brigada a 11-a extracţie de aici, con­dusă de maistrul Ion Tigău, din care fac parte sondorii Ion Prisecaru, Iorgu Cucu, Ion C. Bran, folosind meto­de înaintate de lucru, a ex­tras în cursul lunii ianuarie 164 de tone ţiţei peste sar­cinile de producţie. Rezultate bune în întrece­re au obţinut şi echipele de sondori din secţia lil-a, condusă de tînărul Inginer Neagu Tom­a, brigada con­dusă de Ion Militaru şi al­tele, care au extras cantităţi însemnate de ţiţei peste sar­cinile planificate. Petroliştii din Moldova sînt hotărîţi să obţină în în­trecerea în cinstea aniversă­rii luptelor din februarie 1933 noi succese în sporirea producţiei de ţiţei, creşterea productivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost. Strungarul Va­sile Angelescu de la uzinele „Tim­puri Noi" din Capitală a fost propus candidat al F. D. P. in circumscripţia ra­ională nr. 86 pentru alegerile de deputaţi în sfaturile popu­lare. In clişeu : Strungarul can­didat la locul său de muncă. Organizaţia de partid analizează activitatea S. M. T.-ului IAŞI (coresp. ,,Scînteii“). „ Zilele trecute, organizaţia de partid de la S.M.T.-Podul Iloaiei a analizat în­­tr-o adunare modul cum se desfă­şoară lucrările de reparaţii ale trac­toarelor şi maşinilor agricole. In informarea făcută de tov. Florin Sava, directorul staţiunii, s-a arătat că în această campanie mecanizato­rilor le-a revenit sarcina să repare 22 tractoare, 9 şasiuri de tractor şi toate maşinile agricole remorcate. Datorită bunei organizări a muncii au fost reparate 12 tractoare şi 7 şasiuri. Restul de tractoare sunt re­parate în proporţie de 60%. De ase­menea s-a terminat reparatul plu­gurilor, semănătorilor, cultivatoare­lor şi grapelor. In adunare s-a arătat că în sta­ţiune mai există încă o serie de lip­suri. Comuniştii au cerut ca biroul organizaţiei de bază să sprijine con­ducerea staţiunii ca să organizeze şi reparatul maşinilor ce vor fi fo­losite la recoltat. In vederea ridică­rii calificaţii mecanizatorilor s-a ho­­tărît să se organizeze săptămînal diferite expuneri concrete, urmate de aplicaţii practice. De asemenea, au fost adoptate măsuri în vederea îmbunătăţirii muncii de pregătire a ucenicilor. La adunarea organizaţiei de par­tid de la S.M.T.-Podul Iloaiei s-a mai discutat despre ajutorul ce tre­buie dat unităţilor agricole coopera­tiste în vederea pregătirilor pentru primăvară. — ■- - ■ — WWW— ■ ■■■■. - — Pe șantierul magistralei de est Brund­l farului M — ‘ " m ■■■-»»—-- ■ ...I I ■" ."»T»—^ -t-~j L III ■ I.. I I———■ Cină am plecat spre locurile unde încep lucrările pentru con­strucția magistralei de est, mă gîn­­deam că, fiind iarnă, n-o să prea am ce vedea. Dar n-a fost așa. Călătoria de-a lungul magistralei am început-o urmărind explicaţiile date, cu harta in faţă, de şeful şan­tierului, tehnicianul Ioan Corobea. — Acesta va fi drumul magistra­lei ; el va pleca de aici, de lîngă Sighişoara, unde ne-am organizat noi şantierul. Aici există cîmpul de gaze, iar sondele — gata forate — aş­teaptă numai să pompeze gazele pe conductă. Şantierul l-am organizat aici fiindcă avem aproape staţia C.F.R. Mi-am notat un carnet şi alte in­formaţii interesante cu privire la această magistrală. De pildă, în­treaga magistrală va măsura peste 800 km. In prima etapă se va con­strui