Scînteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)

1958-09-02 / nr. 4309

Reparaţiile In S.M.T. şi G.A.S. Mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. au mun­cit cu hărnicie ca să termine la timp treieratul ce­realelor. Zilele a­­cestea, multe trac­toare lucrează la pregătirea terenu­lui pentru însămînţările de toamnă. Pentru ca semănatul cerealelor de toamnă şi celelalte lucrări să se poată face la timp — factor de mare însemnătate în obţinerea unor recolte mari în anul viitor — este necesar ca tractoarele şi ma­şinile agricole să lucreze din plin. In momentul de faţă, în timp ce unii mecanizatori se află la lucru in cîmp, alţii muncesc de zor în ateliere la repararea tractoarelor şi a maşini­lor agricole. Mecanizatorii ştiu din proprie experienţă că numai cind tractoarele şi maşinile agricole sunt bine reparate şi îngrijite pot să folo­sească întreaga lor capacitate de lu­cru. Ţinînd seama de aceasta, me­canizatorii din unele S.M.T.uri, ca Făgăraş şi Sibiu, regiunea Stalin, Co­­badin-Constanţa, Călugăreni-Bucu­­reşti, sau din gospodăriile de stat Dragalina, raionul Călăraşi, „Donca Simo"-Constanţa ş.a. au pregătit din vreme toate maşinile care vor fi fo­losite în campania agricolă de toamnă. Dar, cu toate că timpul este des­tul de înaintat şi nu peste multă vre­me va începe semănatul griului şi al celorlalte cereale de toamnă, în multe locuri repararea tractoare­lor şi a maşinilor agricole este rămasă în urmă. In unele S.M.T.-uri şi gospodării de stat din regiunile Galaţi, Timişoara, Bacău ş. a. sînt multe tractoare şi maşini agricole ne­reparate. In alte S.M.T.-uri sînt în reparaţie tractoare care s-au defectat accidental din pricina lipsei de preocu­pare pentru îngrijirea lor. S.M.T.-Cuza Vodă are 19 tractoare cu reparaţii ac­cidentale, Eliza Stoeneşti — 12, iar Bogdana — 6. Reparaţiile au rămas în urmă şi din cauză că unele întreprinderi indu­striale care au obligaţia să dea agri­culturii piese de schimb nu se achită cu răspundere de această sarcină. Fa­brica de cauciuc „Jilava“ dă curele de ventilator de slabă calitate, uzi­nele Colibaşi nu şi-au îndeplinit pla­nul de livrare la segmenţi. Unele în­treprinderi mai au de trimis agricul­turii genţi de tractor, fiare de plug, piese pentru semănători etc. Conducerile S.M.T. şi G.A.S., toţi mecanizatorii trebuie să se ocupe cu cea mai mare răspundere de termi­narea­­reparaţiilor în timpul cel mai scurt şi de bună calitate. De calita­tea reparaţiilor care se fac acum în S.M.T. şi G.A.S. depinde buna func­ţionare a tractoarelor în campania a­­gricolă din toamna acestui an. Avînd tractoare şi maşini agricole bine puse la punct, semănatul se va face la vreme, ceea ce va asigura o bună re­coltă în anul viitor. Organele şi organizaţiile de partid să desfăşoare o intensă muncă poli­tică în rîndul mecanizatorilor, îndem­­nîndu-i să grăbească reparaţiile, pen­tru ca toate tractoarele şi maşinile necesare muncilor agricole de toamnă să poată ieși la cîmp in cel mai scurt timp. