Scînteia, noiembrie 1958 (Anul 27, nr. 4361-4385)

1958-11-01 / nr. 4361

ANUL XXVII Nr. 4361 Sîmbătă 1 noiembrie 1938 6 PAGINI - 33 BANI In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie MUNCĂ RODNICĂ ÎN UZINE ŞI PE OGOARE Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA BUCUREŞTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei ,,V. I. Lenin“-Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betonare a barajului — 254.000 m. c. — pînă la 7 Noiembrie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 anga­jamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aci înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre înainte de termen şi la un preţ cît mai redus această mare construcţie a planului de electrificare, Hidrocentrala ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organi­zatorul victoriilor noastre! Direcţia generală a Hidrocentralei Director general ing. GILBERT Comitetul raional P.M.R.-Bicaz Prim-secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz Preşedinte SARKOSI TIBERIU Pe bulevardul 6 Martie, in faţa Universităţii „C. I. Parhon", a apărut zilele acestea un interesant panou. In dreptul lui, trecătorii î­i opresc paşii, cercetîndu-1 cu atenţie. Citindu-i legenda, cetăţenii află care este stadiul construcţiei de locuinţe pentru oamenii muncii din Capitală, avind o imagine concretă a realizărilor înfăptuite în acest domeniu în cursul anului 1958. în uzina ce poarta numele marii sărbători CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Pentru a cinsti ziua de 7 Noiembrie cu noi realizări, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii de la uzina de ma­şini şi unelte agricole „7 Noiem­brie“ din Craiova şi-au luat o serie de angajamente în muncă. Acum ei raportează că şi-au îndeplinit cu cinste aceste angajamente. De pil­dă, ei se angajaseră ca, pînă la 7 Noiembrie, să depăşească prevede­rile planului la producţia globală cu 2 la sută — şi au realizat 3,4 la sută; la producţia marfă, angaja­mentul prevedea 3 la sută — şi s-a realizat 8,2 la sută, iar în ce pri­veşte creşterea productivităţii muncii angajamentul a fost depăşit cu 2,4 la sută. O mare atenţie s-a dat reducerii preţului de cost. In angajament se prevedea ca în această perioadă să se realizeze economii în valoare de 3.729.000 lei şi s-au realizat peste 4.000.000 lei. La obţinerea acestor realizări un aport însemnat l-au adus fruntaşii în producţie, în special cei din echipa de turnători condusă de Knnzel Mihai, brigada de forjori condusă de Niţă Ştefan, strungarii Dumitrescu Ştefan, Mihăilescu Gri­­gore şi alţii. Roadele întrecerii DEVA (coresp. „Scînteii“). Oame­nii muncii din agricultura regiunii Hunedoara întîmpină cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie cu noi succese. Anul trecut, gospodăria de stat Orăştie a realizat beneficii de 450.000 lei. Anul acesta muncitorii acestei gospodării sărbătoresc ziua de 7 No­iembrie cu un mare succes în mun­că : realizarea a peste 2.200.000 lei beneficii. Colectiviştii din Turdaş, raionul Orăştie, au terminat în întregime însămînţările de toamnă. Muncind cu entuziasm, membrii gospodăriilor colective din Pricaz şi Beriu şi ai întovărăşirilor agricole „7 Noiem­brie“, „Vasile Roaită“ şi „Dr. Petru Groza“ din Orăştie au terminat, de asemenea, insăminţările. Cu însămînţările terminate Cele peste 300 unităţi agricole de stat şi cooperatiste din regiunea Ora­dea au terminat însămînţările cu mult înainte de data stabilită prin angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Numeroase unităţi au depăşit planul de însămînţări. Gospodăriile de stat, bunăoară, au însămînţat pînă acum 200 ha. cu grîu peste plan, iar gospodăriile colecti­ve şi întovărăşirile agricole din Tău­­teu, Albiş, Criştior, Chereleu, raio­nul Marghita, Muşfalău, Zăpani, raionul Şimleu, Vărşand, Grăniceri, Pil, Tipări ş.a.N- 300 ha. cu grîu.