Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)

1958-07-01 / nr. 4255

PROLETARI DIN JTOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVII Nr. 4253 Marți 1 iulie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice la Constanţa Intîlnirea prietenească de rămas bun dintre oamenii muncii şi ostaşii sovietici CONSTANTA 30 (Agerpres). — In marea sală a Palatului sporturilor din oraşul Constanta a avut Ioc sîmbăta după-amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preaj­ma înapoierii în patrie a trupelor so­vietice, peste 2.500 de oameni ai mun­cii din întreprinderile oraşului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri romîni s-au întîlnit cu ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ai arma­tei sovietice. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări in cinstea priete­niei veşnice ce leagă popoarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii la­gărului socialist. întrlnirea a fost deschisă de tov. 11 Ie Ionescu, prim-secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Române şi Uniunii Sovietice. In­­cuvîntul său, tov. Tudose Va­­siliu, membru în biroul comitetului regional de partid, preşedintele sfatu­lui popular regional, a adresat în nu­mele­­ tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un căl­duros" salut ostaşilor şi ofiţerilor ar­matei sovietice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dez­voltarea ţării noastre. Nu există muncitor în portul Con­stanţa, de la Şantierul naval şi din alte întreprinderi, care să nu vorbească cu căldură despre poporul sovietic, cu ajutorul căruia întreprinderile lor au fost dotate cu maşini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de muncitori din re­giunea noastră au învăţat metodei îna­intate, care le-au uşurat munca şi le-au dat posibilitatea să obţină pro­duse mai multe şi mai ieftine. Succesele obţinute în agricultura regiunii sînt legate de schimburile de vizite pe care colhoznicii sovietici le-au făcut la noi, iar ţărani muncitori din R. P. Romînă în Uniunea Sovietică. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor ar­matei sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotriva fascis­mului, se dezvoltă şi se întăreşte ne­contenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune de apărare a cauzei păcii şi socialismului, stă ideologia comună marxist-leninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că nimeni şi nimic nu va putea destrăma această prietenie pe care noi o preţuim ca lu­mina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cu­vîntul generalului-maior V. E. Ko­­pienko, care a vorbit in numele os­taşilor şi ofiţerilor sovietici din Con­stanţa. Pentru noi, militari ai armatei so­vietice, a spus printre altele generalul­­maior V. E. Kopienko, este o deose­bită bucurie să vă mulţumim pentru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbători na­ţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Eliberarea Ro­­mîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului român, a deschis o pagină nouă în istoria relaţiilor so­­vieto-romine, relaţii care se bazează pe marile principii ale internaţionalis­mului proletar, îndeplinind datoria noastră ostă­şească şi aceea de oameni crescuţi în spiritul internaţionalismului pe terito­riul patriei voastre, noi am cunoscut bine harnicul popor român, bogata şi originala lui cultură naţională. Pe militarii ţărilor noastre socialis­te, a spus mai departe vorbitorul, îi unesc ideile nobile ale marxism-leninis­­mului, ale internaţionalismului prole­tar, sentimentul de mîndrie pentru marea onoare de a sta de strajă mun­cii paşnice, libertăţii şi independenţei popoarelor lor. In încheiere, generalul-maior V. E. Kopienko a transmis mulţumiri oame­nilor