Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)
1958-05-03 / nr. 4205
ANUL XXVII Nr. 4205 Sîmbâtă 3 mai 1958 4 PAGINI — 20 BANI r&~=-5S*£S~,= = =;~=;==e=:=S~:S-.SS£3 £ äääf’ Trdiască solidaritatea internaţionala a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace, democraţie şi socialism! TRIBUNA CENTRALA (de la stînga la dreapta), tovarăşii: Alexandru Bîrlădeanu, Gheorghe Stoica, Mihail Ralea, Vladimir Gheorghiu, Leonte Răutu, Constantin Pârvulescu, Alexandru Moghioroş, Josef Vala, vicepreşedinte al Adunării Nationale a R. Cehoslovace, Petre Borilă, Constantin I. Partion, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, general-colonel Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Anton Moisescu, Florian Dănălache, Virgil Trofin. (Fotó M. CIOC) MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA Ude încă de ploaia nopţii trecute, steagurile se svîntă filfiind zgomotos sub un nehotărit vint de primăvară şi sub soarele care, privind cinci şi cinci dintre nori, abia spre prinz avea să-şi dovedească tăria. Un balon scăpat cine ştie de unde dă ocol marii pieţe şi trece prin dreptul tribunei largi, împodobite un roşu şi cenuşiu. Strecurându-se printre un steag roşu şi unul tricolor, balonul părăseşte piaţa şi se înalţă tot mai sus, deasupra străzilor bucureştene. Ce păcat că nu ne poate purta şi pe noi, am vedea arterele Capitalei pulsind sănătos, cu sute de mii de oameni pe ele, brăzdate de culorile vii ale steagurilor, panourilor, carelor alegorice, din Piaţa Palatului, cindva înroşită nu de steaguri, ci de sîngele vărsat acolo, pină la vechiul deal de pe care Marea Adunare Naţională a poporului nostru s-a adresat deunăzi lumii rostind răspicat dorinţa de pace a României; am cuprinde intr-o singură privire şi cetăţuia eroică a Griviţei, şi cvartalele încă „la roşu“, şi parcurile acum aproape goale, dar care se vor umple curind de copii... Apoi, inălţindu-ne şi mai mult, zburînd şi mai iute, am zări alte şi alte oraşe in sărbătoare, şantierele patriei, uzinele noi, cimpiile, pe care muncile agricole sint in toi chiar şi in această zi de sărbătoare. Dar cit ne-ar trebui oare, — chiar avind viteza sunetului — ca să străbatem lumea socialismului, marele nostru lagăr socialist, creaţia uriaşă a aproape un miliard de fraţi şi tovarăşi, din depărtările Vietnamului şi ale continentului chinez, trecînd peste turnurile Kremlinului, pină la Berlin şi pe Elba ! Cită suflare omenească ! Şi cită omenire, din cele 600 de oraşe japoneze in care s-a manifestat de 1 Mai, trecînd peste îndepărtata Americă de sud, pină la Londra şi Paris, cită omenire priveşte azi, de sub acelaşi steag roşu, înspre noi, se bucură de succesele noastre şi luptă, ca şi noi, pentru liniştea globului pămintesc şi pentru „al înfrăţirii soare sfint“ . Da! cu cit trec anii, căpătăm o perspectivă şi mai clară asupra direcţiei in care se invirteşte azi globul pămintesc, asupra uriaşei forţe pe care o cuprinde lozinca „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“. In Piaţa Stalin, sub portretele mari ale lui Marx, Engels, Lenin, s-a adunat o mulţime numeroasă , mai sunt citeva minute şi va începe mitingul de 1 Mai 1958. Mitingul şi asistenţa Ora 9. In dimineaţa răcoroasă, primiţi cu aplauze puternice şi prelungi, iau loc la tribuna din mijloc tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pirvulescu, Josef Vale, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace care se află în ţara noastră: Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Alexandru Bîrlădeanu, acad. C. I. Parhon, Gheorghe Stoica, Florian Dănălache, Virgil Trofin. în tribune se află de asemenea membrii delegaţiei parlamentare a R. Cehoslovace care ne vizitează ţara, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor din U.R.S.S., Argentina, reprezentantul Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor din ţările arabe, reprezentanţi ai sindicatelor din Marea Britanie, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, Iran, Italia, Maroc, R. P. Polonă, Sudanul francez, R. P. Ungară. O tribună este, rezervată corpului diplomatic. In alte tribune se află numeroşi invitaţi : muncitori fruntaşi în producţie, activişti, conducători ai organizaţiilor de masă, militari, oameni ai ştiinţei şi artei, ziarişti etc. Răsună Imnul de Stat al R.P. Române. Mitingul din piaţa I. V. Stalin este deschis de tov. Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia apoi cuvîntul tovarăşul Gh. Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Romînă. Mulţimea primeşte cuvintele tov. Gh. Apostol cu puternice aplauze şi urale. In pas de defilare, muncitorimea înarmată Valuri albastre se văd lucind pină departe, pe şosea , sint gărzile muncitoreşti in uniformele lor simple şi frumoase, cu culorile Republicii infăşurindu-le braţul, cu puşca pe timor. Din fanfară izbucneşte marşul partizanilor, şi gărzile se pun în mişcare. Sint oamenii la care visase incă Marx, un simbol al proletariatului victorios, care a rupt lanţurile exploatării şi care e gata să-şi apere cu arma în mină cuceririle revoluţionare. Sunt creatorii, oamenii de la strung, de la cuptoare, de la rigla de calcul, făuritori ai socialismului, oameni adine devotaţi regimului democrat-popular. Evenimentele ultimilor ani le-au întărit şi mai mult încrederea de fier în victoria socialismului, a cauzei păcii şi in acelaşi timp le-au ascuţit vigilenţa. Care guvern capitalist, dintre acelea care duc o politică de războaie şi provocări, ar îndrăzni să pună arme în mina civililor, a muncitorilor săi ? Imagine fidelă a unităţii dintre partid, guvern şi popor, gărzile sunt intimpinate cu aplauze puternice; la urmă, apare un batalion de sanitari — mame, soţii, surori, îmbrăcate în aceleaşi uniforme, unite strîns în aceeaşi mare familie patriotică şi internaţionalistă a celor ce muncesc. Drumul este liber. O fetiţă s-a oprit în piaţa cea largă. Cu două steguleţe — unul al Republicii, celălalt, roşu, al celor ce muncesc de pretutindeni — cu paşi parcă de joacă şi de dans, fetiţa iscodeşte zările, apoi steguleţele par să semnalizeze, ca la marinari: „Drumul este liber !