Scînteia, ianuarie 1959 (Anul 28, nr. 4412-4436)

1959-01-03 / nr. 4412

Pag. 2 Pentru un învățămînt superior, la nivelul sarcinilor construcției socialiste în București sînt concentrate, după cum se știe, un mare număr de institute de învățămînt superior. Sarcinile stabilite de recenta plena­ră a C.C. al P.M.R. privesc cele mai diferite sectoare de activitate, inclu­siv învăţămintul superior. Tocmai de aceea conferinţa organizaţiei de partid a Centrului Universitar Bucureşti, care a avu­t loc cu cîtva timp în urmă şi-a axat lucrările pe dezbaterea sarcinilor cuprinse în expunerea făcută la Plenară de to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej. La înfăptuirea marilor sarcini puse de partid şi guvern cu privire la dezvoltarea economiei naţionale sunt chemaţi să-şi dea aportul nu­meroşi specialişti cu o înaltă califi­care, specialişti care cresc şi se for­mează în institutele de învăţămînt superior. Conştienţi de marea răspundere ce le revine în această direcţie, de­legaţii la conferinţă au dezbătut pe larg un şir de probleme pri­vitoare la conţinutul procesului de învăţămînt. Vorbitorii au subliniat că au crescut simţitor preocuparea şi răspunderea organizaţiilor de partid pentru orientarea justă a pla­nurilor de învăţămînt, a programe­lor analitice, pentru conţinutul ideologic şi ştiinţific al cursurilor. Comitetul de partid al Centrului U­­niversitar a îndrumat organizaţiile de partid să sprijine conducerile in­stitutelor în îndeplinirea acestor sarcini. In timpul anului, conduceri­le mai multor institute, cu sprijinul organizaţiilor de bază, au analizat conţinutul cursurilor combătind u­­nele greşeli ideologice, teze neştiin­­ţifice, manifestări de cosmopoli­tism. Analize ale unor cursuri au a­­părut in „Lupta de clasă“ şi în alte publicaţii. „încă cu ani în urmă par­tidul a atras atenţia asupra necesi­tăţii analizării unor cursuri, a spus în cuvîntul său tov. Mihai Haşega­­nu, rectorul Institutului de ştiinţe economice. Acum s-a îmbunătăţit mult activitatea organizaţiilor de partid în această direcţie“. Mai mulţi tovarăşi, printre care prof. Ioan Iancu, de la Institutul Medico-Farmaceutic, au subliniat a­­jutorul dat de organizaţiile de par­tid în vederea organizării în cit mai bune condiţii a practicii în produc­ţie a studenţilor. Analizînd faptele în lumina sar­cinilor puse de plenara C.C. al P.M.R. şi la nivelul de exigenţă cerut de documentele plenarei, conferinţa a apreciat însă ca neîndestulătoare preocuparea unor conduceri de insti­tute, a unor membri de partid pen­tru legarea învăţămîntului de ne­voile practicii. In documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. se acordă o aten­ţie deosebită construcţiilor, criticîn­­du-se o serie de lipsuri. Pot fi sepa­rate aceste lipsuri de activitatea In­stitutului de Construcţii, institut care pregăteşte cadre în acest domeniu? Desigur că nu. Dar ce poziţie a avut în conferinţă tov. D. Praporgescu, rectorul Institutului de construcţii ? Vorbitorul a vrut cu orice preţ să scoată la iveală succesele Institutu­lui de Construcţii. Dar aceste succese nu le contestă nimeni. Conferinţa a vrut să afle însă în ce mă­sură probleme importante ridi­cate de plenara C.C. al P.M.R. — ca reducerea preţului de cost în con­strucţii, mai buna organizare a şantierelor, cunoaşterea realităţilor de pe teren etc. — constituie în mo­mentul de faţă preocupări majore ale institutului. Din păcate, răspun­surile n-au putut fi apreciate ca mulţumitoare. Conferinţa a scos la iveală lipsuri serioase în ceea ce priveşte legă­tura cu terenul la Institutul Agro­nomic „­ Bălcescu“. Din cuvîntul tov. Pavel Chirtoacă, prorectorul in­stitutului, a