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXVII Nr. 4309 Marți 2 septembrie 1958 4 PAGINI - 20 BANI Se dezvoltă sectorul socialist al agriculturii REZULTATELE CONVING TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Cu fiecare zi, ţăranii muncitori din Regiunea Autonomă Maghiară Se conving tot mai mult de avantajele muncii în comun. Rezultatele­ obţi­nute în sectorul socialist al agricul­turii le arată calea spre belşug. Gospodăriile colective şi întovără­şirile agricole au obţinut şi în acest an recolte pluit mai mari decît ţăra­nii cu gospodării individuale. Re­colta medie de grîu la hectar obţi­nută de gospodăriile colective în­trece cu 300 kg. pe cea din sectorul individual. Văzînd aceste rezultate, numai în luna august un număr de 1925 familii cu peste 2.000 ha. teren au intrat în sectorul socialist-coo­­peratist. Au fost inaugurate două noi gospodării colective şi 38 înto­vărăşiri, în care au intrat peste 1.500 ţărani muncitori. Alte 418 fa­milii cu 494 ha. au intrat în înto­vărăşirile existente. In această perioadă, rezultate mai bune s-au obţinut in raionul Cris­­turu Secuesc, unde organele şi or­ganizaţiile de partid, cît şi sfaturile populare au desfăşurat o largă muncă politică. Noi întovărăşiri agricole Membrii întovărăşirilor agricole din satele Şard, Mihalţ, Oarda de Jos, raionul Sebeş, regiunea Hu­nedoara, au obţinut anul acesta producţii de cereale ce întrec cu peste 300 kg. la hectar producţiile medii ale ţăranilor cu gospodării in­dividuale. Succesele obţinute de în­tovărăşirile agricole, ca şi de înto­vărăşirile agrozootehnice, fiind larg popularizate de organizaţiile de par­tid, de deputaţii sfaturilor populare şi de înşişi membrii întovărăşirilor, au avut un mare răsunet în rîndul ţăranilor individuali. Ca urmare, în comuna Teiuş a luat fiinţă de curînd o întovărăşire agricolă cu 123 familii de ţărani muncitori, iar în satul Cib s-a inau­gurat o întovărăşire agrozootehnică cu 144 familii. In ultimele zile au mai luat fiinţă noi întovărăşiri agri­cole şi zootehnice la Luncuiu de Sus, Luncuiu de Jos, Vaţa de Sus, Lunc­­şoara, Răcătău, Boiuri de Sus, Tă­­măşeşti, Lancrăm şi in alte comune şi sate din regiune. Numeroase fa­milii de ţărani muncitori intră în întovărăşirile agricole existente. De pildă numărul membrilor întovără­şirii agricole din Vorţa, raionul Ilia, a crescut în cursul lunii august de ► •O­la 30 la 111, iar suprafaţa de teren a întovărăşirii a fost mărită de la 11 ha., la 196 ha. (Agerpres) Incă o instalaţie pentru cracare termică Luni dimineaţa la rafinăria nr. 1 Ploeşti a fost dată în exploatare o nouă instalaţie, de mare capacitate, pentru cracarea termică a păcurei. Noua instalaţie, construită după docu­mentaţia tehnică sovietică şi cu agre­gate primite din Uniunea Sovietică, funcționează automat, avind toate co­menzile centralizate la o masă dispe­cer. Primele tone de produse date de noua instalație au şi intrat în rezer­voarele rafinăriei. (Agerpres). LA HUNEDOARA Cea mai mare producţie de oţel HUNEDOARA (coresp. „Scîn­teii“). —­1 septembrie. S-a încheiat încă o lună de întrecere. Pe gra­ficul de la secţia nr. 1 a Hune­doarei, la oţelăria veche, cum­­ se mai spune, au fost înscrise re­zultatele : aproape 250 şarje rapi­de şi 4744 tone oţel peste prevede­rile planului de producţie. Luna trecută oţelarii de aici au dat cea mai mare producţie din istoria oţe­­lăriei. I fruntaşi sunt mulţi la oţelăria veche a Hunedoarei şi acest lucru se datoreşte grijii cu care maiştrii îndrumă pe muncitorii mai puţin calificaţi. Cît despre echipele prim-topitorilor Traian Bîrlea, Ale­xandru Nojogan, Loghin Topor şi alţii, nu auzi decît cuvinte de laudă. în ultimele 8 luni, la secţia nr. 1 de la Combinatul Siderurgic Hune­doara s-au elaborat peste plan mai mult de 18.000 tone oţel. Duminică dimineaţa a avut loc la Constanţa o entuziastă manifestaţie