Scînteia, august 1958 (Anul 27, nr. 4282-4308)
1958-08-01 / nr. 4282
-0*0- I BUCUREŞTI Se deschid noi magazine şi piaţete Pînă la 23 August vor fi deschise Bucureşti 11 noi unităţi comerale Dintre acestea şapte vor fi afilate pentru desfacerea prodiilor alimentare, trei pentru produse industriale şi o cofetărie. Tot că atunci vor fi deschise două noi aţete, vor fi reprofilate şapte maszine şi vor fi reamenajate numease altele. In cursul lunii august vor fi depuse în diferite unităţi comerciale este 70 de expoziţii cu vînzare. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, LNITI-VAL ANUL XXVII Nr. 4282 Vineri 1 august 1958 4 PAGINI - 20 BANI Spre noi succesem întrecerea socialistă! în întrecerea în cinstea zilei de 25 August, ţesătoarele din brigada condusă de fruntaşa în producţie Alexandrina Munteanu, de la întreprinderea textilă „Constantin Ivănuş“ din Pucioasa îşi depăşesc zilnic sarcinile de producţie cu 10—15 la sută, în clişeu. Muncitoarele din brigadă, după terminarea schimbului. (Foto: GH. VINTILA) realizările iderurgiştilor reşiţeni REŞIŢA (coresp. „ScrateU"). — Laşiţa liderurgiştii desfăşoară, in acestea, o însufleţită întrecere socialistă ntru a cinsti prin realizări deosebite la de 23 August. Datorită bunei arnizări a muncii, aprovizionării ritmica fier vechi şi cu alte materiale, ieşirii din plin a capacităţii cuptoalor etc., oţelarii reşiţeni au izbutit să a peste plan, de la 1 Mai şi pînă la 1 iulie, 10.028 tone oţel. Prin conducerea mai bună a şarjei, prin activitatea topitorilor din eipele conduse de Iosif Fochi, Tomaicolae, Vasile Mocea şi ceilalţi, proictivitatea muncii a crescut, faţă de roina planificată, cu 8,7 la sută, iar etul de cost al fiecărei tone de oţel fost redus cu 42,56 lei. Furnaliştii din echipele conduse de Itru Them, Ştefan Cîntar, Cristache mică au obţinut, de asemenea, rultate deosebite în întrecere. De la ceputul anului pînă la 28 iulie ei au peste plan 3721 tone de fontă. Prin ieşirea raţională a cocsului, realizaa unui mers uniform al furnalelor c., preţul de cost pe tona de fontă fost redus cu 85,10 lei. Pînă în prezent, oţetarii şi furnaliştii şiţeni au realizat economii la prețul cost în valoare de 12.532.701 lei. La Sorecani AMENAJAREA UNUI COMPLEX CULTURAL CLUJ (coresp. „Seinten“). — In bazinul carbonifer Sorecani au început lucrările pentru amenajarea unui complex cultural. Lucrările de amenajare se execută din resurse locale. C.C. al sindicatului muncitorilor din industria minieră contribuie la înzestrarea complexului cu mobilier şi altele. Sute de salariaţi — tineri şi tinere, muncitori, tehnicieni, ingineri — gospodine şi pionieri au prestat pînă acum mii de ore de muncă voluntară. Noul complex cultural va avea o sală de cinematograf şi spectacole cu 400 de locuri, bibliotecă, sală de lectură, club și un studio pentru centrul de radioficare. Un exemplu Insufleţitor in lupta contra ideologiei burgheze şi oportunismului Se împlinesc 80 de ani de la purcarea genialei opere a lui Engels .nt-Dühring“ *, lucrare clasică a noirii marxiste, împreună cu manifestul Partidului Comunist“, nălucit document programatic al munismului ştiinţific scris de arx şi Engels, împreună cu „Catalul“, monumentala operă polito-economică a lui Marx, împreuă cu „Materialism şi empiriochism“, „Imperialismul, stadiul celui înalt al capitalismului“ şi alterări nemuritoare ale lui Len, „Anti-Dühring“ constituie unan operele fundamentale ale maismului. Marxismul s-a născut, s-a dezertat şi s-a călit în lupta împotriva meritelor si forme de manifestare a cologiei burgheze, a oportunismui şi reformismului de toate unan. ,e. Operele creatorilor socialismuştiinţific constituie un exemplu intransigenţă şi combativitate relaţionară, un înalt model de spipartinic, de luptă necruţătoare potriva duşmanilor socialismului,mpotriva ideologiei burgheze — fie făţişă sau mascată cu ajutorul prozinci revoluţionare. Operă combativă, polemică, anti-Dühring“ a nimicit teoriile lse despre socialism ale filozofului c-burghez german Eugen Dühig, „teorii" care reprezentau un festec hibrid de materialism vulv, idealism şi pseudo-socialism c-burghez, ceea ce a făcut ca ele fie salutate cu multă căldură de Ernstein şi alţi lideri oportunişti, ispîndirea tot mai largă a marxisilui în mişcarea muncitorească la rşitul veacului trecut silea pe duş.