Scînteia, februarie 1959 (Anul 28, nr. 4437-4460)

1959-02-01 / nr. 4437

Pag. 2 Cu mai multe legume pentru consumul populaţiei De ce întîrzie pregătirile pentru cultivarea legumelor? Raionul Domneşti, raion cu mii de grădinari pricepuţi şi sute de hectare cultivate cu legume, a de­venit în aceste zile un vast şantier. Se lucrează de zor la pregătirea ră­sadniţelor sub geamul cărora în multe locuri a şi început să răsară răsadul de legume. Atit la organele raionale cît şi la unităţile agricole socialiste şi produ­cătorii individuali se poate consta­ta o grijă deosebită pentru asigu­rarea in acest an a unei recolte mari de legume. Şi aceasta se bazează pe o experienţă îndelungată care şi-a arătat cel mai bine roadele în cursul anului trecut, cînd cu toate condiţiile puţin favorabile, grădinarii din ra­ionul Domneşti au reuşit ca printr-o muncă perseverentă să smulgă pă­mântului recolte mari de legume pe care le-au trimis pentru aprovizio­narea Capitalei Anul trecut, în ra­ionul Domneşti s-a obţinut o pro­ducţie de peste 70.000 tone legume din care peste 60.000 tone au fost valorificate pe bază de contract. In scopul unei mai bune aprovi­zionări a populaţiei din Capitală, sfatul popular raional a luat măsura ca în acest an suprafaţa cultivată cu legume în raion să crească cu încă 700 ha. faţă de 1958. Colecti­viştii din Bolintinu-Deal care au realizat anul trecut venituri însem­nate din cultura legumelor au ho­­tărit să mărească grădina de la 6 ha. la 10 hectare. Anul trecut gospodă­ria de stat Domneşti a livrat pentru aprovizionarea Capitalei recolta de legume obţinută pe 258 ha. Şi se poate spune că aci s-au obţinut re­colte mari de 60 ha. s-au obţinut în medie 25.000 kg. roşii la ha. Pentru sporirea producţiei de legu­me s-au luat măsuri să se mecani­­zeze principalele lucrări şi să se aplice cu grijă lucrările de îngrijire a culturilor Pînă în prezent s-au şi făcut răsadniţe pe o mare supra­faţă de teren. Vînzarea legumelor pe bază de contract a adus cultivatorilor veni­turi importante. Tocmai de aceea, anul trecut, 90 la sută din produ­cători au contractat producţia de legume cu statul. Acum se desfă­şoară o intensă muncă pentru în­cheierea contractelor pentru acest an. In raion se construiesc răsadniţe şi se repară utilajul de irigat. După identificarea celor 500 motoare de irigat, s-a trecut la repararea şi pregătirea lor. In anul 1959, s-au luat măsuri ca sursele de apă (rîuri­­le Argeş, Ciorogîrla, Sabarul) să fie mai bine valorificate, astfel ca su­prafeţele irigate să crească cu încă 3.000 ha. In urma plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, Comite­tul raional de partid Domneşti a analizat într-o şedinţă de birou problema culturii legumelor. In adunările generale din gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole s-a pus problema extinderii supra­feţelor cultivate cu legume, sporirii producţiei şi valorificării acesteia pe bază de contract. Nu același lucru se poate spune despre alte raioane situate în zona de aprovizionare cu legume a Capi­talei. Printre acestea este și raionul Vidra, raion cu legumicultura cea mai dezvoltată. Anul trecut aici s-au cultivat cu legume 9.650 ha. Sunt cunoscute comunele Vărăşti, Creţeşti, Copăceni, Dărăşti şi altele unde se produc mari cantităţi de ceapă, varză, roşii şi alte legume. Cu toate condiţiile naturale deo­sebit de favorabile şi apropierea de oraş, în raionul Vidra nu se dă atenţia cuvenită lărgirii suprafeţe­lor cultivate cu legume. Lipsa de preocupare a sfatului popular şi a inginerilor agronomi de la secţia agricolă faţă de problema sporirii producţiei de legume se vădeşte şi în aceea că nu se dă atenţie lărgirii suprafeţelor irigate. Sabarul trece numai la 200 de metri de terenurile întovărăşirilor agricole din Vărăşti şi Dobreni. Cu toate