Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)

1958-07-01 / nr. 4255

Pig. 2 VIAŢA DE PARTID Cum au scăzut rebuturile Era prin august ’57 cînd a început bătălia. Tovarăşul Neta Nicolae, se­cretarul comitetului de partid al uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila, era neliniştit: la oielărie sector de bază al întreprinderii — treburile mergeau prost. Rebuturile, ajunseseră la 14%. E drept, şi pie­sele erau complicate, iar reperele — aproape 2.000 — se schimbau de la o lună la alta. Totuşi... — Nu, aşa nu se mai poate, spunea pe atunci tovarăşul Neta. Se vedea bine că ceva nu era în regulă. Membrii de partid, toţi oa­menii de nădejde ai uzinei au pus umărul. De atunci au trecut mai bine de 10 luni... De curînd, Neta Nicolae m-a condus pînă în dreptul unui uriaş panou. —Iţi aminteşti ? Iată-i acum.,, Rebuturile care aduceau mari pa­gube uzinei — au scăzut lună de lună, de la 7,87 la sută în luna octombrie 1957, la 5,60 la sută în ianuarie şi 3,40 la sută in luna a­­prilie a acestui an. Tpv. Neta con­tinuă: „n-a fost uşor“. Dar cum ? Care a fost factorul principal, motorul care a împins lu­crurile pînă la asemenea rezultate ? După cum e şi firesc, rolul prin­cipal l-au avut organizaţia de par­tid, comuniştii. Ridicarea cunoştinţelor economice şi calificarea profesională Problema centrală care a stat în atenţia organizaţiei de bază de la oielărie a fost ridicarea cunoştinţe­lor economice ale muncitorilor. La cercurile de economie concretă, la cursurile serale de economie poli­tică şi altele, propagandiştii au in­sistat ca fiecare cursant să cu­noască bine elementele componente ale preţului de cost la operaţiile executate, precum şi căile de redu­cere a preţului de cost. Au fost fo­losite şi mijloace de agitaţie: pa­nouri, grafice, lozinci, agitatorii au mers de la om la om. Ing. Ion Stă­­nescu, de pildă, a vorbit de mai multe ori turnătorilor, în faţa gra­ficelor, despre însemnătatea redu­cerii cu l°/o a consumului de ma­teriale, arătind că se pot obţine ast­fel 192.000 lei economii anual. Prin reducerea cu 1% la regia de fabri­caţie se pot obţine economii de 150.000 lei. Au fost organizate de­monstraţii practice cu muncitorii formatori şi turnători. Pentru ca cele discutate de mun­citori la cercurile şi la cursurile pe care le urmau să poată fi aplicate, ibr .cfrqfinolo ci ovnnn^il»“ v. \ Vî « realitate, era necesara o mai multa calificare profesională. La pro­punerea biroului organizaţiei de bază, conducerea administrativă a înfiinţat în secţia oţelărie cursuri de calificare pe ramuri de meserii. La un curs participă toţi formatorii, inclusiv şefii de echipă, iar la altul topitorii, cu şefii lor de brigăzi. In­ginerii şi tehnicienii expun lecţii, a­­jutîndu-se cu exemplele concrete de la fiecare loc de muncă. Peste 75 de muncitori au fost încadraţi la aceste cursuri care s-au terminat de curînd. Cu acest prilej s-a fă­cut şi bilanţul: M. Iordan, I. Con­stantin, T. Dediu, formatori, M. Stan, Stamate şi S. Balaban, de la cuptoarele Siemens şi electrice, care înainte aveau o calificare slabă şi dădeau cel mai mare procent de re­buturi, sunt astăzi printre cei mai buni muncitori din secţie. Ridicarea calificării muncitorilor de la oţelărie, aşa cum pe drept cu­­vint sublinia­tov. C. Tom­a, secre­tarul organizaţiei de bază, a creat condiţiile obţinerii unor rezultate importante în reducerea rebuturilor şi realizarea de