conducta ce va porni din cîm­­purile de gaz ale Transilvaniei şi — străbătînd văi şi dealuri, ape şi munţi —va ajunge in Moldova, la Oneşti, la sfîrşitul anului; apoi in a doua eta­pă, de la Oneşti, conducta va merge mai departe spre Bacău, Roman, Iaşi sau o altă ramificaţie — spre Brăila. In drumul lui, gazul metan va alimenta obiective industriale de mare importanţă, oraşe şi centre muncitoreşti. Acesta va fi „drumul focului“. Pentru întreaga magistrală vor fi necesare peste 10.000 de va­goane de ţeavă.­­ Primul lot de ţevi trebuie să so­sească pe şantier din moment un mo­ment — îmi spune tov. Corobea. Deocamdată vă propun o călătorie pe şantier. Să începem de la sonde ! Urcăm piscul dealului. Şeful şan­tierului e un om de statură mijlo­cie, vîrtos, cu faţa aprinsă, aspră. Se caţără pe ripile dealului ca un flăcău; are antrenament — se vede. În 22 de ani de meserie — e vetera­nul magistralelor — a parcurs mii de kilometri pe vreme bună sau rea. De pe coama dealului, desluşim un vale panorama sondelor­­ cele care alimentează Sighişoara şi cele pen­tru noua magistrală, de est. Cunos­cutul „hei rup“ face să răsune valea Selaausului .Un tractor „tuşeşte“ în­fundat trăgînd după el o turlă. — Vedeţi ! Pregătesc terenul pen­tru forarea altei sonde. Intr-adevăr, in vale, sondele ma­gistralei — gata forate *-i așteaptă cu.......gazul in gură“, gata să-l tri­mită pe conducte. Mihai Fist este omul care îngrijeşte aceste sonde. Şi le îngrijeşte şi le curăţă ca pe copiii lui dragi. Iată, bateria de separaţie a gazelor de impurităţi — sclipeşte ! Mai încolo, bateria de încălzire. Toa­te, bine îngrijite ! Dar sondorii ! Se vede treaba că aceştia mai au încă mult de furcă. Tăcuţi, in pufoaicele lor cenuşii, se înţeleg doar prin semne. Atenţi, sobri, munca i-a obişnuit aşa ! Să caute gazul în pîntecele pămîntului, să-l simtă, să-l descopere. Am aflat despre multe fapte de eroism în muncă de-ale sondorilor. ...Căzuse noaptea. Focurile din ju­rul sondelor sclipeau ca nişte licu­rici. La sondele 7 şi 20 suprave­gheau sondorii loan Tatăl şi D. Wagner. Deodată, ceva neobiş­nuit. Se mişca pămintul din a­­dîncuri. Erupţie ! Ameninţa erupţia ! Gazele scăpaseră din sondă şi acum ţişneau cu presiune aruncînd noroi şi bucăţi de piatră. Intr-un minut s-ar fi aprins, mistuind totul in flă­cări. Cei doi sondori s-au repezit la robinetul de siguranţă. L-au strins cu putere. Erupţia a fost oprită, sel­vind nu numai cele două sonde, ci întregul cîmp de gaze. Moldovenii vor să ajungă mai repede acasă Şantierul magistralei a adunat oa­meni din toată țara: moldoveni, munteni, olteni, ardeleni — oameni GH. CIRSTEA coresp. „Scînteii“ (Continuare in pag. II-a, col. 2-3) ____ ———- ♦ O înviorătoare joacă prin zăpadă. (Fotó: GH. VINTILA) CIMENT ALB Fabrica de ciment „Gura Văii“ din Turnu Severin a început în 1957 fabricarea cimentului alb, produs care s-a dovedit util la lucrările de finisaj în construcţii. Avînd aceleaşi calităţi tehnice ca şi cimentul obişnuit, cimentul alb se pretează a fi folosit în amestec cu diferiţi coloranţi. Noul produs a fost utilizat cu succes la tencuielile decorative, imitaţii de piatră natura­lă, pardoseli mozaicate turnate, dale de mozaic colorate şi cu mo­dele, la finisajul scărilor interioare şi exterioare etc. In preajma