a tineretului cu prilejul plecării primei serii de brigadieri pe şantierul regio­nal al tineretului de la Ezer, şantier deschis din iniţiativa comitetului re­gional U.T.M. şi a trustului regional Gostat Constanţa. Prin înfăptuirea acestei lucrări pa­triotice de către tineret, regiunea Con­stanţa va cîştiga în toamna aceasta încă 12.000 ha. teren, care cultivate pot produce 9.000 tone grîu şi 20.000 tone porumb. Cu porumbul cultivat aici se pot îngrăşa aproximativ 30.000 de porci, ceea ce va însemna pentru populaţie în plus aproximativ 5.000 tone carne şi grăsimi. Pe noul şantier de la Ezer, unde se va construi un dig in lungime de 9,4 km., se vor săpa şi transporta prin muncă voluntară aproximativ 80.000 mc. de pămînt, economisindu-se ast­fel 500.000 lei. In scopul scurtării duratei lucrărilor, pe lîngă cei 600 de brigadieri care vor lucra permanent în două serii timp de cite o lună de zile, pe şantier vor mai veni să lucreze voluntar în timpul lor liber alţi 3.000—4.000 tineri muncitori, colectivişti şi funcţionari din întreaga regiune. ★ Luni dimineaţa prima serie de bri­gadieri a început lucrul pe şantierul tineretului de la Ezer. In întrecerea socialistă tinerii din cele 8 brigăzi s-au avîntat cu însufleţire la muncă, între­­pind normele chiar din primele ore de lucru. (Agerpres). ♦♦♦ PENTRU REDAREA DE NOI TERENURI AGRICULTURII S-a deschis şantierul tineretului de la Ezer Tinerii de pe şantierul de la Ezer, regiunea Constanţa, au pornit­­ entuziasm să redea agriculturii noi terenuri. cu Turneul Ansamblului Sfatului popular al Capitalei în R. I­. Germană Ansamblul Sfatului popular al Capitalei a părăsit duminică di­mineaţa Capitala, plecind într-un turneu în R.D. Germană. Ansamblul, alcătuit din 23 dansatori şi o or­chestră populară, va da timp de o lună de zile spectacole în cîteva orașe din R. D. Germană, printre care Berlin, Leipzig, Dresda. (Agerpres) PRIMUL EXAMEN LA INSTITUT ••• Prima zi a lu­nii septembrie i-a găsit pe mulţi ti­neri in sălile de examen ale insti­tutelor tehnice de învăţămînt supe­rior din Capitală. Ei candidează la examenul de burse de studii, acorda­te de întreprinde­rile socialiste şi sfaturile populare fiilor de muncitori şi ţărani munci­tori. Alături de ti­neri absolvenţi ai şcolilor de cultură generală care, in majoritate, nu de­păşesc vîrsta de 18-19 ani, susţin examene de bursă muncitori din in­dustrie şi agricul­tură, tehnicieni şi maiştri cu stagiu în producţie de 2-15 ani. Lor li se deschide posibilitatea dobindirii unei înalte calificări în meseria pe care şi-au ales-o — întreprinderile şi sfaturile populare angajîndu-se să-i susţină material de-a lungul a patru, cinci sau şase ani de studiu. Pentru reuşita la examene s-au organizat încă din luna noiembrie anul trecut centre de pregătire in vederea obţinerii diplomei de matu­ritate, iar din luna iulie a.c. centre de îndrumare pe lîngă unităţile de învăţămînt superior, unde candida­ţii au parcurs intreaga materie de examene. In clişeu : In amfiteatrul institutului agronomic „N. Bălces­­cu“ din Bucureşti susţin examenele de bursă aproape 200 de candidaţi membri ai gospodăriilor agricole colective, ţărani întovărăşiţi, fii de colectivişti etc. I In Interiorul ziarului: j ♦ • Viata de partid : Vasile Rus ♦ J — „Un exemplu de muncă poli-J ♦ tică concretă si eficace. — Din­­ ♦ experienţa organizaţiei de partid ♦ î de la „Unio"-Satu Mare. (P­ag. * ♦ 2-a). \ ♦ • Ada Brum­ar­u : Ansamblul ♦ J de cîntece si dansuri din Repu-J ♦ blica Cehoslovacă. (Pag. 3-a).