Scînteia, decembrie 1958 (Anul 27, nr. 4386-4411)

1958-12-02 / nr. 4386

ti S C­RI­R­T­IE ŞTIRI O DELEGAŢIE DE PARTID ŞI GU­VERNAMENTALA A. R.D.G. VA VI­ZITA POLONIA. La invitaţia C. C. al P.M.U.P. şi a guvernului R. P. Polone, în decembrie a.c., o de­legaţie de partid şi guvernamen­tală a R. D. Germane va vizita Po­lonia, răspunzînd astfel vizitei delega­ţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone în R. D. Germană din iu­nie 1957. TRUPE ENGLEZE VIOLEAZĂ TE­RITORIUL ARABIEI SAUDITE. Intr-un memorandum adresat de către guver­nul Arabiei Saudite O.N.U. se arată că trupe britanice, operînd de la bazele militare engleze din sultanatul Abu Dhabi (în regiunea Golfului Persic), au pătruns pe teritoriul Arabiei Sau­dite, ocupînd localitatea Khor Stan­­dard. In memorandum se cere O.N.U. să ia măsuri pentru a obţine retrage­rea trupelor britanice care au violat teritoriul Arabiei Saudite şi pentru a împiedica pe viitor repetarea unor a­­semenea acte de agresiune. IN AJUNUL SOSIRII LUI DULLES IN MEXIC pentru a asista la 1 de­cembrie la Instalarea noului preşedin­te, Adolfo Lopez, au fost împrăştiate manifeste în care populaţia este che­mată să protesteze împotriva lui Dulles — „inamic al Mexicului şi al tuturor popoarelor mici“. „Prezenţa sa la Instalarea preşedintelui, se spu­ne în manifeste, reprezintă o insultă la adresa ţării. Mexicanii sunt chemaţi să vopsească în negru clădirile pu­blice pe care le va vizita Dulles şi să poarte pînă l­­2 decembrie cravate ne­­gre şi doliu la mînecă. Dulles, se spu­ne nu manifeste, trebuie întîmpinat cu fluierături cînd va apărea în public. Pig* 4 Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. (Urmare din pas. III-a) Organele şi organizaţiile de partid, precum şi organizaţiile sindicate sunt datoare a folosi experienţa cîştigată în timpul experimentării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de sa­larizare, pentru ca creşterea salariului mediu să se bazeze pe rezultate corespunzătoare în ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Rolul hotărîtor în obţinerea realizărilor l-a avut masa largă la oamenilor muncii, care, sub conducerea organizaţiilor de partid şi cu sprijinul organizaţiilor sindicale, au găsit căi reale de Îmbunătăţire a gospodăririi întreprinderilor, de creştere a caracterului stimulator al sistemului de salarizare. Iniţiativele manifestate în fiecare ramură, în fiecare Între­prindere, zecile de mii de propuneri izvorîte din experienţa oamenilor muncii au arătat ce este în stare să realizeze înţe­lepciunea colectivă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi au exprimat în chip hotărît participarea activă a acestora la conducerea producţiei, la gospodărirea întreprinderilor, au dovedit creşterea conştiinţei socialiste a maselor. Se poate afirma că în realizarea Întregii acţiuni iniţiate şi conduse de partid privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare s-a des­făşurat o largă mişcare de mase, care a demonstrat odată mai mult legătura strînsă, indestructibilă, a partidului cu masele, faptul că partidul se sprijină pe mase şi se conduce după In­teresele acestora, că oamenii muncii urmează cu Încredere partidul, fiind convinşi că partidul îi conduce pe o cale justă, spre o viaţă mai Îmbelşugată. Partidul nostru aplică în mod consecvent principiul socialist al repartiţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse. Nu­mai în felul acesta este posibilă creşterea şi perfecţionarea pro­ducţiei, mersul înainte al procesului de construire a socialis­mului. A crescut într-o măsură importantă nivelul de trai a! ţără­nimii muncitoare şi In primul rlnd al ţărănimii care a trecut pe calea agriculturii socialiste. Numai Încasările ţăranilor prove­nind din vînzarea produselor agricole către unităţile de stat şi cooperatiste au crescut de aproape 4 ori faţă de anul 1950. O contribuţie importantă la ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii o aduc cheltuielile social-culturale ale statu­lui. Volumul acestor cheltuieli a fost în anul 1957 de peste 3,2 ori mai mare decît în anul 1950. Pentru cheltuielile des­tinate sănătăţii, învăţămîntului, culturii şi altor sectoare din domeniul social-cultural, se prevede pe 1959 suma de 12 miliarde 300 milioane lei. Cu toate importantele succese realizate în creşterea nivelu­lui de trai al celor ce muncesc trebuie să arătăm deschis că mai sunt încă unele greutăţi şi lipsuri. Ele sunt însă învinse treptat de către oamenii muncii pe calea arătată de partid , calea măririi continue a producţiei şi productivităţii muncii şi scăderii preţului de cost. Realizarea prevederilor proiectului de plan pe anul 1959 va permite îmbunătăţirea în continuare a traiului celor ce mun­cesc. REZULTATELE OBŢINUTE IN TOATE RAMURILE DE AC­TIVITATE ECONOMICA ŞI SOCIAL-CULTURAL­A SUNT ILU­STRAREA JUSTEŢEI POLITICII PARTIDULUI, AL CĂREI SCOP ESTE SATISFACEREA IN MĂSURA CRESCINDA A NE­VOILOR OAMENILOR MUNCII, RIDICAREA CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI MATERIAL ȘI CULTURAL AL CELOR CE MUNCESC. . Tovarăşi,­­­r Din analiza proiectului de plan pe anul 1959, prezentat Ple­narei, rezultă că există posibilitatea de a se asigura printr-o mai bună valorificare a rezervelor interne un ritm de creştere a producţiei superior celui prevăzut în proiect. Volumul producţiei industriale poate spori mai mult decît prevede proiectul, încît să depăşească cu cca. 10% nivelul a­­tins în anul 1958. Faţă de veniturile evaluate iniţial în proiectul de plan finan­ciar, au fost găsite noi surse de venituri în sumă totală de cca. 830 milioane lei. Aceste sporuri de producţie şi venituri suplimentare faţă de prevederile proiectului de plan provin numai din cîteva sectoa­­­­re ale economiei naţionale. Dar toate sectoarele economiei na­­ţ­­ionale dispun de numeroase rezerve şi este o datorie patriotică *■ a fiecărui organ de partid, a fiecărui comunist şi om al muncii să descopere asemenea rezerve în cîmpul său de activitate şi să lupte pentru valorificarea lor. Eforturile principale In domeniul dezvoltării economiei na­ţionale In anul 1959 trebuie îndreptate In următoarele direcţii: — descoperirea şi valorificarea numeroaselor şi importante­lor rezerve existente în toate ramurile economiei naţionale, în toate întreprinderile, prin utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie, scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noi­lor instalaţii, prin economii de materii prime şi materiale, în vederea creşterii producţiei şi a reducerii mai accentuate a pre­ţului de cost; — sporirea volumului producţiei de metal, îndeosebi a pro­ducţiei de oţel, a producţiei industriei constructoare de maşini, a industriei energetice ; — extinderea prospecţiunilor petrolifere pentru mărirea re­zervelor industriale, reducerea preţului de cost la foraj, prelu­crarea superioară a ţiţeiului în produse albe şi în special ben­zine cu un număr ridicat de octani precum şi îmbunătăţirea uleiurilor ; — grăbirea ritmului de punere în funcţiune a noilor unităţi ale industriei chimice, de a căror producţie este legată dezvol­tarea agriculturii, a producţiei bunurilor de consum şi sănă­tatea publică ; — industrializarea şi valorificarea superioară a materialului lemnos, dotarea industriei lemnului cu utilaje şi instalaţii de mare randament, pe baza tehnologiei celei mai înaintate ; — dezvoltarea continuă a producţiei bunurilor de larg con­sum, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea simţitoare a ca­lităţii ; — intensificarea construcţiilor de locuinţe, îmbunătăţirea ac­tivităţii de proiectare, reducerea preţului costului construcţii­lor, astfel ca un apartament de 2 camere şi dependinţe să nu coste mai mult de 30—40 de mii de lei ; executarea mai rapidă a construcţiilor de locuinţe. — îmbunătăţirea activităţii în sectorul construcţiei şi moder­nizării drumurilor, scăderea accentuată a