alegerilor, despre problemele sfaturilor populare Să dezvoltăm producţia locală a materialelor de construcţii! Incepind din a­­cest an, conform unei recente hotă­­rîri a Consiliului de Miniştri, au pe­trecut în subordo­narea sfatului popular al regiunii noastre o serie de şantiere de con­strucţii. Trustul regional de con­strucţii locale Timişoara s-a conto­pit astfel cu trustul nr. 12 al Minis­terului Construcţiilor şi Materiale­lor de Construcţii ce funcţiona în regiune. Odată cu aceasta volu­mul de construcţii care urmează a fi executate în acest an de unităţile coordonate de sfatul popular regio­nal a crescut cu peste 100% faţă de anul trecut. Este vorba deci de sarcini mari şi de răspundere. Anul acesta vor fi ridicate în re­giunea noastră un număr însemnat de construcţii industriale la Oţelul Roşu şi Arad, o fabrică de biscuiţi la Timişoara, vor fi dezvoltate cu mult diferite fabrici de interes local ca „Răsăritul“-Pîncota şi IPROFIL-Deta etc. Noi blocuri şi locuinţe muncitoreşti se vor ridica la Reşiţa, Arad şi în alte localităţi din regiune ; la Timişoara se va construi un cămin studenţesc şi o uzină de apă etc. O problemă deosebit de importan­tă de care depinde mult realizarea la termen a acestor construcţii este aceea a dezvoltării producţiei loca­le de materiale de construcţii. Se ştia că anul trecut, în aprovizionarea cu materiale a şantierelor de con­­strucţii din regiunea noastră au existat o seamă de deficienţe care nu trebuie să se mai repete şi în acest an. Majoritatea materialelor au fost aduse din localităţi îndepăr­tate, răspîndite pe tot cuprinsul ţă­rii , de la Iaşi şi Oradea pînă la Cîmpia Turzii şi Oraşul Stalin. Se înţelege că în această situaţie chel­tuielile de transport şi de trimitere a unor delegaţi pentru urgentarea li­vrării materialelor au influenţat în mod negativ asupra preţului de cost. La întocmirea planului de a­­provizionare tehnico-materială a şantierelor nu s-a ţinut seama că regiunea Timişoara este ea însăşi o regiune bogată şi cu mari perspec­tive de dezvoltare a industriei ma­terialelor de construcţii ; ca urma­re, cantităţi importante de cheres­tea, oţel-beton, tablă neagră ş. a. care puteau fi procurate din regi­une au fost primite (pentru că aşa au fost date repartiţiile de Minis­terul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii d­in proporţie de 99,94% din alte regiuni. Aceasta a fost o situaţie cu totul anormală, mai ales dacă avem în vedere că în acest timp din regiunea Timi­şoara plecau spre diferite alte şan­tiere din ţară însemnate cantităţi de materiale de construcţie. Iată, printre altele, unul din motivele pentru care în regiunea Timişoara numeroase construcţii începute anul trecut n-au putut fi date în folosinţă la termenul prevăzut, iar preţul lor de cost a crescut nejustificat. S-a resimţit mult anul trecut pe şantierele de construcţii şi lipsa sprijinului ce l-ar fi putut da dife­rite unităţi locale producătoare de materiale de construcţii. Multe din aceste unităţi fiind însă slab organi­zate şi gospodărite au produs scump, nu şi-au realizat planul, au livrat produse de calitate necores­punzătoare. Fabrica de var Pece­­nişca, raionul Orşova, de exemplu, căreia din cauza neglijenţelor in a­­provizionare i-au lipsit deseori că­rămizile refractare