­­ t • 13 ani de la proclamarea in- ♦ \ dependenței R.D. Vietnam: Pham­­ ♦ Van Hao—O imagine a Viet-­ tnamului democrat. (Pag. 3-a). ♦ In urma intensificării muncii politice In ultimele luni, in unităţile a­­gricole cooperatiste din regiunea Craiova au intrat peste 28.700 de familii de ţărani muncitori, cu o suprafaţă de 63.575 ha. teren. Numai in comuna Călăraşi, raio­nul Gura Jiului, la cooperativa, a­­gricolă de producţie cu­rentă, re­cent inaugurată, s-au mai alăturat 66 de familii de ţărani muncitori cu 178 hectare. Succesele obţinute in dezvoltarea sectorului agricol cooperatist se da­­toresc intensificării muncii politice de convingere şi succeselor dobîn­­dite de unităţile agricole coopera­tiste. (Agerpres) PRIN PIEŢELE CAPITALEI In prag de toamnă Apropierea toamnei aduce gospo­darilor Capitalei preocupări legate de asigurarea unei bune aprovizio­nări in vederea iernii. In pieţe a în­ceput forfota caracteristică acestor zile. Aprovizionarea cu legume şi fructe a populaţiei stă în permanenţă în centrul atenţiei comitetului execu­tiv al Sfatului popular al Capitalei, a secţiunii comerciale, a organelor Ministerului Comerţului. Pînă în momentul de faţă s-au preluat cca. 80 la sută din produsele contractate cu producătorii indivi­duali şi, în acelaşi timp, s-au achi­ziţionat importante cantităţi de le­gume şi fructe. O contribuţie impor­tantă la aprovizionarea Capitalei aduc gospodăriile agricole de stat. Ca urmare, numai în două zile — 28 şi 29 august — s-au vîndut popu­laţiei peste 330.000 kg. cartofi, 411.000 kg .roşii, peste 71.000 kg. ardei, 36.396 kg. vinete, 315.090 kg pepeni verzi — în total peste 1 milion şi jumătate kilograme legume şi fructe. Toate aceste produse se vînd la preţuri simţitor mai scăzute decît cele ale producătorilor particulari. Mai multă grijă faţă de cartierele mărginaşe O vizită prin pieţele Capitalei scoate cu deosebire în evidenţă fap­tul că o serie de pieţe mari, cuno­scute, se bucură de atenţia organelor comerciale, ceea ce de altfel este just. Incepînd de la cartofi, roşii, vi­nete, ardei, ceapă, fasole, co­nopidă, castraveţi, pînă la mere, pere, prune, struguri, pepeni, pier­sici — aproape toate se găseau în cantităţi care să poată satisface ce­rinţele în pieţele Coşbuc, 28 Martie, Amzei, Obor. Alte pieţe însă sunt neglijate, fără nici o justificare. In piaţa 23 August — situa­tă în cartierul uzinelor — se găseau de cumpărat numai vinete de calitatea a II-a, fasolea era veşte­dă, iar perele erau cam verzi, deşi la acelaşi preţ cu perele pergamate din celelalte unităţi. Aceasta fără a mai vorbi de aspectul neîngrijit al întregii pieţe. In acelaşi raion — 23 August — am mai vizitat şi piaţa Căţelu. De unde în celelalte pieţe vinetele se puteau cumpăra în cantităţi cît de mari, aici nu se adusese în ziua de 30 august nici un kilogram. Lipseau în acelaşi timp prunele, pepenii. Nu exprimă oare o asemenea stare de lucruri desinteres faţă de nevoile populaţiei muncitoare din unele car­tiere mărginaşe, preocuparea de a trece cu bine numeroasele con­troale ale conducerilor organizaţiilor comerciale, ale sfaturilor populare, care nici ele nu se abat decît arare­ori pe la unităţile de la extremită­ţile oraşului ? La fel stau lucrurile şi cu unită­ţile de desfacere ale Gostaturilor. Multe din acestea sunt amplasate în pieţele şi cartierele centrale, dar