preţului de cost pe km. de drum ; — preocuparea susţinută pentru dezvoltarea continuă a sec­torului socialist din agricultură şi mărirea producţiei agricole, îndreptarea investiţiilor din agricultură în special în direcţia mecanizării complexe a lucrărilor agricole la gostaturi şi la gospodăriile agricole colective, intensificarea activităţii pentru chimizarea agriculturii, în vederea măririi producţiei la hectar; — dezvoltarea culturii sfeclei de zahăr, mărirea capacităţii de producţie a fabricilor de zahăr şi construirea unor noi capa­cităţi de producţie, astfel ca în 1960 să acoperim necesităţile de consum din producţie proprie, lichidînd importul de zahăr ; dezvoltarea culturii de floarea-soarelui şi a altor plante olea­ginoase, încît în 1960 să eliminăm importul de ulei ; creşterea şeptelului de oi şi îmbunătăţirea raselor de ovine, pentru aco­perirea, în cea mai mare parte, a necesarului de lină din pro­ducţia internă ; — intensificarea măsurilor de introducere a tehnicii moderne şi de extindere a automatizării în industrie, dezvoltarea coope­rării între întreprinderi şi a specializării lor în producţie în vederea atingerii unor indici tehnico-economici superiori, la nivelul tehnicii mondiale. In anul ce vine trebuie să se elaboreze proiectul noului plan cincinal. După cum a demonstrat experienţa planului de zece ani în domeniul electrificării este util să elaborăm, pentru unele ra­muri principale ale economiei noastre naţionale, schiţe de dezvoltare pe o durată mai lungă­­ pentru perioade de 10-15 ani. Aceasta ne va permite să planificăm mai raţional efortu­rile şi să organizăm sistematic munca de valorificare a resur­selor, de ridicare a nivelului tehnic în ramurile principale ale industriei, şi întregii economii naţionale de pregătire a cadre­lor de specialitate necesare acestor ramuri. Deosebit de important este faptul că organele şi organiza­ţiile de partid se ocupă mai îndeaproape şi cu mai multă com­petenţă decît înainte de problemele economice. Comitetele re­gionale de partid au dat un sprijin însemnat la elaborarea pro­iectului de plan. Ele au analizat cu spirit de răspundere o serie de probleme economice legate de îndeplinirea planului şi buge­tului de stat, de activitatea în construcţii, de circulaţia mărfu­rilor şi schimbul dintre oraş şi sat precum şi alte probleme economice şi financiare. In cursul anilor 1957 şi 1958, com­ite­­tele regionale de partid au îndrumat acţiunea de îmbunătă­ţire a sistemului de salarizare, fapt ce a dus la reducerea su­plimentară a preţului de cost. In majoritatea întreprinderilor, organizaţiile de partid au sprijinit conducerile administrative în elaborarea propunerilor pentru proiectul planului de stat organizînd dezbaterea cifre­lor de control propuse cu membrii şi candidaţii de partid şi cu muncitorii fruntaşi în producţie, pe secţii şi ateliere. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sprijinite de organizaţiile sindicale şi de U.T.M. şi în colaborare cu conducerea tehnico-administrativă, colecti­vele din majoritatea întreprinderilor au analizat cu răs­pundere cifrele de control, au făcut propuneri judicioase de îmbunătăţire a acestor cifre, pentru mărirea sarcini­lor şi depăşirea volumului de producţie prevăzut. Dove­dind o maturitate politică crescută, descoperind noi re­zerve interne, masele de muncitori, ingineri şi tehni­cieni au adus un mare şi însemnat aport la elaborarea proiectului de plan, au contribuit la stabilirea unor pro­puneri de plan cît mai reale. Organele şi organizaţiile de partid au scos la iveală noi capa­cităţi de producţie disponibile, au combătut tendinţa unor cadre din economie de a subevalua rezervele existente în întreprin­deri, au propus măsuri chibzuite pentru îmbunătăţirea organi­zării procesului de producţie şi a aprovizionării tehnico-mate­­riale a întreprinderilor, ca şi a cooperării între întreprinderi. Ca urmare a acestei activităţi, o serie de întreprinderi