ţmii acestuia să se camufleze „socialişti“. Tocmai de aceea a nsiderat Engels necesar să consae o lucrare specială nimicirii ühringismului“. El îşi dădea seam 3 de primejdia pe care o reprenta oportunismul pentru mişcarea voluţionară, de faptul că înfrunseţarea capitalismului, a ideologei burgheze, reformismul constite una din principalele trăsături a oportunismului. In această operă isică a gîndirii marxiste, En * FR. ENGELS : „Domnul Eugen ihring revoluţionează ştiinţa“, sau init-Dühring E.gels a zdrobit una din primele încercări ale reprezentanţilor ideologiei burgheze de a se prezenta ca adepţi ai „socialismului“, cu scopul de a induce în eroare masele, de a le abate de la lupta revoluţionară. „Anti-Dühring“ a avut un rol uriaş în dezvoltarea mişcării proletare internaţionale, în educarea multor generaţii de luptători revoluţionari in spiritul intransigenţei ideologice. Unul din marile merite ale acestei lucrări constă în aceea că, desfăşurând o luptă necruţătoare împotriva — Cu prilejul a 80 de ani de la apariţia lucrării lui Engels „Anti-Dühring“— duşmanilor făţişi şi camuflaţi ai concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate, a dovedit că nu există cale de mijloc în lupta dintre materialism şi idealism. „Sau materialism consecvent pînă la capăt, sau falsitatea și confuzia idealismului filozofic, iată modul de a pune problema, care rezultă din fiecare pasaj al operei ,,Anti- Dühring“ — spunea Lenin. Trăsătura caracteristică a lucrării lui Engels, ca și a celorlalte opere ale clasicilor marxismului, constă în caracterul profund ştiinţific, creator. în „Anti-Dühring“, Engels expune cele trei părţi constitutive ale marxismului : filozofia, economia politică şi socialismul ştiinţific, elaborînd totodată o serie de noi probleme ale teoriei şi practicii revoluţionare. Lenin a considerat „Anti-Dühring“ una din cărţile de căpătîi ale muncitorului revoluţionar. In „Anti-Dühring", Engels a sistematizat intr-un tot unitar rezultatele îndelungatei activităţi ştiinţifice desfăşurate împreună cu Marx pentru fundamentarea şi dezvoltarea materialismului dialectic, a generalizat în lumina filozofiei marxiste progresele înregistrate de ştiinţele naturii în secolul trecut. Actualitatea neştirbită a lucrării lui Engels, „Anti-Dühring", la 80 de ani de la publicarea ei, dovedeşte odată mai mult că forţa marxismului izvorăşte din aceea că este o învăţătură veşnic vie, ale cărei teze teoretice, izvorîte din studierea aprofundată a realităţii, îmbogăţite şi dezvoltate în noile condiţii istorice de V. I. Lenin, sunt confirmate în procesul practicii, al luptei revoluţionare, întreaga evoluţie a istoriei contemporane scoate în evidenţă adevărul marxismului, valabilitatea legilor generale ale dezvoltării sociale descoperite de Marx-Engels-Lenin, dovedind că singura cale de construire a societăţii socialiste este calea revoluţiei socialiste, înfăptuită sub steagul marxism-leninismului. „Proletariatul pune mina pe forţa publică — scria Engels în „Anti- Dühring“ — şi, cu ajutorul acesteia, transformă mijloacele de producţie sociale, care scapă din mîinile burgheziei, în proprietate publică. Prin acest act el eliberează mijloacele de producţie de caracterul de capital pe care-l aveau pînă acum şi dă caracterului lor social deplină libertate de manifestare. Acum devine posibilă o producţie socială planificată... Oamenii, stăpini, însfirşit, pe propria lor viaţă socială, devin, aşadar, totodată şi stăpinii naturii, propriii lor stăpini — devin liberi. A îndeplini acest act de eliberare a omenirii — iată sarcina istorică a proletariatului modern". Epoca noastră, epoca unor profunde transformări revoluţionare al căror conţinut principal este trecerea de la capitalism la socialism, vorbeşte cu putere despre marea forţă mobilizatoare şi transformatoare a ideilor marxismului, despre influenţa lor hotărîtoare asupra dezvoltării istorice. Ideilemarxism-leninismului au devenit o uriaşă forţă materială ce-şi găseşte expresia în formarea şi continua consolidare a lagărului puternic şi unit al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, în strălucitele succese ale sistemului mondial socialist în întrecerea cu capitalismul, în irezistibila dezvoltare şi unitatea de TUDOR OLARU (Continuare in pag. 4 a) ÎN INTERIORUL ZIARULUI: • Note din viaţă de partid (pag. 2-a). • La ordinea zilei: Să asigurăm transportul exemplar al recoltei I (pag. 2-a). • Din carnetul corespondentului: Gh. Baltă — Oamenii din brigada lui Niculeţ (pag. 2-a). • Prezenţe romîneşti peste hotare: Participarea ţării noastre la tîrgurile internaţionale de toamnă (pag. 2-a). • Examenele de burse pentru învăţămîntul superior (pag. 2-a). • La aniversarea armatei populare chineze de eliberare (pag. 3-a). • Solemnitatea înmînării unor decoraţii (pag. 3-a). • A început construcţia unui cargou de 4500 tone (pag. 3-a). • Iolanda Balaş a doborît din nou recordul mondial la săritura în înălţime (pag. 3-a). ^ * ,.Imperialiştii