Scînteia, martie 1958 (Anul 27, nr. 4152-4177)

1958-03-01 / nr. 4152

i.Organ al Comitetului Central al P.M.R. CU TOŢII LA VOT! Milioane de cetăţeni ai republicii noastre, muncitori, ţărani, intelectuali, militari, cetăţeni de toate naţionalită­ţile, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, păşesc la 2 martie, cu bucurie şi însu­fleţire, în faţa urnelor pentru a alege deputaţii in sfaturile populare. Ziua alegerilor încununează o largă campanie electorală. In oraşe ca şi la sate, pretutindeni în ţară această campanie a determinat o pu­ternică intensificare a activităţii poli­tice a maselor largi ale poporului, pri­lejuind totodată o strălucită expresie a marilor drepturi şi libertăţi de care se bucură cetăţenii patriei noastre în regimul democrat-popular. Este greu de redat în graiul cifre­lor asemenea aspecte ale vieţii so­ciale ca democratismul profund al orînduirii noastre de stat, interesul viu şi însufleţirea cu care masele largi participă la dezbaterea şi conducerea treburilor obşteşti ! Şi totuşi despre a­­semenea aspecte vorbeşte cu putere faptul că la adunările de propu­nere a candidaţilor au participat circa 6.780.000 cetăţeni şi au luat cuvîntul peste 438.000 sau că în regiunile, ra­ioanele, oraşele şi comunele ţării au avut loc 158.400 întîlniri între candi­daţi şi alegători, la care au luat par­te peste 7.600.000 alegători şi au luat cuvîntul 560.000. O astfel de participare largă a maselor poporului muncitor la conducerea treburilor obşteşti n-a cunoscut niciodată şi nu poate cunoaş­te vreun regim burghez din nici o ţară a lumii. Poporului nostru nu îi este necunos­cut profilul — social, politic, moral — al celor ce rînduiesc treburile în ţările capitaliste, de la guverne şi parla­mente pînă la consilii de municipii, comune, judeţe, l-am cunoscut şi noi pe vremea cînd şi pe acei meleaguri se învîrtea, pe spinarea poporului înrobit, caruselul politic al acelui unic partid cu multe feţe care era partidul asupritorilor. Erau potentaţii banului, beneficiarii marilor lovituri de bursă, marii exploatatori şi jefuitori, laolaltă cu lacheii şi trepăduşii lor politici, cu toţii susţinuţi „entuziast" de gloatele ciomăgaşilor electorali. Pălăvrăgeala deşănţată a propagandiştilor democra­ţiei burgheze nu poate ascunde în ochii celor mulţi esenţa acestei demo­craţii — iai pentru o mînă de exploa­tatori, capcană şi minciună pentru masele de exploataţi. Zdrobitoarea superioritate a demo­craţiei noastre populare asupra ori­cărei democraţii burgheze îţi apare un chip grăitor atunci cînd îţi arunci pri­virile asupra oricăror liste de candi­daţi din orice regiune a ţării. La noi candidaţii au fost propuşi de popor , din propriile sale rînduri. Candidaţii Frontului Democraţiei Populare sunt muncitori înaintaţi ca Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu, ţesătoarea fruntaşă în producţie Antoaneta Alexovici, ceferistul din Tg. Mureş Asztalos Sándor, ţărani vrednici cum sunt colectiviştii Anica Dimofte din Bărgăoani-Bacău şi Vasile Maghiar din Batăr-Oradea, sau întovărăşiţii Matei S. Ion din Castranova-Craiova, şi Costică Mică din Alexeni-Urziceni, ţăranca cu gospodărie individuală Cornelia Mustăreaţă din comuna Ble­­jeşti, regiunea Bucureşti, intelectuali de vază ca acad. prof. dr. Şt. Milcu, sau acad. prof. dr. A. Moga, oameni de artă şi cultură ca sculptorul Vida Geza, profesoara Valentina Atanasescu din Capitală, inginera Elisabeta Matzinger din Oraşul Stalin, activişti de par­tid ca Ilia Raicov din Timişoara, gos­podine ca Elena Marian din regiunea Piteşti, Miuţa Dumitrescu din Capi­tală şi mulţi, mulţi alţii. Cei peste 137.800 candidaţi din întreaga ţară provin din toate păturile poporului muncitor, dintre cei mai harnici şi pricepuţi gospodari, fruntaşi in dome­niul lor de activitate, care-şi pun la inimă problemele obşteşti, oameni care muncesc cu sîrguinţă pentru înfăp­tuirea politicii