Scînteia, octombrie 1958 (Anul 27, nr. 4334-4360)
1958-10-01 / nr. 4334
fkulbtam coi toate tarile. UNITIVA! ANUL XXVII Nr. 4334 Miercuri 1 octombrie 1958 4 PAGINI - 20 BANI N INTERIORUL ZIARULUI: • Vizita delegaţiei Seimului R.P. Polone in {ara noastră (pag. 2-a). • Florica Şelmaru : In bătrîna cetate a cazacilor zaporojeni — Artiştii romîni primiţi cu elogii şi simpatie (pag. 2-a). • Nicolae Bivolu — In preajma alegerilor in organizaţiile de bază. Participanţi activi la organizarea şi conducerea producţiei (pag. 2-a). • URIAŞA FORŢA A CHINEI POPULARE: Ke Bo-nian — Avîntul construcţiei socialiste; Aurel Mihale: Sub flamura comuniştilor; Corespondenţă din Pekin — A. Munteanu — Patriotism înflăcărat (pag. 3-a). • Poporul chinez dispune de forţe creatoare inepuizabile — Cuvintarea rostită de Ciu En-lai la recepția in cinstea celei de-a 9-a aniversări a R.P. Chineze (pag. 4-a). A 9-A ANIVERSARE A REPUBLICII POPULARE CHINEZE China populară învinge! Poporul chinez de 600 de milioane sărbătoreşte astăzi, într-o atmosferă de mare însufleţire şi avînt politic, a noua aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — cel mai mare eveniment din viaţa sa şi unul din marile evenimente ale istoriei lumii. Poporul român, împreună cu toate popoarele marii familii frăţeşti a ţărilor socialiste, cu toţi oamenii păcii şi progresului, participă la sărbătoarea poporului chinez, asigurîndu-l de întreaga sa prietenie frăţească şi de calda sa solidaritate. Cea de-a noua aniversare a Republicii Populare Chineze are loc in condiţiile în care poporul chinez de 600 de milioane de oameni s-a ridicat cu hotărîre la lupta pentru respingerea provocărilor războinice ale imperialiştilor americani. După ce au cotropit pămintul chinez al Taiwanului şi l-au transformat intr-o colonie şi o bază militară americană. Statele Unite extind acţiunile lor agresive asupra insulelor de coastă ale Chinei populare, violează apele ei teritoriale, ameninţînd grav pacea în Extremul Orient şi în lumea întreagă. Infierînd cu indignare uneltirile agresive ale Statelor Unite, omenirea înaintată sprijină cu însufleţire cauza dreaptă a poporului chinez. In declaraţia guvernului Republicii Populare Romíne, publicată în numărul de ieri al ziarului nostru, se spune : „Guvernul romín protestează cu toată hotărîrea împpotriva provocărilor S. U. A ndreptate contra R. P. Chineze şi consideră că e de datoria tuturor guvernelor să ceară încetarea imediată a acestor acţiuni agresive şi retragerea forţelor militare americane din zona Taiwanului... Republica Populară Romînă îşi exprimă deplina solidaritate cu R. P. Chineză, de care este legată printr-o prietenie profundă, indestructibilă, în lupta sa nobilă pentru apărarea securităţii şi integrităţii sale teritoriale,“ împrejurările în care are loc anul acesta sărbătoarea poporului chinez fac să iasă şi mai puternic în evidenţă transformările istorice ce au avut loc pe pămintul Chinei. Altădată era suficient ca un crucişător american sau englez să ancoreze în rada Cantonului sau a Şanhaiului, pentru ca China mandarinilor şi compradorilor să stea la picioarele imperialiştilor. Astăzi, deşi Statele Unite au mobilizat cea mai puternică forţă navală şi aeriană a lor, deşi recurg la un ruşinos şantaj atomic, provocările lor întîmpină un răspuns demn şi ferm. Ce s-a schimbat ? China veche nu mai există , iar Cian Kai-şi, aciurat la adăpostul baionetelor americane In Taiwan, nu este mai mult decit un strigoi politic dintr-o lume definitiv apusă. Există însă Republica Populară Chineză, ţara celor 600 de milioane de chinezi liberi, stat socialist în lagărul socialismului, mare putere mondială. R. P. Chineză este Încununarea uriaşei lupte revoluţionare, pe care poporul chinez a dus-o, sub conducerea eroicului său partid comunist, pentru eliberarea sa din jugul feudalismului şi imperialismului. Fie că vor sau nu, duşmanii progresului, să recunoască