­­ (Agerpres) Bicazul de ieri, de azi şi de inim­e ai) Alţi oameni. Alte fizionomii. Alte gesturi. Dar aceleaşi inimi neobo­site şi însetate de frumuseţe. Dacă Proverbul spune că „omul sfinţeşte omul“, şi dacă acest adevăr se cere verificat, te invit, dragă cititorule, n Castelul de echilibru de la Tu­­nel-ieşire. Ce este acest castel ? Un alindru de beton, de 100 de metri nălţime, care pleacă din temeliile inelului, săgetează muntele şi îţi ngăduie să priveşti din rărunchii ei, cerul. Tunelul are lărgimea şi everitatea coridoarelor de legătură între staţiile de metropolitan iar urnul (palatul) imită ca eleganţă atapeteazma unei vestite catedrale umane. E aici nu numai construc­­ie ci şi arhitectură. Cine i-a dat nmele de palat, nu a făcut o sim­­ilă metaforă ci un botez exact. Lucrarea a început de sus în jos,­dică sfredelindu se muntele de la­pinare spre măruntaie. S-a cerut ici o muncă titanică, în care bri­­gada lui Crişan Petru a dat un exa­­nen excelent, ducînd tot greul muncii de la alta şi pînă la omega, la a făcut primele scobituri în­ainte şi tot ea toarnă astăzi ulti­­mele tone de beton. Acest Crişan Petru, un tînăr acheş şi vesel, zvelt şi vorbăreţ, e lin Ţara Moţilor, de pe plaiurile mele. De trei ani de zile e fruntaş n muncă (fără nici un minut de atrerupere — cum spune el). In aul 1957 a fost primit candidat de artid şi cred că are la catastif cele m­ai frumoase recomandaţii pentru nimirea ca membru Anul acesta avut un concediu de 30 de zile , care şi le-a petrecut minunat. Dar să­­ lăsăm să vorbească singur: — Am fost şi la munte şi la mare, mpărţindu-mi concediul în două umătăţi egale: 15 zile la munte, la iama, şi 15 zile la mare, la Ma­­aaia. Calamburul e cu tîlc. Dar Dăscălescu Teofil, şoferul, ne fătuieşte să mergem la Tunel-vm­­­are. Iată-l In maşină, cu soţia şi opilul. De ani de zile duce la­ ALEXANDRU ANDRIŢOIU meni, materiale, hrană, ca o adevă­rată arteră a şantierului. Are şi el ceva de spus. De pildă, că datorită comunicaţiei desăvîrşite accidentele s-au dus pe... apa Bistriţei. Că nu va pleca de pe şantier pînă ce nu se vor termina toate lucrările. A­­tunci va pleca, neapărat. Dar pe un alt şantier. Şi vai ! Poate pe o altă maşină — deşi ar vrea să plece cu asta. E doar­ o maşină bună şi trage bine la munte. Prima gazdă de la Tunel-intrare e Mateiaş Alexandru, maistru me­canic cu un bogat palmares al şan­tierelor. In 1926 intră ucenic la Re­şiţa. In 1948 îi fac şantierele cu ochiul şi îşi începe peregrinarea, începe cu barajul de la Văliug, trece apoi la Ovidiu. După ce îşi termină şi aici lucrările, pleacă la Sîngeorgiul de Pădure. Ajunge, în sfîrşit, la Bicaz. — Care va fi ruta următoare ? — Oricare. Numai spre şantier să ducă. Dacă Mateiaş Alexandru nu a pu­tut învăţa cindva prea multă carte, el a înţeles că astăzi, în condiţiile regimului nostru, toţi tinerii trebuie să înveţe pe lingă faptul că, in ca­litate de şef de echipă, creşte cadre înaintate de mecanici - el îşi sfă­tuieşte „ucenicii“ să frecventeze cursurile serale. Aricescu, Ursu şi Dudău sunt un triplet care, seara, îşi iau geanta subţioară şi se aşează în bănci. Suntem­ în luna prieteniei romîno­­sovietice şi la Bicaz atmosfera săr­bătorească se simte pretutindeni. Biblioteca are şi ea aspect festiv, şi deşi, în general operele scriitori­lor sovietici sunt foarte căutate, a­­cum în Luna prieteniei se cere par­că şi mai mult literatura sovietică. In luna prieteniei e interesant de urmărit tema: Uniunea Sovietică la Bicaz. Tovarăşul Condrea, cel care ştie tot ce se întîmplă pe şantier, pînă şi metehnele oamenilor, are de spus multe in acest sens. — Dumneavoastră vorbiţi de folo­sirea experienţei sovietice ca despre ceva abstract — mă mustră el. Lu­crurile stau mult mai practic. Şi tov. Condrea parcă ar deschide un album. Ba îl chiar deschide. Iată o fotografie care reprezintă un frag­ment din imensa hidrocentrală din Stalingrad. In fotografie: Teodor Feodorovici Voşcenko, preşedintele sindicatului, Condrea Gheorghe şi Velcea Alexandru, trimişii Bicazului, un