partidului şi guvernu­lui. Mulţi dintre ei au mai fost aleşi pînă acum în sfaturile popu­lare, s-au afirmat ca buni gospodari, sunt deputaţi cu experienţă, cărora cetăţenii le-au acordat încrederea de a le propune din nou candidatura. Alături de aceştia se află mii de noi candidaţi — gospodari care vor adu­ce in munca sfaturilor populare ener­gii proaspete, noi iniţiative valoroase. Intîlnirile dintre candidaţi şi alegă­tori, ca şi adunările şi mitingurile elec­torale din ultimele zile, s-au desfăşurat într-o atmosferă de puternic entuziasm şi au scos încă odată la iveală înalta conştiinţă a răspunderii cu care poporul nostru participă la dezbaterea şi re­zolvarea problemelor vieţii obşteşti. Miile de vorbitori şi-au exprimat cu acest prilej deplina aprobare şi spri­jinul ferm pentru politica partidului şi guvernului de dezvoltare necon­tenită a industriei şi electrificare a ţării, de transformare socialistă a a­­griculturii — politică de construire a socialismului, de înflorire a economiei naţionale, ca bază a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In aceste întîlniri mulţi dintre alegători au ară­tat cum s-a resimţit în viaţa lor pro­prie faptul că în 1957, datorită aplicării hotărîrilor partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, acordarea alocaţiilor de stat pentru copii, mărirea pensiilor mici şi desfiinţarea cotelor obligato­rii la majoritatea produselor agricole, veniturile populaţiei au sporit cu a­­proximativ 4 miliarde lei faţă de 1956. Totodată, alegătorii şi-au luat angajamentul de a sprijini cu forţe proprii activitatea sfaturilor populare, de a lupta pentru sporirea necontenită a producţiei industriale şi agricole, de a contribui la dezvoltarea economiei, la valorificarea resurselor locale, în ultimii ani a crescut rolul sfatu­rilor populare , îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 drepturile şi atribuţiile lor s-au lărgit considerabil. La intîlnirile cu candidaţii alegători­ au discutat aspecte variate din munca sfaturilor subliniind totodată profunde­le schimbări care au înnoit viaţa regiu­nilor, raioanelor, oraşelor şi sa­telor noastre. Şi, într-adevăr, se mai poate oare, de pildă, compara Mol­dova de acum cîteva decenii — ţinu­tul orăşelelor adormite „unde nu se întîmpla nimic" şi al satelor deprinse pentru înapoierea lor de către revizo­rul şcolar Mihail Eminescu , cu Mol­dova de azi, unde s-au realizat nu numai mari progrese pe calea indus­trializării, a creării de mari întreprin­deri ci şi însemnate înfăptuiri în ce pri­veşte gospodăria locală! Numai în re­giunea Iaşi de la cele cîteva mori şi prese de ulei, cîte existau în 1948, s-a a­­juns astăzi ca industria locală să cu­prindă 13 întreprinderi complexe cu peste 300 de unităţi de producţie. Doar în anul 1957 unităţile industriei locale din regiune au realizat cu 105 (Continuare în pag. V-a, col. 3—5) Sfaturile populare din regiunea Cluj au dezvoltat Industria locală, des­coperind şi valorificînd numeroase resurse locale. In prezent, Industria locală produce şi pune la dispoziţia oamenilor muncii un tot mai larg sortiment de bunuri de consum. în 7 ani, producţia industriei locale a crescut cu 374,6 la sută. CETĂŢENI, Votaţi la 2 martie pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare ! Votînd candidaţii F.D.P., votaţi pentru întărirea regimului de democraţie populară, pentru noi realizări gospodăreşti în oraşe şi sate, pentru înflorirea regiunilor şi raioanelor ţării! Votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare! însufleţite mitinguri electorale Strânsa legătură dintre cetăţeni şi candidaţii lor Ieri seara, în sala şcolii profesio­nale nr. 9 un mare număr de alegă­tori din raionul 23 August au partici­pat la un miting consacrat alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. „In această parte a Capitalei , a spus cu acest prilej tov. Ion Mari­­nescu, forjor la uzinele „23 