existenţa Chinei noi, ea este o realitate plămădită cu sîngele eroilor Comunei din Canton şi ai Marşului cel lung, realitate grandioasă a contemporaneităţii, pe care numai orbii şi aventuriştii politici nu o văd. Republica Populară Chineză este expresia voinţei celor 600 de milioane de chinezi, care şi-au cucerit pentru prima oară libertatea ; nicicând în istoria Chinei un partid şi un guvern nu s-au bucurat de o asemenea încredere şi sprijin nemărginit din partea poporului, cum se bucură astăzi Partidul Comunist Chinez, Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, şi guvernul R. P. Chineze. Numai un regim, socialist putea să obţină, în numai 9 ani de zile, înfăptuiri atît de strălucite în construcţia vieţii noi, ca acelea pe care poporul chinez le trece astăzi în revistă. Intr-o ţară cu o înapoiere economică de neînchipuit, moştenire a dominaţiei imperialiste, se desfăşoară cu succes măreaţa operă de industrializare a Chinei. In acest an, in China în medie la fiecare 46 de ore intră în funcţiune cite o fabrică, uzină sau mină. Muncitorii chinezi s-au angajat in bătălia pentru a obţine anul acesta 10.700.000 tone oţel, ceea ce va însemna dublul producţiei din 1957. China, care în cursul primului cincinal (1952- 1957) a săltat de pe locul al 18-lea în producţia mondială de oţel pe locul al 9-lea, va lăsa anul acesta in urmă alte două ţări industriale — Belgia şi Italia. In timp ce U.R.S.S. luptă pentru a întrece din punct de vedere economic Statele Unite, R. P. Chineză şi-a pus ca ţel să ajungă din urmă şi să întreacă in ce priveşte nivelul producţiei industriale la cele mai importante produse a doua ţară industrială şi cea mai veche a lumii capitaliste, Anglia Această sarcină uriaşă va fi îndeplinită nu în 15 ani, cît se prevăzuse iniţial, ci intr-un termen mai scurt. Mari succese au fost obţinute şi în agricultură. In 1958 s-a înregistrat o recoltă-record, producţia de grîu depăşind pe aceea a Statelor Unite, ceea ce asigură Chinei locui al doilea în producţia mondială, după U.R.S.S. O asemenea realizare este rezultatul concret al cooperativizării, o nouă dovadă a superiorităţii agriculturii socialiste. In prezent se desfăşoară o largă mişcare pentru crearea de comune populare, mari unităţi economico-administrative care, în condiţiile specifice ale Chinei, sunt menite să dea un şi mai mare avînt dezvoltării ei multilaterale, ridicării nivelului de trai al populaţiei. O revoluţie culturală de mare amploare se desfăşoară cu succes în China — de la lupta pentru lichidarea analfabetismului la importante realizări în domeniile ştiinţei. Prin punerea în funcţiune, cu ajutorul U.R.S.S., zilele acestea, a unui puternic reactor şi a unui ciclotron, R. P. Chineză a păşit în era atomică. Victoriile obţinute de poporul chinez sunt rodul conducerii înţelepte de către Partidul Comunist Chinez, care în întreaga sa activitate se călăuzeşte de învăţătura marxist-leninistă, o aplică în mod creator la condiţiile revoluţiei chineze, luptă neobosit, alături de partidele comuniste frăţeşti, pentru apărarea purităţii ei. Linia justă a partidului se bucură de sprijinul întregului popor chinez, strîns unit în jurul partidului şi guvernului. Unitatea moral-politică a poporului chinez îşi găseşte expresie în avîntul iniţiativei creatoare a maselor în construcţia paşnică. O imagine impunătoare a acestei unităţi au oferit-o uriaşele mitinguri şi demonstraţii de milioane de oameni, care au avut loc în oraşele Chinei, în semn de protest faţă de provocările imperialiste, vasta mişcare de înrolare în gărzile populare pentru apărarea patriei. In marile succese ale Chinei populare, ca şi ale tuturor ţărilor socialiste, se oglindesc cu putere relaţiile noi de colaborare şi intr-ajutorare tovărăşească proprii lagărului socialist. Indestructibila prietenie şi alianţă sovieto-chineză este un factor de cea mai mare însemnătate nu numai pentru cele două state, dar