Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)

1958-05-03 / nr. 4205

ANUL XXVII Nr. 4205 Sîmbâtă 3 mai 1958 4 PAGINI — 20 BANI r&~=-5S*£S~,= = =;~=;==e=:=S~:S-.SS£3 £ äääf’ Trdiască solidaritatea internaţionala a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace, democraţie şi socialism! TRIBUNA CENTRALA (de la stînga la dreapta), tovarăşii: Alexandru Bîrlădeanu, Gheorghe Stoica, Mihail Ralea, Vladimir Gheorghiu, Leonte Răutu, Constantin Pârvulescu, Alexandru Moghioroş, Josef Vala, vicepreşedinte al Adunării Nationale a R. Cehoslovace, Petre Borilă, Constantin I. Partion, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, general-colonel Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Anton Moisescu, Florian Dănălache, Virgil Trofin. (Fotó M. CIOC) MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA Ude încă de ploaia nopţii trecute, steagurile se svîntă filfiind zgomo­tos sub un nehotărit vint de primă­vară şi sub soarele care, privind cinci şi cinci dintre nori, abia spre prinz avea să-şi dovedească tăria. Un ba­lon scăpat cine ştie de unde dă ocol marii pieţe şi trece prin dreptul tri­bunei largi, împodobite un roşu şi cenuşiu. Strecurându-se printre un steag roşu şi unul tricolor, balonul părăseşte piaţa şi se înalţă tot mai sus, deasupra străzilor bucu­­reştene. Ce păcat că nu ne poate purta şi pe noi, am vedea arterele Capitalei pulsind sănătos, cu sute de mii de oameni pe ele, brăzdate de culorile vii ale steagurilor, panouri­lor, carelor alegorice, din Piaţa Pa­latului, cindva înroşită nu de stea­guri, ci de sîngele vărsat acolo, pină la vechiul deal de pe care Marea Adunare Naţională a poporului nos­tru s-a adresat deunăzi lumii rostind răspicat dorinţa de pace a României; am cuprinde intr-o singură privire şi cetăţuia eroică a Griviţei, şi cvar­talele încă „la roşu“, şi parcurile acum aproape goale, dar care se vor umple curind de copii... Apoi, inăl­­ţindu-ne şi mai mult, zburînd şi mai iute, am zări alte şi alte oraşe in sărbătoare, şantierele patriei, uzinele noi, cimpiile, pe care muncile agri­cole sint in toi chiar şi in această zi de sărbătoare. Dar cit ne-ar tre­bui oare, — chiar avind viteza su­netului — ca să străbatem lumea socialismului, marele nostru lagăr socialist, creaţia uriaşă a aproape un miliard de fraţi şi tovarăşi, din de­părtările Vietnamului şi ale conti­nentului chinez, trecînd peste turnu­rile Kremlinului, pină la Berlin şi pe Elba ! Cită suflare omenească ! Şi cită omenire, din cele 600 de ora­şe japoneze in care s-a manifestat de 1 Mai, trecînd peste îndepărtata Americă de sud, pină la Londra şi Paris, cită omenire priveşte azi, de sub acelaşi steag roşu, înspre noi, se bucură de succesele noastre şi luptă, ca şi noi, pentru liniştea glo­bului pămintesc şi pentru „al înfră­ţirii soare sfint“ . Da! cu cit trec anii, căpătăm o perspectivă şi mai clară asupra di­recţiei in care se invirteşte azi globul pămintesc, asupra uriaşei for­ţe pe care o cuprinde lozinca „Pro­letari din toate ţările, uniţi-vă!“. In Piaţa Stalin, sub portretele mari ale lui Marx, Engels, Lenin, s-a adunat o mulţime numeroasă , mai sunt citeva minute şi va începe mitingul de 1 Mai 1958. Mitingul şi asistenţa Ora 9. In dimineaţa răcoroasă, primiţi cu aplauze puternice şi pre­lungi, iau loc la tribuna din mijloc tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nico­lae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pirvulescu, Josef Vale, vicepreşedin­te al Adunării Naţionale a R. Ceho­slovace, conducătorul delegaţiei par­lamentare a R. Cehoslovace care se află în ţara noastră: Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Şte­fan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Alexandru Bîrlădeanu, acad. C. I. Parhon, Gheorghe Stoi­ca, Florian Dănălache, Virgil Trofin. în tribune se află de asemenea membrii delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace care ne vizitează ţara, precum şi reprezentanţi ai