Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)
1958-07-01 / nr. 4255
Pig. 2 VIAŢA DE PARTID Cum au scăzut rebuturile Era prin august ’57 cînd a început bătălia. Tovarăşul Neta Nicolae, secretarul comitetului de partid al uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila, era neliniştit: la oielărie sector de bază al întreprinderii — treburile mergeau prost. Rebuturile, ajunseseră la 14%. E drept, şi piesele erau complicate, iar reperele — aproape 2.000 — se schimbau de la o lună la alta. Totuşi... — Nu, aşa nu se mai poate, spunea pe atunci tovarăşul Neta. Se vedea bine că ceva nu era în regulă. Membrii de partid, toţi oamenii de nădejde ai uzinei au pus umărul. De atunci au trecut mai bine de 10 luni... De curînd, Neta Nicolae m-a condus pînă în dreptul unui uriaş panou. —Iţi aminteşti ? Iată-i acum.,, Rebuturile care aduceau mari pagube uzinei — au scăzut lună de lună, de la 7,87 la sută în luna octombrie 1957, la 5,60 la sută în ianuarie şi 3,40 la sută in luna aprilie a acestui an. Tpv. Neta continuă: „n-a fost uşor“. Dar cum ? Care a fost factorul principal, motorul care a împins lucrurile pînă la asemenea rezultate ? După cum e şi firesc, rolul principal l-au avut organizaţia de partid, comuniştii. Ridicarea cunoştinţelor economice şi calificarea profesională Problema centrală care a stat în atenţia organizaţiei de bază de la oielărie a fost ridicarea cunoştinţelor economice ale muncitorilor. La cercurile de economie concretă, la cursurile serale de economie politică şi altele, propagandiştii au insistat ca fiecare cursant să cunoască bine elementele componente ale preţului de cost la operaţiile executate, precum şi căile de reducere a preţului de cost. Au fost folosite şi mijloace de agitaţie: panouri, grafice, lozinci, agitatorii au mers de la om la om. Ing. Ion Stănescu, de pildă, a vorbit de mai multe ori turnătorilor, în faţa graficelor, despre însemnătatea reducerii cu l°/o a consumului de materiale, arătind că se pot obţine astfel 192.000 lei economii anual. Prin reducerea cu 1% la regia de fabricaţie se pot obţine economii de 150.000 lei. Au fost organizate demonstraţii practice cu muncitorii formatori şi turnători. Pentru ca cele discutate de muncitori la cercurile şi la cursurile pe care le urmau să poată fi aplicate, ibr .cfrqfinolo ci ovnnn^il»“ v. \ Vî « realitate, era necesara o mai multa calificare profesională. La propunerea biroului organizaţiei de bază, conducerea administrativă a înfiinţat în secţia oţelărie cursuri de calificare pe ramuri de meserii. La un curs participă toţi formatorii, inclusiv şefii de echipă, iar la altul topitorii, cu şefii lor de brigăzi. Inginerii şi tehnicienii expun lecţii, ajutîndu-se cu exemplele concrete de la fiecare loc de muncă. Peste 75 de muncitori au fost încadraţi la aceste cursuri care s-au terminat de curînd. Cu acest prilej s-a făcut şi bilanţul: M. Iordan, I. Constantin, T. Dediu, formatori, M. Stan, Stamate şi S. Balaban, de la cuptoarele Siemens şi electrice, care înainte aveau o calificare slabă şi dădeau cel mai mare procent de rebuturi, sunt astăzi printre cei mai buni muncitori din secţie. Ridicarea calificării muncitorilor de la oţelărie, aşa cum pe drept cuvint subliniatov. C. Toma, secretarul organizaţiei de bază, a creat condiţiile obţinerii unor rezultate importante în reducerea rebuturilor şi realizarea de economii. Control permanent, nu periodic După ce adunarea generală a organizaţiei de bază a discutat situaţia de la oţelărie, cauzele care duceau la procentul mare de rebuturi şi a stabilit sarcinile concrete ce revin fiecărui membru de partid, s-a simţit necesitatea întăririi controlului de partid pe întregul parcurs al procesului de producţie. După ce s-a consultat cu mai mulţi membri de partid, biroul organizaţiei de bază a propus conducerii secţiei ca o zi pe săptămînă, de