August“, locuiesc foarte mulţi muncitori. Noi cu toţii ne amintim de condiţiile de mi­zerie în care lucram în trecut, de sta­rea jalnică a cartierelor mărginaşe. In anii puterii populare lucrurile s-au schimbat mult, în bine. Lucrăm în con­diţii omeneşti de muncă, avem asigurate protecţia muncii, ocrotirea sănătăţii. Pe harta raionului au apărut cartiere noi cu locuinţe clădite de sfatul popu­lar sau de muncitori cu ajutorul cre­ditelor primite de la stat. Mai avem încă multe de făcut, dar ştim că înfăp­tuind politica partidului şi cu ajutorul deputaţilor pe care-i vom alege vom înmulţi înfăptuirile gospodăreşti“. In cuvinte însufleţite Blaj Andrei, ucenic bobinator, a vorbit despre lar­gile perspective deschise tineretului de regimul democrat-popular. Numeroşii alegători care au mai luat cuvîntul au arătat că înfăptuirile gospodăreşti se pot înmulţi dacă depu­taţii ştiu să antreneze continuu masele de cetăţeni. La sfîrşitul mitingului a luat cuvîrt­ul ,pv. Ştefan Cruceru, se­cretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R., candidat în circum­scripţia electorală orăşenească nr. 144. Printre altele, vorbitorul a scos în re­lief realizările obţinute de oamenii muncii, sub conducerea partidului, în dezvoltarea întreprinderilor industriale din raion şi în rezolvarea problemelor cetăţeneşti din cartiere. Printr-o mai strînsă legătură între masele de ale­gători şi deputaţi, prin activizarea co­misiilor permanente ale sfaturilor populare, realizările pot fi şi mai nu­meroase. Lărgirea atribuţiunilor sfatu­rilor populare creează organelor locale ale puterii de stat un larg cîmp de ac­tivitate, posibilităţi multiple pentru dezvoltarea economiei locale şi spori­rea înfăptuirilor social-culturale, edili­tare etc. rală orăşenească nr. 63. Vorbitorul a subliniat interesul crescînd pe care l-au manifestat cetăţenii , cu prilejul întîlnirilor pe care le-au avut cu can­didaţii F.D.P. — pentru problemele gospodăreşti. Larga participare a maselor de cetăţeni la aceste întîlniri, propune­rile pe care le-au făcut dovedesc ho­­tărîrea oamenilor muncii de a spri­jini politica partidului pentru constru­irea unei vieţi noi, socialiste, şi de a contribui la mai buna gospodărire a oraşului. Au mai luat cuvîntul alegătorii Mi­hai Isidor, Ion Şerban, Natalia Moca­­nu, care au făcut diferite propuneri, angajîndu-se totodată să sprijine pe viitorii deputaţi în activitatea lor ob­ştească. Muncind înfrăţiţi REGHIN (coresp. „Scînteii“). — La casa de cultură raională din Reghin, în cadrul unui miting la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii ro­­mîni şi maghiari, a luat cuvîntul tov. Ion Băţaga, deputat în Marea Adu­nare Naţională, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 28. Vorbitorul a trecut în revistă rea­lizările obţinute în Regiunea Autono­mă Maghiară şi în raionul Reghin în ce priveşte dezvoltarea industriei, a agriculturii, răspîndirea culturii, în domeniul sanitar etc., subliniind că toate acestea se datoresc politicii le­niniste a partidului nostru în proble­ma naţională, sprijinului pe care oa­menii muncii maghiari şi romîni l-au dat organelor locale ale puterii. Referindu-se la unele propuneri fă­cute de alegători, candidatul a arătat ce sarcini revin sfatului popular, în viitorul apropiat, pentru realizarea unora din aceste propuneri. Interes crescând pentru problemele gospodăreşti GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ In sala de festivităţi a morilor unite „Nicolae Bălcescu“ s-au întilnit cu prilejul unui miting electoral alegăto­rii de la întreprinderile „7 Noiembrie“, „Steaua Roşie“, numeroşi docheri şi cetăţeni din oraş. La miting a luat cuvîntul muncitorul Gheorghe Pintea­­nu, candidat în circumscripţia electo- O parte din membrii brigăzii minerului Mihai Tucaciuc. (De la stînga la dreapta) : Nicolae Constantinescu—vagonetar, Petru Asanache — miner, Ion Benchea — miner, Nicolae