aceste suprafe­ţe întinse de teren stau neirigate şi nici nu s-a întreprins nimic în acest sens. Mai este oare de mirare că producţia la hectar se menţine la un nivel scăzut ? In aceste zile cînd toate forţele ar trebui să fie îndreptate spre pre­gătirea răsadniţelor şi repararea utilajului de irigat, lucrurile se des­făşoară cu multă încetineală. Din suprafaţa de răsadniţe necesare pentru anul acesta, (78.000 m.p.) s-au pregătit doar 30.197 m.p. Nu există nici o evidenţă a celor 1150 motoare pentru irigat dacă sunt reparate sau nu. Amenajarea răsadniţelor se face cu încetineală deoarece nu se dă atenţia cuvenită transportului guno­iului de grajd. In raionul Vidra, ca şi în celelalte raioane ca Snagov, Călăraşi, Răcari şi altele trebuie luate măsuri urgen­te pentru grăbirea pregătirilor în vederea asigurării unor recolte bo­gate de legume. T. MARIAN coresp. „Scînteii" Vorbind despre „Omul meu drag“, regizorul filmului I. Heifit, spunea : „Este un roman cinematografic al cărui personaj central este un om al timpurilor noastre, un om al da­toriei care-şi consacră viaţa cauzei poporului“. In această frază stă cu­prinsă atît ideea filmului cît şi for­­­mula compoziţiei sale. „Omul meu ■ drag“ este intr-adevăr un imn adus eroului zilelor noastre, omului so­vietic al cărui ţel principal în viaţă este acela de a-şi sluji poporul. Este istoria unui medic tînăr de­cis să-şi închine toate puterile şi cunoştinţele slujirii poporului său. Tînăr, entuziast, romantic, docto­rul Vladimir Ustimenko este de o puritate morală desăvârşită. Inte­gru în profesiunea sa, el îşi păs­trează integritatea şi în dragoste. Misiunea de medic cerîndu-i un sta­giu la ţară, Ustimenko pleacă, re­­nunţind la căsătoria cu Varia pe care o iubeşte — şi aceasta, pentru că fata nu se arată dispusă a-şi petrece cîţiva ani departe de oraş. De aci înainte, filmul istoriseşte iz­­binzile conştiinţei acestui doctor sovietic, care se dovedeşte puternic în toate încercările. Şi pînă la urmă, după ani şi ani, tocmai această tră­sătură de caracter a lui o va recu­ceri definitiv pe Varia şi o va ri­dica la o treaptă morală superioa­ră. Ustimenko, renunţînd la privi­legiul de a rămine mai departe la oraş, se decide să plece acolo unde patria sa are mai mare nevoie de el şi se dedică muncii de medic in­tr-un ţinut îndepărtat. Iar de data aceasta Varia îl va urma. Filmul este aşadar nu numai o demon­straţie artistică a puterii sufleteşti a omului sovietic, ci şi descrierea felului în care Integritatea morală a eroului pozitiv are capacitatea de a transforma conştiinţa celor din jur. Valoros în construcţia filmului este faptul că Vladimir Ustimenko este înfăţişat nu izolat, ci cu toate legăturile sale cu mediul înconjură­tor. Ne este explicată formarea ca­racterului său, prin educaţia prii­mită în familie, tatăl său fiind un erou al luptei contra fas­cismului. în acelaşi timp, con­ştiinţa patriotică a tînărului me­dic se desăvîrşeşte atît în contac­tul cu marile valori morale ale so­cietăţii sovietice — de pildă întilni­­rea emoţionantă pe front cu cele două bătrîne doctoriţe, vechi luptă­toare revoluţionare­­ cît şi în lup­ta cu rămăşiţele mentalităţii vechi — de pildă întîlnirile cu Evgheni (fostul coleg de facultate), al cărui caracter meschin se dezvăluie în ci­teva prilejuri. In rolul lui Vladimir Ustimenko, tînărul actor Alexei Batalov se do­vedeşte iarăşi a fi un autentic şi remarcabil talent. Pînă acum Ba­talov ne-a fost cunoscut doar din patru roluri, fiecare reprezentînd însă o strălucită reuşită. In „Nea­mul turbinilor“ ca şi în „Afacerea Rumianţev“ (amîndouă realizate tot de Heifit, regizorul filmului de faţă) în „Mama“, ca şi în „Zboară coco­rii“ Alexei Batalov s-a afirmat ca un actor de film cu calităţi deose­bite. Plin de farmec, atrăgător, in­teligent, actorul