“ Şi deodată se revarsă în piaţă un fluviu de copii, o îmbătătoare cascadă a primăverii. Fanfara cea mare, militară, amuţeşte in faţa fanfarei celei mici, a trompetelor vesele din care sună pionierii. Da, drumul este liber! al vostru e cuvîntul ! a voastră e ziua de miine ! (Continuare în pag. II-a) Oameni ai muncii din Capitala patriei noastre, Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Dragi oaspeţi de peste hotare, Urmind vechea noastră tradiţie muncitorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, ai guvernului Republicii Populare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor, vă transmit, dragi tovarăşi, un fierbinte salut şi vă felicit călduros pentru realizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socialismului in patria noastră. Adresez salutul nostru călduros delegaţiilor din alte ţări venite să sărbătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor în mijlocul nostru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care poporul nostru muncitor le întăreşte necontenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“. Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de sistemul mondial socialist şi de mişcarea de eliberare socială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva pericolului unui război atomic, pentru pace, independenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socialist sărbătoresc ziua de 1 Mai în condiţiile unui avînt continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, al creşterii bunei stări a celor ce muncesc. In admiraţia întregii omeniri progresiste, poporul sovietic face în această zi gloriosul bilanţ al înfăptuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său: crearea bazei tehnicomateriale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea celor mai înaintate ţări capitaliste in ce priveşte producţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dezvoltată putere imperialistă. Statele Unite ale Americii — in multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut in construirea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări democratpopulare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul internaţionalist acordat acestora de către U.R.S.S. face posibilă dezvoltarea forţelor de producţie in fiecare dintre ţările socialiste într-un ritm neîntîlnit în istorie. De la această tribună trimitem salutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunismului, salutul nostru frăţesc poporului chinez şi tuturor popoarelor care odată cu noi sărbătoresc in această zi ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, victoriile repurtate în construirea socialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii Împotriva exploatării capitaliste, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şomajului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite ale Americii şi în alte state capitaliste, criza economică îşi arată colţii. înseşi statisticile burgheze sunt nevoite să recunoască reducerea producţiei industriale şi creşterea armatei de şomeri, care în Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000.000, în Germania occidentală la 1.400.000, in Italia la 2.000.000. Tuturor celor care in ţările capitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru democraţie şi progres social, popoarelor care luptă pentru consolidarea sau cucerirea independenţei naţionale, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc in patria noastră liberă, Ie trimit un salut frăţesc. Tovarăşi şi tovarăşe, In acest an ziua de 1 Mai constituie o viguroasă demonstraţie a unităţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni Împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive imperialiste se ridică forţa uriaşă apagă(Continuare in pag. II-a, col. 5—7) Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol ----- ------------- .......♦♦- -------- .................. v-Şi trec, ore în şir, nesftrşitele coloane de demonstranți, umplînd de goloşie imensa plajă 1 Mai peste hotare • MOSCOVA: Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii (pag. i-a) • PEKIN: Sub semnul păcii şi al tinereţii (pag. in-a) • JAPONIA - Peste 5.000.000 de oameni ai muncii au ieşit la 1 Mai pe străzile oraşelor din Japonia. La Tokio a avut loc un miting la care au participat 600.000 de oameni. Demonstraţii şi mitinguri de 1 Mai s-au desfăşurat şi în alte 600 de oraşe. • S.U.A. In sala de concerte „Carnegie Hall“ din New York a avut loc un miting în cinstea zilei de 1 Mai. Au participat citeva mii de oameni. Mitingul s-a desfăşurat sub lozinca „Interzicerea experienţelor cu arma atomică“. Citiţi in pag. IV-a alte informaţii cu privire la sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare. ^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinHiiiiNHiiiiiHHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim^ I IN PAG. IV A. I In 1958, U. R. S. S.| I poate ajunge 8. U. A. | I în ce privește produc-| |tîa globală de lapte și | I unt I '(Cuvîntarea lui M. Suslov) | iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînnnnimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiP