Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)
1958-02-01 / nr. 4128
^Oruan al Comitetului Central al P.M. Noi şantiere de construcţii Organizaţiile de construcţii ale Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii vor deschide anul acesta noi şantiere Astfel în Regiunea Autonomă Maghiară va începe construirea unui grup industrial pentru sortarea, însilozarea şi brichetarea lignitului. La Sadu va începe construirea barajului lacului de acumulare al hidrocentralei. De asemenea la Păuleşti, regiunea Ploeşti, va fi construită o nouă filatură şi se vor dezvolta filaturile existente de la Brăneşti, Jilava, precum şi fabrica de aţă „Firul Roşu“. La Ţăndărei va începe construirea fabricii de ţigle, iar lîngă Tg. Jiu complexul de industrializare a lemnului. Totodată va fi dezvoltată şi modernizată fabrica de geamuri Scăieni etc. In prima lună 7 propuneri de inovaţii SATU MARE (coresp. „Scînteii“). Am în faţă un registru gros care cuprinde activitatea inovatorilor de la uzinele „Unio“-Satu Mare. Răsfoindu-l găsesc că în prima lună a acestui an în uzină s-au făcut primele 7 propuneri de inovaţii din 1958. Cea mai importantă dintre ele este aceea făcută de tov. Vendel Poszet. Ea se intitulează : „Debitarea economică a tamponului de la vagoneţi ficşi“. Datorită aplicării ei se pot economisi cîte 11 kg. metal la fiecare vagonet. Această inovaţie a şi început să fie aplicată cu rezultate bune. Restaurarea unui însemnat monument istoric Una din cele mai importante ctitorii a lui Ştefan cel Mare — Mănăstirea Neamţ — îşi recapătă aspectul ei original şi cadrul corespunzător unui monument de arhitectură de mare valoare. Lucrările care se execută prin grija Direcţiei Monumentelor de Arhitectură din Departamentul Arhitecturii şi Urbanism se apropie de sfirşit. Pe lingă biserica lui Ştefan cel Mare (corpul chiliilor şi vechile turnuri ale minăstirii) a fost restaurat in întregime şi acel monument atit de caracteristic peisajului de la Neamţ: agheasmatarul (baptisteriul). Propunerile de candidaţi ai F. D. P. au luat sfârşit în întreaga ţară In întreaga ţară oamenii muncii participă la pregătirile care se fac în vederea alegerii deputaţilor în sfaturile populare. Timp de 15 zile în Capitală au avut loc peste 1.400 de adunări populare în cadrul cărora au fost propuşi candidaţii F.D.P. La aceste adunări au luat parte peste 250.000 de cetăţeni. Numeroşi participanţi au luat cuvîntul pentru a propune candidaţii sau pentru a susţine candidaturile propuse. Bucureştenii au propus 412 candidaţi în circumscripţiile electorale orăşeneşti, 1.976 în circumscripţiile electorale raionale şi 404 în circumscripţiile electorale comunale. La adunările populare din oraşele şi satele regiunii Hunedoara, la care au participat peste 220.000 de oameni ai muncii, au fost propuşi 4682 de candidaţi Propunerile de candidaţi au luat sfîrşit şi în celelalte regiuni. Adunările populare în care au fost propuşi candidaţii Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de la 2 martie au demonstrat încrederea pe care cetăţenii patriei noastre o acordă sfaturilor populare, încredere îndreptăţită de numeroasele realizări obşteşti obţinute pe toate tărîmurile de activitate. Luînd sfîrşit depunerea de candidaturi, comisiile electorale din fiecare circumscripţie au început să afişeze în aceste zile candidaturile propuse. (Agerpres) La centrul nr. 1 de afişare a listelor de alegători (raionul N. Bălcescu din Capitală) cetăţenii verifică dacă au fost înscrişi in liste. (Foto: AGERPRES) CETĂŢENII ! Verificaţi listele de alegători ! + Comitetele executive ale sfaturilor populare au afişat copii de ♦ pe