nu vor Fetişi 0 oprească mersul înainte al istoriei“ —•» Cuvîntarea rostită de Din En-lai (pag. 3-a)« • Fruntaşi din agricultură (pag. 3-a)« • Să se pună capăt complotului imperialist I (pag. 4-a).; • Interventionist» concentrează forțe armate (articol din ,,Pravda“) (pag. 4-a). • Știri din Uniunea Sovietică (pag. 4-a). LA BAZELE DE RECEPȚIE Odată cu treierişul, care este în plină desfăşurare în regiunea Timişoara, colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani cu gospodării individuale predau la bazele de recepţionare cantităţile de cereale contractate cu statul. Gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din raionul Jimbolia se află în fruntea acestei acţiuni , au predat pînă acum 73 la sută din cantitatea de grîu contractată. Printre gospodăriile colective din regiune care şi-au achitat pînă acum în întregime cantităţile de grîu contractate sînt cele din comunele Lenauheim, Grabăţ, Biled, Tomnatic şi Iecea Mare, în regiunea Craiova se treieră din plin. Sfaturile populare şi organizaţiile de partid se îngrijesc ca, paralel cu intensificarea ritmului zilnic de treierat, să organizeze cit mai bine preluarea cerealelor contractante cu statul. Ca rezultat al muncii desfăşurate, pînă acum cîteva zile unităţile socialiste din agricultura regiunii Craiova au predat statului importante cantităţi de cereale. In raioanele Segarcea şi Calafat s-a predat, pînă la această dată, 61,9°/o şi respectiv 54,7% din cantitatea totală de grîu contractat. După ce treieră, numeroase gospodării colective, cooperative agricole de producţie şi întovărăşiri predau griul şi celelalte păioase pe care le-au contractat. IN TNTÎMPINAREA „ZILEI MINERULUI" In rîndul colectivelor fruntaşe Cu un an in urmă, la întreprinderea carboniferă Filipeştii de Pădure graficele de producţie îşi îndreptau săgeata mereu în jos. Aproape în fiecare zi mina rămînea datoare ţării zeci şi chiar sute de tone de cărbune. Semestrul I al anului 1957 se încheiase cu o rămînere în urmă de 15.178 tone cărbune faţă de plan. O datorie care nu putea fi recuperată decit prin muncă încordată, prin măsuri bine chibzuite. In cursul acestui an, minerii de aici sunt la loc de frunte în întrecere. In primele 6 luni şi jumătate ale anului ei au extras peste plan 25.000 tone lignit. Munca lor a fost sîrguincioasă şi merită să se vorbească despre ea. Propuneri şi măsuri La una din plenarele comitetului de partid al minei, care a avut loc spre sfîrşitul anului trecut, mulţi membri de partid au arătat că rămînerea în urmă era pricinuită de folosirea incomplectă a zilei de muncă şi a capacităţii de transport a utilajelor şi mecanismelor, de întreţinerea şi repararea proastă a acestor mecanisme, de o slabă disciplină a muncii în unele locuri. A fost criticat cu acest prilej comitetul de întreprindere pentru că nu se ocupa de organizarea întrecerii socialiste în rîndul minerilor. In adunările generale ale organizaţiilor de bază şi în consfătuirile de producţie, minerii au făcut o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi producţiei. Numărul propunerilor de măsuri tehnico-organizatorice este mare : se ridică la sute, atinge poate o mie. Iată cîteva. Stănean Ion a propus să se amenajeze depozite de lemn pentru armare în apropierea locurilor de muncă iar lemnul să se transporte de la galeriile principale pînă la depozite cu ajutorul unor echipe speciale de mineri. Scopul: înlăturarea timpilor morţi (minerii transportau pînă atunci lemnul pentru armare în abataje uneori şi de la 200 m distanţă). Asemenea depozite au fost amenajate în toate sectoarele de producţie, uşurînd considerabil munca minerilor. . S-a mai propus (autori ai propunerii sînt mai mulţi mineri) ca revizia şi repararea craterelor, a benzilor transportoare şi a celorlalte utilaje să fie făcute fără a se stînjeni producţia. Conducerea minei a organizat echipe speciale de lăcătuşi, electricieni şi mecanici care revizuiesc aceste mecanisme în timpul cînd minerii nu sunt în şut. Acum sînt foarte rare cazurile cînd se mai defectează cite o bandă sau un crater. Explicaţii la cîteva cifre , în luna iunie, ne spune tînărul inginer Dobre Gheorghe, şeful serviciului producţie, randamentul de cărbune în abataje a atins 2.364 kg. pe post, adică cu aproape 200 kg. mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Productivitatea muncii a crescut cu 5,08 la sută. Cum au fost obţinute aceste realizări ? În mină s-a căutat să se aplice cele mai înaintate metode de muncă. Exploatarea prin abataje frontale, care s-a dovedit a fi cea mai productivă, a fost mult extinsă, în aceste abataje, printr-o bună organizare a lucrului, prin funcţionarea perfectă a mecanismelor de transport al cărbunelui, s-a atins o viteză de avansare de 18-20 m, liniari pe lună, faţă de 14—15 metri cit se realizase anul trecut. Creşterea randamentului pe post s-a datorat şi măsurilor luate pentru plasarea cu grijă a posturilor. Posturile plasate neraţional, în special cele auxiliare, unde muncitorii nu făceau prea mare lucru, au fost desfiinţate. In ultimele luni, numărul posturilor a fost redus cu 30- 100 pe zi, minerii fiind trecuţi în locuri direct productive. Efectul : a N. PANTILIE coresp. „Scinteii" (Continuare în pag. II-a) Crajele patriei. Vedere din Targoviste Din partea C.C. al P.M.