Scînteia, octombrie 1958 (Anul 27, nr. 4334-4360)

1958-10-01 / nr. 4334

fkulbtam coi toate tarile. UNITI­VA! ANUL XXVII Nr. 4334 Miercuri 1 octombrie 1958 4 PAGINI - 20 BANI ­N INTERIORUL ZIARULUI: • Vizita delegaţiei Seimului R.P. Polone in {ara noastră (pag. 2-a). • Florica Şelmaru : In bătrîna cetate a cazacilor zaporojeni — Artiştii romîni primiţi cu elogii şi simpatie (pag. 2-a). • Nicolae Bivolu — In preajma alegerilor in organizaţiile de bază. Participanţi activi la orga­nizarea şi conducerea producţiei (pag. 2-a). • URIAŞA FORŢA A CHINEI POPULARE: Ke Bo-nian — Avîn­­tul construcţiei socialiste; Aurel Mihale: Sub flamura comuniştilor; Corespondenţă din Pekin — A. Munteanu — Patriotism înflăcărat (pag. 3-a). • Poporul chinez dispune de forţe creatoare inepuizabile — Cu­­vintarea rostită de Ciu En-lai la recepția in cinstea celei de-a 9-a aniversări a R.P. Chineze (pag. 4-a). A 9-A ANIVERSARE A REPUBLICII POPULARE CHINEZE China populară învinge! Poporul chinez de 600 de milioane sărbătoreşte astăzi, într-o atmosferă de mare însufleţire şi avînt politic, a noua aniversare a proclamă­rii Republicii Populare Chineze — cel mai mare eveniment din viaţa sa şi unul din marile evenimente ale isto­riei lumii. Poporul român, împreună cu toate popoarele marii familii frăţeşti a ţărilor socialiste, cu toţi oamenii păcii şi progresului, participă la săr­bătoarea poporului chinez, asigurîn­­du-l de întreaga sa prietenie frăţeas­că şi de calda sa solidaritate. Cea de-a noua aniversare a Repu­blicii Populare Chineze are loc in condiţiile în care poporul chinez de 600 de milioane de oameni s-a ridicat cu hotărîre la lupta pentru respinge­rea provocărilor războinice ale impe­rialiştilor americani. După ce au co­tropit pămintul chinez al Taiwanului şi l-au transformat intr-o colonie şi o bază militară americană. Statele Unite extind acţiunile lor agresive asupra insulelor de coastă ale Chinei populare, violează apele ei teritoriale, ameninţînd grav pacea în Extremul Orient şi în lumea întreagă. Infierînd cu indignare uneltirile agresive ale Statelor Unite, omenirea înaintată sprijină cu însufleţire cauza dreaptă a poporului chinez. In declaraţia gu­vernului Republicii Populare Romí­ne, publicată în numărul de ieri al ziarului nostru, se spune : „Guvernul romín protes­tează cu toată hotărîrea îm­ppotriva provocărilor S. U. A ndreptate contra R. P. Chi­neze şi consideră că e de da­toria tuturor guvernelor să ceară încetarea imediată a a­­cestor acţiuni agresive şi­ re­tragerea forţelor militare a­­mericane din zona Taiwanu­­lui... Republica Populară Romî­­nă îşi exprimă deplina solida­ritate cu R. P. Chineză, de care este legată printr-o prie­tenie profundă, indestructibilă, în lupta sa nobilă pentru apă­rarea securităţii şi integrităţii sale teritoriale,“ împrejurările în care are loc anul acesta sărbătoarea poporului chinez fac să iasă şi mai puternic în evidenţă transformările istorice ce au avut loc pe pămintul Chinei. Altădată era su­ficient ca un crucişător american sau englez să ancoreze în rada Cantonu­lui sau a Şanhaiului, pentru ca China mandarinilor şi compradorilor să stea la picioarele imperialiştilor. Astăzi, deşi Statele Unite au mobilizat cea mai puternică forţă navală şi aeriană a lor, deşi recurg la un ruşinos şantaj atomic, provocările lor întîmpină un răspuns demn şi ferm. Ce s-a schim­bat ? China veche nu mai există , iar Cian Kai-şi, aciurat la adăpostul ba­ionetelor americane In Taiwan, nu este mai mult decit un strigoi politic din­­tr-o lume definitiv apusă. Există însă Republica Populară Chine­ză, ţara celor 600 de milioane de chinezi liberi, stat socialist în lagărul socialismului, mare pu­tere mondială. R. P. Chineză este Încununarea uriaşei lupte revoluţionare, pe care poporul chinez a dus-o, sub conduce­rea eroicului său partid comunist, pentru eliberarea sa din jugul feuda­lismului şi imperialismului. Fie că vor sau nu, duşmanii progresului, să recu­noască existenţa Chinei noi, ea este o realitate plămădită cu sîngele eroilor Comunei din Canton şi ai Marşului cel lung, realitate grandioasă a contemporaneităţii, pe care numai or­bii şi aventuriştii politici nu o văd. Republica Populară Chineză este expresia voinţei