şi pentru toate popoarele, pentru pacea şi securitatea generală. Forţa prieteniei sovietochineze s-a dovedit în construcţia paşnică din China (în cursul primului plan cincinal a început construirea cu ajutorul U.R.S.S. a 211 mari obiective industriale). Ea se dovedeşte şi în împrejurările actuale, cînd, faţă de zăngănitul de arme al imperialiştilor americani în Extremul Orient, Uniunea Sovietică avertizează cu fermitate Statele Unite că un atac asupra prietenei şi aliatei sale China populară va fi considerat ca un atac asupra Uniunii Sovietice. Solidaritatea Uniunii Sovietice, a tuturor țărilor socialiste cu marea Chină populară este o stîncă de granit de care se vor sparge valurile murdare ale provocărilor imperialiste. Republica Populară Chineză promovează o politică externă de fermă apărare a păcii în Asia şi in lume ; ea a adus o mare contribuţie la stingerea focarelor de război din Coreea, Viet(Continuare in pap. IV-a) Marti după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală adunarea festivă organizată de Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de-a 9-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul prieteniei frăţeşti şi al solidarităţii poporului român cu marele popor chinez, al unităţii familiei popoarelor ţărilor lagărului socialist. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P. Române, oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, K. Bomian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paraschivescu- Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnăşan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele ,,Mao Tze-dun“, şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonite imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost des------ ------pro------- -----chisă de acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu- Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-nian, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti. Cuvîntările au fost subliniate prin îndelungi aplauze şi ovaţii. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru cu marele popor chinez, pentru unitatea de granit a invincibilului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) IN PAG. IV-a Cuvintările rostite de tovarăşii C. Paraschivescu Bălăceanui şi Ke Bonian. Sub semnul prieteniei şi solidarităţii frăţeşti Adunarea festivă din Capitală Prezidiul adunării festive din sala Teatrului C. C. S. TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în numele Comitetului Central al P.M.R., al guvernului R. P. Romíné, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez, strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze, a obţinut strălucite şi hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă şi independentă Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribuţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agresive ale S.U.A- care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume, în această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele român şi chinez. GH. GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al P.M.R. I. GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Romíne CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne PEKIM: Constituirea Asociaţiei pentru prietenia chino-romînă PEKMN 30 (Agerpres). — La 30 septembrie a fost creată la Pekin Asociaţia pentru prietenia chinoromînă. Au fost de asemenea înfiinţate asociaţii pentru prietenia cu Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. D. Coreeană, R. D. Germană, Mongolia, Polonia, Ungaria şi R. D. Vietnam. La adunarea festivă consacrată constituirii acestor asociaţii au asistat Ciu De, Den Siao-pin, Dun Biu, Pin Ci-jen, He Lun, Cen I, conducători ai Partidului Comunist Chinez, ai guvernului R. P. Chineze, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti din China, oameni de ştiinţă şi artă, oaspeţi străini, membri ai corpului