macaragiu fruntaş (al cărui nume îmi scapă — zice tov. Condrea) şi Valerii Gavrilovici Korjov, secretar al întregului comitet sindical al şan­tierului. O altă fotografie: Feodor Feodorovici şi Gh. Condrea, în Cau­­caz la Soci. încă o fotografie: de data aceasta Feodor Feodorovici la Bicaz. — Aha ! Va să zică e vorba de vi­zite reciproce. Schimbul de expe­rienţă e astfel concret. — Ba încă nu-i concret, mă corec­tează secretarul. Uite unde începe concretul: delegaţia sovietică a vă­zut, la noi, la Bicaz, un injector de beton foarte uşor de construit și (Continuare in pag. V-a) *4­. Pentru folosirea la maximum a mijloacelor mecanizate din S. M.T. şi G.A.S. Joi au început în Capitală, la In­stitutul de cercetări pentru meca­nizarea şi electrificarea agriculturii, lucrările consfătuirii pe ţară cu pri­vire la comportarea în producţie a tractoarelor şi maşinilor agricole, îmbunătăţirea sistemului de repara­ţii şi normele de casare a tractoare­lor şi maşinilor agricole. La consfătuire participă cadre de conducere din Ministerul Agricultu­rii şi Silviculturii, Ministerul Indu­striei Petrolului şi Chimiei, Ministe­rul Industriei Grele, Ministerul In­dustriei Bunurilor de Consum, Mi­nisterul Finanţelor, Comisia Contro­lului de Stat, Consiliul Central al Sindicatelor, cadre de conducere şi lucrători din centrele mecanice, sta­ţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat, repre­zentanţi ai uzinelor producătoare de tractoare, maşini agricole şi piese de schimb. In urma dezbaterilor consfătuirii se vor lua noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii trac­toarelor, maşinilor agricole şi a pie­selor de schimb, construite de in­dustria ţării noastre, precum şi la îmbunătăţirea folosirii şi reparării lor. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres) In luter­ior­ii 1 /litrului • Raid prin citeva cooperative meşteşugăreşti: Mai multă aten­ţie bunei deserviri a populaţiei ! (pag. 2-a). • Aspecte din Festivalul tea­trelor dramatice : George Dem. Loghin — Arta actorului şi va­lorificarea textului dramatic : Andrei Bădeanu — Cauzele unei nereuşite artistice (pag. 2-a). • Galina Nikolaeva — Desco­perirea Casei — fragment din ro­manul „Bătălie in marş“ (pag. 3-4). CUVÎNTUL FRUNTAŞILOR Muncitoarea Maria Cernich­ ­Acum 12 ani a păşit pe poarta fa­bricii o fetişcană timidă, cu părul blond. Era Maria Cernich, fiica unui grădinar din Timi­şoara. Dorea să se califice la fabrica de încălţăminte. Comuniştii au aju­tat-o să-şi însuşea­scă treptat meseria de croitor pielar. Acum ea este una din cele mai bune ■muncitoare de la fabrica de încălţămin­te „Nikos Beloiannis“ din Timişoara. In întrecerea in cinstea zilei de 7 Noiembrie, Maria Cernich obţine re­zultate din cele mai bune. Am rugat-o să ne povestească cum a devenit frun­taşă în producţie. — Ca să nu produc deşeuri de piele, îmbin tiparele pentru feţe de pantofi bărbăteşti cu tipare mai mici pentru copii. Aşa că nu prea mai ro­mân deşeuri. Mai folosesc şi altă me­todă. Cum primesc piele de la magazie o sortez după categorii, după calitate. Cea din categoria superioară, adică l-a şi a ll-a, o folosesc la croirea părţilor principale ale încălţămintei, căputele, virfurile etc. Din piele inferioară croiesc părţile secundare, carîmbi, ştaifuri etc. In felul acesta împiedic pierderile de piele şi realizez economii însemnate. Ne-am despărţit. In secţie am aflat apoi că această muncitoare realizea­ză, prin procedeele pe care le fo­loseşte, economii lunare de 2.500 de m.p. piele, că la concursul pentru cit mai multe economii de materii prime care a avut loc recent la Cluj a încercat să-l întreacă chiar şi pe Militaru. Ce-i drept, la economii puţin a lipsit ca să-l ega­leze, dar la „timp de execuţie", l-a în­trecut pe Militaru cu o oră. Cirul s-a întors la Timişoara a împărtăşit şi ce­lorlalţi muncitori din fabrică cele învă­ţate cu prilejul concursului din Cluj. Ea s-a angajat acum să economi­sească, în loc de 