Scînteia, martie 1958 (Anul 27, nr. 4152-4177)
1958-03-01 / nr. 4152
i.Organ al Comitetului Central al P.M.R. CU TOŢII LA VOT! Milioane de cetăţeni ai republicii noastre, muncitori, ţărani, intelectuali, militari, cetăţeni de toate naţionalităţile, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, păşesc la 2 martie, cu bucurie şi însufleţire, în faţa urnelor pentru a alege deputaţii in sfaturile populare. Ziua alegerilor încununează o largă campanie electorală. In oraşe ca şi la sate, pretutindeni în ţară această campanie a determinat o puternică intensificare a activităţii politice a maselor largi ale poporului, prilejuind totodată o strălucită expresie a marilor drepturi şi libertăţi de care se bucură cetăţenii patriei noastre în regimul democrat-popular. Este greu de redat în graiul cifrelor asemenea aspecte ale vieţii sociale ca democratismul profund al orînduirii noastre de stat, interesul viu şi însufleţirea cu care masele largi participă la dezbaterea şi conducerea treburilor obşteşti ! Şi totuşi despre asemenea aspecte vorbeşte cu putere faptul că la adunările de propunere a candidaţilor au participat circa 6.780.000 cetăţeni şi au luat cuvîntul peste 438.000 sau că în regiunile, raioanele, oraşele şi comunele ţării au avut loc 158.400 întîlniri între candidaţi şi alegători, la care au luat parte peste 7.600.000 alegători şi au luat cuvîntul 560.000. O astfel de participare largă a maselor poporului muncitor la conducerea treburilor obşteşti n-a cunoscut niciodată şi nu poate cunoaşte vreun regim burghez din nici o ţară a lumii. Poporului nostru nu îi este necunoscut profilul — social, politic, moral — al celor ce rînduiesc treburile în ţările capitaliste, de la guverne şi parlamente pînă la consilii de municipii, comune, judeţe, l-am cunoscut şi noi pe vremea cînd şi pe acei meleaguri se învîrtea, pe spinarea poporului înrobit, caruselul politic al acelui unic partid cu multe feţe care era partidul asupritorilor. Erau potentaţii banului, beneficiarii marilor lovituri de bursă, marii exploatatori şi jefuitori, laolaltă cu lacheii şi trepăduşii lor politici, cu toţii susţinuţi „entuziast" de gloatele ciomăgaşilor electorali. Pălăvrăgeala deşănţată a propagandiştilor democraţiei burgheze nu poate ascunde în ochii celor mulţi esenţa acestei democraţii — iai pentru o mînă de exploatatori, capcană şi minciună pentru masele de exploataţi. Zdrobitoarea superioritate a democraţiei noastre populare asupra oricărei democraţii burgheze îţi apare un chip grăitor atunci cînd îţi arunci privirile asupra oricăror liste de candidaţi din orice regiune a ţării. La noi candidaţii au fost propuşi de popor , din propriile sale rînduri. Candidaţii Frontului Democraţiei Populare sunt muncitori înaintaţi ca Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu, ţesătoarea fruntaşă în producţie Antoaneta Alexovici, ceferistul din Tg. Mureş Asztalos Sándor, ţărani vrednici cum sunt colectiviştii Anica Dimofte din Bărgăoani-Bacău şi Vasile Maghiar din Batăr-Oradea, sau întovărăşiţii Matei S. Ion din Castranova-Craiova, şi Costică Mică din Alexeni-Urziceni, ţăranca cu gospodărie individuală Cornelia Mustăreaţă din comuna Blejeşti, regiunea Bucureşti, intelectuali de vază ca acad. prof. dr. Şt. Milcu, sau acad. prof. dr. A. Moga, oameni de artă şi cultură ca sculptorul Vida Geza, profesoara Valentina Atanasescu din Capitală, inginera Elisabeta Matzinger din Oraşul Stalin, activişti de partid ca Ilia Raicov din Timişoara, gospodine ca Elena Marian din regiunea Piteşti, Miuţa Dumitrescu din Capitală şi mulţi, mulţi alţii. Cei peste 137.800 candidaţi din întreaga ţară provin din toate păturile poporului muncitor, dintre cei mai harnici şi pricepuţi gospodari, fruntaşi in domeniul lor de activitate, care-şi pun la inimă problemele obşteşti, oameni care muncesc cu sîrguinţă pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului. Mulţi dintre ei au mai fost aleşi pînă acum în sfaturile populare, s-au afirmat ca buni gospodari, sunt deputaţi cu experienţă, cărora cetăţenii le-au acordat încrederea de a le propune din nou candidatura. Alături de aceştia se află mii de noi candidaţi — gospodari care vor aduce in munca sfaturilor populare energii proaspete, noi iniţiative valoroase. Intîlnirile dintre candidaţi şi alegători, ca şi adunările şi mitingurile electorale din ultimele zile, s-au desfăşurat într-o atmosferă de puternic entuziasm şi au scos încă odată la iveală înalta conştiinţă a răspunderii cu care poporul nostru participă la dezbaterea şi rezolvarea problemelor vieţii obşteşti. Miile de vorbitori şi-au exprimat