diplomatic, numeroşi oameni ai muncii din Pekin. Întrunirea s-a transformat intr-o măreaţă manifestare a prieteniei şi solidarităţii ţărilor frăţeşti. SE DEZVOLTA SECTORUL §10.tllAILN§I AL AGRICULTURII Zi de sărbătoare în Satul Mic BAIA MARE. (coresp. „Scînteii“). — In comuna Erin Sîncrai, raionul Tășnad, în Satul Mic, este o întovărăşire agricolă care dă numai exemple bune celorlalte întovărăşiri din raion ; aici, munca este organizată în comun, pe echipe, s-a format fond de bază etc. Intovărăşiţii au chibzuit îndelung dacă nu vor fi mai cîştigaţi, făcind şi pasul următor, la gospodăria colectivă. Aşa s-a ajuns ca în ziua de 21 septembrie a. c. 41 de familii de ţărani muncitori, cu peste 160 ha. de pămînt, să inaugureze gospodăria colectivă „Viaţă Nouă“. In aceeaşi zi, în acelaşi sat s-a inaugurat şi o nouă întovărăşire agricolă căreia cele 54 familii care s-au hotărit să-şi lucreze în comun 160 ha. de teren agricol i-au dat numele de „Unirea“. Pe calea belşugului IAŞI (coresp. „Scînteii“) . Pe zi ce trece, tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Iaşi se conving de avantajele unirii lor în gospodării colective. Numai in primele 15 zile ale lunii septembrie a.c., in regiune au luat fiinţă încă 7 gospodării colective. Ce îi determină pe ţăranii muncitori de aici să se înscrie în gospodăriile colective ? Iată, de pildă, exemplul celei mai tinere gospodării colective „Drumul lui Lenin“ din satul Sînger care a luat fiinţă duminică 21 septembrie a.c. Aici a fost o întovărăşire agricolă care n-a făcut toate lucrările în comun, aşa cum arată statutul. Intovărăşiţii vedeau bine că membrii colectivişti mai vechi din satul Forăşti, din comuna lor, sau cei din comunele vecine -r- Chişcăreni şi Inzu Vechi, raionul Hîrlău, au scos cu 600-700 kg. grîu mai mult la hectar decît întovărăşirea lor, mai ales datorită formei superioare de organizare a muncii din gospodăria colectivă. Tocmai de aceea, cele 52 de familii de întovărăşiţi au hotărît să formeze o gospodărie colectivă, aducind ca avere obştească 125 ha. teren, 7 boi, 3 cai, 5 pluguri, 6 căruţe şi altele. Avere mică la început, dar care va creşte cu timpul. Tot duminică, 21 septembrie, a luat fiinţă o nouă gospodărie colectivă şi în satul Ghergheliu, raionul Vaslui. Aici, 31 de familii şi-au unit 79 ha. teren. Bilanţul a 20 de zile CRAIOVA (trimisul nostru). — Cooperativa agricolă de producţie curentă „Drumul belşugului“ din comuna Mîrşani, raionul Gura Jiului, a obţinut in medie cu 300 kg. grîu la ha. mai mult decît ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Totodată, averea obştească a cooperativei a ajuns la peste 600.000 lei. Aceste succese obţinute numai după un an şi ceva de la înfiinţarea cooperativei au determinat pe membrii ei să treacă la forma superioară — gospodăria colectivă. In primele 20 de zile ale lunii septembrie, în regiunea Craiova au mai luat fiinţă cite o întovărăşire agricolă în raioanele Baia de Aramă şi Tg. Jiu şi 2 întovărăşiri agricole în raionul Strehaia. In acelaşi timp, alte 1.104 familii de ţărani muncitori s-au înscris în unităţile agricole cooperatiste existente, iar membrii întovărăşirilor agricole au adus să muncească în comun încă 1.400 hectare de teren. Sectorul cooperatist agricol cuprinde astfel 41 la sută din suprafața agricolă a regiunii Craiova. Inceput de an nou universitar Astăzi se redeschid porţile universităţilor şi institutelor de invăţămint superior din întreaga ţară. In întâmpinarea noului an universitar, pretutindeni, în centrele universitare s-au făcut intense pregătiri, au fost construite şi amenajate noi clădiri cu săli de cursuri, laboratoare, biblioteci, precum şi cămine şi cantine studenţeşti. Regimul democrat-popular asigură studenţilor noştri — fii ai oamenilor muncii de la oraşe şi sate — condiţii pentru a se putea pregăti să devină cadre superioare cu înaltă calificare necesare construcţiei noastre socialistic