pentru repara­rea cuptoarelor, a lucrat cu consu­muri de combustibil foarte mari şi a dat o producţie mică. Ace­laşi lucru s-a petrecut şi la fa­brica de var Gîrlişte din raio­nul Oraviţa. In alte părţi, preţul da cost al materialelor de construcţii (Continuare in pag. IOSIF GHEDEON vicepreşedinte al Sfatului popular regional Timişoara —tVMlfd­DR IMMOMLt IGNORANŢA „Nu îndreptăm privirea in toate direcţiile, in a­­cest ceas de cumpănă grea şi nu vedem nimic ce ar putea constitui un plan, o concepţie, o cale“ — scrie Paul Sethe în ziarul „Die Welt“, refe­ritor la posibilitatea asi­gurării unei păci trainice în lume. Penibil pentru un zia­rist, care se pretinde bine informat, să facă în pu­blic mărturisirea că nu a citit încă mesajele lui N. A. Bulganin.­ ­ A VĂZUT Lester Pearson, fost ministru de Externe al Canadei, referindu-se la răspunsul preşedintelui Eisenhower, afirmă că li­nia urmată de preşedin­tele S.U.A. în răspunsul său „este bună pentru că ea arată că Occidentul este gata să negocieze fără să pună condiţii“. Oare dl. Pearson n-o fi citit pînă la capăt răs­punsul preşedintelui Ei­senhower ? Atunci cum de n-a văzut că preşedin­tele S.U.A. condiţionează începerea tratativelor la nivel înalt de ţinerea unei conferinţe a miniştrilor de Externe ?! RESTRINGERE­PROSPERA La sfîrşitul anului 1957, majoritatea ziare­lor prevesteau ci anul 1958 va fi un an greu pentru economia ţărilor capitaliste. Foarte des reveneau în coloanele lor cuvintele declin, şomaj, criză. Se pare că aceşti termeni, fa­miliari capitalismului, nu plac urechilor mag­naţilor. Şi atunci s-a schimbat limbajul. Iată cum se exprimă un „economist de frun­te" — cum îl reco­mandă Buletinul de presă al Casei Albe: „dacă anul 1958 se va caracteriza printr-o res­­strîngere economică, ea va constitui una din cele mai prospere res­­strîngeri cunoscute pînă acum“. înţelegeţi cum vine vorba : va fi restringe­re, dar... una din cele mai prospere. SITUAŢIE GREA Intr-un discurs rostit la Asociaţia industrială pentru securitatea naţio­nală, amiralul Radford, a declarat: „S.U.A. tre­buie să ajungă din urmă pe sovietici in pregătirea de savanţi11. Cînd auzi asemenea cuvinte de la amiralul Radford mai că ţi se face milă. In ce situaţie trebuie să fie el cind a ajuns sa vorbească de savanţi şi de ajungerea din urmă a U.R.S.S. Doar el era obişnuit nu­mai cu ameninţările­­ CE MA! VIAŢA... ) Aflăm că in Editura „Pion“ din Franţa, sub auspiciile Institutului Hoover pentru probler­mele războiului, revolu­ţiei şi păcii — institut american — a fost edi­tată o carte Intitulată „Viaţa Franţei in timpul ocupaţiei*. Credeţi că înfăţişea­ză durerile Franţei sub hitlerişti şi lupta pentru eliberare ? Da de unde? Viaţa Franţei este... viaţa lui Laval, fostul „preşe­­dinte‘‘ vichyst, condam­nat şi executat pentru trădare. Cartea, care cuprindă 316 declaraţii, face apo­logia trădătorului. Aces­te declaraţii sînt strîn­­se de contele René de Chambrun, care nu e decit... ginerele trădă­torului şi — culmea ! — proiectul lucrării „Viaţa Franţei in timpul ocu­paţiei" a fost întocmit de însuşi trădătorul na­ţiunii franceze, insusi Laval, puţin înainte da moarte. Noroc că nişte ame­ricani de treabă, de la Institutul Hoover au avut grijă ca proiectele fascistului să fie duse la capăt...

Next