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adîncă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pentru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné Marea Adunare Naţională a R.P. Teodor Iordăchescu, deputat ln Man Romíne anunţă cu adîncă durere rea Adunare Naţională a Republicii încetarea din viaţă a tovarăşului Populare Romíné. TEODOR IORDĂCHESCU In noaptea de 30—31 iulie a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat în Marea Adunare Naţională. * Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în muncitoreşti căreia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Activînd în anul 1905, pe linie sindicală, la Constanţa, a dus o curajoasă acţiune împotriva autorităţilor burghezo-moşiereşti cu prilejul debarcării marinarilor revoluţionari de pe crucişătorul „Potemkin“. Membru al Partidului Social-Democrat, avînd sarcini de răspundere în conducerea acestuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenita activitate, in special în domeniul presei muncitoreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîndurile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de înţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii muncitorilor şi ţăranilor şi pentru încheierea păcii cu ţara sovietică. Luînd parte activă la luptele clasei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost arestat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi secretar general al Partidului Social- Democrat, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Partidului Social-Democrat, care a colaborat la acţiunea dusă de Partidul Comunist Român pentru făurirea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitle-rişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare. La Congresul de unificare din februarie 1943, el a fost ales membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi reales în aceeaşi calitate la Congresul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947— 1949, tovarăşului Teodor Iordăchescu i s-au încredinţat funcţiile de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne şi apoi de ministru al Construcţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, deputat în Sfatul Popular al Oraşului Bucureşti în anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducător al Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovarăşul Teodor Iordăchescu a adus contribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de conducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democratpopular, tovarăşul Teodor Iordăchescu a fost distins cu numeroase ordine și medalii ale R. P. Române. Moartea sa înseamnă o grea pierdere pentru partid și pentru poporul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie și luminoasă in inimile noastre. * /flpMff ^ I • ■ ■ iMi- COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarăşii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al CC. al P.M.R., președintele Comitetului de radio și televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Române, P. Niculescu- Mizil, membru al C.C. al P.M.R., Ștefan Cruceru, secretar al Comitetului orășenesc București al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor Iordăchescu azi, 1 august, între orele 9— 13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. -------—- - ♦♦SE— ' --------- Creşte mişcarea inovatorilor La întreprinderea „Clement Gottwald“ din Capitală ia avint mişcarea inovatorilor. Numai în anul acesta biroul tehnic al uzinei a înregistrat 207 propuneri de inovaţii. S-a calculat că prin aplicarea inovaţiilor realizate pînă în prezent se va obţine o economie anuală de circa 500.000 lei. Muncitorul cazangiu Petre Gratjdan, ajutat de tehnicianul Tudor Iancu, a modificat construcţia şi procesul tehnologic de fabricare a carcaselor pentru motoarele electrice antigrizutoase; tehnicianul Mihai Teodorescu a făcut anul acesta 12 propuneri de inovaţii. Numai în ultimul timp, pe tema economisirii metalelor feroase şi neferoase s-au făcut 46 propuneri de inovaţii.