cu acest prilej deplina aprobare şi sprijinul ferm pentru politica partidului şi guvernului de dezvoltare necontenită a industriei şi electrificare a ţării, de transformare socialistă a agriculturii — politică de construire a socialismului, de înflorire a economiei naţionale, ca bază a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In aceste întîlniri mulţi dintre alegători au arătat cum s-a resimţit în viaţa lor proprie faptul că în 1957, datorită aplicării hotărîrilor partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, acordarea alocaţiilor de stat pentru copii, mărirea pensiilor mici şi desfiinţarea cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole, veniturile populaţiei au sporit cu aproximativ 4 miliarde lei faţă de 1956. Totodată, alegătorii şi-au luat angajamentul de a sprijini cu forţe proprii activitatea sfaturilor populare, de a lupta pentru sporirea necontenită a producţiei industriale şi agricole, de a contribui la dezvoltarea economiei, la valorificarea resurselor locale, în ultimii ani a crescut rolul sfaturilor populare , îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 drepturile şi atribuţiile lor s-au lărgit considerabil. La intîlnirile cu candidaţii alegători au discutat aspecte variate din munca sfaturilor subliniind totodată profundele schimbări care au înnoit viaţa regiunilor, raioanelor, oraşelor şi satelor noastre. Şi, într-adevăr, se mai poate oare, de pildă, compara Moldova de acum cîteva decenii — ţinutul orăşelelor adormite „unde nu se întîmpla nimic" şi al satelor deprinse pentru înapoierea lor de către revizorul şcolar Mihail Eminescu , cu Moldova de azi, unde s-au realizat nu numai mari progrese pe calea industrializării, a creării de mari întreprinderi ci şi însemnate înfăptuiri în ce priveşte gospodăria locală! Numai în regiunea Iaşi de la cele cîteva mori şi prese de ulei, cîte existau în 1948, s-a ajuns astăzi ca industria locală să cuprindă 13 întreprinderi complexe cu peste 300 de unităţi de producţie. Doar în anul 1957 unităţile industriei locale din regiune au realizat cu 105 (Continuare în pag. V-a, col. 3—5) Sfaturile populare din regiunea Cluj au dezvoltat Industria locală, descoperind şi valorificînd numeroase resurse locale. In prezent, Industria locală produce şi pune la dispoziţia oamenilor muncii un tot mai larg sortiment de bunuri de consum. în 7 ani, producţia industriei locale a crescut cu 374,6 la sută. CETĂŢENI, Votaţi la 2 martie pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare ! Votînd candidaţii F.D.P., votaţi pentru întărirea regimului de democraţie populară, pentru noi realizări gospodăreşti în oraşe şi sate, pentru înflorirea regiunilor şi raioanelor ţării! Votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare! însufleţite mitinguri electorale Strânsa legătură dintre cetăţeni şi candidaţii lor Ieri seara, în sala şcolii profesionale nr. 9 un mare număr de alegători din raionul 23 August au participat la un miting consacrat alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. „In această parte a Capitalei , a spus cu acest prilej tov. Ion Marinescu, forjor la uzinele „23 August“, locuiesc foarte mulţi muncitori. Noi cu toţii ne amintim de condiţiile de mizerie în care lucram în trecut, de starea jalnică a cartierelor mărginaşe. In anii puterii populare lucrurile s-au schimbat mult, în bine. Lucrăm în condiţii omeneşti de muncă, avem asigurate protecţia muncii, ocrotirea sănătăţii. Pe harta raionului au apărut cartiere noi cu locuinţe clădite de sfatul popular sau de muncitori cu ajutorul creditelor primite de la stat. Mai avem încă multe de făcut, dar ştim că înfăptuind politica partidului şi cu ajutorul deputaţilor pe care-i vom alege vom înmulţi înfăptuirile gospodăreşti“. In cuvinte însufleţite Blaj Andrei, ucenic bobinator, a vorbit despre largile perspective deschise tineretului de regimul democrat-popular. Numeroşii alegători care au mai luat cuvîntul au arătat că înfăptuirile gospodăreşti se pot înmulţi dacă deputaţii ştiu să antreneze continuu masele de cetăţeni. La sfîrşitul mitingului a luat cuvîrtul ,pv. Ştefan Cruceru, secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., candidat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 144. Printre altele, vorbitorul a scos în relief realizările obţinute de oamenii muncii, sub conducerea partidului, în dezvoltarea întreprinderilor industriale din raion şi în rezolvarea problemelor cetăţeneşti din cartiere. Printr-o mai strînsă legătură între masele de alegători şi deputaţi, prin activizarea comisiilor permanente ale sfaturilor