2.500 dcm.p. piele lu­nar, 3.000 dcm.P. piele. ­0­0- PE ŞANTIERUL UZINEI DE PRODUSE SODICE GOVORA Se lucrează la montarea ultimelor instalaţii de la secţia de purificare a saramurii. Lucrările de cortstrucţii şi montaje sunt foarte avansate ur­­mînd ca ptnă la sfîrşitul anului să fie terminate. In luna decembrie vor mai fi terminate incă două cup­toare în care se va prelucra carbo­­natul de calciu. Constructorii şi montorii secţiei de absorbţie disti­lare şi carbonatare au reuşit să monteze înainte de termen co­loanele de carbonatare şi au înce­put montajul compresoarelor şi pompelor de vid. DIN REALIZĂRILE TEHNICII SOVIETICE albiilor canalelor navigabile. ■ . „ . Maşina poate turna şi beton, în 24 de ore un strat gros de beton de 30 cm., pe o suprafaţă de 1.500 m.p. Lungimea maşinii este de 42 de metri, iar înălţimea aceea a unei case de trei etaje. Agregatul este pus în funcţiune de 16 motoare electrice. Conducerea se face de la un tablou de comandă. În U.R.S.S. s-a construit o nouă maşină pentru săparea de canale, placarea taluzurilor şi a fundului ---------.---y:"—.......===== SARCINA DE PARTID Pe cine oare dintre spectatorii fil­mului „Comunistul“ nu l-a răscolit pînă în adîncul inimii momentul cînd eroul, Vasili­ Gubanov, singur în noapte, sleit de puteri, cu sudoa­rea curgînd șiroaie, tăia cu fierăs­trăul copacii din pădure ? Un tren încărcat cu provizii zăcea fără via­ţă pe şine : nu mai avea combusti­bil spre a porni mai departe către şantierul unde alimentele se ispră­viseră şi unde oamenii înfometaţi le aşteptau cu sufletul la gură. Co­munistul Gubanov primise sarcina de partid de a aduce trenul pe şantier şi nici nu concepea ca sar­cina să nu fie îndeplinită. Pentru înfăptuirea ei Gubanov n-a precu­peţit nici un efort, oricît de supra­omenesc ar fi părut, dîndu-şi pînă la urmă chiar viaţa. Pentru comunişti sarcina de partid a fost dintotdeauna şi este o frîntură importantă din disciplina conștientă pe care se întemeiază unitatea de monolit a partidului. Detaşamentul de avangardă al cla­sei muncitoare este puternic tocmai prin această disciplină izvorîtă din convingere, care se manifestă în du­cerea la înfăptuire atît a sarcinilor mari, fundamentale, cît şi a celor în aparenţă măruinte. In numeroase rinduri, Lenin a subliniat caracterul conştient, liber consimţit, al aces­tei discipline, determinat de clari­tatea ţelului şi a mijloacelor. Dîrzenia neîrrfruntă în îndeplinirea sarcinii de partid i-a caracterizat pe militanţii partidului nostru atit în greaua perioadă a ilegalităţii cît şi in anii de după eliberare. Cînd partidul i-a cerut Doncăi Simo, în grelele împrejurări ale te­rorii fasciste, ca — după ce abia ie­şise din închisoare — să intre din nou în ilegalitate spre a munci în tipografia ilegală a Comitetului Central, Donca şi-a privit cu o du­reroasă strîngere de inimă copilaşul de citeva luni dar, înţelegînd că e o situaţie grea şi că partidul se bi­­zuie pe ea, a plecat să muncească acolo unde fusese trimisă de partid, cu conştiinţa că din lupta ei şi a celorlalţi comunişti se plămădeşte un viitor fericit pentru toţi copiii ţării. Tipografia era, în clipa aceea, sarcina ei de partid. Cînd in timpul evenimentelor re­voluţionare de la Grivita, în ’33, i s-a cerut lui Vasile Roaită să ia în stăpînire sirena Grivitei aflate în grevă, ucenicul utecist n-a stat o singură clipă la îndoială. Ore de-a rindul mîinile lui încleștate au făcut să se rostogolească peste orașul în febră chemarea la luptă a Griviței proletare. Chiar și atunci cînd gu­rile negre ale mitralierelor dușma­ne s-au îndreptat către pieptu-i tînăr, Roaită n-a lăsat din mină sirena. Sirena era, în clipa aceea, sarcina lui de partid. .. ............... —-------- ------­S ar părea că in anii noştri, cînd activitatea partidului se desfăşoară în condiţiile construcţiei paşnice, cînd clasa muncitoare este forţa conducătoare în stat, îndeplinirea sarcinii de partid nu mai are în ea nimic deosebit. Şi