obicei miercurea, să se facă analiza muncii şi a cauzelor rebuturilor. La aceste analize participă maiştri, şefi de echipă şi brigăzi, membrii biroului organizaţiei de bază şi membrii comitetului de secţie sindicală. De fiecare dată, ing. Aurel Radiş, şeful controlului de calitate din secţia oţelărie, aduce la cunoştinţă situaţia producţiei şi a rebuturilor. Cu acest prilej se stabilesc şi măsurile pentru săptămîna următoare. La fiecare sfîrşit de săptămînă, biroul organizaţiei de bază primeşte de la serviciul controlului calităţii produselor cite o situaţie în care se arată concret, pe fiecare maistru, cit a turnat, "ce rebuturi are şi cauzele acestora. Cînd se constată deficienţe, biroul organizaţiei de bază propune grupei de partid respective să analizeze lipsurile şi în acelaşi timp stabileşte sarcinile concrete ce revin fiecărui membru de partid în vederea înlăturării acestor lipsuri. Pentru atragerea muncitorilor la lupta împotriva rebuturilor şi pentru reducerea preţului de cost mai era necesar să se** îmbunătăţească şi activitatea organizaţiilor de masă. Prima grijă a organizaţiei de bază de la oţelărie a fost acordarea unui ajutor mai substanţial membrilor şi candidaţilor de partid care aveau sarcini in comitetul de secţie şi în grupele sindicale. Astfel grupele sindicale au început să aibă un rol din ce în ce mai important în buna organizare şi desfăşurare a procesului de producţie. Cu prilejul şedinţelor de grupă muncitorii făceau propuneri de măsuri tehnico-organizatorice pentru îmbunătăţirea organizării producţiei. Organizaţia de bază s-a ocupat cu grijă ca fiecare propunere să prindă viaţă. Cu sprijinul activ al comuniştilor, întrecerea socialistă, organizată pe echipe şi brigăzi, a luat un -------------- l m _ ------ ____ din comitetul de secţie sindicală s-a ocupat de urmărirea şi popularizarea rezultatelor obţinute în întrecere. La formare au fost organizate o brigadă şi un post utemist de control. Obiectivul principal al întrecerii socialiste a fost realizarea sarcinilor de plan fără nici un rebut. Brigăzile de topitori conduse de E. Neagu, N. Adercu şi I. Popa au dat 58 tone oţel peste plan în luna aprilie, iar echipele de turnători conduse de membrii de partid Creţu Perjele şi Mircea Butoianu n-au dat nici un rebut de la începutul anului. în prezent, organizaţia de bază a lansat lozinca „rebutul sub 3%“. Continuînd să-şi perfecţioneze metodele muncii politice printre lucrători, îngrijindu-se să popularizeze şi să ajute la extinderea experienţei bune dobîndite pînă acum, organizaţia de bază va obţine, fără îndoială, ca peste puţin timp lozinca lansată de ea să devină realitate. N. ROŞCA BA& csBaeest In raionul V. I. Lenin din Ca- 8 pitală se desfăşoară o impor- 0 tantă acţiune de pavare a stră- jezilor mărginaşe. La această ac- 8 Jiune iau parte, prestînd num- Sr că voluntară, mii de cetăţeni K din raion. Pînă la 23 august fj este prevăzută pavarea unui număr de 50 străzi. în clişeu.v Cetățenii din raionul V. I. Lianin muncesc voluntar la pavadîrea străzii Şuviţei. Pe urmele scrisorilor meppmScTte ~ Tov. Constantin Mărgineanu, corespondent voluntar, ne-a scris, nu de mult, că la unitatea nr. 119 a O.C.L. „Alimentara“ din oraşul Bacău, unitate care desface lapte şi produse lactate, nu se aduce niciodată lapte proaspăt- Sfatul popular orăşenesc Bacău, căruia i-a fost transmisă această sezisare, ne-a comunicat că a luat măsuri pentru aprovizionarea unităţii cu lapte proaspăt. I.C.I.L.Bacău va amenaja şi o secţie de pasteurizare a laptelui. ★ O altă scrisoare sosită la redacţie, din partea unor ţărani muncitori din comuna Cîndeşti Vale, raionul Tirgovişte, semnala faptul că unii cetăţeni din comună, printre care chiaburi şi foşti chiaburi, deţin în folosinţă suprafeţe de pămînt nedeclarate la sfatul popular, în felul acesta, ei izbutesc să se