muncii din oraşul Constanţa pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească faţă de mili­tarii sovietici. In numele militarilor romîni a vor­bit apoi contraamiralul Sandu Gheor­­ghe, care a spus printre al­­te­­ : „Oamenii muncii şi militarii for­ţelor noastre armate au înconjurat pe militarii sovietici cu sentimente de adîncă prietenie. La rindul nostru am simţit din partea lor aceleaşi sorti­mente de frăţească prietenie, care ca­racterizează legăturile între oameni cu aceleaşi năzuinţe, cu aceleaşi idea­luri. Pentru noi militarii staţionarea trupelor sovietice în ţara noastră a constituit un minunat prilej de adin­­cire a frăţiei de arme romîno-sovie­tice, a fost un minunat prilej de cu­noaştere directă a experienţei lor bo­gate, a metodelor de instruire şi edu­care a militarilor“. Vorbitorii au fost întrerupţi în ne­numărate rinduri de îndelungi aplauze şi lozinci care au exprimat dragostea oamenilor muncii şi militarilor din Constanţa faţă de marea Uniune So­vietică şi de glorioasa sa armată. Intilnirea s-a încheiat cu intonarea Internaţionalei. Apoi Ansamblul armatei sovietice din Constanţa şi Ansamblul „Ciocîrlia" au prezentat un program artistic. Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeţi, la Mamaia, com­­somolişti din armata sovietică. Ostaşii sovietici au petrecut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinde­rile constănţene, precum şi cu tineri cehoslovaci şi germani aflaţi la odih­nă în staţiune. S-au organizat plim­bări cu bărcile pe lacul Siutghiol, jocuri distractive şi sportive, s-a dan­sat. Numeroase formaţii artistice de amatori din întreprinderile oraşului Constanţa au prezentat programe ar­tistice. La Cazinoul din Constanţa a avut loc o întîlnire a femeilor din oraş cu soţii ale militarilor sovietici. Intr-o atmosferă de caldă prietenie, femeile romînce şi sovietice şi-au oferit reci­proc buchete de flori, daruri, baticuri, insigne, şi-au afirmat hotărirea de a lupta împreună pentru aceeaşi cauză : fericirea copiilor şi a căminelor lor, pacea în întreaga lume.­­ Un aspect al întilnirii prieteneşti de la Mamaia dintre ostaşi sovietici cu militari români şi cu tineri din întreprinderile constănţene Vedere din Govora : Pavilionul dr. Victor Babeş (Foto: JUL CIOC) Ieri la uzina „Cristea Nicolae“ A început rodajul la cald la laminorul nr. 2 GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ Cu o zi înainte de termenul fixat, adică la 30 iunie a.c., la uzina „Cristea Ni­­colae“ din Galaţi a început rodajul la cald al agregatelor celui de-al doilea laminor de tablă subţire. Montatorii din echipele maiştrilor Se­bastian Moraru, Aurică Andrei şi Co­­man Raimond, care au lucrat la ins­talarea cuptoarelor şi a liniei de lami­nare, au terminat lucrările într-un timp cu 3 luni mai scurt decît cel în care au fost montate maşinile la la­minorul nr. 3. Maşinile montate aici cîntăresc la un loc peste 600 tone. In afară de cara trie şi masele basculante, care au fost livrate de că­tre R. D. Germană, toate celelalte uti­laje — cuptoarele, carele de laminare, motorul de 1200 kw — au fost fabri­cate în ţara noastră la uzinele „23 August“ din Capitală. Combinatul me­talurgic Reşiţa, uzinele metalurgice ,,Progresul“-Brăila şi „Unio“-Satu Mare. Odată cu intrarea în funcţiune a ce­lei de-a doua linii de laminare, care va produce zilnic 83 tone tablă, uzina „Cristea Nicolae“ îşi va mări simţitor capacitatea de producţie. ------0*0------­ REALIZĂRILE constructorilor de combine de la „Semănătoarea" In cursul zilei de luni constructo­rii de combine de la uzinele „Semă­nătoarea“ din București au livrat agriculturii, cu 7 zile înainte de ter­men, ultima din combinele prevăzute a fi livrate agriculturii în campania de recoltare din acest