listele de alegători pentru alegerile din 2 martie 1958. Toţi cetăţenii cu drept de vot au posibilitatea să controleze la centrele de afişare a listelor dacă sunt înscrişi în aceste liste şi să facă Intîmpinare la sfatul popular respectiv în cazul cînd constată vreo î omisiune sau greşeală în întocmirea listelor. I • Este o îndatorire cetăţenească să controlaţi listele de alegători ♦ şi să verificaţi dacă aţi fost înscrişi în aceste liste pentru a vă pu- I tea exercita dreptul de vot. „Cit OCHII OAMENILOR MUNCII Un nou concurs al „Scînteii“ Pentru cel mai Pentru cea mai bun reportaj bună informaţie Ziarul „Scinteia" organizează între 1 februarie — 15 aprilie a.c. un concurs pentru cele mai bune informaţii şi reportaje, care să oglindească aspecte ale întrecerii socialiste din întreprinderi, de pe şantiere, din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare, iniţiativele, faptele de seamă, actele de abnegaţie şi eroism, realizările oamenilor muncii în lupta pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pentru economii în producţie; dezvoltarea mişcării fruntaşilor în producţie, a inovatorilor şi raţionalizatorilor; chipul oamenilor înaintaţi ai întreprinderilor noastre socialiste, trăsăturile morale ce-l caracterizează; acţiunile întreprinse pentru valorificarea şi răspîndirea experienţei înaintate, pentru stimularea iniţiativei oamenilor muncii; lupta comuniştilor, a oamenilor muncii pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru înfrângerea greutăţilor ce mai există, împotriva stărilor de spirit înapoiate, a manifestărilor de birocratism, a risipei şi necinstei; activitatea organizaţiilor de partid pentru ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi antrenarea lor largă in lupta pentru îndeplinirea planului şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, realizările regimului democrat-popular în folosul oamenilor muncii, diferite aspecte caracteristice ale vieţii noi a clasei muncitoare in ţara noastră etc. La concurs pot participa corespondenţii voluntari şi cititorii ziarului muncitori, tehnicieni şi ingineri care lucrează în întreprinderi, pe şantiere, în gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare Se vor lua în consideraţie numai acele informaţii şi reportaje care se bazează pe exactitatea riguroasă şi pe verificarea temeinică a faptelor. Vor fi acordate următoarele premii I pentru reportaj m 2 premii I în valoare de 1.500 Iei flecare■ 5 premii II în valoare de 1.000 lei fiecare ■ 10 premii III în valoare de 500 lei fiecare ■ 10 menţiuni în valoare de 200 lei fiecare pentru informaţii ■ 2 premii I în valoare de 500 lei fiecare ■ 5 premii II în valoare de 300 lei fiecare ■ 10 premii III în valoare de 200 lei fiecare ■ 10 menţiuni in valoare de 100 lei fiecare Materialele se trimit pe adresa: Ziarul „Scînteia", Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1, cu menţiunea „PENTRU CONCURS“, pînă la data de 15 aprilie a. c. Fără a anticipa asupra rezultatului final al concursului, redacţia îşi rezervă dreptul de a publica unele informaţii şi reportaje pe măsura primirii lor la ziar. Participanţii la concurs vor indica exact numele şi prenumele, adresa şi locul de muncă, profesiunea și funcția pe care o dețin. Conferinţa raională a femeilor TR. MĂGURELE (coresp. „Scriteii“).