economii. Control permanent, nu periodic După ce adunarea generală a or­ganizaţiei de bază a discutat situa­ţia de la oţelărie, cauzele care du­ceau la procentul mare de rebuturi şi a stabilit sarcinile concrete ce re­vin fiecărui membru de partid, s-a simţit necesitatea întăririi contro­lului de partid pe întregul parcurs al procesului de producţie. După ce s-a consultat cu mai mulţi membri de partid, biroul or­ganizaţiei de bază a propus condu­cerii secţiei ca o zi pe săptămînă, de obicei miercurea, să se facă a­­naliza muncii şi a cauzelor rebutu­rilor. La aceste analize participă maiştri, şefi de echipă şi brigăzi, membrii biroului organizaţiei de bază şi membrii comitetului de sec­ţie sindicală. De fiecare dată, ing. Aurel Radiş, şeful controlului de ca­litate din secţia oţelărie, aduce la cunoştinţă situaţia producţiei şi a rebuturilor. Cu acest prilej se sta­bilesc şi măsurile pentru săptă­­mîna următoare. La fiecare sfîrşit de săptămînă, biroul organizaţiei de bază primeşte de la serviciul con­trolului calităţii produselor cite o situaţie în care se arată concret, pe fiecare maistru, cit a turnat, "ce re­buturi are şi cauzele acestora. Cînd se constată deficienţe, biroul orga­nizaţiei de bază propune grupei de partid respective să analizeze lipsu­rile şi în acelaşi timp stabileşte sar­cinile concrete ce revin fiecărui membru de partid în vederea înlă­turării acestor lipsuri. Pentru atragerea muncitorilor la lupta împotriva rebuturilor şi pentru reducerea preţului de cost mai era necesar să se** îmbunătăţească şi ac­tivitatea organizaţiilor de masă. Prima grijă a organizaţiei de bază de la oţelărie a fost acordarea unui ajutor mai substanţial membrilor şi candidaţilor de partid care aveau sarcini in comitetul de secţie şi în grupele sindicale. Astfel grupele sindicale au început să aibă un rol din ce în ce mai impor­tant în buna organizare şi des­făşurare a procesului de produc­ţie. Cu prilejul şedinţelor de grupă muncitorii făceau propuneri de mă­suri tehnico-organizatorice pentru îmbunătăţirea organizării producţiei. Organizaţia de bază s-a ocupat cu grijă ca fiecare propunere să prindă viaţă. Cu sprijinul activ al comuni­ştilor, întrecerea socialistă, organi­zată pe echipe şi brigăzi, a luat un -------------- l m _ ------ ____ din comitetul de secţie sindicală s-a ocupat de urmărirea şi populariza­rea rezultatelor obţinute în între­cere. La formare au fost organi­zate o brigadă şi un post utemist de control. Obiectivul principal al întrecerii socialiste a fost realiza­rea sarcinilor de plan fără nici un rebut. Brigăzile de topitori conduse de E. Neagu, N. Adercu şi I. Popa au dat 58 tone oţel peste plan în luna aprilie, iar echipele de turnă­tori conduse de membrii de partid Creţu Perjele şi Mircea Butoianu n-au dat nici un rebut de la înce­putul anului. în prezent, organizaţia de bază a lansat lozinca „rebutul sub 3%“. Continuînd să-şi perfecţioneze me­todele muncii politice printre lucră­tori, îngrijindu-se să popularizeze şi să ajute la extinderea experienţei bune dobîndite pînă acum, organi­zaţia de bază va obţine, fără în­doială, ca peste puţin timp lozinca lansată de ea să devină realitate. N. ROŞCA BA& csBaeest In raionul V. I. Lenin din Ca- 8 pitală se desfăşoară o impor- 0 tantă acţiune de pavare a stră- je­zilor mărginaşe. La această ac- 8 Jiune iau parte, prestînd num- Sr că voluntară, mii de cetăţeni K din raion. Pînă la 23 august fj este prevăzută pavarea unui­­ număr de 50 străzi. în clişeu.