au descoperit resurse noi, în stare să asigure depăşirea volumului producţiei indicat în cifrele de control pe 1959. De exemplu, uzinele constructoare de maşini agricole „7 Noiembrie“-Cra­iova au propus mărirea cifrelor de control la volumul producţiei cu încă 21%. Propuneri de majorare a sarcinilor de producţie în timpul elaborării proiectului de plan au mai făcut Combi­natul Siderurgic Hunedoara, uzina „Electroputere“-Craiova, Uzina Metalurgică-Bacău, uzina „Strungul“, Rafinăria Nr. 9 din regiunea Stalin şi multe alte întreprinderi. Analiza proiectului de plan pe anul 1959 de către comite­tele regionale de partid — deşi încă necomplectă — a scos in evidenţă rezerve pentru creşterea economiilor, pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, a volumului construcţiilor de locuinţe şi drumuri, pentru valorificarea resurselor locale. Este necesar ca această analiză să fie extinsă în toate între­prinderile pentru descoperirea de noi rezerve, în aşa fel în­cît sarcinile de creştere a producţiei industriale şi agricole, de creştere a productivităţii muncii şi reducere a preţului de cost să fie nu numai realizate, dar şi depăşite. Pe lingă îndrumarea şi controlul muncii de pregătire a pro­punerilor de plan unele comitete regionale de partid ca de exemplu comitetele regionale Suceava şi R.A.M. au elaborat împreună cu sfaturile populare şi organele economice locale studii şi propuneri de perspectivă a dezvoltării economice a re­giunilor respective, pe baza valorificării mai largi a resurselor locale. Şi alte comitete regionale de partid au început astfel de lucrări — care trebuie definitivate în cursul anului 1959. In activitatea de conducere desfăşurată de organele şi orga­nizaţiile de partid în domeniul economie mai sunt unele deficienţe care trebuie lichidate. Pentru a putea munci cu deplină competenţă în acest domeniu, a exercita un control de partid mai calificat asupra activităţii conducerilor administrative ale întreprinderilor şi a con­centra eforturile asupra problemelor principale este ne­cesar ca organele şi organizaţiile de partid să studieze şi să cunoască mai temeinic problemele tehnico-economice de orga­nizare şi de planificare a întreprinderilor, să analizeze mai sis­tematic diferitele aspecte ale procesului de producţie, să cu­noască bine posibilităţile locale, să mobilizeze muncitorii, ingi­nerii, tehnicienii, cadrele administrative pentru înlăturarea lip­surilor şi pentru obţinerea de rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicii. Este necesar să se acorde o mai mare atenţie întăririi comi­siilor economice de pa lîngă comitetele regionale de partid pen­tru încadrarea lor cu cadre bine calificate. Trebuie să fie atraşi în activul de partid muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni şi economişti din producţie cu mare experienţă, pe care comite­tele de partid să se sprijine in rezolvarea problemelor econo­mice. Trebuie atras atenţia ■ că mai există încă la unii conducători din ministere, la colaboratorii lor şi la unii conducători din în­treprinderi atitudini de subapreciere a rolului organizaţiilor de partid, sindicale şi U.T.M. Aceşti tovarăşi trebuie să înţeleagă că sarcinile principale de care răspund pot fi îndeplinite în bune condiţii numai cu sprijinul organelor de partid şi prin mobilizarea largă a întregului colectiv de muncă din instituţiile şi întreprinderile respective. Miniştrii, conducătorii de institu­ţii centrale, directorii generali şi conducătorii de întreprinderi trebuie să-şi îndrepte mai mult atenţia spre colectivele de muncitori şi să ceară cu încredere ajutorul lor şi al organiza­ţiilor de partid pentru rezolvarea problemelor economice. Organizaţiile de partid trebuie să combată cu mai multă fermitate orice manifestare de rutină şi conservatism, să educe pe toţi oamenii muncii în spiritul luptei neîmpăcate îm­potriva risipei, a lipsei de răspundere în mînuirea fondurilor băneşti, împotriva