sustragă de iu [giuis oDiîguţiilor biţ/ci neutru pămîntul nedeclarat. Organele de resort care au cercetat la faţa locului sezisarea ne-au răspuns că faptele corespund realităţii. Pentru descoperirea tuturor suprafeţelor de pămînt nedeclarate a fost constituită o comisie care să măsoare terenurile. Treburile comunei Pojogeni, raionul Gilort, merg de la o vreme prost — citim într-o altă scrisoare. Preşedintele şi secretarul sfatului popular comunal sunt preocupaţi mai mult de interese personale şi neglijează gospodărirea comunei. Clădirea cea nouă a căminului cultural, începută mai de mult şi neterminată, a fost lăsată să se distrugă. Informat de redacţie asupra acestui fapt, Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Gilort a efectuat cercetări în comună şi a luat măsuri pentru a fi înlocuiţi cu elemente corespunzătoare preşedintele şi secretarul sfatului popular comunal. Demne de responsabilitatea lor Timp de 5 zile Viena a găzduit o reuniune internaţională de o deosebită importanţă cel de al IV-lea Congres al Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Au fost prezente la congres femei din 76 de ţări, de categorii sociale diferite, de cele mai diverse opinii, credinţe religioase şi profesiuni. Au participat organizaţiile de femei afiliate F.D.I.F., ca şi membre ale unor organizaţii de femei care nu fac parte din F.D.I.F. Prin larga prezenţă la congres a reprezentantelor femeilor din toate continentele, prin diversitatea organizaţiilor, prin profunzimea şi combativitatea dezbaterilor şi a hotărîrilor adoptate, prin bogăţia de experienţă pe care a adus-o fiecare ţară in parte, prin unitatea punctelor de vedere în precizarea sarcinilor comune, congresul a confirmat într-un mod strălucit forţa uriaşă pe care o reprezintă participarea la viaţa popoarelor a femeilor, forţă capabilă să influenţeze mersul evenimentelor. Congresul şi-a început lucrările în dimineaţa zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului. Acest fapt a avut o înaltă semnificaţie. Participantele la congres au simţit împreună, după cum spunea d-na Cotton, preşedinta F.D.I.F., forţa legăturilor care le unesc cu mamele din lumea întreagă, au simţit răspunderea şi hotărîrea de a face tot ce le stă în putere pentru ca viaţa copiilor să fie plină de bucurii, pentru ca ei să devină fericiţi şi utili. în centrul lucrărilor congresului a stat problema rolului şi responsabilităţii femeii in lumea modernă şi sarcinile F.D.I.. Pentru a-şi îndeplini rolul lor de cetăţene, pentru a putea să-şi aducă aportul la progresul societăţii, femeile cer recunoaşterea în toate ţările a drepturilor lor legitime, dreptul la muncă, salariu egal la muncă egală, ocrotirea maternităţii, egalitatea în familie. Cum era şi firesc, problema întă-MARIA ROSESTTI Preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Rominaririi eforturilor şi lărgirii colaborării pentru apărarea păcii, pentru salvarea vieţii, a preocupat congresul în cel mai înalt grad. Hotărîrea Uniunii Sovietice de a înceta unilateral experienţele cu arme nucleare a fost salutată şi apreciată de toate participantele la congres ca un act de importanţă istorică pentru pacea lumii. Refuzul Statelor Unite şi Angliei de a urma exemplul U.R.S.S. şi continuarea experienţelor nucleare au creat o profundă nelinişte şi Indignare în lume. Congresul a aplaudat cu satisfacţie acţiunile energice ale femeilor engleze, care au organizat nenumărate mitinguri şi adunări la care au venit savanţi să ridice glasul împotriva experienţelor nucleare, au difuzat zeci de mii de broşuri care arată pericolul radiaţiilor atomice, au luat parte la marşurile păcii, au organizat caravana mamelor, care circulă azi prin ţările Europei sub semnul unirii împotriva războiului atomic. Congresul a salutat, de asemenea, lupta femeilor germane împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului, iniţiativa femeilor franceze care au organizat expoziţia „Energia atomică, sursă de viaţă sau de moarte“ şi au avut o participare remarcabilă la toate marile manifestaţii ale poporului francez împotriva fascismului, pentru apărarea Republicii; manifestaţiile organizate de femeile italiene împotriva experienţelor atomice, de femeile din Danemarca, care au ieşit în stradă cu landourile copiilor, acţiunile de protest ale femeilor din America Latină împotriva creării unui pact similar N.A.T.O.