­v Cetățenii din raionul V. I. Li­­a­nin muncesc voluntar la pavad­î­rea străzii Şuviţei. Pe urmele scrisorilor meppmScTte ~ Tov. Constantin Mărgineanu, co­respondent voluntar, ne-a scris, nu de mult, că la unitatea nr. 119 a O.C.L. „Alimentara“ din oraşul Ba­cău, unitate care desface lapte şi produse lactate, nu se aduce nicio­dată lapte proaspăt- Sfatul popular orăşenesc Bacău, căruia i-a fost transmisă această sezisare, ne-a co­municat că a luat măsuri pentru a­­provizionarea unităţii cu lapte proaspăt. I.C.I.L.­Bacău va amenaja şi o secţie de pasteurizare a laptelui. ★ O altă scrisoare sosită la redacţie, din partea unor ţărani muncitori din comuna Cîndeşti Vale, raionul Tirgovişte, semnala faptul că unii cetăţeni din comună, printre care chiaburi şi foşti chiaburi, deţin în folosinţă suprafeţe de pămînt nede­clarate la sfatul popular, în felul acesta, ei­ izbutesc să se sustragă de iu [giuis oDiîguţiilor b­iţ/ci ne­u­tru pămîntul nedeclarat. Organele de resort care au cercetat la faţa locului sezisarea ne-au răspuns că faptele corespund realităţii. Pentru descoperirea tuturor suprafeţelor de pămînt nedeclarate a fost constituită o comisie care să măsoare terenurile. Treburile comunei Pojogeni, raio­nul Gilort, merg de la o vreme prost — citim într-o altă scrisoare. Preşe­dintele şi secretarul sfatului popu­lar comunal sunt preocupaţi mai mult de interese personale şi negli­jează gospodărirea comunei. Clădi­rea cea nouă a căminului cultural, începută mai de mult şi netermina­tă, a fost lăsată să se distrugă. In­format de redacţie asupra acestui fapt, Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Gilort a efec­tuat cercetări în comună şi a luat măsuri pentru a fi înlocuiţi cu ele­mente corespunzătoare preşedintele şi secretarul sfatului popular comu­nal. Demne de responsabilitatea lor Timp de 5 zile Viena a găzduit o reuniune internaţională de o deo­sebită importanţă cel de al IV-lea Congres al Federaţiei Democrate In­ternaţionale a Femeilor. Au fost prezente la congres femei din 76 de ţări, de categorii sociale diferite, de cele mai diverse opinii, credinţe religioase şi profesiuni. Au partici­pat organizaţiile de femei afiliate F.D.I.F., ca şi membre ale unor or­ganizaţii de femei care nu fac parte din F.D.I.F. Prin larga prezenţă la congres a reprezentantelor femeilor din toate continentele, prin diversitatea or­ganizaţiilor, prin profunzimea şi combativitatea dezbaterilor şi a hotărîrilor adoptate, prin bogă­ţia de experienţă pe care a adus-o fiecare ţară in parte, prin unitatea punctelor de vedere în pre­cizarea sarcinilor comune, congresul a confirmat într-un mod strălucit forţa uriaşă pe care o reprezintă participarea la viaţa popoarelor a femeilor, forţă capabilă să influen­ţeze mersul evenimentelor. Congresul şi-a început lucrările în dimineaţa zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului. Acest fapt a avut o înaltă semnificaţie. Participantele la congres au sim­ţit împreună, după cum spunea d-na Cotton, preşedinta F.D.I.F., forţa le­găturilor care le unesc cu ma­mele din lumea întreagă, au simţit răspunderea şi hotărîrea de a face tot ce le stă în putere pentru ca viaţa copiilor să fie plină de bucurii, pentru ca ei să devină fe­riciţi şi utili. în centrul lucrărilor congresului a stat problema rolului şi responsa­bilităţii femeii in lumea modernă şi sarcinile F.D.I.