reieşit că lipsa de legă­turi organizate ale unor cadre di­dactice cu unităţile agricole socia­liste, a făcut ca, uneori, pregătirea studenţilor să nu se facă în pas cu cerinţele tehnicii noi în agricultură. Conferinţa a criticat de asemenea faptul că la Institutul de Petrol şi Conferinţa organizaţiei de partid a Centrului Universitar Bucureşti Gaze nu s-a reuşit încă să se creeze o legătură strînsă, absolut indispen­sabilă, între catedre şi producţie, în cuvîntul său tov. Iosif Galeş a acordat prea puţin loc acestor pro­bleme de mare însemnătate pentru activitatea institutului. Conferinţa a cerut comitetului de partid al Centrului Universitar şi cadrelor de conduceri din institutele de învăţămînt superior să aibă pe viitor în atenţia lor nu numai pre­gătirea de cadre cu o înaltă califi­care în general, dar cu o calificare care să le dea posibilitatea să rea­lizeze în practică obiectivele econo­mice puse de partid şi guvern, ca­dre care să lupte cu competenţă pentru aplicarea politicii partidului în industrie, agricultură, construc­ţii etc. Darea de seamă şi discuţiile au menţionat preocuparea comitetu­lui de partid al Centrului Universi­tar, a organizaţiilor de bază pentru educarea comunistă şi patriotică a studenţilor. Sub îndrumarea şi cu sprijinul organizaţiilor de partid — a spus tov. Constantin Luca, secretarul co­mitetului de partid de la Universi­tatea „C. I. Parhon“ — s-a îmbună­tăţit învăţămintul politic U.T.M., s-au organizat cicluri de conferinţe pe teme educative, informări poli­tice etc. Pentru dezvoltarea tradiţii­lor progresiste ale institutelor de în­văţămînt superior s-a organizat la I.S.E. aniversarea împlinirii a 25 ani de la greva studenţilor de la fosta Academie comercială. După cum a reieşit din dezbateri, Casa de cultură a studenţilor „Gri­­gore Preoteasa“ aduce o însemnată contribuţie în orientarea activităţii culturale şi educative a studenţilor. „ Unele cadre didactice, a spus tov. Sabin Antonescu, directorul ca­sei de cultură a studenţilor, se lasă însă îndelung rugate ca să ţină în faţa studenţilor o conferinţă, să participe la o reuniune, să meargă în cămine unde trăiesc studenţii, să stea de vorbă cu ei. Subliniind necesitatea ca profeso­rii să îmbine activitatea didactică, de pregătire a unor buni specialişti, cu activitatea de educare comunistă şi patriotică a studenţilor, prof. Mi­hai Novicov a cerut să se acorde toată atenţia găsirii unor forme de educare potrivite cu vîrsta şi pre­ocupările tinerilor; vorbitorul a avertizat asupra pericolului forma­lismului în munca educativă. Dezbătând activitatea desfăşurată de organizaţiile de partid in ce pri­veşte învăţămintul de partid confe­rinţa a apreciat in general ca pozi­tive rezultatele obţinute. — Comitetul de partid al Centru­lui Universitar, a spus tov. Tamara Dobrin, lector la Facultatea de Filo­zofie, ne-a îndrumat în alegerea te­melor şi asigurarea bunei desfăşurări a activităţii în cercuri. Temele inte­resante, axate pe probleme ideolo­gice de mare actualitate, au atras interesul participanţilor, au stîrnit discuţii vii. Tov. Ion Radu, secretarul Comite­tului de partid de la I.M.F., a criti­cat tendinţele spre tehnicism exis­tente în unele cercuri, mai ales în cele cu tematică specială. In alte locuri organizaţiile de partid n-au dovedit suficientă preocupare pentru asigurarea purităţii ideologice, pen­tru combaterea unor teze obiecti­­viste, idealiste şi lămurirea unor confuzii. O serie de vorbitori au subliniat rezultatele bune obţinute de multe cadre didactice în legarea lecţiilor de problemele politice, sociale ac­tuale, de activitatea partidului şi a poporului nostru pentru construirea socialismului. Totodată, ei au criti­cat unele tendinţe de apolitism, de îndepărtare de viaţă a unor cursuri. Orientarea marxist-leninistă a cursu­rilor, au subliniat vorbitorii, este condiţia esenţială ca învăţămintul să aibă un caracter ştiinţific. * In cadrul conferinţei au luat cu­vîntul tov. Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invăţămîn­­tului şi Culturii, şi tov. Pavel Ţugui, membru supleant al C.C. al P.M.R. Concluziile au fost trase de tov. Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comite­tului orăşenesc P.M.R.-Bucureşti. Conferinţa a ales noul comitet, co­misia de revizie şi delegaţii la con­ferinţa orăşenească de partid Bucu­reşti. Ca secretar a fost reales tov. Traian Dudaş. ANGELA DODIŞ -o PO­­ VEŞTI DE LA CORESPONDENŢII VOLUNTARI DIN ÎNTREPRINDERI • La întreprinderea „Acumulatorul“ din Capitală a intrat de curînd în func­ţiune o „uscătorie rapidă“ a plăcilor de acumulator. Prin intrar­e în func­ţiune a acestei uscătorii, productivi­tatea muncii la cabinele de uscare a plăcilor a crescut de zece ori. (De la S. Corenberg, muncitor). • Biblioteca secţiei mecanică a Şan­tierului naval-maritim Constanţa avea, la începutul anului 1958, 115 volume. Acum are peste 500 de volume, co­lecţii de ziare şi reviste etc. 95 la sută dintre muncitorii secţiei împrumută şi citesc cărţi de la această bibliotecă. Printre cititorii cei mai activi se numă­ră mecanicii Ion Morega, Ion Sobaru, strungarul Ion Puşcaşu, Vasile Chirea şi alţii (De la Petre Puşcaşu, ajustor mecanic). • Colectivul fabricii de cărămidă şi ţiglă din Mureşeni, Regiunea Autonomă Maghiară, a produs în plus, de la în­ceputul anului 1958 şi pînă de curînd, peste 2.100.000 cărămizi şi peste 2.500.000 ţigle. Din cărămizile şi ţiglele fabricate peste plan se pot construi cca. 100 locuinţe individuale şi se pot aco­peri cca. 1700 locuinţe. (De la Dumi­tri Palaghie,­­ Tg. Mureş). •• In ultima vreme, la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Ca­pitală au fost mecanizate o serie de operaţii. S-a introdus mecanizarea cu­sutului la colţuri a sacoului bărbătesc, s-a confecţionat un dispozitiv pentru însemnat nasturi şi butoniere şi a fost mecanizată operaţia de coasere (împreu­nare) a gulerului de rever la sacoul băr­bătesc. Toate acestea vor aduce anual întreprinderii economii de peste 150.000 lei. (De la Alexandrina Romocea). • întreprinderea de industrializare a laptelui „Sibiana“ din Sibiu, deţinătoare a drapelului de fruntaşă pe ramură, a p­rodus, în anul 1958 în plus, aproape 20 tone de unt şi 315 tone de brinze­­turi. Beneficiile realizate peste plan se ridică la peste 1.200.000 lei. (De la Octavian Fusaru, funcţionar). Cu paşii repezi ai Istoriei... (Urmare din pag. l­ a) că nu-ţi mai atirnă de gît infama tăbliţă a sclavajului, că eşti liber în casa ta... ...Să fii cetăţeanul unei ţări unde robirea unei naţionalităţi de către alta nu e cu putinţă — iată o mîn­­drie. P­rimesc o scrisoare, trimisă de un poet belgian. „Prefer (îmi scrie) să nu vorbesc de mine, de evenimentele şi de viaţa mea de acum : totul e prea trist... Aflaţi, cu toate acestea că n-am acceptat prostituţia îmbelşu­gată ce mi se oferea şi că în clipele d-i faţă erăp frumuşel de foame („Je erévé de faim tout doucement“...) „Afară de aceasta ? Inchipuiţi-vă că aş dori mult să trag o raită, pri­măvara viitoare, prin Romînia, dar încă nu ştiu cum aş putea s-o fac !