trîntorilor şi dezorganizatorilor producţiei, împotriva atitudinii înapoiate faţă de muncă şi bunul obştesc — manifestări care sunt deseori rezultat al influenţei directe sau indirecte a duşmanului de clasă. Fiecare organ şi organizaţie de partid, fiecare activist şi fie­care membru de partid trebuie să muncească neobosit pentru întărirea legăturii partidului cu masele, să fie mereu în mij­locul oamenilor muncii şi, prin exemplul personal, prin muncă politico-organizatorică desfăşurată zi de zi să-i însufleţească şi să-i organizeze în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan. Un mare rol au în această privinţă sindicatele. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să îmbunătăţească conducerea de către partid a sindicatelor, să ajute organizaţiile sindicale în dezvoltarea întrecerii socialiste care să aibă un caracter permanent, nu de campanie, să orienteze întrecerea către obiec­tive concrete, esenţiale pentru îndeplinirea prevederilor de plan ; să îndrume sindicatele pe calea organizării mai temeinice a consfătuirilor de producţie, a căror importanţă deosebită în atragerea maselor de muncitori la conducerea activităţii eco­nomice a întreprinderii a fost verificată de practică. Elanul şi abnegaţia tineretului muncitor constituie o mare forţă în îndeplinirea sarcinilor de dezvoltare a economiei na­ţionale. Sub conducerea organizaţiilor de partid, organizaţiile de U.T.M. trebuie să mobilizeze masele largi ale tineretului la lupta pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor planului de stat. O sarcină de cea mai mare importanţă a organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare, a organizaţiilor sindi­cale şi de U.T.M. este de a da o extindere tot mai mare participării de masă a oamenilor muncii la acţiunea pa­triotică de realizare prin muncă voluntară a lucrărilor de folos obştesc. Ca urmare a lărgirii atribuţiilor economice şi financiare ale sfaturilor populare, ele şi-au îmbunătăţit simţitor activitatea în domeniul dezvoltării industriei locale şi al gospodăriei co­munale pe baza valorificării mult mai largi a resurselor locale. Sfaturile populare trebuie să depună eforturi şi mai susţinute pentru sporirea producţiei materialelor de construcţie şi mai buna organizare şi conducere a şantierelor de construcţii de locuinţe. Ele trebuie să dea dovadă de mult simţ gospodăresc în scoaterea la iveală a unor noi şi însemnate resurse locale de materii prime şi m­jloace financiare pe care să le folosească pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii, , Tovarăşi, Bilanţul realizărilor pe care oamenii muncii din ţara noastră le-au obţinut în 1958, prevederile planului de stat pe 1959 cu privire la sporirea producţiei industriale şi agricole, ridicarea nivelului de trai al poporului vor stîrni fără îndoială furia tur­bată a imperialiştilor, a presei şi posturilor de radio aflate la slujba lor. Propaganda imperialistă va căuta fireşte să ascundă şi da această dată celor ce se lasă induşi în eroare de minciunii* ei, realizările poporului nostru muncitor. Nici un fel de cle­vetiri, falsuri sau răstălmăciri nu pot desfiinţa însă realităţii* evidente : dezvoltarea în linie ascendentă continuă a econo­miei naţionale, ridicarea ei din treaptă în treaptă la un nivel tot mai înalt, îndeplinirea şi depăşirea sistematică a planuri­lor de stat anuale, sporirea producţiei într-un ritm necunoscut de nici o ţară capitalistă, îmbunătăţirea neîncetată a condiţii­lor de viaţă ale celor ce muncesc. Propaganda imperialistă va încerca şi de această dată să folosească pentru calomnierea poporului nostru şi a statului său democrat-popular critica îndrăzneaţă, deschisă, pătrunsă de spirit revoluţionar făcută de partidul nostru lipsurilor şi deficienţelor ce mai există în unele sectoare de activitate. N-au decît să latre la lună cîinii şi căţeii de casă ai imperia­liştilor ! Lătratul lor nu ne va opri să analizăm cu temeini­cie, cu