Donose — ajutor miner, Aurel Rabulea — miner, șef de schimb, Ion Refl — vagonetar, Zaharia Zamfir — ajutor miner, Mihai Tucaciuc —­ şeful brigăzii. (Citiţi reportajul în pag. 2­ a) IN CIFRE SI FAPTE — Din activitatea sfaturilor populare — INDUSTRIE LOCALA • In regiunea Bucureşti au fost create noi ramuri de produc­­ţie iar numărul unităţilor nou înfiinţate a crescut la 332 faţă de 100 cîte erau in 1955. Acestea produc 237 sortimente de bunuri de consum. • Printr-o mai bună valorifi­care a resurselor locale între­prinderile de interes local din regiunea Baia Mare au produs in ultimii 2 ani mărfuri în va­loare de peste 400 milioane lei. COMERȚ • Din anul 1948 numărul ma­gazinelor alimentare din regiu­nea Cluj a crescut cu 345.­­ Anul trecut, volumul măr­furilor vîndute prin unităţile co­merţului de stat din regiunea Ploeşti s-a ridicat la peste 1273 milioane lei faţă de 486 milioa­ne lei in 1951. ÎNVATAMINT SI CULTURA • Din anul 1956 pînă in pre­zent, în regiunea Constanţa s-au înfiinţat 41 unităţi preşco­lare, 16 şcoli de 7 ani, 3 şcoli medii etc. Numărul cadrelor didactice a crescut față de 1952 cu peste 1800. • In 1957 în regiunea Cluj nu exista nici un teatru, nici o orchestră simfonică. In prezent sunt 4 teatre de stat, un teatru muzical, 2 orchestre simfonice, 2 palate de cultură. in preajma alegerilor in regiunea Hunedoara Mii de oameni ai muncii din regi­unea Hunedoara întîmpină alegerile de la 2 martie cu noi succese în producţie. Furnaliştii de la Calan, muncitorii din Sebeş, ceferiştii, mi­nerii din cuprinsul regiunii au or­ganizat schimburi de onoare. La u­­zinele „Victoria“-Calan echipa de jurnalişti condusă de Iosif Ştefă­­nescu a cîştigat titlul de fruntaşă în întrecere. Nicolae Gheorghiu de la întreprinderea „Simion Bărnu­­ţiu“ şi-a depăşit prevederile planu­lui cu peste 40%. Zilele acestea în satele Dumbră­­viţa, Almăşel, Miceşti şi altele s-au format întovărăşiri agricole. Multe gospodării agricole colective sînt acum gata de a începe muncile în cîmp. O muncă stăruitoare se desfăşoară de asemenea în multe sate şi oraşe pentru traducerea în viaţă a propunerilor făcute cu oca­zia întîlnirilor dintre candidaţii F.D.P. şi alegători. Interviul acordat de tov. CH­IVU STOICA corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel gyl La 25 februarie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mano, tovarăşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului ame­rican „New York Times“, Elie Abel, căruia i-a acordat următorul in­terviu : ÎNTREBARE: Care este situaţia prezentă a propunerii dvs. din sep­tembrie anul trecut pentru o confe­rinţă a ţărilor balcanice? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dvs., pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă ? RĂSPUNS: Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani au primit răspunsuri favorabile din par­tea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că, deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor ge­nerale cuprinse în propunerile Romî­­niei, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adre­sată din pricina anumitor probleme încă nerezolvate, ţinind seamă de re­laţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cit priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă in prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia, ca şi celelalte state din aceas­tă regiune, nu ar avea decit de ciş­­tigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pen­tru pace, bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de con­junctură, noi vom continua şi pe vi­itor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o so­cotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică in­trinsecă pentru ca o astfel de confe­rinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate do­meniile cu toate ţările balcanice poa­te contribui la crearea climatului fa­vorabil pentru dezvoltarea