“ „Cartea mea ? Aştept să iasă de sub tipar ! Aştept din septembrie“... „Şi, atunci, ca să mă consolez scriu. Şi­ nu întotdeauna e amuzant: „Războiul a făcut să răsune neagra chemare a lacrimilor. „M-am ridicat drept, in noapte, ca să spun : nu ! „Şi-am smuls izbînda pîinii izbînda fără arme „Şi-am auzit cîntînd un băiat şi o fată „Şi-am ghicit că pămîntul nu-i pierdut, „Că generaţii de oameni vor sorbi laptele păcii „Suav, într-o vale a luminii: „Am priceput că iubirea-mi e folositoare. „Şi că tu, tu eşti cel ce mi-a dat „Superba lecţie...“ Nu e singurul glas care se ridică pentru pace în Occident. El nu face altceva decît să exprime voinţa a sute de mii de oameni cu mintea limpede, cinstiţi­. L­a Paris. Ieşind din catedrala Notre Dame m-am lovit în a­cea după-amiază de toamnă, nu nu­mai de obişnuiţii „clochards“-i cu chipuri hirsute,­­ nu numai de şo­meri, de cerşetori. Pe o distanţă de vreo 10 metri, pe asfaltul trotuaru­lui, cîţiva tineri îngenuncheaţi dese­nau de zor cu creioane colorate, cai, castele, păduri... . Intr-un colţ, o pălărie în care, din cînd în cînd, picau cîţiva franci lă­saţi de trecători. Lingă pălărie, un carton: „Aidez Ies jeunes artistes des Beaux-Arts. Merţi“. („Ajutaţi pe tinerii artişti de la Belle-Arte. Mul­ţumim“). Ii privesc pe tinerii cu chipuri fa­melice şi gindul mi se duce în ţară la fostul, pe vremea războiului, uce­nic de croitor, ajuns azi pictor şi care n are nevoie să îngenuncheze pentru a picta... Pe rue Lhomond privirea îmi este atrasă de aspectul mizer al unei case. De pervazul ferestrelor — nişte biete cămăşi jerpelite. Pe fruntea casei, o firmă: „Association des combattants prisoniers de guerre“ („Asociaţia combatanţilor prizonieri de război“)... In ultimul său mesaj, scris cu pu­ţin timp înainte de a ne părăsi, ma­rele prieten şi apărător al păcii care a fost Joliot Curie arăta că „sumele irosite pentru primul război mondial ar fi permis cumpărarea unei case şi unui teren bunicer pentru fiecare dintre cei 74 de milioane de soldaţi care au fost mobilizaţi“. Capitalismul învaţă atît de puţin din lecţiile istoriei! El nu-şi canalizează nici azi for­ţele pentru a construi în Franţa mai multe clădiri de locuit. Pentru inau­gurarea mai multor cimitire în Al­geria, însă — mai mult ca sigur,­nul 1958 a­u sunat de ecoul lanţurilor rupte. Imperiile co­loniale troznesc. Am cunoscut, la Paris, o tînără poetâ, o creolă din Antilele franceze, îmi scrie, din cînd în cînd, despre locurile sate natale, pe care le cu­nosc din albume­le splendide ţinuturi ! S-ar putea oare, în mijlocul unei vegetaţii atît de luxuriante şi sub un cer atît de albastru, ca viaţa să nu fie şi ea minunată ? Se poate să fie altfel ? „N-am încetat (îmi scrie tînăra poetă, în ultima scrisoare) să mă gîndesc la voi; am primit „Le Jour­nal des poètes“, în care am citit un articol scris de Hubert Juin despre Romînia şi despre minunata-i şedere în ţara voastră, — şi iată-mă vor­bind cu voi. Am în odaia mea operele alese ale lui Ion Creangă şi minunata carte consacrată lui Theodor Aman, pe care mi le-aţi dăruit, — şi, astfel, ceva din fiinţa voastră mă însoţeşte sub cerul luminos al Antilelor. Ţara mea e feerică sub lumina soarelui şi seara, de asemenea, sub aceea a constelaţiilor; ea are un farmec straniu făcut din muzici, din vrăjitoria gamei culorilor şi din pa­leta a mii de parfumuri necunoscu­te în Europa. Dar viaţa e foarte grea. Industria din care trăieşte ţara — sau mai curînd care-i îngăduie să nu moară de-a binelea de foame — este in­dustria trestiei de zahăr (această trestie exotică, din care se face za­hăr şi rom) — toate produsele fabri­cate vin din afară, importul, care nu­ este aproape impus, ucide ţara, şi omul nevoiaş, omul legat de pămînt, se zbate in mizerie. Noroc că „bunii oameni din insulă“, cum ni se spune adesea, sînt voioşi din fire cîntă şi ei într-una cum au cîntat şi părinţii lor sub biciul comandorului... şi am­biţia mea este de a putea într-o zi să fac să treacă profunzimea amă­răciunii lor în cîntecul poetului. Voi izbuti ?