-ului şi împotriva experienţelor nucleare în Antarctica. Tot mai multe femei şi mame de pretutindeni îşi spun azi: Cine s-ar putea face cu sumele cheltuite pentru înarmările atomice, pentru pregătirile de război! Iată numai două din datele prezentate în raportul congresului: In timp ce 60 la sută din omenire trăieşte în momentul de faţă într-o stare de subalimentaţie cronică, energia întrebuinţată în experienţele în vederea pregătirii de arme nucleare, efectuate pînă acum de Statele Unite echivalează cu de 6 ori cea produsă în S.U.A. începînd cu cărbunele. „Imaginaţi-vă — spune raportul — ce-ar putea să însemne aceasta tradusă în bună stare umană, dacă ar fi utilizată în folosul umanităţii". Cite locuinţe, spitale, şcoli puteau fi asigurate cu cele 100 milioane lire cheltuite de Anglia cu experienţele de pe insula Christmas ! Costul unui distrugător ar permite construirea a 60 de şcoli noi. Costul a 10 zile de război în Algeria ar hrăni 300.000 de oameni timp de o lună, iar o singură zi echivalează cu costul unui spital de 1.000 de locuri. Dar cită mizerie, şomaj, foamete, lipsă de asistenţă medicală nu aduce cursa înarmărilor ! Toate aceste fapte le-am auzit în congres, şi nu era delegată care să nu fi fost cuprinsă de indignare, să nu fi fost pătrunsă de marea răspundere a femeii în lupta pentru încetarea experienţelor cu arme atomice, pentru dezarmare, pentru folosirea energiei umane şi a avuţiilor pămîntului în folosul omului. Iată pentru ce aplauzele nu mai conteneau cînd Nina Popova — reprezentanta femeilor sovietice — vorbea despre viaţa tot mai îndestulată a poporului sovietic, despre victoriile ştiinţei sovietice puse în serviciul progresului, despre dispariţia şomajului, despre construcţiile de locuinţe, despre dorinţa profundă de pace a poporului sovietic şi neobositele eforturi ale guvernului său pentru pacea şi securitatea popoarelor în lupta pentru pace şi progres social, forţe noi reprezintă femeile din ţările care şi-au cucerit independenţa naţională şi din ţările care luptă pentru a şi-o cuceri. Congresul însuşi a ilustrat acest fapt prin participarea plină de arzătoare combativitate a femeilor din ţările Asiei, Africii, Americii Latine. Nici o delegată nu va uita cuvintele pline de revoltă şi înflăcărată dragoste de patrie şi libertate ale tinerei femei algeriene, Marina Chantouf, apelul ei fierbinte la solidaritate, adresat femeilor lumii de la tribuna congresului. Delegaţia ţării noastre a avut o contribuţie activă la lucrările congresului. Intervenţia noastră, rostită la tribuna congresului, a exprimat voinţa profundă de pace a femeilor din ţara noastră, a poporului şi a statului nostru. Ea a fost ascultată cu atenţie, propunerile noastre pentru întărirea şi lărgirea unităţii şi colaborării internaţionale au fost considerate ca binevenite ; am fost înconjurate de prietenie în toate întîlnirile cu diferite delegaţii- Una dintre ele ne-a vizitat ţara, altele au aflat numai despre viaţa noastră nouă, despre realizările noastre. Am simţit cu toate mîndria pentru patria noastră liberă, recunoştinţa pentru statul nostru, care duce neobosit o politică de pace, pentru Partidul Muncitoresc Român care conduce poporul nostru spre o viaţă tot mai bună, am simţit recunoştinţa profundă pentru tot ceea ce au făcut partidul şi guvernul pentru noi ca