— 260 de delegate ale femeilor din raionul Tr. Măgurele — muncitoare, ţărănci muncitoare, intelectuale, activiste de partid şi de stat s-au întrunit zilele trecute în conferinţa raională a femeilor. Discuţiile purtate la conferinţă au scos în evidenţă rolul pe care-l au femeile muncitoare in munca obştească, in activitatea social-culturală, în educarea copiilor şi a tineretului■ etc. Tov. Florica Bleajă, membră a gospodăriei colective din Slobozia Mindra, a vorbit despre rolul pe care-l au femeile in educarea copiilor in afara şcolii — acela de a face din tinerele vlăstare cadre de nădejde pentru construirea socialismului in ţara noastră. Conferinţa a ales apoi comitetul, compus din 47 femei, iar ca preşedintă a acestui comitet pe tov. Maria Atanasiu. In impinarea aniversării glorioaselor lupte muncitoreşti din februarie 1933 Muzeul ceferiştilor de la Griviţa Zilele acestea sa va deschide la complexul C.F.R. .Griviţa Roşie* un muzeu cu aspecte din trecutul deuptă al muncitorimii cefe■iste. In muzeu vor fi expuse fotografii şi documente — foarte multe donate de vechi grevişti — tirena lui Vasile Roaita in miniatură şi alte obiecte care evocă luptele ceferiştilor de la Griviţa. In cadrul expoziţiei vor mai fi prezentate şi aspecte din viaţa muncitorilor ceferişti, înainte şi după 1945. Realizările petroliştilor din Moldova BACAU (coresp. „Scînteii"). — In întîmpinarea aniversării luptelor muncitoreşti din februarie 1933, petroliştii din Moldova obţin, pe baza extinderii metodelor avansate de lucru, noi şi importante realizări in producţie. Ultimele calcule arată că planul de extracţie a ţiţeiului pe luna ianuarie a fost îndeplinit şi depăşit de colectivul trustului de producţie Moineşti. In schelele petrolifere aparţinînd acestui trust au fost efectuate în această perioadă 26 de fisurări hidraulice, care au contribuit la extracţia unor cantităţi mai mari de ţiţei. Fruntaşă pe trust se situează schela Zemeş. Brigada a 11-a extracţie de aici, condusă de maistrul Ion Tigău, din care fac parte sondorii Ion Prisecaru, Iorgu Cucu, Ion C. Bran, folosind metode înaintate de lucru, a extras în cursul lunii ianuarie 164 de tone ţiţei peste sarcinile de producţie. Rezultate bune în întrecere au obţinut şi echipele de sondori din secţia lil-a, condusă de tînărul Inginer Neagu Toma, brigada condusă de Ion Militaru şi altele, care au extras cantităţi însemnate de ţiţei peste sarcinile planificate. Petroliştii din Moldova sînt hotărîţi să obţină în întrecerea în cinstea aniversării luptelor din februarie 1933 noi succese în sporirea producţiei de ţiţei, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Strungarul Vasile Angelescu de la uzinele „Timpuri Noi" din Capitală a fost propus candidat al F. D. P. in circumscripţia raională nr. 86 pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. In clişeu : Strungarul candidat la locul său de muncă. Organizaţia de partid analizează activitatea S. M. T.-ului IAŞI (coresp. ,,Scînteii“). „ Zilele trecute, organizaţia de partid de la S.M.T.-Podul Iloaiei a analizat într-o adunare modul cum se desfăşoară lucrările de reparaţii ale tractoarelor şi maşinilor agricole. In informarea făcută de tov. Florin Sava, directorul staţiunii, s-a arătat că în această campanie mecanizatorilor le-a revenit sarcina să repare 22 tractoare, 9 şasiuri de tractor şi toate maşinile agricole remorcate. Datorită bunei organizări a muncii au fost reparate 12 tractoare şi 7 şasiuri. Restul de tractoare sunt reparate în proporţie de 60%. De asemenea s-a terminat reparatul plugurilor, semănătorilor, cultivatoarelor şi grapelor. In adunare s-a arătat că în staţiune mai există încă o serie de lipsuri. Comuniştii au cerut ca biroul organizaţiei de bază să sprijine conducerea staţiunii ca să organizeze şi reparatul maşinilor ce vor fi folosite la recoltat. In vederea ridicării calificaţii mecanizatorilor s-a hotărît să se organizeze săptămînal diferite expuneri concrete, urmate de aplicaţii practice. De asemenea, au fost adoptate măsuri în vederea îmbunătăţirii muncii de pregătire a ucenicilor. La adunarea organizaţiei de partid de la S.M.T.