lipsesc aproape cu desăvîrşire în pie­­ţele cartierelor mărginaşe. Deşi cele ce urmează nu se în­cadrează pe deplin în tema artico­lului de faţă, trebuie spus că sit­­uaţia din pieţele 23 August şi Că­­ţelu este nesatisfăcătoare nu numai din punct de vedere al aprovizionă­rii cu legume şi fructe. In piaţa 23 August, o unitate metalo-chimică stă în dezordine şi cu lacătul pus de mai multe săptămîni ; unităţii de produse industriale — şi ea neîngri­jită — nu i s-au repartizat toată vară maiouri şi ciorapi pentru copii, stămburi şi alte produse de galan­terie mult solicitate. La bufetul din piaţa Căţelu cu greu se putea lua o gustare , lipseau pînă şi roşiile şi ardeii. Unde este preocuparea res­pectivilor gestionari şi a conduceri­lor organizaţiilor comerciale, con­trolul organelor de resort ? Preţul fructelor să fie stabilit mai operativ Revenind la problema legumelor şi fructelor, se poate arăta că în ceea ce priveşte roşiile, vinetele, ar­deii, castraveţii şi alte produse, pre­ţurile de desfacere au fost reduse cu regularitate și la intervale scurte. MARIA CALIN (Continuare în pag. II-a) insimilat în „OGRi** 1 * g_—»— ~—.............. ■■ 1 mt © HARC RCALIZARC SOVIETICĂ IN DOMENIUL FOLOSIRII PAŞNICE A REACŢIILOR TERMONUCLEARE Printre alte probleme care vor fi dezbătute la cea de-a doua conferinţă internaţională tehnico-ştiinţifică de la Geneva cu privire la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, un mare interes prezintă lucrările privitoare la reacţiile termonucleare controlate. Oamenii de ştiinţă sovietici aduc o contribuţie de seamă în acest domeniu al fizicii nucleare, descoperind o nouă metodă menită să ducă la transformarea reacţiei explo­zive termonucleare care se petrece în bombe cu hidrogen într-o reacţie termonucleară controlabilă şi stabilă, care să fie folosită spre binele omenirii. Pe această bază se va putea obţine o sursă nelimitată de forţă motrice. Despre acest lucru se dau amănunte în articolul acad. I. V. Kurceatov/ pe care-l publicăm în pagina IlI-a. In clişeu : instalaţia „Ogra" a In­stitutului de energie atomică al A­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Ca­mera instalaţiei „Ogra" cu solenoi­zii îndepărtaţi: 1. Solenoizii ; 2 Camera de vid ; 3. Injectorul ; 4 Alimentarea cu tensiune înaltă a sursei injectorului. La Geneva s-a deschis Conferinţa internaţionala pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice GENEVA­­ (Agerpres). — In di­­mineata zilei de 1 septembrie In Palatul Naţiunilor din Geneva a avut loc deschiderea oficială a ce­lei de-a doua conferinţe Internaţio­nale pentru folosirea energiei a­­tomice în scopuri paşnice. Prima şedinţă a conferinţei s-a ţinut sub preşedinţia cunoscutului om de ştiinţă francez prof. F. Perrin. Au rostit cuvîntări de salut adresate participanţilor la conferin­ţă T. Höllenstein, preşedintele Con­federaţiei Elveţiene, D. Hammarsk­­joeld, secretar general al O.N.U., S. Cole, director general al Agen­ţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, M. G. Candau, director general al Organizaţiei Mondiale pentru problemele ocrotirii sănă­tăţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe a luat cuvintul tov. G. Gaston Marin, pre­ședintele Comitetului pentru ener­gia nucleară a R. P. Romíné. Acad. Roria Hulubei, directorul Institutului de fizică atomică al R. P. Romíné, a fost ales președin­te al secției de fizică a reactorilor. VIITORUL ENERGETICII