­. Pentru a-şi îndeplini rolul lor de cetăţene, pentru a putea să-şi aducă aportul la progresul societăţii, fe­meile cer recunoaşterea în toate ţă­rile a drepturilor lor legitime, drep­tul la muncă, salariu egal la muncă egală, ocrotirea maternităţii, egalita­tea în familie. Cum era şi firesc, problema întă-MARIA ROSESTTI Preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romina­­ririi eforturilor şi lărgirii colaboră­rii pentru apărarea păcii, pentru sal­varea vieţii, a preocupat congresul în cel mai înalt grad. Hotărîrea Uniunii Sovietice de a înceta unilateral experienţele cu arme nucleare a fost salutată şi apreciată de toate participantele la congres ca un act de importanţă istorică pentru pacea lumii. Refuzul Statelor Unite şi Angliei de a urma exemplul U.R.S.S. şi continuarea ex­perienţelor nucleare au creat o pro­fundă nelinişte şi Indignare în lume. Congresul a aplaudat cu sa­tisfacţie acţiunile energice ale fe­meilor engleze, care au organizat nenumărate mitinguri şi adunări la care au venit savanţi să ridice gla­sul împotriva experienţelor nucleare, au difuzat zeci de mii de broşuri care arată pericolul radiaţiilor ato­mice, au luat parte la marşurile păcii, au organizat caravana mame­lor, care circulă azi prin ţările Eu­ropei sub semnul unirii împotriva războiului atomic. Congresul a salutat, de asemenea, lupta femeilor germane împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului, iniţiativa femeilor franceze care au organizat expoziţia „Energia atomi­că, sursă de viaţă sau de moarte“ şi au avut o participare remarcabilă la toate marile manifestaţii ale poporu­lui francez împotriva fascismului, pentru apărarea Republicii; mani­festaţiile organizate de femeile ita­liene împotriva experienţelor ato­mice, de femeile din Danemarca, care au ieşit în stradă cu landou­­rile copiilor, acţiunile de protest ale femeilor din America Latină îm­potriva creării unui pact similar N.A.T.O.-ului şi împotriva experien­ţelor nucleare în Antarctica. Tot mai multe femei şi mame de pretutindeni îşi spun azi: Cine s-ar putea face cu sumele cheltuite pentru înarmările atomice, pen­tru pregătirile de război! Iată numai două din datele prezen­tate în raportul congresului: In timp ce 60 la sută din omenire tră­ieşte în momentul de faţă într-o sta­re de subalimentaţie cronică, energia întrebuinţată în experienţele în ve­derea pregătirii de arme nucleare, efectuate pînă acum de Statele Unite echivalează cu de 6 ori cea produsă în S.U.A. începînd cu căr­bunele. „Imaginaţi-vă — spune ra­portul — ce-ar putea să însemne a­­ceasta tradusă în bună stare umană, dacă ar fi utilizată în folosul uma­nităţii". Cite locuinţe, spitale, şcoli puteau fi asigurate cu cele 100 milioane lire cheltuite de Anglia cu experienţele de pe insula Christmas ! Costul unui distrugător ar permite construirea a 60 de şcoli noi. Costul a 10 zile de război în Algeria ar hrăni 300.000 de oameni timp de o lună, iar o sin­gură zi echivalează cu costul unui spital de 1.000 de locuri. Dar cită mizerie, şomaj, foamete, lipsă de asistenţă medicală nu aduce cursa înarmărilor ! Toate aceste fapte le-am auzit în congres, şi nu era delegată care să nu fi fost cuprinsă de indignare, să nu fi fost pătrunsă de marea răspundere a femeii în lupta pentru încetarea experienţelor cu arme ato­mice, pentru dezarmare, pentru folo­sirea energiei umane şi a