populare, realizările pot fi şi mai numeroase. Lărgirea atribuţiunilor sfaturilor populare creează organelor locale ale puterii de stat un larg cîmp de activitate, posibilităţi multiple pentru dezvoltarea economiei locale şi sporirea înfăptuirilor social-culturale, edilitare etc. rală orăşenească nr. 63. Vorbitorul a subliniat interesul crescînd pe care l-au manifestat cetăţenii , cu prilejul întîlnirilor pe care le-au avut cu candidaţii F.D.P. — pentru problemele gospodăreşti. Larga participare a maselor de cetăţeni la aceste întîlniri, propunerile pe care le-au făcut dovedesc hotărîrea oamenilor muncii de a sprijini politica partidului pentru construirea unei vieţi noi, socialiste, şi de a contribui la mai buna gospodărire a oraşului. Au mai luat cuvîntul alegătorii Mihai Isidor, Ion Şerban, Natalia Mocanu, care au făcut diferite propuneri, angajîndu-se totodată să sprijine pe viitorii deputaţi în activitatea lor obştească. Muncind înfrăţiţi REGHIN (coresp. „Scînteii“). — La casa de cultură raională din Reghin, în cadrul unui miting la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii romîni şi maghiari, a luat cuvîntul tov. Ion Băţaga, deputat în Marea Adunare Naţională, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 28. Vorbitorul a trecut în revistă realizările obţinute în Regiunea Autonomă Maghiară şi în raionul Reghin în ce priveşte dezvoltarea industriei, a agriculturii, răspîndirea culturii, în domeniul sanitar etc., subliniind că toate acestea se datoresc politicii leniniste a partidului nostru în problema naţională, sprijinului pe care oamenii muncii maghiari şi romîni l-au dat organelor locale ale puterii. Referindu-se la unele propuneri făcute de alegători, candidatul a arătat ce sarcini revin sfatului popular, în viitorul apropiat, pentru realizarea unora din aceste propuneri. Interes crescând pentru problemele gospodăreşti GALAŢI (coresp. „Scînteii“). In sala de festivităţi a morilor unite „Nicolae Bălcescu“ s-au întilnit cu prilejul unui miting electoral alegătorii de la întreprinderile „7 Noiembrie“, „Steaua Roşie“, numeroşi docheri şi cetăţeni din oraş. La miting a luat cuvîntul muncitorul Gheorghe Pinteanu, candidat în circumscripţia electo- O parte din membrii brigăzii minerului Mihai Tucaciuc. (De la stînga la dreapta) : Nicolae Constantinescu—vagonetar, Petru Asanache — miner, Ion Benchea — miner, Nicolae Donose — ajutor miner, Aurel Rabulea — miner, șef de schimb, Ion Refl — vagonetar, Zaharia Zamfir — ajutor miner, Mihai Tucaciuc — şeful brigăzii. (Citiţi reportajul în pag. 2 a) IN CIFRE SI FAPTE — Din activitatea sfaturilor populare — INDUSTRIE LOCALA • In regiunea Bucureşti au fost create noi ramuri de producţie iar numărul unităţilor nou înfiinţate a crescut la 332 faţă de 100 cîte erau in 1955. Acestea produc 237 sortimente de bunuri de consum. • Printr-o mai bună valorificare a resurselor locale întreprinderile de interes local din regiunea Baia Mare au produs in ultimii 2 ani mărfuri în valoare de peste 400 milioane lei. COMERȚ • Din anul 1948 numărul magazinelor alimentare din regiunea Cluj a crescut cu 345. Anul trecut, volumul mărfurilor vîndute prin unităţile comerţului de stat din regiunea Ploeşti s-a ridicat la peste 1273 milioane lei faţă de 486 milioane lei in 1951. ÎNVATAMINT SI CULTURA • Din anul 1956 pînă in prezent, în regiunea Constanţa s-au înfiinţat 41 unităţi preşcolare, 16 şcoli de 7 ani, 3 şcoli medii etc. Numărul cadrelor didactice a crescut față de 1952 cu peste 1800. • In 1957 în regiunea Cluj nu exista nici un teatru, nici o orchestră simfonică. In prezent sunt 4 teatre de stat, un teatru muzical, 2 orchestre simfonice, 2 palate de cultură. in preajma alegerilor in regiunea Hunedoara Mii de oameni ai muncii din regiunea Hunedoara întîmpină alegerile de la 2 martie cu noi succese în producţie. Furnaliştii de la Calan, muncitorii din Sebeş, ceferiştii, minerii din cuprinsul regiunii au organizat schimburi de onoare. La uzinele „Victoria“-Calan echipa de jurnalişti condusă de Iosif Ştefănescu a cîştigat titlul de fruntaşă în întrecere. Nicolae Gheorghiu de la întreprinderea „Simion Bărnuţiu“ şi-a depăşit prevederile planului cu peste 40%. Zilele acestea în satele Dumbrăviţa, Almăşel, Miceşti şi altele s-au format întovărăşiri agricole. Multe gospodării agricole colective sînt acum gata de a începe muncile în cîmp. O muncă stăruitoare se desfăşoară de asemenea în multe sate şi oraşe pentru traducerea în viaţă a propunerilor făcute cu ocazia întîlnirilor dintre candidaţii F.D.P. şi alegători. Interviul acordat de tov. CHIVU STOICA corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel gyl La 25 februarie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romano, tovarăşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „New York Times“, Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE: Care este situaţia prezentă a propunerii dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferinţă a ţărilor balcanice? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dvs., pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă ? RĂSPUNS: Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că, deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nerezolvate, ţinind seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cit priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă in prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia, ca şi celelalte state din această regiune, nu ar avea decit de ciştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace, bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o socotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate domeniile cu toate ţările balcanice poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării între ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contactelor şi a cunoaşterii reciproce intre oamenii care activează in domenii similare poate ajuta in mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem gata să ne întîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate problemele care pot contribui la adincirea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri Est-Vest şi de dezangajare posibilă în Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denuclearizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RĂSPUNS: Guvernul român a acordat şi acordă o deosebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate in centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii in Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi acţiuni in direcţia destinderii internaţionale şi înlăturării pericolului unui război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin interesate decit cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polonez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate in legătură cu această problemă in cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atit prin procedura lui elastică de realizare, cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile (Continuare in pag. V-a, col. 5—7) SOLII POPORULUI UNGAR AU PĂRĂSIT ŢARA In gara Cluj pionierii împart oaspeţilor cravate roşii şi insigne. (In pag. a V-a, reportajul trimisului nostru) Realizări deosebite în producţie TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Muncitoarele fabricii „Ocsko Terezia“ din Timişoara întîmpină ziua de 8 Martie cu realizări de seamă in întrecerea socialistă. De la începutul lunii şi pînă acum, fruntaşele in producţie Elisabeta Poghici şi Maria Moraru au dat peste plan 178, respectiv 129 duzini de tricotaje. Succese in producţie obţin şi muncitoarele de la secţia depănat. In foc de 18 kg. bumbac depănat zilnic, muncitoarele Ana Gotschlicht şi Maria Katalinics au realizat cîte 34,70 kg., respectiv 45,50 kg. zilnic. Pină la sfirşitul zilei de 27 februarie, colectivul acestei secţii a produs peste plan mai bine de 2.000 kg. bumbac. Gospodăriile de stat sînt gata pentru începerea muncilor de primăvară Gospodăriile agricole de stat sunt pregătite pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară. Tractoarele şi maşinile agricole ce vor fi folosite la arături şi insămînţări au fost revizuite iar reparaţiile sînt pe sfîrşite, întreaga cantitate de sămînţă a fost condiţionată. G.A.S.-urile dispun de întreaga cantitate de sărinţă de porumb dublu hibrid necesară pentru a însămînţa peste 300.000 ha., cu 100.000 ha. mai mult decit anul trecut. A fost condiţionată în întregime şi sămînţa de floarea-soarelui din soiul sovietic „Vinimir“, înmulţită în gospodării, precum şi sămînţa de mazăre, ovăz, orez, legume etc. De asemenea gospodăriile au pregătit pentru a fi încorporate, odată cu executarea arăturilor şi însămînţărilor, peste 200.000 tone de îngrăşăminte organice şi 50.000 tone de îngrăşăminte fosfatice. Gospodăriile dispun de asemenea de întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice pentru ingrăşarea suplimentară a culturilor ieşite slab din iarnă. Mai mult de jumătate din cantitatea de îngrăşăminte ce va fi folosită în primăvară a și fost transportată la cîmp. In unele regiuni, unde timpul permite, s-au început lucrările agricole de primăvară. Pînă acum au fost arate peste 25.000 ha. (Agerpres)