-Podul Iloaiei s-a mai discutat despre ajutorul ce trebuie dat unităţilor agricole cooperatiste în vederea pregătirilor pentru primăvară. — ■- - ■ — WWW— ■ ■■■■. - — Pe șantierul magistralei de est Brundl farului M — ‘ " m ■■■-»»—-- ■ ...I I ■" ."»T»—^ -t-~j L III ■ I.. I I———■ Cină am plecat spre locurile unde încep lucrările pentru construcția magistralei de est, mă gîndeam că, fiind iarnă, n-o să prea am ce vedea. Dar n-a fost așa. Călătoria de-a lungul magistralei am început-o urmărind explicaţiile date, cu harta in faţă, de şeful şantierului, tehnicianul Ioan Corobea. — Acesta va fi drumul magistralei ; el va pleca de aici, de lîngă Sighişoara, unde ne-am organizat noi şantierul. Aici există cîmpul de gaze, iar sondele — gata forate — aşteaptă numai să pompeze gazele pe conductă. Şantierul l-am organizat aici fiindcă avem aproape staţia C.F.R. Mi-am notat un carnet şi alte informaţii interesante cu privire la această magistrală. De pildă, întreaga magistrală va măsura peste 800 km. In prima etapă se va construi conducta ce va porni din cîmpurile de gaz ale Transilvaniei şi — străbătînd văi şi dealuri, ape şi munţi —va ajunge in Moldova, la Oneşti, la sfîrşitul anului; apoi in a doua etapă, de la Oneşti, conducta va merge mai departe spre Bacău, Roman, Iaşi sau o altă ramificaţie — spre Brăila. In drumul lui, gazul metan va alimenta obiective industriale de mare importanţă, oraşe şi centre muncitoreşti. Acesta va fi „drumul focului“. Pentru întreaga magistrală vor fi necesare peste 10.000 de vagoane de ţeavă. Primul lot de ţevi trebuie să sosească pe şantier din moment un moment — îmi spune tov. Corobea. Deocamdată vă propun o călătorie pe şantier. Să începem de la sonde ! Urcăm piscul dealului. Şeful şantierului e un om de statură mijlocie, vîrtos, cu faţa aprinsă, aspră. Se caţără pe ripile dealului ca un flăcău; are antrenament — se vede. În 22 de ani de meserie — e veteranul magistralelor — a parcurs mii de kilometri pe vreme bună sau rea. De pe coama dealului, desluşim un vale panorama sondelor cele care alimentează Sighişoara şi cele pentru noua magistrală, de est. Cunoscutul „hei rup“ face să răsune valea Selaausului .Un tractor „tuşeşte“ înfundat trăgînd după el o turlă. — Vedeţi ! Pregătesc terenul pentru forarea altei sonde. Intr-adevăr, in vale, sondele magistralei — gata forate *-i așteaptă cu.......gazul in gură“, gata să-l trimită pe conducte. Mihai Fist este omul care îngrijeşte aceste sonde. Şi le îngrijeşte şi le curăţă ca pe copiii lui dragi. Iată, bateria de separaţie a gazelor de impurităţi — sclipeşte ! Mai încolo, bateria de încălzire. Toate, bine îngrijite ! Dar sondorii ! Se vede treaba că aceştia mai au încă mult de furcă. Tăcuţi, in pufoaicele lor cenuşii, se înţeleg doar prin semne. Atenţi, sobri, munca i-a obişnuit aşa ! Să caute gazul în pîntecele pămîntului, să-l simtă, să-l descopere. Am aflat despre multe fapte de eroism în muncă de-ale sondorilor. ...Căzuse noaptea. Focurile din jurul sondelor sclipeau ca nişte licurici. La sondele 7 şi 20 supravegheau sondorii loan Tatăl şi D. Wagner. Deodată, ceva neobişnuit. Se mişca pămintul din adîncuri. Erupţie ! Ameninţa erupţia ! Gazele scăpaseră din sondă şi acum ţişneau cu presiune aruncînd noroi şi bucăţi de piatră. Intr-un minut s-ar fi aprins, mistuind totul in flăcări. Cei doi sondori s-au repezit la robinetul de siguranţă. L-au strins cu putere. Erupţia a fost oprită, selvind nu numai cele două sonde, ci întregul