avuţiilor pămîntului în folosul omului. Iată pentru ce aplauzele nu mai conte­neau cînd Nina Popova — reprezen­tanta femeilor sovietice — vorbea despre viaţa tot mai îndestulată a poporului sovietic, despre victoriile ştiinţei sovietice puse în serviciul progresului, despre dispariţia şoma­jului, despre construcţiile de locuin­ţe, despre dorinţa profundă de pace a poporului sovietic şi neobositele eforturi ale guvernului său pentru pacea şi securitatea popoarelor­ în lupta pentru pace şi progres social, forţe noi reprezintă femeile din ţările care şi-au cucerit inde­pendenţa naţională şi din ţările care luptă pentru a şi-o cuceri. Congresul însuşi a ilustrat acest fapt prin participarea plină de ar­zătoare combativitate a femeilor din ţările Asiei, Africii, Americii Lati­ne. Nici o delegată nu va uita cu­vintele pline de revoltă şi înflăcă­rată dragoste de patrie şi libertate ale tinerei femei algeriene, Marina Chantouf, apelul ei fierbinte la so­lidaritate, adresat femeilor lumii de la tribuna congresului. Delegaţia ţării noastre a avut o contribuţie activă la lucrările con­gresului. Intervenţia noastră, rosti­tă la tribuna congresului, a expri­mat voinţa profundă de pace a fe­meilor din ţara noastră, a poporu­lui şi a statului nostru. Ea a fost ascultată cu atenţie, propunerile noastre pentru întărirea şi lărgirea unităţii şi colaborării internaţionale au fost considerate ca binevenite ; am fost înconjurate de prietenie în toate întîlnirile cu diferite delega­ţii- Una dintre ele ne-a vizitat ţara, altele au aflat numai despre viaţa noastră nouă, despre realizările noa­stre. Am simţit cu toate mîndria pen­tru patria noastră liberă, recunoştin­­ţa pentru statul nostru, care duce neobosit o politică de pace, pentru Partidul Muncitoresc Român care conduce poporul nostru spre o via­ţă tot mai bună, am simţit recu­noştinţa profundă pentru tot ceea ce au făcut partidul şi guvernul pentru noi ca cetăţene, muncitoare, mame şi educatoare. întoarse acasă avem datoria să facem larg cunoscute documentele congresului, să întărim munca şi lupta noastră pentru a le aplica în viaţă în condiţiile noastre specifice, să intensificăm lupta pentru pace, legăturile de prietenie şi colaborare cu femeile din alte ţări, să ajutăm mai mult F.D.I.F. în acţiunile sale. Noi nu uităm că prima noastră da­torie, prima noastră contribuţie la întărirea păcii este munca şi lupta pentru înflorirea patriei noastre pe drumul socialismului, este educarea tinerei generaţii. Aceste îndatoriri sunt cuprinse în programul mişcării noastre de femei. Răspunzînd chemării manifestului adoptat de congres, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a fi demne de marea responsabilitate ce revine femeii timpurilor noastre. i S­C­I­II­T­E­I­A ­000- Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" Luni s-a sărbătorit în întreaga ţară „Ziua învăţătorului“, ziua celor peste 100.000 de educatori ai fiilor oamenilor muncii din patria noas­tră­ Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc pe raioane, atît în Ca­pitală cit şi în ţară, au fost scoase în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de învăţători şi profesori în munca nobilă de instruire şi e­­ducare a tinerei generaţii, precum şi în activitatea desfăşurată pentru ridicarea nivelului cultural al ma­selor. Adunările festive au consti­tuit totodată un priej fie manifes­­tare a recunoştinţei pe care cadrele