totuşi, cite efor­turi, cită putere de jertfă nu cere de multe, foarte multe ori din par­tea comuniştilor Cu cît e sarcina mai puţin spectaculoasă, mai obiş­nuită în aparenţă, cu atît mai mul­tă pasiune şi devotament sunt ne­cesare pentru a o duce la bun sfîr­şit. Eroismul fulgerător, de o clipă, plin de strălucire, cerut de unele Împrejurări ale grelei ilegalităţi, s-a transformat în anii noştri în eroism de durată, de efort înveşt­­mîntat uneori în aspecte obişnuite, banale. ...Ciţi instructori ai partidului nos­tru nu muncesc cu abnegaţie prin satele ţării pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru a aduce la sate lumina unei alte vieţi, mai bune ? Al VA­D Pe Ion Smătrea l-an­ cunoscut acum câiva ani în comuna Drăgo­­teşti din raionul Balş. Era un om de o energie clocotitoare, pe care nu-l răbda inima să stea locului, care sub înfăţişarea jovială - păr blond, fată roşcovană, ochi albaştri, copi­­lăroşi — ascundea o înverşunare as­pră. Cînd venise pentru n­u­ia oară în sat, îl întîmpinase o atmosferă grea, ţesută din minciunile veni­noase ale chiaburilor şi neîncrede­rea oamenilor. Munca politică era la pămînt. Unii dintre oameni ar fi vrut să alcătuiască barem o întovă­răşire, dar nu ştiau cum. Zile şi nopţi fără răgaz a bătut Ion Smătrea satele acestei comune întinse — din Argetoieni la Drăgo­­teşti, de la Drăgoteşti la Beneşti, de la Beneşti la Viişoara, zeci de kilo­metri zilnic — a cunoscut întreaga comună, a insuflat comuniştilor cu­raj şi încredere în forţele lor, i-a învăţat cum să stea de vorbă cu oa­menii de la inimă la inimă, cum să le explice pe înţelesul lor ce au de ciştigat muncind in comun, cum să risipească zvonurile chiaburești. VICTOR BIRLADEANU (Continuare in pag. 2-a) ------0*0-----­ Clopotarul Cercurile guvernante din S.U.A. aţiţi isteria războiului. Desen de A­ LXICACl m: TELEGR­AMA Tovarăşului MAX REIM­ANN, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania Berlin Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comi­tetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări. Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm­­ multă sănătate şi noi succese in activitatea dv. şi a Partidului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democra­tice şi iubitoare de pace, pentru apărarea păcii în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Noi locuinţe predate minerilor din Valea Jiului Constructorii de la Trustul Nr. 7-Petroşani au reuşit, în Întrecerea în cinstea zilei de 7 Noiembrie, să termine şi să predea recent în fo­losinţă minerilor din Valea Jiului o serie de noi locuinţe. La Lupeni, de pildă, ei au predat 2 blocuri cu cite 27 apartamente fiecare, la Uri­­cani un bloc cu 27 apartamente şi un cămin cu 120 locuri, iar la Ani­­noasa un cămin cu 170 locuri pen­tru nefamilişti, cu încălzire centra­lă, radioficare şi reţea telefonică. Totodată se lucrează intens la cons­truirea a 14 blocuri cuprinzind 448 apartamente in cartierul minier Li­­vezeni din Petroşani. De la Începutul anului pînă acum, constructorii de la trustul nr. 7-Petroşani au predat in folo­sinţă minerilor Văii Jiului în total 418 apartamente şi cămine cu 510 locuri pentru nefamilişti. SATE ELECTRIFICATE In regiunea Bucureşti au fost electrificate anul acesta alte 15 sate. Recent sa terminat electrifica­rea comunelor Hrăneşti şi Olteni. Prin contribuţia cetăţenilor şi cu ajutorul sfatului popular regional, au început lucrările de electrificare in comunele Bălăci, Piteşteanu şi Alexeni din raionul Urziceni. In comunele Tunari din raionul Sna­­gov, Jilavele din raionul Urziceni şi Tîrtăşeşti din raionul Răcari se construiesc reţele de joasă tensiune, se fac branşamentele în casele ţă­ranilor muncitori. In cursul acestui an se vă construi și o parte din linia de 15 kilovolţi Răcari-Titu, care va asigura cu e­­nergie electrică industria din comu­na Titu și va furniza energie elec­­trică pentru electrificarea satelor de pe traseu.

Next