celor 600 de milioa­ne de chinezi, care şi-au cucerit pen­tru prima oară libertatea ; nicicând în istoria Chinei un partid şi un guvern nu s-au bucurat de o asemenea în­credere şi sprijin nemărginit din partea poporului, cum se bucură as­tăzi Partidul Comunist Chinez, Comi­tetul său Central, în frunte cu tova­răşul Mao Tze-dun, şi guvernul R. P. Chineze. Numai un regim, socialist putea să obţină, în numai 9 ani de zile, înfăptuiri atît de strălucite în construcţia vieţii noi, ca acelea pe care poporul chinez le trece astăzi în revistă. Intr-o ţară cu o înapoiere economi­că de neînchipuit, moştenire a domi­naţiei imperialiste, se desfăşoară cu succes măreaţa operă de industriali­zare a Chinei. In acest an, in China în medie la fiecare 46 de ore intră în funcţiune cite o fabrică, uzină sau mină. Muncitorii chinezi s-au angajat in bă­tălia pentru a obţine anul acesta 10.700.000 tone oţel, ceea ce va însem­na dublul producţiei din 1957. China, care în cursul primului cincinal (1952- 1957) a săltat de pe locul al 18-lea în producţia mondială de oţel pe locul al 9-lea, va lăsa anul acesta in urmă alte două ţări industriale — Belgia şi Italia. In timp ce U.R.S.S. luptă pentru a întrece din punct de vedere economic Statele Unite, R. P. Chi­neză şi-a pus ca ţel să ajungă din urmă şi să întreacă in ce priveşte ni­velul producţiei industriale la cele mai importante produse a doua ţară industrială şi cea mai veche a lumii capitaliste, Anglia Această sarcină uriaşă va fi îndeplinită nu în 15 ani, cît se prevăzuse iniţial, ci intr-un ter­men mai scurt. Mari succese au fost obţinute şi în agricultură. In 1958 s-a înregistrat o recoltă-record, producţia de grîu de­­­­păşind pe aceea a Statelor Unite, ceea ce asigură Chinei locui al doilea în producţia mondială, după U.R.S.S. O asemenea realizare este rezultatul con­cret al cooperativizării, o nouă dovadă a superiorităţii agriculturii socialiste. In prezent se desfăşoară o largă mişcare pentru crearea de comune populare, mari unităţi economico-admi­­nistrative care, în condiţiile specifice ale Chinei, sunt menite să dea un şi mai mare avînt dezvoltării ei multi­laterale, ridicării nivelului de trai al populaţiei. O revoluţie culturală de mare am­ploare se desfăşoară cu succes în China — de la lupta pentru lichidarea analfabetismului la importante reali­zări în domeniile ştiinţei. Prin pune­rea în funcţiune, cu ajutorul U.R.S.S., zilele acestea, a unui puternic reactor şi a unui ciclotron, R. P. Chineză a păşit în era atomică. Victoriile obţinute de poporul chinez sunt rodul conducerii înţelepte de către Partidul Comunist Chinez, care în întreaga sa activitate se călăuzeşte de învăţătura marxist-leninistă, o aplică în mod creator la condiţiile re­voluţiei chineze, luptă neobosit, ală­turi de partidele comuniste frăţeşti, pentru apărarea purităţii ei. Linia justă a partidului se bucură de spriji­nul întregului popor chinez, strîns unit în jurul partidului şi guvernu­lui. Unitatea moral-politică a poporu­lui chinez îşi găseşte expresie în a­­vîntul iniţiativei creatoare a maselor în construcţia paşnică. O imagine im­punătoare a acestei unităţi au ofe­rit-o uriaşele mitinguri şi de­monstraţii de milioane de oameni, care au avut loc în oraşele Chinei, în semn de protest faţă de provocările imperialiste, vasta mişcare de înrolare în gărzile populare pentru apărarea patriei. In marile succese ale Chinei popu­lare, ca şi ale tuturor ţărilor socia­liste, se oglindesc cu putere relaţiile noi de colaborare şi intr-ajutorare to­vărăşească proprii lagărului socialist. Indestructibila prietenie şi alianţă so­­vieto-chineză este un factor de cea mai mare însemnătate nu numai pentru cele două state, dar şi pentru toate popoarele, pentru pacea şi securitatea generală. Forţa prieteniei sovieto­­chineze s-a dovedit în construcţia paş­nică din China (în cursul primului plan cincinal a început construirea cu ajutorul U.R.S.S. a 211 mari obiective industriale). Ea se dovedeşte şi în îm­prejurările actuale, cînd, faţă de zăn­­gănitul de arme al imperialiştilor ame­ricani în Extremul Orient, Uniunea Sovietică avertizează cu fermitate Sta­tele Unite că un atac asupra priete­nei şi aliatei sale China populară va fi