“ Iată un ecou din Antile: e­­coul mizeriei, al servitudinii u­­cigătoare de elanuri, ecou al inimilor, gemînd sub apăsarea imperialismului, dar şi al revoltei. Căci mai sînt şi alte ecouri, tot din Antife şi ele se fac din ce in ce mai auzite, mai imperioase. Cuba răsună de mitralierele răsculaţilor. Şi dacă Batista a fugit durerea o resimt, mai puternic, stăpînii lui de la New York, acel răguşit cor al acţio­narilor şi al sclavagiştilor, despre care vorbeşte poetul Nicolas Gui­llen. Tunisia, Marocul, Sudanul, Ghana, Republica Arabă Unită — iată o parte importantă din Africa scăpată de sub sclavie. „Barbarii“ se smulg din labele fia­relor „civilizate“. Anul 1958 a văzut proclamarea Guineii ca stat liber. Ţara cu cele mai importante rezerve de bauxită din întreaga lume este astăzi inde­pendentă. Preşedintele guvernului nu e un om care-ţi cîntăreşte civi­lizaţia după cravată, ci un activist sindical: Sekou Touré. Ministru al Afacerilor Interne nu este un co­lecţionar de acţiuni, ci Keita Fodeba, un om de acţiune şi un artist (a condus un renumit ansamblu de dansuri). I­i Edyard Kipling, cîntăreţul im­filiperialismului anglo-saxon, a­­firma că un chinez este, încă din ti­nereţe, un bătrîn, întocmai ca şi lo­cuitorul Indiilor. Dar japonezul, spunea autorul „cărţii Junglei“, este toată viaţa, un copil. Penibilă incapacitate de pătrun­dere psihologică !... Ce păcat că nu mai trăieşte Ki­pling... Să vadă cu ochii lui scan­daloasa vrăjitorie : „bătrîna" Chină şi „bătrînele“ Indii, — tinere şi vi­guroase ; şi Japonia — copil, deve­nită Japonia — popor matur, luptînd cu forţa deznădejdii, cu ferocitate, împotriva războiului atomic. Am fost în Japonia şi pot spune cite ceva despre oamenii din această ţară. Ocupanţii sînt capabili să su­­rîdă, dar surîd puţin, apoi se cris­pează. Japonezii pot surîde în per­manenţă, dar surîsul lor nu este în nici un caz al unor copii. Mă aflam, alături de alţi delegaţi din întreaga lume, într-o clădire din Nagasaki, la întîlnirea cu unele din­tre victimele bombardamentului ato­mic american din 1945. „Aproape toate victimele — femei şi bărbaţi (am notat în jurnalul meu de călătorie) — au gurile strîmbe. „Parc-ar fi cusute cu sfoară şi smu­cite spre ureche. Parc-ar surîde, dar, doamne, ce surîs...“ „Un tinăr (are 25 de ani) se dez­bracă în faţa noastră. Trupul în­treg e o arsură oribilă. Urechea dreaptă i-a fost smulsă, gura strîm­­bă, fata e o hartă în relief. — Am avut (spune), timp de o lună, 42 de grade. Nu mai puteam suporta. Am vrut să mă omor, dar mi-am dat seama că trebuie să tră­iesc, să mă arăt, așa groaznic cum sînt, fiecăruia, să împiedic să se mai întîmple ce s-a întîmplat. Spuneţi, vă rog, tuturor că fericirea stă în speranţa de a trăi...“ Hotărîrea de a trăi şi de a învinge ameninţarea morţii şi aroganţa ocu­panţilor este a întregului popor ja­ponez. Această hotărîre se putea citi şi pe chipul tînărului preot budist, voinic ca un luptător, Ma-Tsu-ya, care organiza la Tokio mişcarea contra extinderii bazelor militare de la Tatshi-Kawa ; şi pe chipul tine­rei Yukie Tsuji, membră a organi­zaţiei tineretului căzută victimă bombei A; şi pe chipul (mai ales, o, mai ales...) al reprezentantei ma­melor care şi-au pierdut copiii în cel dinții bombardament atomic... Milioane de chipuri asemănătoare surîd in Japonia, dar nu surîd tu­nurilor cu ţevile la verticală care te întîmpină pe aeroportul din Fuku­oka, nici crucişătoarelor americane din rada de la Nagasaki, nici mul­ticolorelor şi ostentativelor vile a­­mericane din Yokohama, care au transformat oraşul japonez intr-unul american... Milioanele acelea de chipuri surîd vieţii. Ele surîd, cu încredere tim­pului nostru cel repede de picior, celor mulţi care dărîmă şi clădesc , care dărîmă jeţurile cu gheare ale împilării şi clădesc colonadele se­nine ale viitorului. Ele surîd acum oamenilor care, în Uniunea Sovietică, în China populară, în ţara noastră şi în cele­lalte ţări surori călăuzite de stea­gul socialismului şi păcii merg îna­inte, cu înşişi paşii repezi ai Isto­riei şi care fac Istoria însăşi. SCII ITEIA -Omo­ ^?lB Setuit e£ííto^ iL. Aşa se stimulează inovatorii? în cadrul sectorului de foraj Li­­lieşti, regiunea Ploeşti, s-au realizat in ultima vreme citeva inovaţii im­portante. Acestea au înlăturat o seamă de piedici care existau in ca­lea reducerii preţului de cost. Ino­vatorii — oameni ai progresului — au depus eforturi susţinute pentru realizarea inovaţiilor. Uneori ei n-au primit însă ajutorul cuvenit din partea conducerii sectorului şi a în­treprinderii. La sonda nr. 390 Băicoi, din cau­za lipsei unor piese de schimb pen­tru supape, unele pompe ar fi tre­buit scoase din funcţiune şi înlo­cuite cu altele. Maistrul mecanic Gheorghe Băicoianu a izbutit să modifice aceste pompe, in aşa fel in­cit să li se poată monta un alt tip de supape, produse de uzinele „1 Mai"-Ploeşti. Inovaţia a fost aplica­tă in producţie, cu bune rezultate. Ea aduce sectorului importante econo­mii contribuind la prelungirea duratei de funcţionare a pom­pelor. Cu toate acestea, ino­vatorul n-a primit nici pînă azi recompensa bănească ce i se cuvine. Cabinetul tehnic al întreprinderii de foraj din Ploeşti a tărăgănat calcu­larea recompensei. Tot la sonda nr. 390 Băicoi, mais­trul mecanic Nicolae Ciufu a con­ceput si executat un dispozitiv la balansierul frînelor de la granic. în cazul ruperii unei benzi de frînă la granic, frîna poate funcţiona in bune condiţii numai cu o singură bandă. Prin aplicarea acestei inovaţii se înlătură accidentele tehnice, care, bineînţeles, pot provoca pagube mari. Nici pentru această inovaţie, aplicată cu succes încă din luna mai a anului trecut, nu s-a calculat valoarea recompensei cuvenite au­torului. Aceeaşi atitudine de tărăgănare a manifestat cabinetul tehnic şi în le­gătură cu recompensarea altor ino­vatori : maistrul mecanic Mircea Ioniţă, brigadierul Nicolae Anton, maistrul cazangiu Serghie Enă­­chescu. Aşa înţelege cabinetul teh­nic şi conducerea întreprinderii de foraj Ploeşti să-i încurajeze pe ino­vatori ? Conducerea întreprinderii de foraj Ploeşti şi organizaţia de partid sunt datoare să controleze felul in care cabinetul tehnic se ocupă de inovatori, să acorde aten­ţia cuvenită stimulării inovatorilor din întreprindere. CONSTANTIN CRISTEA tehnician Postul de televiziune din Capi­tala ţârii noastre a prezentat în noaptea de Anul Nou un pro­gram variat şi interesant. Aces­ta a cuprins, pe lîngă momente transmise din studioul propriu şi saluturi din partea posturilor de televiziune din ţările prie­tene. Imaginile noastre repre­zintă două momente ale aces­tui program : Artiştii Ansamblu­lui Armatei interpretează un program de jocuri şi vechi obi­ceiuri româneşti; crainicele urează telespectatorilor „La mulţi ani şi spor la muncă !