răspundere, cu simţ critic fenomenele negative. Acest lucru este cu atît mai necesar cu cît noi nu facem critică de dragul criticii ci pentru a concentra eforturile asupra­­înlă­turării lipsurilor dezvăluite. Experiența a demonstrat că în­totdeauna critica făcută de partid a mobilizat organele de par­tid şi de stat, pe membrii de partid, masa de oameni ai m­uncii în vederea lichidării cu succes a deficienţelor şi slă­biciunilor în muncă semnalate, la obţinerea de noi succese în construcţia socialismului. Aşa va fi şi în viitor­ . Trecerea de la capitalism la socialism, lichidarea înapoierii seculare moştenite de la regimul burghezo-moşieresc este cu putinţă numai cu preţul unor mari eforturi, printr-o luptă curajoasă şi perseverentă pentru înlăturarea­ greutăţilor ce ne mai stau in cale şi pentru înfrîngerea oricărei împotriviri a duşmanilor clasei muncitoare şi ai poporului muncitor. Partidul nostru se bucură de un mare prestigiu şi dragoste în rîndul maselor, care urmează cu încredere partidul ştiind că sub conducerea lui au învins numeroase greutăţi şi au do­­bîndit mari realizări în toate domeniile. Partidul arată oamenilor muncii că victoria deplină a socia­lismului în patria noastră, asigurarea satisfacerii nevoilor cres­­cînde materiale şi culturale ale celor ce muncesc este cu putinţă numai prin concentrarea eforturilor poporului muncitor condus de partid către sarcinile sporirii continue a forţelor de pro­ducţie, industrializării socialiste a ţării şi transformării socia­liste a agriculturii, utilării cu tehnica avansată a industriei şi agriculturii, ridicării continue a productivităţii muncii. Succesele mari pe care le repurtează poporul român pe dru­mul arătat de partid constituie contribuţia clasei noastre mun­citoare, a oamenilor muncii din Republica Populară Romînă la obţinerea victoriei în întrecerea istorică dintre cele două sis­teme mondiale — capitalist şi socialist. Ne exprimăm convingerea că sub conducerea partidului oa­menii muncii din ţara noastră, în frunte cu clasa muncitoare, îşi vor intensifica eforturile şi vor lupta cu elan şi energie pen­tru a obţine noi şi măreţe victorii în dezvoltarea economiei na­ţionale, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al po­porului, în opera de construire a socialismului în patria noastră. PRINCIPALELE SARCINI S­C­E­N­T­E­I­A TELEGRAME EXTERNE BiiiiiiiiiiiiiiînnniiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiînniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniM .... Tovarăşul Dim a fost ales preşedinte al Prezidiului­­ Populare a R. P. Bulgaria Poporul bulgar a condus pe ultimul drum pe iubitul său fiu, Gheorghi Damianov I BOK­A 1.­­ Tri­misul special A­­* ar pres transmite! Duminică 30 no­iembrie a avut loc cea de-a 2-a sesi­une extraordinară a Adunării Popu­lare a R. P. Bul­garia pentru ale­gerea noului pre­şedinte al Prezi­diului Adunării Populare a R. P. Bulgaria.­­ La sesiune au asistat delegaţiile străine care au participat la fu­neraliile lui Gheor­­ghi Damianov, şefii şi membrii repre­zentanţelor diplo­matice acreditaţi la Sofia, ziarişti bulgari şi străini. | Şedinţa a fost deschisă de Ferdi­nand Kozovski, preşedintele Birou­lui Adunării Popu­lare a R. P. Bul­garia.­­ Asistenţa a păs­trat un moment de reculegere în me­­rgoria fostului pre­şedinte al Prezi­diului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea C. C. al P. C. Bulgar, a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentare ale P. C. Bulgar şi Uniunii Populare Agrare din Bul­garia, Todor Jivkov, membru al prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, a propus să fie ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Dimit­r IGanev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.R., fiu cre­dincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii au aprobat cu aplauze Îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimităr Ganev ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria. SOFIA 1 (De la trimisul special Agerpres). — Duminică 30 noiembrie, locuitorii Sofiei şi delegaţi din în­treaga Bulgarie şi din străinătate au condus pe ultimul său drum pe Gheorghi Damianov, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar şi preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, conducă­tor eminent al partidului şi al statu­lui democrat-popular bulgar. ...In sala de şedinţe a Palatului Adunării Populare, unde se află de­pus sicriul cu corpul neînsufleţit al marelui dispărut, răsună solemn a­­cordurile imnurilor de doliu. ...Ora 10. Se schimbă ultima gardă. Sicriul lui Gheorghi Damianov este străjuit de Todor Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Anton Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi con­ducători ai partidului şi guvernului. Sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Gheorghi Damianov este ridicat apoi din sala funerară şi purtat pe umeri de conducătorii de partid şi de stat bulgari spre piaţa din faţa Palatului Adunării Populare. In piaţă şi pe străzile învecinate s-au strîns mii de oameni ai muncii. O companie de onoare a trupelor garnizoanei Sofia aliniată în piaţă prezintă onorul, în acordurile grave ale marşului funebru sicriul lui Gheorghi Damianov este pus pe un afet de tun. Cortegiul funerar se în­dreaptă spre Piaţa 9 Septembrie din Sofia, unde se află mausoleul mare­lui fiu al poporului bulgar, Gheor­ghi Dimitrov. ...Sicriul lui Gheorghi Damianov este aşezat în faţa mausoleului. Mitingul de doliu, închinat me­moriei lui Gheorghi Damianov, este deschis de generalul de armată Ivan Mihailov, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Apărării Naţionale A luat apoi cuvîntul Boian Bîlga­­ranov, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C. Bulgar. Evocînd activitatea bogată a to­varăşului Gheorghi Damianov în slujba partidului şi poporului bul­gar, vorbitorul a spus printre altele: ,,Gheorghi Damianov este unul din­tre cei mai de seamă constructori ai R. P. Bulgaria. El a muncit și a luptat cu abnegaţie pentru strînge­­rea rîndurilor tuturor celor ce mun­cesc din Bulgaria sub steagul profi­tului patriei. Gheorghi Damianov a fost un marxist-leninist consecvent, un luptător de frunte pentru cauza socialismului şi a comunismului. El a fost un luptător neînfricat pentru prietenia de nezdruncinat între po­porul bulgar şi popoarele Uniunii Sovietice, luptător pentru întărirea lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. — cea mai sigură garanţie a apărării păcii în lume. A luat apoi cuvîntul N. G. Igna­tov, membru în Prezidiul şi secre­tar al C.C. al P.C.U.S., membru al delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S. la funeraliile lui Gheorghi Damia­nov, care, vorbind în numele tutu­ror oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, a exprimat adînca lor du­rere şi condoleanţe în legătură cu greaua pierdere suferită de poporul bulgar. Comunist modest, tovarăş bun la inimă şi plin de solicitudine, mar­xist-leninist ferm, profund ataşat cauzei clasei muncitoare, luptător intransigent pentru puritatea teoriei marxist-leniniste — aşa l-am cunos­cut noi, oamenii sovietici, pe tova­răşul Damianov şi aşa va rămîne el pe veci în amintirea poporului nos­tru. în numele delegaţilor celorlal­te ţări socialiste la miting a rostit o cuvîntare I. Loga-Sowinski, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, şeful delegaţiei poloneze la funeralii. La miting au luat de ase­menea cuvîntul Rodoliub Ciolako­­vici, vicepreşedinte al Vecei Fede­rative Executive a R.P.F. Iugosla­via, şi Maria Zaharieva, secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Comu­nist — Dimitrovist din Bulgaria. ...Mitingul de doliu s-a sfîrșit. Convoiul funebru se îndreaptă apoi spre Cimitirul Sofiei. ...Sicriul este coborît în criptă. Ră­sună solemn Imnul de Stat al R.P. Bulgaria. Sudanul a recunoscut R. P. Chinezi