cîmp de gaze. Moldovenii vor să ajungă mai repede acasă Şantierul magistralei a adunat oameni din toată țara: moldoveni, munteni, olteni, ardeleni — oameni GH. CIRSTEA coresp. „Scînteii“ (Continuare in pag. II-a, col. 2-3) ____ ———- ♦ O înviorătoare joacă prin zăpadă. (Fotó: GH. VINTILA) CIMENT ALB Fabrica de ciment „Gura Văii“ din Turnu Severin a început în 1957 fabricarea cimentului alb, produs care s-a dovedit util la lucrările de finisaj în construcţii. Avînd aceleaşi calităţi tehnice ca şi cimentul obişnuit, cimentul alb se pretează a fi folosit în amestec cu diferiţi coloranţi. Noul produs a fost utilizat cu succes la tencuielile decorative, imitaţii de piatră naturală, pardoseli mozaicate turnate, dale de mozaic colorate şi cu modele, la finisajul scărilor interioare şi exterioare etc. In preajma alegerilor, despre problemele sfaturilor populare Să dezvoltăm producţia locală a materialelor de construcţii! Incepind din acest an, conform unei recente hotărîri a Consiliului de Miniştri, au petrecut în subordonarea sfatului popular al regiunii noastre o serie de şantiere de construcţii. Trustul regional de construcţii locale Timişoara s-a contopit astfel cu trustul nr. 12 al Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii ce funcţiona în regiune. Odată cu aceasta volumul de construcţii care urmează a fi executate în acest an de unităţile coordonate de sfatul popular regional a crescut cu peste 100% faţă de anul trecut. Este vorba deci de sarcini mari şi de răspundere. Anul acesta vor fi ridicate în regiunea noastră un număr însemnat de construcţii industriale la Oţelul Roşu şi Arad, o fabrică de biscuiţi la Timişoara, vor fi dezvoltate cu mult diferite fabrici de interes local ca „Răsăritul“-Pîncota şi IPROFIL-Deta etc. Noi blocuri şi locuinţe muncitoreşti se vor ridica la Reşiţa, Arad şi în alte localităţi din regiune ; la Timişoara se va construi un cămin studenţesc şi o uzină de apă etc. O problemă deosebit de importantă de care depinde mult realizarea la termen a acestor construcţii este aceea a dezvoltării producţiei locale de materiale de construcţii. Se ştia că anul trecut, în aprovizionarea cu materiale a şantierelor de construcţii din regiunea noastră au existat o seamă de deficienţe care nu trebuie să se mai repete şi în acest an. Majoritatea materialelor au fost aduse din localităţi îndepărtate, răspîndite pe tot cuprinsul ţării , de la Iaşi şi Oradea pînă la Cîmpia Turzii şi Oraşul Stalin. Se înţelege că în această situaţie cheltuielile de transport şi de trimitere a unor delegaţi pentru urgentarea livrării materialelor au influenţat în mod negativ asupra preţului de cost. La întocmirea planului de aprovizionare tehnico-materială a şantierelor nu s-a ţinut seama că regiunea Timişoara este ea însăşi o regiune bogată şi cu mari perspective de dezvoltare a industriei materialelor de construcţii ; ca urmare, cantităţi importante de cherestea, oţel-beton, tablă neagră ş. a. care puteau fi procurate din regiune au fost primite (pentru că aşa au fost date repartiţiile de Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii din proporţie de 99,94% din alte regiuni. Aceasta a fost o situaţie cu totul anormală, mai ales dacă avem în vedere că în acest timp din regiunea Timişoara plecau spre diferite alte şantiere din ţară însemnate cantităţi de materiale de construcţie. Iată, printre altele, unul din motivele pentru care în regiunea Timişoara numeroase construcţii începute anul trecut n-au putut fi date în folosinţă la termenul prevăzut, iar preţul lor de cost a crescut nejustificat. S-a resimţit mult anul trecut pe şantierele de construcţii şi