“. -000-NOTE BIBLIOGRAFICE „Dicţionar politic“ Zilele acestea a apărut în Editura politică traducerea în limba romînă a Dicţionarului politic întocmit în limba rusă sub redacţia profesorului B. N. Ponomarev. Destinată unor cercuri largi de ci­titori, lucrarea înmănunchează ar­ticole cu o tematică foarte variată şi de un larg interes. Numeroase materiale sunt consacrate istoriei P.C.U.S., problemelor construcţiei de partid, prezentării unor fapte din istoria U.R.S.S. ; un mare număr de articole tratează despre structura de stat şi socială a Uniunii Sovietice, or­ganizaţiile de masă existente în U.R.S.S. Sunt prezentate de asemenea biografii ale unor activişti de seamă ai P.C.U.S., ai statului sovietic* şi ai armatei sovietice. Cititorii găsesc în dicţionar expli­caţii în legătură cu probleme de politică externă, practică diplomati­că, organizaţii internaţionale, con­ferinţe internaţionale, acorduri şi tratate. In articolele privitoare la ţările şi teritoriile de pe glob se găsesc date privitoare la geografia, istoria, or­ganizarea de stat, partidele politice, viaţa socială din diferite ţări. Din paginile dicţionarului, citito­rul poate afla interesante date cu privire la activitatea mişcării mun­citoreşti şi democratice internaţio­nale şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Dicţionarul cuprinde de asemen­ea explicaţii cu privire la unele no­ţiuni şi probleme de economie poli­tică, de materialism dialectic şi ma­terialism istoric, istorie a filozofiei, de estetică, de drept, drept interna­ţional, de istorie mondială etc. Dicţionarul are 754 pagini şi costă 20 lei. -o*o- Programul spectacolelor teatrale de la 5 la 11 ianuarie 1959 TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R. P. ROMINE RUSALKA — marţi (orele 19,30); TOSCA — miercuri (orele 19,30); CIO­­CIO­SAN — joi (orele 19,30); BALE­TELE : „TRICORNUL“, „CONCERT IN FA“ şi „LA PIAŢA“ — sâmbătă (orele 19,30) ; EVGHENII ONEGHIN — vineri (orele 19,30); COPPELIA — duminică (orele 11); FIDELIO — duminică (orele 19,30) . TEATRUL DE STAT DE OPERETA VINZATORUL DE PASĂRI — marţi (orele 19,30); LILIACUL — miercuri (orele 19,30); VĂDUVĂ VESELĂ - joi, sâmbătă (orele 19,30); STUDENTUL CERŞETOR — vineri (orele 19,30), du­minică (orele 10,30); PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — duminică (orele 19,30) ; TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Comedia) BĂDĂRANII — marţi (orele 19,30); HANGIŢA — miercuri, duminică (orele 19,30) , sâmbătă (orele 15); PLATON CRECET — joi (orele 19,30); REVIZO­RUL — vineri (orele 19,30); STEAUA FARA NUME - sâmbătă (orele 19,30); O SCRISOARE PIERDUTA — duminică (orele 10); DOAMNA NEVĂZUTA —du­­minică (orele 15). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Studio) OMUL CU MIRTOAGA — marţi (orele 19,30), sâmbătă (orele 15); INSTI­TUTORII — miercuri (orele 19,30); JUDECATA FOCULUI - joi (orele 19,30) ; MINUNATA PANTOFAREASA şi BARACA — vineri (orele 19,30); TE­ROAREA şi MIZERIILE CELUI DE-AL II-LEA REICH şi PUŞTILE T­EREZEI CARRAR — sâmbătă (orele 19,30); UN POST RENTABIL — duminică (orele 10); ZIARIŞTII — duminică (orele 15); REŢETA FERICIRII — duminică (orele 19.30) ; TEATRUL ARMATEI (sala Magheru) FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ — marţi (orele 20); FINTINA BLANDUZIEI - miercuri (orele 20); DE PARTEA CEA­LALTĂ — joi (orele 20); DESPOT VODĂ — vineri (orele 20); MAREA AVENTURĂ A LUI TOM SAWYER — sâmbătă, duminică (orele 16); INTER­VENŢIA - sâmbătă (orele 20); CĂSĂ­TORIA — duminică (orele 10); ULTI­MUL MESAJ - duminică (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (sala „M. Mikie“) SFINTA IOANA - marți (orele 20); SOŢUL IDEAL — miercuri, sîmbătă (orele 20); DON CARLOS — joi (orele 20); OMUL CU ARMA — vineri (orele 20); RAZVAN şi VIDRA - duminică (orele 10); LIVADA CU VIŞINI - du­minică (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (sala „Filimon Sîrbu“) TAKE, IANKE şi CADIR — marţi, joi, sîmbătă, duminică (orele 20); PRO­ TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala Savoy) FESIUNEA D-NEI WARREN — miercuri (orele 