considerat ca un atac asupra Uniu­nii Sovietice. Solidaritatea Uniunii Sovietice, a tuturor țărilor socialiste cu marea Chină populară este o stîn­­că de granit de care se vor sparge valurile murdare ale provocărilor im­perialiste. Republica Populară Chineză promo­vează o politică externă de fermă a­­părare a păcii în Asia şi in lume ; ea a adus o mare contribuţie la stingerea focarelor de război din Coreea, Viet­(Continuare in pap. IV-a) Marti după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Ca­pitală adunarea festivă organiza­tă de Comitetul executiv al Sfa­tului popular al Capitalei şi In­stitutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cins­tea celei de-a 9-a aniversări a Republicii Populare Chineze. A­­dunarea s-a desfăşurat sub sem­nul prieteniei frăţeşti şi al soli­darităţii poporului român cu ma­rele popor chinez, al unităţii fa­miliei popoarelor ţărilor lagărului socialist. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Le­­onte Răutu, Ion Gheorghe Mau­rer, Vladimir Gheorghiu, Gheor­ghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P. Ro­mâne, oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşa­lul Seimului, Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro­míné. Au fost de faţă şefii unor mi­siuni diplomatice acreditate la Bucureşti şi alţi membri ai cor­pului diplomatic.­ La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Alexandru Moghio­­roş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, K. Bo­­mian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paraschivescu- Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnăşan, Dionisie Balaş, frun­taş în producţie la uzinele ,,Mao Tze-dun“, şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie la între­prinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonite imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost des­­------ ------pro------- -----­chisă de acad. Mihail Ralea, vi­cepreşedinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, preşedin­tele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţio­nale a Republicii Populare Chi­neze a vorbit C. Paraschivescu- Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asis­tenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-nian, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al R.P. Chi­neze la Bucureşti. Cu­vîntările au fost subliniate prin îndelungi aplauze şi ovaţii. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prie­tenia frăţească care uneşte po­porul nostru cu marele popor chinez, pentru unitatea de gra­nit a invincibilului lagăr al so­cialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dan­suri „Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat a­­poi un program artistic festiv. (Agerpres) IN PAG. IV-a Cuvintările rostite de tova­răşii C. Paraschivescu Bălăcea­nui şi Ke Bo­nian. Sub semnul prieteniei şi solidarităţii frăţeşti Adunarea festivă din Capitală Prezidiul adunării festive din sala Teatrului C. C. S. TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în numele Comitetului Central al P.M.R., al guvernului R. P. Ro­míné, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné şi al în­tregului popor romín, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez, strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chi­nez şi guvernului Republicii Populare Chineze, a obţinut strălucite şi hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă şi independentă Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al industriei şi agri­culturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pen­tru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contri­buţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agresive ale S.U.A- care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume, în această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele român şi chinez. GH. GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al P.M.R. I. GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Romíne CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne PEKIM: Constituirea Asociaţiei pentru prietenia chino-rom­înă PEKMN 30 (Agerpres). — La 30 septembrie a fost creată la Pekin Asociaţia pentru prietenia