cetăţene, muncitoare, mame şi educatoare. întoarse acasă avem datoria să facem larg cunoscute documentele congresului, să întărim munca şi lupta noastră pentru a le aplica în viaţă în condiţiile noastre specifice, să intensificăm lupta pentru pace, legăturile de prietenie şi colaborare cu femeile din alte ţări, să ajutăm mai mult F.D.I.F. în acţiunile sale. Noi nu uităm că prima noastră datorie, prima noastră contribuţie la întărirea păcii este munca şi lupta pentru înflorirea patriei noastre pe drumul socialismului, este educarea tinerei generaţii. Aceste îndatoriri sunt cuprinse în programul mişcării noastre de femei. Răspunzînd chemării manifestului adoptat de congres, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a fi demne de marea responsabilitate ce revine femeii timpurilor noastre. i SCIIITEIA 000- Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" Luni s-a sărbătorit în întreaga ţară „Ziua învăţătorului“, ziua celor peste 100.000 de educatori ai fiilor oamenilor muncii din patria noastră Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc pe raioane, atît în Capitală cit şi în ţară, au fost scoase în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de învăţători şi profesori în munca nobilă de instruire şi educare a tinerei generaţii, precum şi în activitatea desfăşurată pentru ridicarea nivelului cultural al maselor. Adunările festive au constituit totodată un priej fie manifestare a recunoştinţei pe care cadrele didactice o poartă partidului şi guvernului ţării noastre pentru eforturile făcute în vederea ridicării continue a nivelului lor de trai şi pentru crearea unor condiţii optime de muncă, învăţătorilor şi profesorilor care s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată în cursul anului şcolar 1957—1958 li s-au înmînat distincţii de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş“, acordate de Ministerul învăţămîntului şi Culturii, precum şi diferite premii şi diplome acordate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. (Agerpres) -090- Tabere de vară Pentru a face cit mai plăcută vacanţa pionierilor şi şcolarilor din regiunea Bucureşti, secţiunea de învăţămînt şi cultură a Sfatului popular regional Bucureşti a organizat in vara acestui an 4 tabere Miţi Cristian (regiunea Stalin), Sinaia, Curtea de Argeş şi Minăstirea. In aceste tabere vor merge 1800 elevi şi elevi însoţiţi de cca. 100 profesori şi învăţători. Pentru pionierii şi şcolarii din regiune care nu merg în aceste tabere de odihnă vor fi organizate tabere orăşeneşti in cele 9 oraşe ale regiunii Bucureşti. Dintre acestea, 7 vor funcţiona pe lingă casele de pionieri. Se pregăteşte dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu La Institutul de lingvistică al Academiei R. P. Române se alcătuieşte Dicţionarul limbii poetice a lui Mihail Eminescu. Dicţionarul va ilustra prin citate din opera poetului contribuţia fundamentală pe care Mihail Eminescu a adus-o în îmbogăţirea şi dezvoltarea limbii poetice româneşti. De asemenea, la secţia de fonetică şi dialectologie se lucrează, sub conducerea academicianului Al. Rosetti, la arhiva fonogramică a Umbii române. Prin această lucrare importând se urmăreşte înregistrarea şi pistrarea, în vederea unor viitoare studii, a diferitelor graiuri populare de pe întreg cuprinsul ţării. Pentru realizarea acestui important obiectiv s-a hotărît să fie culese, cu ajutorul magnetofonului, texte din circa 1.000 de localităţi. Anchetele pentru culegerea textelor, începute anul trecut, vor dura aproximativ 5 ani. (Agerpres) Părerea mea Despre întrecerea atleţilor juniori Sfîrşitul săptămînii trecute a fost pentru atleţii juniori prilej de pasionante întreceri pentru cucerirea titlului de campioni republicani. Ceea ce a atras atenţia în primul rînd a fost participarea masivă a juniorilor mici (de 15—16 ani), cărora li se vor