didactice o poartă partidului şi gu­vernului ţării noastre pentru efor­turile făcute în vederea ridicării continue a nivelului lor de trai şi pentru crearea unor condiţii optime de muncă, învăţătorilor şi profesorilor care s-au evidenţiat în activitatea des­făşurată în cursul anului şcolar 1957—1958 li s-au înmînat distincţii de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş“, acordate de Ministerul în­­văţămîntului şi Culturii, precum şi diferite premii şi diplome acor­date de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. (Agerpres) -090- Tabere de vară Pentru a face cit mai plăcută va­canţa pionierilor şi şcolarilor d­in regiunea Bucureşti, secţiunea de în­­văţămînt şi cultură a Sfatului popu­lar regional Bucureşti a organizat in vara acestui an 4 tabere M­iţi Cristian (regiunea Stalin), Sinaia, Curtea de Argeş şi Minăstirea. In aceste tabere vor merge 1800 elevi şi elevi însoţiţi de cca. 100 profe­­sori şi învăţători. Pentru pionierii şi şcolarii din re­giune care nu merg în aceste tabere de odihnă vor fi organizate tabere orăşeneşti in cele 9 oraşe ale re­giunii Bucureşti. Dintre acestea, 7 vor funcţiona pe lingă casele de pio­nieri. Se pregăteşte dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu La Institutul de lingvistică al Academiei R. P. Române se alcă­tuieşte Dicţionarul limbii poetice a lui Mihail Eminescu. Dicţionarul va ilustra prin citate din opera poetu­lui contribuţia fundamentală pe care Mihail Eminescu a adus-o în îmbogăţirea şi dezvoltarea limbii poetice româneşti. De asemenea, la secţia de fonetică şi dialectologie se lucrează, sub con­ducerea academicianului Al. Rosetti, la arhiva fonogramică a Umbii ro­mâne. Prin această lucrare importân­d se urmăreşte înregistrarea şi p­is­­trarea, în vederea unor viitoare stu­dii, a diferitelor graiuri populare de pe întreg cuprinsul ţării. Pentru rea­lizarea acestui important obiectiv s-a hotărît să fie culese, cu ajuto­rul magnetofonului, texte din circa 1.000 de localităţi. Anchetele pentru culegerea textelor, începute anul trecut, vor dura aproximativ 5 ani. (Agerpres) Părerea mea Despre întrecerea atleţilor juniori Sfîrşitul săptămînii trecute a fost pentru atleţii juniori prilej de pasio­nante întreceri pentru cucerirea titlului de campioni republicani. Ceea ce a atras atenţia în primul rînd a fost par­ticiparea masivă a juniorilor mici (de 15—16 ani), cărora li se vor acorda de aci înainte o mai mare atenţie. Chiar dacă acum la mulţi dintre ei nu s-au văzut cunoştinţe tehnice deosebite, am remarcat calităţi fizice ce le vor per­mite — desigur după antrenamente susţinute — dezvoltarea lor ca atleţi. Citeva nume: Slăniceanu (Giurgiu), Ursu şi Caroli (Cluj), Roller (Bucu­reşti) ş.a. Am amintit mai sus cîţiva din junio­rii care au concurat la probe tehnice, adică la acele probe unde se cere o minuţioasă pregătire tehnică (disc, greutate, prăjină, suliţă). In această pri­vinţă aş vrea să fac remarca următoare: antrenorii cam ocolesc asemenea pro­be, preferîndu-le pe acelea în care, cu o pregătire sumară, se pot obţine re­zultate imediate. NICOLAE GURAU antrenor, maestru al sportului Echipa de juniori U.T.A., cîştigătoare a campionatului de fotbal pe 1958. (In stingă, antrenorul N. Dumitrescu). ȘTIRI fotbalistice Din nou despre o slăbiciune costisitoare ■ La 12 ianuarie a.c.,­­ în „Scinteia“ nr. 4111 , s-a publicat articolul ■ „O slăbiciune costisi- I toare", în