Clişeul nostru reprezintă o sală de lectură dintr-o clădire construită in anii regimului democratpopular pentru studenţii Institutului Politehnic din Iaşi. - (Continuare in pag. ll-a) - Ciobanii, oile si lina 8,05 kg. Innă de fiecare oaie • 3,5 costume din lnna unul singur berbec o Metode avansate care trebuie extinse 'Am fost martorul unei Intlmplări In care oameni simpli, ciobani au dat dovadă de un înalt spirit de eroism in muncă. Ceea ce vreau să povestesc s-a petrecut anul trecut intr-o noapte de iulie, la sectorul de creştere a oilor al gospodăriei de stat Carei, pe cîmpul dintre comuna Andrid şi satul Chereuşa. După ce au terminat tunsul oilor, oamenii erau bucuroşi că au obţinut o producţie de 5,7 kg, de fiecare oare cum nu se mai obţinuse pînă atunci în gospodărie. Se înnoptase. Ciobanii ajutau la ambalarea şi etichetarea sacilor cu lină în vederea expedierii ei la fabrică. Afară era o furtună puternică. Pe cîmp şi în interiorul secţiei nu se mai zărea nici ţipenie de om. Oile gospodăriei se aflau adăpostite în saivane. Deodată, un trăsnet a lovit unul din saivane, în care erau închise peste 600 de oi, incendiindu-l. înăuntrul saivanului se afla numai ciobanul Roman Gheorghe. Fără să-şi piardă cumpătul, a alergat prin furtună la magazie unde lucrau ceilalţi ciobani chemindu-i ,,să salveze oiţele şi mieluşeii“. Păcurar Gheorghe, Balint Ion, Jumfean Traian şi ceilalţi n-au avut nevoie să li se zică de două ori, împreună cu cei doi maeştri — Bolgar Gh. şi Ghenea Ludovic şi cu „Ghiţă“ (Roman Gheorghe) s-au avîntat în saivan, printre flăcări, căutind să scoată cit mai repede oile din foc şi dintre blinele aprinse care începuseră să se prăbuşească. Numai cine ştie cît sînt de sperioase oile îşi poate da seama că munca acestor oameni n-a fost deloc uşoară. Oile nu voiau să iasă afară pe ploaie în plină noapte, ci se buluceau şi se îngrămădeau in colţuri. Oamenii nu s-au lăsat însă pînă cînd n-au fost salvate aproape toate oile. Atunci, şi după aceea de multe ori, am stat de vorbă cu oamenii care au dat o asemenea pildă de eroism. Din vorbele lor am înţeles ataşamentul faţă de gospodărie, artitudinea nouă faţă de muncă şi dragostea şi priceperea cu care îngrijesc animalele pe care le socotesc un bun deosebit de preţios. Anul acesta, la gospodăria de stat din Cărei s-au obţinut în medie cîte 8,05 kg. lină de la un număr de 1399 oi. De la berbeci s-au obţinut în medie 13,65 kg. lînă, cu o producţie individuală maximă de 18,37 kg. lînă. Socotind că din cele 18,37 kg. lină brută obţinută de la berbecul cu nr. matricol 501/4 rezultă după spălare 6.250 kg. lină curată din care se pot confecţiona aproximativ 10,5 m. stofă de cea mai bună calitate, deci 3,5 costume de haine, ne vom da seama cit de valoroase sunt rezultatele obţinute de colectivul de lucrători al gospodăriei de stat din Carei. Este firească întrebarea pe care fiecare şi-o va pune cu siguranţă: ce metode speciale s-au aplicat, ca sisteme de creştere au făcut posibile asemenea rezultate? Intelegind nedumerirea şi curiozitatea cititorilor şi pentru a veni in ajutorul crescătorilor de oi vom căuta să răspundem la această întrebare. In cîmpia de vest a tării se creşte de multe decenii rasa de oi Mennos transilvănean, îmbunătăţirea acestei rase are o mare însemnătate pentru sporirea producţiei de lînă fină. La gospodăria de stat din Cărei, oile din această rasă dădeau in medie cca. 4 kg. de lînă la un tuns. Lina era scurtă, iar după spăla ing. zootehnist SEBASTIAN PÎRVULESCU din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii Departamentul Gostat şi încă un bloc. În curînd cele 29 apartamente vor adăposti familiile unor muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la morile reunite „Ilis Pintile“ din Capitală. Noii locatari se vor bucura de tot confortul. In clişee. Aspect al blocului construit de morile reunite „Ilie Pintille“ din Capială. (Fotó: R. COSTIN)