Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)
1958-07-01 / nr. 4255
PROLETARI DIN JTOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVII Nr. 4253 Marți 1 iulie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice la Constanţa Intîlnirea prietenească de rămas bun dintre oamenii muncii şi ostaşii sovietici CONSTANTA 30 (Agerpres). — In marea sală a Palatului sporturilor din oraşul Constanta a avut Ioc sîmbăta după-amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preajma înapoierii în patrie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri romîni s-au întîlnit cu ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ai armatei sovietice. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări in cinstea prieteniei veşnice ce leagă popoarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. întrlnirea a fost deschisă de tov. 11 Ie Ionescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Române şi Uniunii Sovietice. Incuvîntul său, tov. Tudose Vasiliu, membru în biroul comitetului regional de partid, preşedintele sfatului popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un călduros" salut ostaşilor şi ofiţerilor armatei sovietice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea ţării noastre. Nu există muncitor în portul Constanţa, de la Şantierul naval şi din alte întreprinderi, care să nu vorbească cu căldură despre poporul sovietic, cu ajutorul căruia întreprinderile lor au fost dotate cu maşini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de muncitori din regiunea noastră au învăţat metodei înaintate, care le-au uşurat munca şi le-au dat posibilitatea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Succesele obţinute în agricultura regiunii sînt legate de schimburile de vizite pe care colhoznicii sovietici le-au făcut la noi, iar ţărani muncitori din R. P. Romînă în Uniunea Sovietică. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor armatei sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotriva fascismului, se dezvoltă şi se întăreşte necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune de apărare a cauzei păcii şi socialismului, stă ideologia comună marxist-leninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că nimeni şi nimic nu va putea destrăma această prietenie pe care noi o preţuim ca lumina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului-maior V. E. Kopienko, care a vorbit in numele ostaşilor şi ofiţerilor sovietici din Constanţa. Pentru noi, militari ai armatei sovietice, a spus printre altele generalulmaior V. E. Kopienko, este o deosebită bucurie să vă mulţumim pentru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Eliberarea Romîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului român, a deschis o pagină nouă în istoria relaţiilor sovieto-romine, relaţii care se bazează pe marile principii ale internaţionalismului proletar, îndeplinind datoria noastră ostăşească şi aceea de oameni crescuţi în spiritul internaţionalismului pe teritoriul patriei voastre, noi am cunoscut bine harnicul popor român, bogata şi originala lui cultură naţională. Pe militarii ţărilor noastre socialiste, a spus mai departe vorbitorul, îi unesc ideile nobile ale marxism-leninismului, ale internaţionalismului proletar, sentimentul de mîndrie pentru marea onoare de a sta de strajă muncii paşnice, libertăţii şi independenţei popoarelor lor. In încheiere, generalul-maior V. E. Kopienko a transmis mulţumiri oamenilor muncii din oraşul Constanţa pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească faţă de militarii sovietici. In numele militarilor romîni a vorbit apoi contraamiralul Sandu Gheorghe, care a spus printre alte : „Oamenii muncii şi militarii forţelor noastre armate au înconjurat pe militarii sovietici cu sentimente de adîncă prietenie. La rindul nostru am simţit din partea lor aceleaşi sortimente de frăţească prietenie, care caracterizează legăturile între oameni cu aceleaşi năzuinţe, cu aceleaşi idealuri. Pentru noi militarii staţionarea trupelor sovietice în ţara noastră a constituit un minunat prilej de adincire a frăţiei de arme romîno-sovietice, a fost un minunat prilej de cunoaştere directă a experienţei lor bogate, a metodelor de instruire şi educare a militarilor“. Vorbitorii au fost întrerupţi în nenumărate rinduri de îndelungi aplauze şi lozinci care au exprimat dragostea oamenilor muncii şi militarilor din Constanţa faţă de marea Uniune Sovietică şi de glorioasa sa armată. Intilnirea s-a încheiat cu intonarea Internaţionalei. Apoi Ansamblul armatei sovietice din Constanţa şi Ansamblul „Ciocîrlia" au prezentat un program artistic. Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeţi, la Mamaia, comsomolişti din armata sovietică. Ostaşii sovietici au petrecut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinderile constănţene, precum şi cu tineri cehoslovaci şi germani aflaţi la odihnă în staţiune. S-au organizat plimbări cu bărcile pe lacul Siutghiol, jocuri distractive şi sportive, s-a dansat. Numeroase formaţii artistice de amatori din întreprinderile oraşului Constanţa au prezentat programe artistice. La Cazinoul din Constanţa a avut loc o întîlnire a femeilor din oraş cu soţii ale militarilor sovietici. Intr-o atmosferă de caldă prietenie, femeile romînce şi sovietice şi-au oferit reciproc buchete de flori, daruri, baticuri, insigne, şi-au afirmat hotărirea de a lupta împreună pentru aceeaşi cauză : fericirea copiilor şi a căminelor lor, pacea în întreaga lume. Un aspect al întilnirii prieteneşti de la Mamaia dintre ostaşi sovietici cu militari români şi cu tineri din întreprinderile constănţene Vedere din Govora : Pavilionul dr. Victor Babeş (Foto: JUL CIOC) Ieri la uzina „Cristea Nicolae“ A început rodajul la cald la laminorul nr. 2 GALAŢI (coresp. „Scînteii“). Cu o zi înainte de termenul fixat, adică la 30 iunie a.c., la uzina „Cristea Nicolae“ din Galaţi a început rodajul la cald al agregatelor celui de-al doilea laminor de tablă subţire. Montatorii din echipele maiştrilor Sebastian Moraru, Aurică Andrei şi Coman Raimond, care au lucrat la instalarea cuptoarelor şi a liniei de laminare, au terminat lucrările într-un timp cu 3 luni mai scurt decît cel în care au fost montate maşinile la laminorul nr. 3. Maşinile montate aici cîntăresc la un loc peste 600 tone. In afară de cara trie şi masele basculante, care au fost livrate de către R. D. Germană, toate celelalte utilaje — cuptoarele, carele de laminare, motorul de 1200 kw — au fost fabricate în ţara noastră la uzinele „23 August“ din Capitală. Combinatul metalurgic Reşiţa, uzinele metalurgice ,,Progresul“-Brăila şi „Unio“-Satu Mare. Odată cu intrarea în funcţiune a celei de-a doua linii de laminare, care va produce zilnic 83 tone tablă, uzina „Cristea Nicolae“ îşi va mări simţitor capacitatea de producţie. ------0*0------ REALIZĂRILE constructorilor de combine de la „Semănătoarea" In cursul zilei de luni constructorii de combine de la uzinele „Semănătoarea“ din București au livrat agriculturii, cu 7 zile înainte de termen, ultima din combinele prevăzute a fi livrate agriculturii în campania de recoltare din acest an. La mitingul care a avut loc în după-amiaza zilei, pentru sărbătorirea acestui succes, turnătorul Aurel Dobrică, lăcătuşul Ion Nimară şi strungarul Gh. Leţea s-au angajat în numele întregului colectiv al uzinelor să livreze agriculturii peste plan în actuala campanie de recoltare numeroase alte combine. In încheierea mitingului, constructorii de combine de la uzinele „Semănătoarea“ au vestit prin telegrame succesul lor C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Miniştri şi C.C. al Sindicatului Muncitorilor din metalurgie şi electricitate. (Agerpres) La fabrica de maşini electrice din cadrul Combinatului metalurgic Reşiţa se produc motoare de mare putere. In clişeu, bobinatorii Henn Ludovic şi Constanţa Capral lucrînd la un motor electric de 3.000 c. p. (Foto AGERPRES) Dezbaterea hotărîrilor Plenarei C. C. al P. M. R. din 9-13 iunie în şedinţele plenare ale comitetelor regionale de partid In întreaga ţară au avut loc zilele acestea şedinţe plenare ale comitetelor regionale de partid, cu participarea activului regional şi a activului comitetelor orăşeneşti de partid din oraşele centre de regiuni — şedinţe la care au fost dezbătute hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie a.c. In cadrul acestor şedinţe, primii secretari ai comitetelor regionale de partid au prezentat informări asupra lucrărilor Plenarei C.C. La discuţiile care au urmat, au participat un mare număr de tovarăşi — secretari şi membri ai comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti de partid, secretari ai comitetelor de partid din principalele întreprinderi şi instituţii, lucrători din aparatul de partid şi de stat, cadre din economie şi din domeniul muncii ideologice şi culturale. In cuvîntul lor participanţii au aprobat în mod unanim şi cu multă însufleţire hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R., analizînd in lumina lor activitatea organelor şi organizaţiilor de partid respective. Dezbaterile s-au desfăşurat la un înalt nivel de principialitate, dovedind maturitatea politică şi spiritul partinic al activului; ele au prilejuit o puternică manifestare a unităţii de monolit a organizaţiilor şi membrilor de partid în jurul Comitetului Central al partidului. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat hotărirea de a munci cu perseverenţă pentru continua întărire a fînrllinltt* nartiduln)anlîoarpo .nnnsfifţventa a normelor leniniste--, ale construcţiei şi vieţii de partid, întărirea unităţii de monolit a partidului şi a disciplinei sale de fier. Plenarele au arătat grija deosebită a organizaţiilor de partid pentru ridicarea nivelului muncii ideologice, îmbunătăţirea continuă a educării marxist-leniniste, partinice a membrilor şi candidaţilor de partid, combaterea intransigentă a revizionismului şi a tuturor manifestărilor ideologiei burgheze. Vorbitorii au subliniat necesitatea de a se duce o luptă hotărîta împotriva împăciuitorismului, faţă de orice abateri de la normele vieţii interne de partid şi de la disciplina de partid, de la ideologia marxist-leninistă, de la linia şi hotărîrile partidului. Participanţii la plenare şi-au exprimat deplina aprobare pentru măsurile statutare luate de Plenara C.C. al P.M.R. împotriva unor elemente care s-au făcut vinovate de fapte antipartinice. Plenarele s-au încheiat prin adoptarea linior noturii tmvspitiidiului1. La şedinţele plenare ale comitetelor regionale au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretari ai C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. . Consfătuirea de la Berlin a reprezentanţilor unor partide comuniste şi muncitoreşti BERLIN 30 (Agerpres). La 30 iunie ziarul „Neues Deutschland“ a publicat următorul comunicat: Intre 27 şi 29 iunie 1958 la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania, la Berlin a avut loc o consfătuire la care au participat reprezentanţii următoarelor partide comuniste şi muncitoreşti : Partidul Comunist din Belgia, Partidul Comunist din Danemarca, Partidul Comunist din Germania, Partidul Socialist Unit din Germania, Partidul Comunist Francez, Partidul Comunist din Marea Britanie, Partidul Comunist italian, Partidul Comunist din Luxemburg, Partidul Comunist din Olanda, Partidul Comunist din Norvegia, Partidul Comunist din Austria, Partidul Muncitoresc Unit Polonez, Partidul Comunist din Suedia, Partidul Muncii din Elveţia şi Partidul Comunist din Cehoslovacia. Consfătuirea s-a desfăşurat în spiritul internaţionalismului proletar şi al legăturii strînse frăţeşti dintre partidele comuniste şi muncitoreşti în lupta pentru pace, împotriva politicii agresive a imperialiştilor americani și germani, împotriva înarmării atomice a Republicii Federale Germane. O INIŢIATIVĂ CU LARGI PERSPECTIVE Zilele acestea un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tov. Nicolae Catană, directorul general al Combinatului siderurgic Hunedoara, in legătură cu mişcarea siderurgiştilor hunedoreni pentru reducerea preţului de cost pe tona de metal. — In ce condiţii a început această mişcare ? — Inţelegînd importanţa pe care o reprezintă reducerea preţului de cost al metalului în ansamblul economiei naţionale, siderurgiştii hunedoreni au pornit încă de la începutul anului trecut o luptă susţinută pentru reducerea preţului de cost. In grupele sindicale au avut loc vii dezbateri, cu prilejul cărora numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut propuneri cu privire la reducerea consumurilor specifice, a cheltuielilor de regie, a manoperelor directe şi indirecte. Aşa se şi explică faptul că anul trecut combinatul nostru a reuşit să realizeze o economie la preţul de cost de 28.000.000 lei. In consfătuirile de producţie din grupele sindicale şi secţii s-a dat atenţie problemelor legate de creşterea productivităţii muncii şi de reducerea preţului de cost. In acest fel s-a reuşit ca, în mare măsură, acestea să devină probleme de masă. In asemenea condiţii a început mişcarea oţelarilor de la vechea oţelărie Martin a combinatului pentru reducerea