care era cri­­­­ticat faptul că linii to­­­­varăşi diin Ministerul­­ Agriculturii şi Silvi­culturii trimit tele­grame către Sfatul popular al regiunii Bucureşti, aflat la o depărtare de minister de numai 10 minute de mers pe jos. In scrisoarea de răs­puns primită la redac­ţie, (publicată în­­ „Scinteia" nr. 4135 din 9 februarie a.c.), s-a recunoscut că folosi­rea telegrafului con­stituie o manifestare de birocratism şi duce la irosire de bani şi timp. Se mai arăta că au fost luate nisun ca cei care au trimis ase­menea telegrame să le plătească din buzuna­rul lor. Dar una se afirmă in acest răspuns şi alta se face in reali­tate. Trimiterea de te­legrame continuă■ Tgv- N. Dunţitriu de la se­cretariatul ministeru­lui, la puţin timp , după publicarea artic­i­colului amintit, la 26­­ şi 30 aprilie a.c., la 1­9-15-23 mai a.c. şi­­ în continuare a tri- ‘ mis telegrame Sfatului , popular al regiunii 1 Bucureşti în care a- ' nunţă ordinea de zi a , teleconferinţelor. Şi ministerul şi Sfa- ' tul popular regional . Bucureşti posedă tele- • foane, curieri, teleim-­­ primatoare, etc. Dar ■ acestea nu se bucură de trecere la unii to­varăşi care continuă ■ să prefere telegrama. Cred ei oare intr-ade­văr că le dă cineva dreptul să se mulţu­mească doar cu auto­critica formală la semnalările presei ? Patru vaci pierdute ! Colectiviştii din Te­­ceu, raionul Sighet, au pierdut patru vaci, deşi — în treacăt fie zis — incă nu le aveau. Cum să pierzi ceva ce nu ai ? Nimic mai simplu. Au vrut să şi le cumpere ca să creeze un sector zoo­tehnic. Bani aveau, atît pentru vaci, cit şi pentru unele cons­trucţii pe care inten­ţionau sâ le ridice in ■ gospodărie. Printre al­tele ar inrjrcm­atează un siloz cimentat şi alte construcţii mai mă­runte. Ca să const­i­truiască aveau nevoie de nisip şi de pietriş —­n­atariale pe care ar fi putut să le aducă de pe malul Tied care curge lingă sat. Nu ştim de ce, dar celor din Teceu li s-a părut prea simplă această soluţie , aşa că au ho­tărît să aducă prun- ' dişul tocmai de la­­ Cehul Silvaniei, pe • cale ferată, cu vagoa- ' nele. S-a plătit nisipul, ] s-a plătit pietrişul, [ s-a plătit transportul • şi pe deasupra şi lo-­­ caţii. Astfel, ca ur­mare a „priceperii“ conducerii gospodă­­­riei colective şi spi­ritului gospodăresc al ■ tovarăşilor de la ra­ion, care răspund de îndrumarea acestei gospodării, s-au dus pe apa sîmbetei bani cu care, fără îndoială, s-ar fi putut cumpăra cele patru vaci cu lapte. Succese romîneşti în întreceri internaţionale TENIS DE MASA. Prima ediţie a campionatelor europene pentru ju­niori, disputată în localitatea sue­deză Falkenberg, a însemnat un strălucit succes pentru culorile sportive ale ţării noastre. în toate probele s-au înregistrat victorii ro­mâneşti. Maria Golopenţa (simplu­­fete), Gh. Cobîrzan (simplu-băieţi), M. Golopenţa — M. Barasch (dublu­­fete), Gh. Cobîrzan — Radu Negu­­lescu (dublu-băieţi), M. Golopenţa — Gh. Cobîrzan (dublu-mixt) sunt primii campioni europeni de juniori în probele individuale. Pe echipe, în finală, România-Austria 5-1 (mas­culin), România-Suedia 3-0 (femi­nin). CICLISM, în „Turul Bulgariei“, în­cheiat cu victoria cicliştilor bul-Boxeri din şapte ţări — şi anume din Bulgaria, Anglia, Uniunea So­vietică, Ungaria, R. D. Germană, R. F. Germană şi Romînia — participă între 8 şi 12 iulie la campionatele europene oile feroviarilor ce se vor desfăşura, in organizarea