an. La mitingul care a avut loc în după-amiaza zilei, pentru sărbători­rea acestui succes, turnătorul Aurel Dobrică, lăcătuşul Ion Nimară şi strungarul Gh. Leţea s-au angajat în numele întregului colectiv al uzi­nelor să livreze agriculturii peste plan în actuala campanie de recol­tare numeroase alte combine. In încheierea mitingului, construc­torii de combine de la uzinele „Se­­m­ănătoarea“ au vestit prin telegra­me succesul lor C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Miniştri şi C.C. al Sindicatului Mun­citorilor din metalurgie şi electri­citate.­­ (Agerpres) La fabrica de maşini electrice din cadrul Combinatului metalurgic Reşiţa se produc motoare de mare putere. In clişeu, bobinatorii Henn Ludovic şi Constanţa Capral lucrînd la un motor electric de 3.000 c. p. (Foto AGERPRES) Dezbaterea hotărîrilor Plenarei C. C. al P. M. R. din 9-13 iunie în şedinţele plenare ale comitetelor regionale de partid In întreaga ţară au avut loc zilele acestea şedinţe plenare ale comitete­lor regionale de partid, cu participa­rea activului regional şi a activului comitetelor orăşeneşti de partid din oraşele centre de regiuni — şedinţe la care au fost dezbătute hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 9-13 iu­nie a.c. In cadrul acestor şedinţe, primii se­cretari ai comitetelor regionale de par­tid au prezentat informări asupra lu­crărilor Plenarei C.C. La discuţiile care au urmat, au participat un mare nu­măr de tovarăşi — secretari şi membri ai comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti de partid, secretari ai comi­tetelor de partid din principalele în­treprinderi şi instituţii, lucrători din aparatul de partid şi de stat, cadre din economie şi din domeniul muncii ideo­logice şi culturale. In cuvîntul lor participanţii au aprobat în mod una­nim şi cu multă însufleţire hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R., analizînd in lumina lor activitatea organelor şi or­ganizaţiilor de partid respective. Dezbaterile s-au desfăşurat la un înalt nivel de principialitate, dovedind maturitatea politică şi spiritul partinic al activului; ele au prilejuit o puter­nică manifestare a unităţii de mono­lit a organizaţiilor şi membrilor de partid în jurul Comitetului Central al partidului. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat hotărirea de a munci cu perseverenţă pentru continua întărire a fînrllinl­tt* nartidu­ln)­anlîoarpo .nnnsfifţ­venta a normelor leniniste--, ale con­­strucţiei şi vieţii de partid, întărirea unităţii de monolit a partidului şi a disciplinei sale de fier. Plenarele au arătat grija deosebită a organizaţiilor de partid pentru ridica­rea nivelului muncii ideologice, îm­bunătăţirea continuă a educării mar­­xist-leniniste, partinice a membrilor şi candidaţilor de partid, combaterea in­transigentă a revizionismului şi a tu­turor manifestărilor ideologiei bur­gheze. Vorbitorii au subliniat necesi­tatea de a se duce o luptă hotărîta împotriva împăciuitorismului, faţă de orice abateri de la normele vieţii in­terne de partid şi de la disciplina de partid, de la ideologia marxist-leni­nistă, de la linia şi hotărîrile partidu­lui. Participanţii la plenare şi-au expri­mat deplina aprobare pentru măsurile statutare luate de Plenara C.C. al P.M.R. împotriva unor elemente care s-au făcut vinovate de fapte antiparti­nice. Plenarele s-au încheiat prin adop­tarea linior noturii tmvspiti­idiului1. La şedinţele plenare ale comitete­lor regionale au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretari ai C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. . Consfătuirea de la Berlin a reprezentanţilor unor partide comuniste şi muncitoreşti BERLIN 30 (Agerpres).