ATOMICE ÎN U. R. S. S. — Raport prezentat de V. S. Emelianov — — Instalaţii termonucleare de dimensiuni mari — O centrală atomo-electrică care reproduce combustibilul pe care îl consumă — Centrală atomo-electrică mobilă în curs de terminare GENEVA 2 (Agerpres). — TASS : Luînd cuvîntul la conferinţă, prof. Vasili Emelianov, şeful delegaţiei so­vietice, a comunicat că în Uniunea Sovietică s-au construit diferite insta­laţii termonucleare de dimensiuni mari, dintre care una este similară cu instalaţia engleză „Zeta". Prof. V. Emelianov a spus că este posibilă crearea unui reactor compact cu deuteriu și tritiu pentru nave. • A fost creată o centrală atomo­­electrică care reproduce combustibilul pe care îl consumă și este în curs de terminare construirea unei centrale atomoelectrice mobile, cu o putere de 2.000 kW. • Se deschide perspectiva creării unei instalaţii energetice atomice cu turbine cu gaze. Mari centrale atomo­electrice se construiesc în Ural, în regiunile Leningrad şi Voronej (R.S.F.S.R.). • Pe Volga, în regiunea Ulianovsk, se creează un mare centru de expe­rienţe ştiinţifice şi tehnice în dome­niul energeticii atomice. „Credem că după folosirea largă a energiei fisiunii nucleelor grele, tre­buie să înceapă epoca folosirii pe scară tot mai largă a energiei din sinteza nucleelor uşoare", a declarat în raportul său prof. Z. Emelianov. După toate probabilităţile, a spus el, în primul rînd vor fi creaţi reac­tor industriali care vor funcţiona pe baza unui amestec de deuteriu şi tri­tiu, iar după aceea, reactori p® bază de deuteriu pur. Reactorii cu deuteriu­­tritiu pot fi suficient de compacţi, fiind utilizabili de pildă pe nave. Prof. V. Emelianov a arătat că pentru excitarea unui proces în lanț într-un amestec de deuteriu și tritiu, acest amestec trebuie încălzit pînă la o temperatură de 80—100 milioane gra­de C. Calculele tehnice actuale, a declarat prof. V. Emelianov, arată că este pe deplin realizabil un reactor care să dea milioane de kW. pentru fiecare metru cub de plasmă fierbinte din deuteriu şi tritiu. Aceasta este mai mult decît se poate obţine de la orice alte instalaţii energetice, inclusiv reac­torii atomici şi motoarele cu reac­ţie. „Noi atribuim importanţă practică, a subliniat prof. V. Emelianov, stu­dierii reacţiilor termonucleare. Vrem să smulgem naturii secretul dirijării acelor procese energetice datorită că­rora este posibilă existenţa lumii a­­nimale şi vegetale". • în continuare prof. V. Emelianov a spus: „Reactorul centralei atomo­electrice mobile cu o putere de 2000 kW a cărei construcție este un curs de ter­(Continuare în pag. IV-a) TELEGR­AM A Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc d­in Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam , I Hanoi In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului­ popor romín vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea ni­velului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi consti-­­ tuie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii­­ sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idea­lului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim-secretar al C.C. Preşedintele Consiliului Preşedintele Prezidiului al Partidului de Miniştri al Republicii Marii Adunări Naţionale Muncitoresc Romín Popu­are Romînp a R P. Romine GHEORGHE Popuare Romine ION GHEOROHE GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA MAURER

Next