colaborării între ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea con­tactelor şi a cunoaşterii reciproce in­tre oamenii care activează in domenii similare poate ajuta in mod substan­ţial la crearea unei atmosfere de sin­ceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi suntem­ gata să ne în­­tîlnim cu reprezentanţii guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate pro­blemele care pot contribui la adinci­­rea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propu­neri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri Est-Vest şi de dezangajare posibilă în Europa Cen­trală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echili­bru corespunzător în Europa Centra­lă, dacă zona denuclearizată şi retra­gerea trupelor ar fi înfăptuite ? RĂSPUNS: Guvernul român a acor­dat şi acordă o deosebită atenţie pro­punerilor guvernului polonez cu pri­vire la crearea unei zone denucleari­­zate in centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar re­prezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii in Europa. Realizarea lor ar putea constitui tot­odată un punct de plecare pentru noi acţiuni in direcţia destinderii interna­ţionale şi înlăturării pericolului unui război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin inte­­resate decit cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polo­nez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod co­­respun­zător de toate punctele de ve­dere care au fost exprimate in legă­tură cu această problemă in cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atit prin procedura lui elastică de realizare, cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile (Continuare in pag. V-a, col. 5—7) SOLII POPORULUI UNGAR AU PĂRĂSIT ŢARA In gara Cluj pionierii împart oaspeţilor cravate roşii şi insigne. (In pag. a V-a, reportajul trimisului nostru) Realizări deosebite în producţie TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­ Muncitoarele fabricii „Ocsko Terezia“ din Timişoara întîmpină ziua de 8 Martie cu realizări de seamă in în­trecerea socialistă. De la începutul lunii şi pînă acum, fruntaşele in pro­ducţie Elisabeta Poghici şi Maria Mo­­raru au dat peste plan 178, respectiv 129 duzini de tricotaje. Succese in producţie obţin şi muncitoarele de la secţia depănat. In foc de 18 kg. bum­bac depănat zilnic, muncitoarele Ana Gotschlicht şi Maria Katalinics au realizat cîte 34,70 kg., respectiv 45,50 kg. zilnic. Pină la sfirşitul zilei de 27 februarie, colectivul acestei secţii a produs peste plan mai bine de 2.000 kg. bumbac. Gospodăriile de stat sînt gata pentru începerea muncilor de primăvară Gospodăriile agricole de stat sunt pregătite pentru începerea lucrări­lor agricole de primăvară. Tractoa­rele şi maşinile agricole ce vor fi folosite la arături şi insămînţări au fost revizuite iar reparaţiile sînt pe sfîrşite, întreaga cantitate de sămîn­­ţă a fost condiţionată. G.A.S.-urile dispun de întreaga cantitate de să­­r­in­ţă de porumb dublu hibrid nece­sară pentru a însămînţa peste 300.000 ha., cu 100.000 ha. mai mult decit anul trecut. A fost condiţionată în întregime şi sămînţa de floarea-soa­­relui din soiul sovietic „Vinimir“, în­mulţită în gospodării, precum şi să­­mînţa de mazăre, ovăz, orez, legu­me etc. De asemenea gospodăriile au pre­gătit pentru a fi încorporate, odată cu executarea arăturilor şi însămîn­­­­ţărilor, peste 200.000 tone de îngră­şăminte organice şi 50.000 tone de îngrăşăminte fosfati­ce. Gospodăriile dispun de asemenea de întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice pentru ingrăşarea suplimentară a culturilor ieşite slab din iarnă. Mai mult de jumătate din cantitatea de îngrăşăminte ce va fi folosită în primăvară a și fost transportată la cîmp. In unele regiuni, unde timpul per­mite, s-au început lucrările agricole de primăvară. Pînă acum au fost arate peste 25.000 ha. (Agerpres)

Next