preţului de cost al tonei de oţel cu 40,51 lei. — Cuma fost organizată practic mişcarea de reducere a preţului de cost ? — Analizîndu-se propunerile făcute de muncitorii oţelari în consfătuirile de producţie din ultimele luni s-a constatat că majoritatea lor sunt legate de reducerea preţului de cost. Conducerea secţiei a organizat patru colective de tehnicieni care au studiat posibilităţile de aplicae practică a propunerilor la cuptoare, în hala de turnare, la întreţinerea mecanică etc. Pe baza acestui studiu s-a organizat apoi o Convorbire cu tov. Nicolae Catană, director general al Combinatului siderurgic Hunedoara consfătuire care a hotărît măsurile pentru reducerea preţului de cost. Un inginer economist a explicat participanţilor la consfătuire părţile componente ale preţului de cost al tonei de oţel. Aceasta a dat posibilitate fiecărui muncitor să se gîndească cum poate contribui mai bine la reducerea preţului de cost. După citirea referatului întocmit de cele patru colective toţi cei care au luat cuvîntul — şi au fost mulţi— au demonstrat că există mari posibilităţi de reducere a costului tonei de oţel. Propunerea prim-topitoru lui Alexandru Nojogan, de a reduce preţul de cost pe tona de oţel cu 40,51 lei, a fost viu discutată şi aprobată. Propunerii făcute de prim-topitorul Alexandru Nojogan i s-au alăturat oţelarii Bujoiu, Brînzei, Forţu, maiştrii şi ingineri. Apoi muncitorii şi tehnicienii din celelalte schimburi. Prin organizarea unei evidenţe operative a preţului de cost în secţie s-a creat posibilitatea ca fiecare muncitor să poată urmări zilnic scăderea preţului de cost, cu alte cuvinte să aibă o oglindă a felului cum a muncit în schimbul precedent. — Care sunt posibilităţile de extindere a mişcării oţelarilor in combinat? — In combinatul nostru sînt posibilităţi nelimitate pentru extinderea mişcării de reducere a preţului de cost, mai ales că între secţii există o strînsă legătură de producţie. După cum se ştie, succesul iniţiativei oţelarilor este legat de ajutorul pe care aceştia trebuie să-l primească din partea colectivelor altor secţii : furnale, transporturi uzinale etc. De altfel, muncitorii şi tehnicienii de la secţia furnale şi de la fabrica de aglomerare a minereurilor s-au şi alăturat acţiunii de reducere a preţului de cost pe taxa de produse. Secţia furnale va reduce preţul de cost cu 28,50 lei pe tonă, fabrica de aglomerare cu 10,10 lei. Conform angajamentului luat, numai colectivele acestor trei secţii — oţelăria, furnale şi aglomeratorul — vor realiza pînă la sfîrşitul anului o economie la preţul de cost în valoare de aproximativ 12.000.000 lei. Fără îndoială că importante rezerve de reducere a preţului de cost există şi la uzina cocsochimică, la turnătorii şi laminoare, precum şi în alte secţii din combinat. Ce măsuri tehnice şi organizatorice au fost luate pentru a se asigura succesul acţiunii? — Conducerea combinatului a luat măsuri menite să sprijine eforturile în întrecere ala oţelarilor. In acest scop se vor introduce grafice de alimentare a oţelăriei, care să lichideze întreruperile din lipsă de materiale, să permită o viteză medie de încărcări de 30 tone/oră. Pentru înlăturarea pierderilor de producţie toate deşeurile care mai pot fi readuse în procesul de producţie vor trece în circuitul economic. în acest scop s-au constituit în combinat echipe de muncitori specializate. Prin aparatul de tehnicieni al inginerului-şef s-au luat măsuri de îmbunătăţire calitativă a utilajelor de ounare fabricate în combinat, de respectare strictă a graficelor de reparaţii ; aparatul serviciului tehnic a fost îndrumat să studieze fiecare caz de rebut în parte şi să elaboreze cele mai raţionale procese tehnologice. In acelaşi timp, comitetul de întreprindere, în colaborare cu A.S.I.T., organizează în fiecare joi conferinţe, lecţii, schimburi de experienţă legate de problemele preţului de cost. Caracterul simplu, concret, al acestei iniţiative, importanţa ei deosebită în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc permit extinderea ei şi în alte întreprinderi similare, ca de altfel în toate ramurile economiei naţionale. ST. Z. Succesul unui colectiv de medici suceveni SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). - Se împlinesc 3 ani de cînd țăranul muncitor Lazăr Spătaru, din comuna Sf. Ilie, raionul Suceava, în virstă de 28 de ani, nu mai putea munci, iar