­­ La 30 iunie ziarul „Neues Deutschland“ a publicat următorul comunicat: Intre 27 şi 29 iunie 1958 la invita­ţia Comitetului Central al Partidu­lui Comunist din Germania, la Ber­lin a avut loc o consfătuire la care au participat reprezentanţii urmă­toarelor partide comuniste şi mun­citoreşti : Partidul Comunist din Belgia, Partidul Comunist din Da­nemarca, Partidul Comunist din Germania, Partidul Socialist Unit din Germania, Partidul Comunist Francez, Partidul Comunist din Ma­rea Britanie, Partidul Comunist italian, Partidul Comunist din Luxemburg, Partidul Comunist din Olanda, Partidul Comunist din Nor­vegia, Partidul Comunist din Au­stria, Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez, Partidul Comunist din Sue­dia, Partidul Muncii din Elveţia şi Partidul Comunist din Cehoslovacia. Consfătuirea s-a desfăşurat în spi­ritul internaţionalismului proletar şi al legăturii strînse frăţeşti dintre partidele comuniste şi muncitoreşti în lupta pentru pace, împotriva po­liticii agresive a imperialiştilor a­­mericani și germani, împotriva înar­mării atomice a Republicii Federale Germane. O INIŢIATIVĂ CU LARGI PERSPECTIVE Zilele acestea un redactor al zia­rului nostru a avut o convorbire cu tov. Nicolae Catană, directorul ge­neral al Combinatului siderurgic Hunedoara, in legătură cu mişcarea siderurgiştilor hunedoreni pentru reducerea preţului de cost pe tona de metal. — In ce condiţii a început această mişcare ? — Inţelegînd importanţa pe care o reprezintă reducerea preţului de cost al metalului în ansamblul eco­nomiei naţionale, siderurgiştii hu­nedoreni­ au pornit încă de la în­ceputul anului trecut o luptă sus­ţinută pentru reducerea preţului de cost. In grupele sindicale au avut loc vii dezbateri, cu prilejul cărora numeroşi muncitori, tehnicieni şi in­gineri au făcut propuneri cu privire la reducerea consumurilor specifice, a cheltuielilor de regie, a manopere­lor directe şi indirecte. Aşa se şi ex­plică faptul că anul trecut combina­tul nostru a reuşit să realizeze o economie la preţul de cost de 28.000.000 lei. In consfătuirile de producţie din grupele sindicale şi secţii s-a dat atenţie problemelor legate de creş­terea productivităţii muncii şi de reducerea preţului de cost. In acest fel s-a reuşit ca, în mare măsură, acestea să devină probleme de masă. In asemenea condiţii a început mişcarea oţelarilor de la vechea oţe­­lărie Martin a combinatului pentru reducerea preţului de cost al tonei de oţel cu 40,51 lei. — Cum­­a fost organizată practic mişcarea de reducere a preţului de cost ? — Analizîndu-se propunerile fă­cute de muncitorii oţelari în con­sfătuirile de producţie din ultimele luni s-a constatat că majoritatea lor sunt legate de reducerea preţu­lui de cost. Conducerea secţiei a organizat patru colective de tehni­cieni care au studiat posibilităţile de aplica­e practică a propunerilor la cuptoare, în hala de turnare, la în­treţinerea mecanică etc. Pe baza acestui studiu s-a organizat apoi o Convorbire cu tov. Nicolae Catană, director general al Combinatului siderurgic Hunedoara consfătuire care a hotărît măsurile pentru reducerea preţului de cost. Un inginer economist a explicat participanţilor la consfătuire părţile componente ale preţului de cost al tonei de oţel. Aceasta a dat posi­bilitate fiecărui muncitor să se gîndească cum poate contribui mai bine la reducerea preţului de cost. După citirea referatului întocmit de cele patru colective toţi cei care au luat cuvîntul — şi au fost mulţi— au demonstrat că există mari posi­bilităţi de reducere a costului tonei de oţel. Propunerea prim-topitoru­ lui Alexandru Nojogan, de a reduce preţul de cost pe tona de oţel cu 40,51 lei, a fost viu discutată şi a­­probată. Propunerii făcute de prim-topito­­rul Alexandru Nojogan i s-au ală­turat oţelarii Bujoiu, Brînzei, Forţu, maiştrii