20); DANSATOAREA, GANGSTE­RUL şi NECUNOSCUTUL - vineri (orele 20); NU SE ŞTIE NICIODATĂ — duminică (orele 10); TEATRUL TINERETULUI VIFORUL — marţi (orele 20); BUN­­BURY — miercuri (orele 16); SUFLETE TARI — miercuri (orele 20); IMPARA­TIA OGLINZILOR STRIMBE — joi (orele 10); ANIGONA — joi, duminică (orele 16); TINARA GARDA — joi (orele 20); HOȚII — vineri (orele 19,30); MASCA LUI NEPTUN — sîmbătă (orele 16); CADAVRUL VIU — sâmbătă (orele 20); INSIR­ TE MĂRGĂRITE - duminică (orele 10); ULTIMUL TREN — duminică (orele 20). TEATRUL EVREIESC DE STAT SERBAREA LAMP­IOANELOR — marţi, duminică (orele 20); REVISTA REVISTELOR — miercuri, vineri (orele 20); INTILNIRE CU TINEREŢEA - joi (orele 20); TEWIE LAPTARUL — sâm­bătă (orele 20); FRAŢII LIU - marţi (orele 16); MICUL MUCK — miercuri, sîmbătă (orele 10); URSULEŢII VESELI - joi (orele 16), duminică (orele 17); MINA CU 5 DEGETE (spectacol pentru adulţi) — joi, sîmbătă, duminică (orele 20.30) ; ALBA CA ZĂPADA — vineri (orele 16), duminică (orele 11); O CĂLĂTORIE PRIN ŢARI MINU­NATE — marţi, vineri (orele 16), dumi­nică (orele 11); PĂŢANIILE UNEI PĂ­PUŞI DE LEMN — miercuri, sîmbătă (orele 10), joi (orele 16); UMOR PE SFORI (spectacol pentru adulţi) — du­minică (orele 19,30); ANSAMBLUL C.C.S. (str. Lipscani 53) DIN CINTECELE ŞI DANSURILE POPOARELOR — marţi, joi (orele 20); TE CVITAM, TE SLĂVIM LIBERTATE şi BALETUL „SĂRBĂTOAREA PRIMA­, VERII“ — sâmbătă, duminică (orele 20). TE-AŞTEPT DISEARA LA CONCERT - luni (orele 20); REVISTA 58 - marţi, joi, sîmbătă (orele 20), dumi­nică (orele 11); NUNTA LA MINĂSTIRE - miercuri, vineri, duminică (orele 20); INTRE NOI FEMEILE - marţi, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică (orele 20). CIRCUL DE STAT PREMIERA LA CIRC - luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sîmbătă (orele 20.30) , duminică (orele 16 şi orele 20,30). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Orfeu) TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Academiei) TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala Victoria) Kr. 4411 AU APĂRUT Analele Institutului de istorie a Partidului de pe linge C.C. al P.M.R. nr. 5-6 - 1958 Numărul acesta cuprinde articolele­ „Conferinţa a IV-a a institutelor de marxism-leninism, institutelor şi CoM­misiilor de istorie a partidelor comu­niste şi muncitoreşti de la Berlin (oc­tombrie 1958)“ de GH. VASILICHI şi N. GOLDBERGER, „Cu privire la studierea istoriei mişcării muncitoreşti şi comuniste internaţionale“ de G. D. OBICIKIN şi „Rezoluţia celei de-a IV-a Conferinţe a institutelor de mar­xism-leninism, institutelor şi comisiilor de istorie a partidelor comuniste şi muncitoreşti“. La rubrica „Studii şi referate“­­sunt publicate următoarele materiale: „P.C.R. — conducător al mişcării antirăzboinice din Romînia. Comitetul antirăzboinic (1932—1933)“ de T­ITU GEORGESCU, ,,Despre legăturile miş­cării muncitoreşti din Romînia cu In­ternaţionala I şi cu Internaţionala a ll-a în anii activităţii lui Marx şi En­gels“ de A. DEAC, „Despre mişcarea muncitorească din Romînia în perioa­da premergătoare Congresului de con­stituire a P.S.D.M.R. (1893)“ de V. RAŢA. Rubrica „Comunicări şi note ştiin­ţifice“ a acestui număr cuprinde ,,Date privind mişcarea tineretului muncitor din Romînia între anii 1917—1921“* (V. Ştefănescu) ,„Despre mişcările ţă­răneşti din Romînia in perioada 1889 —1900“ (C. Corbu), „Manifestaţia de la Obor din Bucureşti, organizată de P.C.R. cu prilejul zilei de 7 Noiem­brie 1940“ (N. Petrovici). In volum stat reproduse ,,Unele documente ale P.C.R. din anii ilega­lităţii cu ocazia aniversării Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie“ (Gh. Adorian).

Next