de un an de zile stătea chiar în pat din cauza insuficienței cardiace provocate de malformaţia congenitală pe care o avea. Policlinica din Suceava l-a trimis anul trecut la clinica din Iași cu diagnosticul „persistenta canalului arterial“, clinica din Iași confirmind diagnosticul. Cu două luni in urmă, medicul Vasile Andriu, asistat de medicii Mircea Posteucă, Liviu Creangă şi I. Dinulescu, de la spitalul din Suceava, a executat operaţia prin deschiderea toracelui sub anestezie cu eter şi oxigen cu circuit închis, practicind ligatura (închiderea) canalului. Prin această operaţie se opreşte circulaţia singelui din aortă spre artera pulmonară şi inima începe să funcţioneze normal. Examenele electrocardiografice, înainte şi după operaţie, şi studierea lor de către clinica de specialitate a spitalului Colţea din Bucureşti au confirmat rezultatele bune ale intervenţiei chirurgicale. Dar cea mai bună confirmare a reuşitei operaţiei o prezintă pacientul care nu de mult a ieşit din spital, ci-şi poate relua munca. Ţinind seama că este a 18-a operaţie de acest gen din fara noastră şi că bolnavul era la o virstă de 28 ani (aceste operaţii se recomandă să se facă la virstă de 12—11 ani) succesul prezintă o importantă deosebită pentru colectivul medicilor suceveni, nut și pentru medicina din țara noastră. . TELEGRAMA Tovarăşului WALTER ULBRICHT, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. Berlin Scumpe tovarăşe Ulbricht, Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite dv., fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde felicitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht,ani mulţi şi noi succese în activitatea dv. neobosită, închinată construirii socialismului în R. D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii și prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN -090- După consfătuirea de la Constanţa Dezvoltarea sectorului zootehnic In discuţia deputaţilor GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — După consfătuirea de la Constanţa Comitetul executiv al Sfatului popular regional Galaţi a adoptat un plan de măsuri menit să ducă la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective și la creșterea sectorului zootehnic, în general pe regiune. S-a prevăzut ca în anul 1958 numărul vacilor cu lapte să sporească cu 13.308, cel al oilor cu 149.000, iar al scroafelor fătătoare cu 33.382. In 1960, încărcătura la 100 ha. teren arabil trebuie să fie de 33 bovine, 100 oi, 52 scroafe. Pentru realizarea acestor obiective, fiecare deputat a primit sarcina să se ocupe în mod permanent de cite o gospodărie de stat sau de 2—3 gospodării colective pentru a le îndruma și sprijini în activitatea lor. Duminică 29 iunie a.c. deputaţii sfatului popular regional s-au adunat în cadrul celei de-a doua sesiuni pentru a discuta cum se îndeplinesc sarcinile privind dezvoltarea şeptelului în regiune. Raportul prezentat de deputatul Grigore Chişleanu şi discuţiile purtate de participanţi au arătat că de la recensământul animalelor din februarie şi pînă la începutul lunii iunie, s-a înregistrat o creştere simţitoare a sectorului zootehnic. Numărul bovinelor a sporit cu 3475, cel al porcilor cu 120.227, iar al oilor cu 57.700 capete. Comitetele executive ale Sfaturilor populare raionale Bujor şi Tecuci au organizat crescătorii de porci şi de păsări în baltă, iar Comitetele executive ale Sfaturilor populare raionale Brăila şi Galaţi au îndrumat gospodăriile colective să folosească în construcţiile pentru animale materialele locale ca paie, stuf, lemn de salcie etc. Rezultatele însă nu sunt peste tot la fel. Mulţi deputaţi ca, de pildă, Ion Negoiţă, Carol Boroş au criticat comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Focşani, Vrancea şi Măcin, care nu dau destulă atenţie acestei probleme. In raioanele Vrancea şi Focşani, de pildă, sectorul zootehnic nu s-a dezvoltat în această vreme, în aceste două raioane nu s-a însilozat nici măcar un kilogram de furaje. Acest lucru dovedeşte lipsa de preocupare a organelor locale şi totodată a comitetului executiv al sfatului popular regional, care n-a luat măsuri pentru remedierea lipsurilor. In cadrul sesiunii de duminică, deputaţii au discutat şi planul de măsuri cu privire la desfăşurarea campaniei agricole de vară. -090- Duminica sportivă Start la 110 m. garduri (campionatele republicane de juniori) .