şi ingineri. Apoi muncitorii şi tehnicienii din celelalte schim­buri. Prin organizarea unei evidenţe operative a preţului de cost în sec­ţie s-a creat posibilitatea ca fiecare muncitor să poată urmări zilnic scă­derea preţului de cost, cu alte cu­vinte să aibă o oglindă a felului cum a muncit în schimbul precedent. — Care sunt posibilităţile de extin­dere a mişcării oţelarilor in combinat? — In combinatul nostru sînt po­sibilităţi nelimitate pentru extinde­rea mişcării de reducere a preţului de cost, mai ales că între secţii exis­tă o strînsă legătură de producţie. După cum se ştie, succesul iniţiati­vei oţelarilor este legat de ajutorul pe care aceştia trebuie să-l pri­mească din partea colectivelor altor secţii : furnale, transporturi uzinale etc. De altfel, muncitorii şi tehnicie­nii de la secţia furnale şi de la fa­brica de aglomerare a minereuri­lor s-au şi alăturat acţiunii de redu­cere a preţului de cost pe taxa de produse. Secţia furnale va reduce preţul de cost cu 28,50 lei pe tonă, fabrica de aglomerare cu 10,10 lei. Conform angajamentului luat, nu­mai colectivele acestor trei secţii — oţelăria, furnale şi aglomeratorul — vor realiza pînă la sfîrşitul anu­lui o economie la preţul de cost în valoare de aproximativ 12.000.000 lei. Fără îndoială că importante re­zerve de reducere a preţului de cost există şi la uzina cocsochimică, la turnătorii şi laminoare, precum şi în alte secţii din combinat.­­ Ce măsuri tehnice şi organiza­torice au fost luate pentru a se asi­gura succesul acţiunii? — Conducerea combinatului a luat măsuri menite să sprijine e­­forturile în întrecere ala oţelarilor. In acest scop se vor introduce gra­fice de alimentare a oţelăriei, care să lichideze întreruperile din lipsă de materiale, să permită o viteză medie de încărcări de 30 tone/oră. Pentru înlăturarea pierderilor de producţie toate deşeurile care mai pot fi readuse în procesul de pro­ducţie vor trece în circuitul econo­mic. în acest scop s-au constituit în combinat echipe de muncitori specializate. Prin aparatul de tehni­cieni al inginerului-şef s-au luat măsuri de îmbunătăţire calitativă a utilajelor de ounare fabricate în combinat, de respectare strictă a graficelor de reparaţii ; aparatul ser­viciului tehnic a fost îndrumat să studieze fiecare caz de rebut în par­te şi să elaboreze cele mai raţionale procese tehnologice. In acelaşi timp, comitetul de în­treprindere, în colaborare cu A.S.I.T., organizează în fiecare joi conferinţe, lecţii, schimburi de ex­perienţă legate de problemele pre­ţului de cost. Caracterul simplu, concret, al a­­cestei iniţiative, importanţa ei deo­sebită în lupta pentru ridicarea ni­velului de trai al celor ce muncesc permit extinderea ei şi în alte în­treprinderi similare, ca de altfel în toate ramurile economiei naţionale. ST. Z. Succesul unui colectiv de medici suceveni SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). -­ Se împlinesc 3 ani de cînd țăranul muncitor Lazăr Spătaru, din comuna Sf. Ilie, raionul Suceava, în virstă de 28 de ani, nu mai putea munci, iar de un an de zile stătea chiar în pat din cauza insuficienței cardiace provocate de malformaţia congenitală pe care o avea. Policlinica din Suceava l-a tri­mis anul trecut la clinica din Iași cu diagnosticul „persistenta canalului ar­terial“, clinica din Iași confirmind diagnosticul. Cu două luni in urmă, medicul Va­­sile Andriu, asistat de medicii Mircea Posteucă, Liviu Creangă şi I. Dinules­­cu, de la spitalul din Suceava, a exe­cutat operaţia prin deschiderea tora­celui sub anestezie cu eter şi oxigen cu circuit închis, practicind ligatura (închiderea) canalului. Prin această o­­peraţie se opreşte circulaţia singelui din aortă spre artera pulmonară şi inima începe să funcţioneze