acorda de aci înainte o mai mare atenţie. Chiar dacă acum la mulţi dintre ei nu s-au văzut cunoştinţe tehnice deosebite, am remarcat calităţi fizice ce le vor permite — desigur după antrenamente susţinute — dezvoltarea lor ca atleţi. Citeva nume: Slăniceanu (Giurgiu), Ursu şi Caroli (Cluj), Roller (Bucureşti) ş.a. Am amintit mai sus cîţiva din juniorii care au concurat la probe tehnice, adică la acele probe unde se cere o minuţioasă pregătire tehnică (disc, greutate, prăjină, suliţă). In această privinţă aş vrea să fac remarca următoare: antrenorii cam ocolesc asemenea probe, preferîndu-le pe acelea în care, cu o pregătire sumară, se pot obţine rezultate imediate. NICOLAE GURAU antrenor, maestru al sportului Echipa de juniori U.T.A., cîştigătoare a campionatului de fotbal pe 1958. (In stingă, antrenorul N. Dumitrescu). ȘTIRI fotbalistice Din nou despre o slăbiciune costisitoare ■ La 12 ianuarie a.c., în „Scinteia“ nr. 4111 , s-a publicat articolul ■ „O slăbiciune costisi- I toare", în care era criticat faptul că linii tovarăşi diin Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trimit telegrame către Sfatul popular al regiunii Bucureşti, aflat la o depărtare de minister de numai 10 minute de mers pe jos. In scrisoarea de răspuns primită la redacţie, (publicată în „Scinteia" nr. 4135 din 9 februarie a.c.), s-a recunoscut că folosirea telegrafului constituie o manifestare de birocratism şi duce la irosire de bani şi timp. Se mai arăta că au fost luate nisun ca cei care au trimis asemenea telegrame să le plătească din buzunarul lor. Dar una se afirmă in acest răspuns şi alta se face in realitate. Trimiterea de telegrame continuă■ Tgv- N. Dunţitriu de la secretariatul ministerului, la puţin timp , după publicarea articicolului amintit, la 26 şi 30 aprilie a.c., la 19-15-23 mai a.c. şi în continuare a tri- ‘ mis telegrame Sfatului , popular al regiunii 1 Bucureşti în care a- ' nunţă ordinea de zi a , teleconferinţelor. Şi ministerul şi Sfa- ' tul popular regional . Bucureşti posedă tele- • foane, curieri, teleim- primatoare, etc. Dar ■ acestea nu se bucură de trecere la unii tovarăşi care continuă ■ să prefere telegrama. Cred ei oare intr-adevăr că le dă cineva dreptul să se mulţumească doar cu autocritica formală la semnalările presei ? Patru vaci pierdute ! Colectiviştii din Teceu, raionul Sighet, au pierdut patru vaci, deşi — în treacăt fie zis — incă nu le aveau. Cum să pierzi ceva ce nu ai ? Nimic mai simplu. Au vrut să şi le cumpere ca să creeze un sector zootehnic. Bani aveau, atît pentru vaci, cit şi pentru unele construcţii pe care intenţionau sâ le ridice in ■ gospodărie. Printre altele ar inrjrcmatează un siloz cimentat şi alte construcţii mai mărunte. Ca să constitruiască aveau nevoie de nisip şi de pietriş —natariale pe care ar fi putut să le aducă de pe malul Tied care curge lingă sat. Nu ştim de ce, dar celor din Teceu li s-a părut prea simplă această soluţie , aşa că au hotărît să aducă prun- ' dişul tocmai de la Cehul Silvaniei, pe • cale ferată, cu vagoa- ' nele. S-a plătit nisipul, ] s-a plătit pietrişul, [ s-a plătit transportul • şi pe deasupra şi lo- caţii. Astfel, ca urmare a „priceperii“ conducerii gospodăriei colective şi spiritului gospodăresc al ■ tovarăşilor de la raion, care răspund de îndrumarea acestei gospodării, s-au dus pe apa sîmbetei bani cu care, fără îndoială, s-ar fi putut cumpăra cele patru vaci cu lapte. Succese romîneşti în întreceri internaţionale TENIS DE MASA. Prima ediţie a campionatelor europene pentru juniori, disputată în localitatea suedeză Falkenberg, a însemnat un strălucit succes pentru culorile sportive ale ţării noastre. în toate probele s-au înregistrat victorii româneşti. Maria Golopenţa (simplufete), Gh. Cobîrzan (simplu-băieţi), M. Golopenţa — M. Barasch (dublufete), Gh. Cobîrzan — Radu Negulescu (dublu-băieţi), M. Golopenţa — Gh. Cobîrzan (dublu-mixt) sunt primii campioni europeni de juniori în probele individuale. Pe echipe, în finală, România-Austria 5-1 (masculin), România-Suedia 3-0 (feminin). CICLISM, în „Turul Bulgariei“, încheiat cu victoria cicliştilor bul-Boxeri din şapte ţări — şi anume din Bulgaria, Anglia, Uniunea Sovietică, Ungaria, R. D. Germană, R. F. Germană şi Romînia — participă între 8 şi 12 iulie la campionatele europene oile feroviarilor ce se vor desfăşura, in organizarea clubului Rapid, pe stadionul Giuleşti din Capitală. Pregătirile lotului român, care cuprinde 16 boxeri, au intrat în faza finală. Zilele următoare antrenorii Coculescu, Stănescu, Cionoiu se vor fixa asupra titularilor fiecărei categorii. Pînă acum „solişti“ la categoriile respective sunt: A. Morăruş, (cocoş), V. Czegeli gări, echipa Romîniei a ocupat locul trei. Aceasta constituie un rezultat valoros, dacă ţinem seama de tinereţea componenților echipei romåne, precum și de rutina binecunoscută a multor adversari cu care s-au întrecut. În clasamentul individual, dintre români cel mai bine s-a clasat D. Munteanu (locul 6). ATLETISM. Campionul român de fond Constantin Grecescu s-a comportat remarcabil în cadrul concursului internaţional atletic de la Zagreb, reuşind să cucerească o frumoasă victorie în proba de 3.000 m., învingînd pe iugoslavii Vasici şi Murat (semiuşoară), V. Vlădescu (mijlocie) şi D. Ciobotaru (grea). La celelalte categorii în lot sunt cite doi boxeri : I. Turcu, L. Ambrus (muscă), I. Bocianu, V. Stoianovici (pană), I. Demeter, Gh. Tomescu (uşoară), C. Kiss, M. Stoian (semimijlocie), St. Cojan, D. Rizea (mijlocie uşoară), P. Zaharia, O. Cioloca (semigrea). Galele de box se vor desfăşura astfel: eliminatoriile în zilele de 8 şi 9 iulie, semifinalele la 10 iulie, finalele la 18 îiulie. Biletele pentru acestii gale se vor pune în vînzare de mine, la stadionul Giuleşti, 8-12 iulie, la Bucureşti Campionatele europene feroviare de box Titlul de campioană mondială şi Cupa „Jules Rimet“ , ce se acordă echipei campioane, au revenit reprezentativei Braziliei. Duminică, in finală, fotbaliştii brazilieni au întrecut echipa Suediei cu 5-2. In finala „Cupei Dunării" s-au calificat echipele Steaua Roşie Belgrad şi Ruda Hvezda Brno. Federaţia română de fotbal a comunicat la U.E.F.A. că din partea ţării noastre, la ediţia 1958-1959 a „Cupei campionilor europeni“ va participa echipa Petrolul-Ploeşti, campioană pe anul 1958. Semifinalele „Cupei R.P.R.“ s-au încheiat cu următoarele rezultate: Ştiinţa Timişoara—Steagul Roşu Oraşul Stalin 3- 2; Progresul Bucureşti—C. Ş. Oradea 4- 0. Ştiinţa şi Progresul îşi vor disputa meciul decisiv duminică 6 iulie în Capitală. Nr. 4253 Argumente.,, neigienice , Progres înseamnă e- Ivoluţie spre mai bine. ’ Dacă insă cuvintul respectiv îl intîlniţi pe firma hotelului din Făgăraş, e cazul să vă puneţi întrebarea dacă nu cumva mai are şi o altă semnificaţie. Căci progresul pe care călătorii îl pot remarca petrecind o noapte — deseori agitată — în camerele hotelului este creşterea numărului de insecte pişcătoare, al căror nume, din decenţă, ne abţinem să-l pronunţămIn ceea ce priveşte întreţinerea curăţeniei s-ar mai putea da detalii pitoreşti. Este insă semnificativă discuţia pe care un călător, proaspăt sosit la Făgăraş, a avut-o cu cineva din personalul hotelului din această localitate, in clipa in care a constatat culoarea oarecum cenuşie a rufariei. — Cearşafurile sînt murdare. — Imnosibil. Pînă ieri a dormit in patul dumneavoastră un in- giner, „om de condi- ,ţie“ ! Argumentul atît de savuros, prin care se justifica neschimbarea rufăriei, ne scuteşte de comentarii suplimentare. El însă nu scuteşte sfatul popular orăşenesc să ia măsuri eficiente pentru ca cei în trecere prin oraşul Făgăraş să se poată odihni intr-o cameră curată, bine întreținută.