chino­­romînă. Au fost de asemenea în­fiinţate asociaţii pentru prietenia cu Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. D. Coreeană, R. D. Germa­nă, Mongolia, Polonia, Ungaria şi R. D. Vietnam. La adunarea festivă consacrată constituirii a­­cestor asociaţii au asistat Ciu De, Den Siao-pin, Dun Bi­u, Pin Ci-jen, He Lun, Cen I, condu­cători ai Partidului Comunist Chi­nez, ai guvernului R. P. Chineze, reprezentanţi ai organizaţiilor ob­şteşti din China, oameni de ştiinţă şi artă, oaspeţi străini, membri ai corpului diplomatic, numeroşi oa­meni ai muncii din Pekin. Întrunirea s-a transformat intr-o măreaţă manifestare a prieteniei şi solidarităţii ţărilor frăţeşti. SE DEZVOLTA SECTORUL §10.tllAILN­§I AL AGRICULTURII Zi de sărbătoare în Satul Mic BAIA MARE. (coresp. „Scînteii“). — In comuna Erin Sîncrai, raionul Tășnad, în Satul Mic, este o înto­vărăşire agricolă care dă numai exemple bune celorlalte întovărăşiri din raion ; aici, munca este organi­zată în comun, pe echipe, s-a for­mat fond de bază etc. Intovărăşiţii au chibzuit îndelung dacă nu vor fi mai cîştigaţi, făcind şi pasul următor, la gospodăria colectivă. Aşa s-a ajuns ca în ziua de 21 septembrie a. c. 41 de familii de ţărani muncitori, cu peste 160 ha. de pămînt, să inaugureze gospodăria colectivă „Viaţă Nouă“. In aceeaşi zi, în acelaşi sat s-a inaugurat şi o nouă întovărăşire a­­gricolă căreia cele 54 familii care s-au hotărit să-şi lucreze în comun 160 ha. de teren agricol i-au dat numele de „Unirea“. Pe calea belşugului IAŞI (coresp. „Scînteii“) . Pe zi ce trece, tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea Iaşi se con­ving de avantajele unirii lor în gos­podării colective. Numai in primele 15 zile ale lunii septembrie a.c., in regiune au luat fiinţă încă 7 gospo­dării colective. Ce îi determină pe ţăranii munci­tori de aici să se înscrie în gospo­dăriile colective ? Iată, de pildă, exemplul celei mai tinere gospodării colective „Drumul lui Lenin“ din sa­tul Sînger care a luat fiinţă dumi­nică 21 septembrie a.c. Aici a fost o întovărăşire agricolă care n-a făcut toate lucrările în comun, aşa cum arată statutul. Intovărăşiţii vedeau bine că membrii colectivişti mai vechi din satul Forăşti, din comuna lor, sau cei din comunele vecine -r- Chişcăreni şi Inzu Vechi, raionul Hîrlău, au scos cu 600-700 kg. grîu mai mult la hectar decît întovără­şirea lor, mai ales datorită formei superioare de organizare a muncii din gospodăria colectivă. Tocmai de aceea, cele 52 de familii de întovă­răşiţi au hotărît să formeze o gospodărie colectivă, aducind ca avere obştească 125 ha. teren, 7 boi, 3 cai, 5 pluguri, 6 căruţe şi al­tele. Avere mică la început, dar care va creşte cu timpul. Tot duminică, 21 septembrie, a luat fiinţă o nouă gospodărie colec­tivă şi în satul Ghergheliu, raionul Vaslui. Aici, 31 de familii şi-au unit 79 ha. teren. Bilanţul a 20 de zile CRAIOVA (trimisul nostru). — Cooperativa agricolă de producţie cu­rentă „Drumul belşugului“ din comuna Mîrşani, raionul Gura Jiu­lui, a obţinut in medie cu 300 kg. grîu la ha. mai mult decît ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Totodată, averea obştească a coope­rativei a ajuns la peste 600.000 lei. Aceste succese obţinute numai după un an şi ceva de la înfiinţarea coo­perativei au determinat pe membrii ei să treacă la forma superioară — gospodăria colectivă. In primele 20 de zile ale lunii septembrie, în regiunea Craiova au mai luat fiinţă cite o întovărăşire agricolă în raioanele Baia de Aramă şi Tg. Jiu şi 2 întovărăşiri agricole în raionul Strehaia. In acelaşi timp, alte 1.104 familii de ţărani muncitori s-au înscris în unităţile agricole cooperatiste exis­tente, iar membrii întovărăşirilor agricole au adus să muncească în comun încă 1.400 hectare de teren. Sectorul cooperatist­ agricol cuprinde astfel 41 la sută din suprafața agri­colă a regiunii Craiova. Inceput de an nou universitar Astăzi se redeschid porţile uni­versităţilor şi institutelor de in­­văţămint superior din întreaga ţară. In întâmpinarea noului an uni­versitar, pretutindeni, în centrele universitare s-au făcut intense pregătiri, au fost construite şi amenajate noi clădiri cu săli de cursuri, laboratoare, biblioteci, precum şi