normal. Examenele electrocardiografice, înain­te şi după operaţie, şi studierea lor de către clinica de specialitate a spi­­talului Colţea din Bucureşti au confir­mat rezultatele bune ale intervenţiei chirurgicale. Dar cea mai bună confirmare a reu­şitei operaţiei o prezintă pacientul care nu de mult a ieşit din spital, ci-şi poate relua munca. Ţinind seama că este a 18-a opera­ţie de acest gen din fara noastră şi că bolnavul era la o virstă de 28 ani (aceste operaţii se recomandă să se facă la virstă de 12—11 ani) succesul prezintă o importantă deosebită pen­tru colectivul medicilor suceveni, nut și pentru medicina din țara noastră. . TELEGRAMA Tovarăşului WALTER ULBRICHT, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. Berlin Scumpe tovarăşe Ulbricht, Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite dv., fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde felicitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht,­­ani mulţi şi noi succese în activitatea dv. neobosită, închinată construirii socialismului în R. D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii și prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN -090- După consfătuirea de la Constanţa Dezvoltarea sectorului zootehnic In discuţia deputaţilor GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — După consfătuirea de la Constanţa Comitetul executiv al Sfatului popu­lar regional Galaţi a adoptat un plan de măsuri menit să ducă la în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective și la crește­rea sectorului zootehnic, în gene­ral pe regiune. S-a prevăzut ca în anul 1958 numărul vacilor cu lapte să sporească cu 13.308, cel al oilor cu 149.000, iar al scroafelor fătătoa­­re cu 33.382. In 1960, încărcătura la 100 ha. teren arabil trebuie să fie de 33 bovine, 100 oi, 52 scroafe. Pentru realizarea acestor obiective, fieca­re deputat a primit sarcina să se ocupe în mod permanent de cite o gospodărie de stat sau de 2—3 gospodării colective pentru a le în­druma și sprijini în activitatea lor. Duminică 29 iunie a.c. deputaţii sfatului popular regional s-au adu­nat în cadrul celei de-a doua sesi­uni pentru a discuta cum se înde­plinesc sarcinile privind dezvolta­rea şeptelului în regiune. Raportul prezentat de deputatul Grigore Chişleanu şi discuţiile purtate de participanţi au arătat că de la re­censământul animalelor din februa­rie şi pînă la începutul lunii iunie, s-a înregistrat o creştere simţitoare a sectorului zootehnic. Numărul bo­vinelor a sporit cu 3475, cel al por­cilor cu 120.227, iar al oilor cu 57.700 capete. Comitetele executive ale Sfatu­rilor populare raionale Bujor şi Tecuci au organizat crescătorii de porci şi de păsări în baltă, iar Co­mitetele executive ale Sfaturilor populare raionale Brăila şi Galaţi au îndrumat gospodăriile colective să folosească în construcţiile pen­tru animale materialele locale ca paie, stuf, lemn de salcie etc. Rezultatele însă nu sunt peste tot la fel. Mulţi deputaţi ca, de pildă, Ion Negoiţă, Carol Boroş au criti­­­­cat comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale Focşani, Vrancea şi Măcin, care nu dau de­stulă atenţie acestei probleme. In raioanele Vrancea şi Focşani, de pil­dă, sectorul zootehnic nu s-a dez­voltat în această vreme, în aceste două raioane nu s-a însilozat nici măcar un kilogram de furaje. Acest lucru dovedeşte lipsa de preocu­pare a organelor locale şi totoda­tă a comitetului executiv al sfatu­lui popular regional, care n-a luat măsuri pentru remedierea lipsuri­lor. In cadrul sesiunii de duminică, deputaţii au discutat şi planul de măsuri cu privire la desfăşurarea campaniei agricole de vară. -090- Duminica sportivă Start la 110 m. garduri (campionatele­­ republicane de juniori) .

Next