sin­dicatelor din U.R.S.S., Argentina, re­prezentantul Confederaţiei Interna­ţionale a Sindicatelor din ţările ara­be, reprezentanţi ai sindicatelor din Marea Britanie, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, Iran, Italia, Maroc, R. P. Polonă, Sudanul francez, R. P. Ungară. O tribună este, rezervată corpului diplomatic. In alte tribune se află numeroşi invitaţi : muncitori fruntaşi în pro­ducţie, activişti, conducători ai or­ganizaţiilor de masă, militari, oa­meni ai ştiinţei şi artei, ziarişti etc. Răsună Imnul de Stat al R.P. Ro­mâne. Mitingul din piaţa I. V. Sta­­lin este deschis de tov. Florian Dă­nălache, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R. Ia apoi cuvîntul tovarăşul Gh. Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Ro­­mînă. Mulţimea primeşte cuvintele tov. Gh. Apostol cu puternice aplau­ze şi urale. In pas de defilare, muncitorimea înarmată Valuri albastre se văd lucind pină departe, pe şosea , sint gărzile mun­citoreşti in uniformele lor simple şi frumoase, cu culorile Republicii in­­făşurindu-le braţul, cu puşca pe ti­mor. Din fanfară izbucneşte marşul partizanilor, şi gărzile se pun în miş­care. Sint oamenii la care visase incă Marx, un simbol al proletaria­tului victorios, care a rupt lanţurile exploatării şi care e gata să-şi apere cu arma în mină cuceririle revolu­ţionare. Sunt creatorii, oamenii de la strung, de la cuptoare, de la rigla de calcul, făuritori ai socialismului, oameni adine devotaţi regimului democrat-popular. Evenimentele ul­timilor ani le-au întărit şi m­ai mult încrederea de fier în vic­toria socialismului, a cauzei pă­cii şi in acelaşi timp le-au ascuţit vigilenţa. Care guvern capitalist, dintre acelea care duc o politică de războaie şi provocări, ar îndrăzni să pună arme în mina civililor, a muncitorilor săi ? Imagine fidelă a unităţii dintre partid, guvern şi po­por, gărzile sunt intimpinate cu aplauze puternice; la urmă, apare un batalion de sanitari — mame, so­ţii, surori, îmbrăcate în aceleaşi uni­forme, unite strîns în aceeaşi mare familie patriotică şi internaţionalistă a celor ce muncesc. Drumul este liber. O fetiţă s-a oprit în piaţa cea largă. Cu două steguleţe — unul al Re­publicii, celălalt, roşu, al celor ce muncesc de pretutindeni — cu paşi parcă de joacă şi de dans, fetiţa iscodeşte zările, apoi steguleţele par să semnalizeze, ca la marinari: „Drumul este liber !“ Şi deodată se revarsă în piaţă un fluviu de copii, o îmbătătoare cas­cadă a primăverii. Fanfara cea mare, militară, amuţeşte in faţa fanfarei celei mici, a trompetelor vesele din care sună pionierii. Da, drumul este liber! al vostru e cu­vîntul ! a voastră e ziua de miine ! (Continuare în pag. II-a) Oameni ai muncii din Capitala pa­triei noastre, Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Dragi oaspeţi de peste hotare, Urmind vechea noastră tradiţie muncitorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc, ziua unităţii de acţi­une a oamenilor muncii de pretutin­deni în lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, în numele Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romín, ai guvernului Repu­blicii Populare Romíne şi al Consiliu­lui Central al Sindicatelor, vă trans­mit, dragi tovarăşi, un fierbinte salut şi vă felicit călduros pentru realiză­rile de seamă obţinute în lupta pen­tru construirea socialismului in patria noastră. Adresez salutul nostru călduros de­legaţiilor din alte ţări venite să săr­bătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor în mijlocul nos­tru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care popo­rul nostru muncitor le întăreşte necon­tenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“. Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de sistemul mondial socialist şi de mişcarea de eliberare socială şi naţională a po­poarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva pericolului unui război atomic, pentru pace, in­dependenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socia­list sărbătoresc ziua de 1 Mai în con­diţiile unui avînt continuu al econo­miei, ştiinţei şi culturii, al creşterii bunei stări a celor ce muncesc. In admiraţia întregii omeniri pro­gresiste, poporul sovietic face în acea­stă zi gloriosul bilanţ al înfăptuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său: crearea bazei tehnico­­materiale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea celor mai înain­tate ţări capitaliste in ce priveşte pro­ducţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dezvoltată putere im­perialistă­­. Statele Unite ale Ameri­cii — in multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut in constru­irea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări democrat­­populare din Europa şi Asia. Intr-aju­torarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul internaţionalist a­­cordat acestora de către U.R.S.S. face posibilă dezvoltarea forţelor de pro­ducţie in fiecare dintre ţările socialis­te într-un ritm neîntîlnit în istorie. De la această tribună trimitem sa­lutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunis­mului, salutul nostru frăţesc poporului chinez şi tuturor popoarelor care o­­dată cu noi sărbătoresc in această zi ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, victoriile repurtate în construirea so­cialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii Împotriva exploatării capitalis­te, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şo­majului, consecinţă a politicii de răz­boi a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite ale Ameri­cii şi în alte state capitaliste, criza economică îşi arată colţii. înseşi sta­tisticile burgheze sunt nevoite să re­cunoască reducerea producţiei indus­triale şi creşterea armatei de şomeri, care în Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000.000, în Germania occidentală la 1.400.000, in Italia la 2.000.000. Tuturor celor care in ţările capita­liste, coloniale şi dependente luptă îm­potriva exploatării şi asupririi, pen­tru democraţie şi progres social, po­poarelor care luptă pentru consolida­rea sau cucerirea independenţei na­ţionale, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc in patria noastră li­beră, Ie trimit un salut frăţesc. Tovarăşi şi tovarăşe, In acest an ziua de 1 Mai consti­tuie o viguroasă demonstraţie a uni­tăţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni Împotriva războiului, pen­tru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive impe­rialiste se ridică forţa uriaşă a­pagă­(Continuare in pag. II-a, col. 5—7) Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol ----- ------------- .......♦♦- -------- .................. v-Şi trec, ore în şir, nesftrşitele coloane de demonstranți, umplînd de goloşie imensa plajă 1 Mai peste hotare • MOSCOVA: Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii (pag. i-a) • PEKIN: Sub semnul păcii şi al tinereţii (pag. in-a) • JAPONIA - Peste 5.000.000 de oameni ai muncii au ieşit la 1 Mai pe străzile oraşelor din Japonia. La Tokio a avut loc un miting la care au participat 600.000 de oameni. Demonstraţii şi mitinguri de 1 Mai s-au desfăşurat şi în alte 600 de o­­raşe. • S.U.A. In sala de concerte „Car­negie Hall“ din New York a avut loc un miting în cinstea zilei de 1 Mai. Au participat citeva mii de oameni. Mitingul s-a desfăşurat sub lozinca „Interzicerea experienţelor cu arma atomică“. Citiţi in pag. IV-a alte informaţii cu privire la sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare. ^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinHiiiiNHiiiiiHHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim^ I IN PAG. IV A. I In 1958, U. R. S. S.| I poate ajunge 8. U. A. | I în ce privește produc-| |tîa globală de lapte și | I unt I '(Cuvîntarea lui M. Suslov) | iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînnnnimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiP

Next