clubului Rapid, pe stadionul Giuleşti din Ca­pitală. Pregătirile lotului român, care cuprinde 16 boxeri, au intrat în faza finală. Zilele următoare antrenorii Coculescu, Stănescu, Cionoiu se vor fixa asupra titularilor fie­cărei categorii. Pînă acum „so­lişti“ la categoriile respective sunt: A. Morăruş, (cocoş), V. Czegeli gări, echipa Romîniei a ocupat lo­cul trei. Aceasta constituie un re­zultat valoros, dacă ţinem seama de tinereţea componenților echipei romåne, precum și de rutina bine­cunoscută a multor adversari cu care s-au întrecut. În clasamentul individual, dintre români cel mai bine s-a clasat D. Munteanu (lo­cul 6). ATLETISM. Campionul român de fond Constantin Grecescu s-a com­portat remarcabil în cadrul concur­sului internaţional atletic de la Za­greb, reuşind să cucerească o fru­moasă victorie în proba de 3.000 m., învingînd pe iugoslavii Vasici şi Murat­ (semiuşoară), V. Vlădescu (mijlocie) şi D. Ciobotaru (grea). La celelalte categorii în lot sunt cite doi boxeri : I. Turcu, L. Ambrus (muscă), I. Bo­­cianu, V. Stoianovici (pană), I. De­meter, Gh. Tomescu (uşoară), C. Kiss, M. Stoian (semimijlocie), St. Cojan, D. Rizea (mijlocie uşoară), P. Zaharia, O. Cioloca (semigrea). Galele de box se vor desfăşura astfel: eliminatoriile în zilele de 8 şi 9 iulie, semifinalele la 10 iulie, finalele la 18 îiulie. Biletele pentru a­­cestii gale se vor pune în vînzare de mi­­ne, la stadionul Giuleşti, 8-12 iulie, la Bucureşti Campionatele europene feroviare de box Titlul de campioană mondială şi Cupa „Jules Rimet“ , ce se acordă echipei campioane,­­­ au revenit repre­zentativei Braziliei. Duminică, in finală, fotbaliştii brazilieni au întrecut echipa Suediei cu 5-2. In finala „Cupei Dunării" s-au califi­cat echipele Steaua Roşie Belgrad şi Ruda Hvezda Brno. Federaţia română de fotbal a comu­nicat la U.E.F.A. că din partea ţării noastre, la ediţia 1958-1959 a „Cupei campionilor europeni“ va participa e­­chipa Petrolul-Ploeşti, campioană pe anul 1958. Semifinalele „Cupei R.P.R.“ s-au în­cheiat cu următoarele rezultate: Ştiinţa Timişoara—Steagul Roşu Oraşul Stalin 3- 2; Progresul Bucureşti—C. Ş. Oradea 4- 0. Ştiinţa şi Progresul îşi vor disputa meciul decisiv duminică 6 iulie în Capi­tală. Nr. 4253 Argumente.,, neigienice , Progres înseamnă e- I­voluţie spre mai bine. ’ Dacă insă cuvintul­­ respectiv îl intîlniţi pe firma hotelului din Făgăraş, e cazul să vă puneţi întrebarea dacă nu cumva mai are şi o altă semnificaţie. Căci progresul pe care călătorii îl pot re­marca petrecind o noapte — deseori agi­tată — în camerele ho­telului este creşterea numărului de insecte pişcătoare, al căror nume, din decenţă, ne abţinem să-l pronun­ţămIn ceea ce pri­veşte întreţinerea cu­răţeniei s-ar mai putea da detalii pitoreşti. Este insă semnifica­­tivă discuţia pe care un călător, proaspăt sosit la Făgăraş, a avut-o cu cineva din personalul hotelului din această localitate, in clipa in care a con­statat culoare­a oare­cum cenuşie a rufariei. — Cearşafurile sînt murdare. — Imnosibil. Pînă ieri a dormit in patul­­ dumneavoastră un in-­­ giner, „om de condi- ,­ţie“ ! Argumentul atît de savuros, prin care se­­ justifica neschimbarea rufăriei, ne scuteşte de­­ comentarii suplimen­tare. El însă nu scu­teşte sfatul popular o­­răşenesc să ia măsuri eficiente pentru ca cei în trecere prin oraşul Făgăraş să se poată odihni intr-o cameră curată, bine întreți­nută.

Next