lipsa sprijinului ce l-ar fi putut da diferite unităţi locale producătoare de materiale de construcţii. Multe din aceste unităţi fiind însă slab organizate şi gospodărite au produs scump, nu şi-au realizat planul, au livrat produse de calitate necorespunzătoare. Fabrica de var Pecenişca, raionul Orşova, de exemplu, căreia din cauza neglijenţelor in aprovizionare i-au lipsit deseori cărămizile refractare pentru repararea cuptoarelor, a lucrat cu consumuri de combustibil foarte mari şi a dat o producţie mică. Acelaşi lucru s-a petrecut şi la fabrica de var Gîrlişte din raionul Oraviţa. In alte părţi, preţul da cost al materialelor de construcţii (Continuare in pag. IOSIF GHEDEON vicepreşedinte al Sfatului popular regional Timişoara —tVMlfdDR IMMOMLt IGNORANŢA „Nu îndreptăm privirea in toate direcţiile, in acest ceas de cumpănă grea şi nu vedem nimic ce ar putea constitui un plan, o concepţie, o cale“ — scrie Paul Sethe în ziarul „Die Welt“, referitor la posibilitatea asigurării unei păci trainice în lume. Penibil pentru un ziarist, care se pretinde bine informat, să facă în public mărturisirea că nu a citit încă mesajele lui N. A. Bulganin. A VĂZUT Lester Pearson, fost ministru de Externe al Canadei, referindu-se la răspunsul preşedintelui Eisenhower, afirmă că linia urmată de preşedintele S.U.A. în răspunsul său „este bună pentru că ea arată că Occidentul este gata să negocieze fără să pună condiţii“. Oare dl. Pearson n-o fi citit pînă la capăt răspunsul preşedintelui Eisenhower ? Atunci cum de n-a văzut că preşedintele S.U.A. condiţionează începerea tratativelor la nivel înalt de ţinerea unei conferinţe a miniştrilor de Externe ?! RESTRINGEREPROSPERA La sfîrşitul anului 1957, majoritatea ziarelor prevesteau ci anul 1958 va fi un an greu pentru economia ţărilor capitaliste. Foarte des reveneau în coloanele lor cuvintele declin, şomaj, criză. Se pare că aceşti termeni, familiari capitalismului, nu plac urechilor magnaţilor. Şi atunci s-a schimbat limbajul. Iată cum se exprimă un „economist de frunte" — cum îl recomandă Buletinul de presă al Casei Albe: „dacă anul 1958 se va caracteriza printr-o resstrîngere economică, ea va constitui una din cele mai prospere resstrîngeri cunoscute pînă acum“. înţelegeţi cum vine vorba : va fi restringere, dar... una din cele mai prospere. SITUAŢIE GREA Intr-un discurs rostit la Asociaţia industrială pentru securitatea naţională, amiralul Radford, a declarat: „S.U.A. trebuie să ajungă din urmă pe sovietici in pregătirea de savanţi11. Cînd auzi asemenea cuvinte de la amiralul Radford mai că ţi se face milă. In ce situaţie trebuie să fie el cind a ajuns sa vorbească de savanţi şi de ajungerea din urmă a U.R.S.S. Doar el era obişnuit numai cu ameninţările CE MA! VIAŢA... ) Aflăm că in Editura „Pion“ din Franţa, sub auspiciile Institutului Hoover pentru problermele războiului, revoluţiei şi păcii — institut american — a fost editată o carte Intitulată „Viaţa Franţei in timpul ocupaţiei*. Credeţi că înfăţişează durerile Franţei sub hitlerişti şi lupta pentru eliberare ? Da de unde? Viaţa Franţei este... viaţa lui Laval, fostul „preşedinte‘‘ vichyst, condamnat şi executat pentru trădare. Cartea, care cuprindă 316 declaraţii, face apologia trădătorului. Aceste declaraţii sînt strînse de contele René de Chambrun, care nu e decit... ginerele trădătorului şi — culmea ! — proiectul lucrării „Viaţa Franţei in timpul ocupaţiei" a fost întocmit de însuşi trădătorul naţiunii franceze, insusi Laval, puţin înainte da moarte. Noroc că nişte americani de treabă, de la Institutul Hoover au avut grijă ca proiectele fascistului să fie duse la capăt...