cămine şi cantine stu­denţeşti. Regimul democrat-popu­lar asigură studenţilor noştri — fii ai oamenilor muncii de la o­­raşe şi sate — condiţii pentru a se putea pregăti să devină cadre superioare cu înaltă calificare ne­cesare construcţiei noastre socia­listic Clişeul nostru reprezintă o sală de lectură dintr-o clădire cons­truită in anii regimului democrat­­popular pentru studenţii Institu­tului Politehnic din Iaşi. - (Continuare in pag. ll-a) -­­ Ciobanii, oile si lina 8,05 kg. Innă de fiecare oaie • 3,5 costume din lnna unul singur berbec o Metode avansate care trebuie extinse 'Am fost martorul unei Intlmplări In care oameni simpli, ciobani au dat dovadă de un înalt spirit de eroism in muncă. Ceea ce vreau să povestesc s-a petrecut anul trecut intr-o noapte de iulie, la sectorul de creştere a oilor al gospodăriei de stat Carei, pe cîmpul dintre co­muna Andrid şi satul Chereuşa. După ce au terminat tunsul oilor, oamenii erau bucuroşi că au obţi­nut o producţie de 5,7 kg, de fie­care oare cum nu se mai obţinuse pînă atunci în gospodărie. Se înnop­tase. Ciobanii ajutau la ambalarea şi etichetarea sacilor cu lină în ve­derea expedierii ei la fabrică. Afară era o furtună puternică. Pe cîmp şi în interiorul secţiei nu se mai ză­rea nici ţipenie de om. Oile gospo­dăriei se aflau adăpostite în sai­vane. Deodată, un trăsnet a lovit unul din saivane, în care erau în­chise peste 600 de oi, incendiindu-l. înăuntrul saivanului se afla numai ciobanul Roman Gheorghe. Fără să-şi piardă cumpătul, a alergat prin furtună la magazie unde lu­crau ceilalţi ciobani chemindu-i ,,să salveze oiţele şi mieluşeii“. Păcurar Gheorghe, Balint Ion, Jumfean Traian şi ceilalţi n-au a­­vut nevoie să li se zică de două ori, împreună cu cei doi maeştri — Bol­gar Gh. şi Ghenea Ludovic şi cu „Ghiţă“ (Roman Gheorghe) s-au a­­vîntat în saivan, printre flăcări, cău­­tind să scoată cit mai repede oile din foc şi dintre blinele aprinse care începuseră să se prăbuşească. Numai cine ştie cît sînt de sperioa­­se oile îşi poate da seama că mun­ca acestor oameni n-a fost deloc uşoară. Oile nu voiau să iasă afa­ră pe ploaie în plină noapte, ci se buluceau şi se îngrămădeau in col­ţuri. Oamenii nu s-au lăsat însă pînă cînd n-au fost salvate aproa­pe toate oile. Atunci, şi după aceea de multe ori, am stat de vorbă cu oamenii care au dat o asemenea pildă de eroism. Din vorbele lor am înţeles ataşamentul faţă de gospodărie, ar­titudinea nouă faţă de muncă şi dragostea şi priceperea cu care în­grijesc animalele pe care le soco­tesc un bun deosebit de preţios. Anul acesta, la gospodăria de stat din Cărei s-au obţinut în medie cîte 8,05 kg. lină de la un număr de 1399 oi. De la ber­beci s-au obţinut în medie 13,65 kg. lînă, cu o producţie indivi­duală maximă de 18,37 kg. lînă. Socotind că din cele 18,37 kg. lină brută obţinută de la berbecul cu nr. matricol 501/4 rezultă după spălare 6.250 kg. lină curată din care se pot confecţiona aproximativ 10,5 m. stofă de cea mai bună calitate, deci 3,5 cos­tume de haine, ne vom da seama cit de valoroase sunt rezultatele obţinute de colectivul de lucrători al gospodăriei de stat din Carei. Este firească întrebarea pe care fiecare şi-o va pune cu siguranţă: ce metode speciale s-au aplicat, ca sisteme de creştere au făcut posi­bile asemenea rezultate? Intelegind nedumerirea şi curiozitatea cititori­lor şi pentru a veni in ajutorul crescătorilor de oi vom căuta să răspundem la această întrebare. In cîmpia de vest a tării se creş­te de multe decenii rasa de oi Mennos transilvănean, îmbunătăţi­rea acestei rase are o mare însem­nătate pentru sporirea producţiei de lînă fină. La gospodăria de stat din Cărei, oile din această rasă dădeau in medie cca. 4 kg. de lînă la un tuns. Lina era scurtă, iar după spăla­ ing. zootehnist SEBASTIAN PÎRVULESCU din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii Departamentul Gostat şi încă un bloc. În curînd cele 29 apartamente vor adăposti familiile unor muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la morile reunite „Ilis Pin­­tile“ din Capitală. Noii locatari se vor bucura de tot confortul. In clişee. Aspect al blocului construit de morile reunite „Ilie Pintille“ din Capială. (Fotó: R. COSTIN)

Next