PEKIN­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă China Nouă, la 30 noiembrie primul ministru al Republicii Su­dan, Ibrahim Abbud, şi ministrul Afacerilor Externe al Sudanului, Ahmed Kheir, au trimis mesaje pre­şedintelui R. P. Chineze, Mao Tze-dun, şi ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze, Cen I, prin care aduc la cunoştinţă că guvernul Republicii Sudan a hotărît să recu­noască R. P. Chineză şi să stabi­lească relaţii diplomatice cu guver­nul R. P. Chineze. La 1 decembrie preşedintele R. P. Chineze, Mao Tze-dun, şi ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze, Cen I, au trimis mesaje de răspuns primului ministru şi ministrului A­­facerilor Externe al Republicii Su­dan, în care arată că recunoaşterea R. P. Chineze de către Republica Sudan va servi la stabilirea unor relaţii prieteneşti între guvernele şi popoarele celor două ţări. Mesa­jele urează guvernului şi poporului sudanez noi succese în cauza apără­rii independenţei naţionale şi inte­reselor poporului sudanez şi anunţă că guvernul R. P. Chineze a hotărît să stabilească relaţii diplomatice cu guvernul Republicii Sudan. Obţinînd cel mai mare număr de voturi P. C. Francez continuă să fie primul partid al Franţei Dezbinarea forţelor de stînga a înlesnit complotul reacţiunii PARIS­­ (Agerpres).­­ La Paris au fost date publicităţii rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parla­mentare franceze, care a avut loc la 30 noiembrie. Al doilea tur de scrutin s-a ca­racterizat printr-o şi mai mare ab­ţinere de la vot decit primul, nu­mărul abţinerilor reprezentînd 25,12 la sută din totalul persoanelor în­scrise pe listele electorale. Potrivit rezultatelor oficiale, pro­centul voturilor obţinute de Partidul Comunist a crescut faţă de primul tur de scrutin şi în uneia circum­scripţii s-a apropiat de procentul voturilor obţinute la alegerile din 1956. In ciuda faptului că partidul co­munist a obţinut un număr foarte mare de voturi, aproape 4 milioane în primul tur de scrutin, el nu de­ţine însă, din cauza sistemului e­lectoral antidemocratic şi reac­ţionar, decît zece mandate în noul parlament. în acelaşi timp, partidul lui Soustelle „Uniunea pentru noua republică“, în jurul că­ruia au făcut bloc toate forţele reac­ţiunii, deţine 187 mandate, deşi a obţinut în primul tur de scrutin nu­mai 3.600.000 voturi. Toate celelalte partide şi grupări politice care au ob­ţinut mai puţine voturi decît parti­dul comunist deţin un număr mai mare de mandate decît acesta. Ast­fel, partidul socialist deţine 40 de mandate, partidul radical — 13, par­tidul independenţilor — 120, M.R.P. — 44, partidul creştin-democrat al lui Bidault — 13, grupările aşa-nu­­mitului centru de stînga — 8, diverse grupări de dreapta — 12. Se poate spune că cel de-al doilea tur de scrutin reprezintă încheierea afacerilor din culise şi a tîrgului dintre partidele de dreapta pentru împărţirea locurilor în parlament. Acest complot al forţelor de dreapta a fost posibil datorită sistemului e­­lectoral antidemocratic şi reacţionar. Datorită acestui sistem fraudulos, milioane de alegători care au votat pentru candidaţii partidului comu­nist nu sînt reprezentaţi în parla­ment. în aceeaşi situaţie se află şi alegătorii care au votat pentru can­didaţii altor partide de stînga şi chiar în unele circumscripţii pentru candidaţii partidului socialist, deşi acesta face parte din partidele de la putere. Partidul socialist, in ciuda colaborării lui cu liderii de dreapta, a pierdut multe locuri. Numeroşi fruntaşi socialişti, ca Christian Pineau, Robert Lacoste şi alţii nu au mai fost aleşi. Astfel po­litica lui Guy Mollet de alianţă cu partidele de dreapta nu a folosit nici pe departe partidului socialist care se aştepta să obţină 130 mandate. Scindarea forţelor de stînga a în­lesnit astfel complotul reacţiunii. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteli*. Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin*. Nr. 438.

Next