a devenit de mult ceea ce se numeşte o vedetă fie ci­nema, fiind extrem de simpatizat de public. Secretul succesului său rezidă în mare măsură în faptul că Batalov exprimă, în toate rolurile sale, cu mult relief, caracterul au­tentic al omului sovietic, însumea­ză calităţile sale cele mai preţioase. Apariţia lui Batalov pe ecran pre­supune astăzi judecarea lui pe baza celor mai ridicate exigenţe. Şi ac­torul izbuteşte să facă faţă aştep­tărilor, să se întreacă pe el însuşi. Să dăm un exemplu : Doctorul Us­timenko o reîntâlneşte pe Varia după mulţi ani de despărţire, pe front, în ipostază de pacientă, şi o ope­rează. O iubeşte încă din tot sufle­tul. îndată după operaţie, doctorul are o întrevedere cu un colonel ne­cunoscut, care fără a şti pe cine are în faţă, îl imploră pe medic să sal­veze viaţa Variei, mărturisindu-i că ea este iubita lui. De o rară noble­ţe sufletească, doctorul nu vrea să strice dragostea lor şi din respect pentru aceasta el se decide să nu-şi­ dezvăluie propriile sentimente. Dar spusele colonelului provoacă o prăbuşire in sufletul lui Usti­menko. Aproape nimic din a­­cest zbucium nu apare însă pe faţa lui, aproape nici o trăsătură nu-i trădează chinul. întregul jo­c al ac­torului este concentrat asupra mîi­­nilor sale. îmbrăcate în mănuşile de cauciuc, mîinile acestea comunicau ele singure întreaga frămîntare. Şi mîinile acestea sînt atît de expre­sive incit transmit o reală şi puter­nică emoţie spectatorilor. Este emo­ţia în faţa dezvăluirii unei frumu­seţi morale proprii oamenilor puri. „Omul meu drag“ ridică în faţa spectatorilor problema majoră a continuării tradiţiei revoluţionare de către generaţiile mai tinere. Doc­torul Ustimenko păşeşte pe acelaşi drum pe care l-a urmat tatăl său, îi continuă lupta revoluţionară şi în acelaşi timp îl înfruntă pe Ev­gheni care încearcă să-şi construias­că existenţa rămînînd parazitul me­ritelor părintelui său. Sunt două atitudini diametral opuse, care se ciocnesc şi din care iese evident bi­ruitoare cea cu adevărat comunis­tă, a lui Ustimenko. Acţiunea filmului cuprinde o pe­rioadă lungă de timp ceea ce ridica în faţa realizatorilor probleme difi­cile. Meritul lor este de a fi găsit totdeauna acele episoade din viaţa lui Ustimenko şi de a le prezenta astfel incit ele să aibă o mare pu­tere emoţională. Spectatorul urmă­reşte firul vieţii doctorului partici-­pând la bucuriile şi greutăţile sale, devenind de la început un prieten al eroului pe care-l îndrăgeşte pe măsură ce-i urmăreşte viaţa. Fil­mul este emoţionant tocmai pentru că izbuteşte să creeze, cu mijloace artistice, acea apropiere sufleteas­că între eroi şi spectator. Multe scene lucrate cu o remarcabilă artă a detaliului îţi rămîn adine întipărite în memorie. Datorită textului semnat de sce­naristul Iuri Gherman împreună cu Heifiţ, datorită regiei lui Heifit și mai cu seamă jocului profund al lui Batalov, chipul doctorului Vla­dimir Ustimenko rămine în inima spectatorului ca un exemplu de tă­rie comunistă, ca figura pilduitoare a unui om drag, vlăstar al societă- I ții socialiste. ș­i ION BARNA , CRONICA FILMULUI OMUL MEU DRAG Scenă din fum. LA FABRICA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE „PETRU PONI“ Au intrat în funcţiune noi instalaţii La fabrica de îngrăşăminte chimi­ce „Petru Poni“ din Valea Călugă­rească a intrat în funcţiune cu în­treaga capacitate instalaţia de su­­perfosfat granulat, îngrăşămint chi­mic cu mare eficacitate. Tot aici a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de fluorosilicat de sodiu, substanţă larg întrebuin­ţată în industria chimică şi cerami­că. Acest produs se obţine din gazele ce rezultă de la fabricarea superfosfatului, gaze care înainte nu erau utilizate. (Agerpres) ------pro-----­ O nouă călătorie turistică „Trenul prieteniei“ Revista „Veac Nou“ organizează în primăvara acestui an o nouă că­lătorie turistică în Uniunea Sovie­tică, — Trenul Prieteniei. Cu acest tren vor pleca fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni, ac­tivişti fruntaşi ai organizaţiilor A.R.L.U.S. şi ai altor organizaţii de masă. 100 de locuri în Trenul Prie­teniei se vor acorda ca premii parti­cipanţilor la concursul popular de jocuri distractive organizat în acest scop de revista „Veac Nou“ în lim­bile romînă, maghiară şi germană. Buletinele pentru concurs se vor di­fuza amatorilor prin organizaţiile A.R.L.U.S. din întreaga ţară şi prin chioşcurile de difuzare a presei. Trenul Prieteniei va pleca din Bucureşti la sfîrşitul lunii aprilie, astfel ca în ziua de 1 Mai turiştii români să fie la Moscova pentru a participa la demonstraţia oamenilor muncii din Piaţa Roşie. Durata călătoriei va fi de 12 zile. In laboratorul de radiometrie, bio­­chimistul Voiculeţ Nicolae şi tehni­cienii Clăianos Eugen şi Ionescu Va­lentin determină radioactivitatea In­corporată în ţesutul tumoral, după administrarea de substanţe radioac­tive. (Foto Gh. Vintilă) -0*0- Institutul Oncologic din Bucureşti a fost dotat cu aparate moderne pentru cercetările și tratamentul bolilor canceroase cu izotopi radio­activi. LA ORADEA Festivitatea înmînării medaliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor" In sala de festivităţi a Sfatului popular regional Oradea a avut loc sîmbătă festivitatea înmînării me­daliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ unui număr de 26 de tovarăşi. Printre cei decoraţi se află pensio­narul Ioan Csardas, Ioan Tripa, lăcă­tuş, Mrasz Magdalena, preşedinta Comitetului de femei al raionului Oradea, Iosif Boţa, Erdei Vicenţiu, Gavril Csardas, pensionari, şi alţii. Tov. Iuliu Ghişa, preşedintele sfa­tului popular regional, a felicitat pe cei decoraţi, în numele celor decoraţi a mulţu­mit pensionarul ceferist Iosif Boţa. (Agerpres) Ne scriu corespondenţii voluntari de la sate Despre contractările de cereale cu statul în 1958, gospodăria colectivă „îna­inte“ din comuna Modelu, raionul Că­lăraşi, a vindut statului, pe bază de contract, 530 tone de cereale şi floa­­rea-soarelui. Din vînzarea acestor produse gospodăria a avut un venit bănesc de peste 700.000 Iei. într-o recentă adunare generală, colectiviștii din Modelu au dezbătut pe larg problema încheierii de con­tracte cu statul pentru anul in curs. Ei au hotărît să contracteze 240.000 kg. grîu, 385.000 kg. porumb și 171.000 kg. floarea-soarelui, (cu 266.000 kg. mai mult ca în 1958). Totodată, gos­podăria, va mai vinde statului 2.000 kg. lună şi 25.000­­. lapte. (De la VASILE BOSTAN, tehnician agro­nom al G.A.C. „înainte“). Intr-una din zilele trecute, noi, cele 185 familii de colectivişti care formăm gospodăria colectivă „Costache Burcă“ din satul Oitina, raionul Fetești, ne-am striuis în adunare generală. Aici am discutat cu ce poate contribui gos­podăria noastră la fondul central de produse agricole al statului. După mai multe socoteli s-a stabilit că în acest an gospodăria noastră poate vinde statului, pe bază de contract, 180.000 kg. grîu, 170.000 kg. porumb și 65.000 kg. floarea-soarelui. După aceea, potrivit hotărîrii adunării, gene­rale, consiliul de conducere a înche­iat contractul respectiv. (De la MA­RIN C. IVANCIU, președintele G.A.C. „Costache Burcă"). De citeva săptămîni, gospodăriile colective din raionul Bârlad au înce­put încheierea de contracte pe baza cărora vor vinde statului, în acest an, anumite cantităţi de cereale şi floarea­­soarelui. Astfel, gospodăria colectivă „30 Decembrie“ din Iveşti a contrac­tat 77.000 kg. grâu, 68.000 kg. porumb, 6.000 kg. orz şi 32.000 kg. floarea­­soarelui; gospodăria colectivă „I. V. Mieterin" din satul Banca a încheiat contract pentru 59.000 kg. grîu, 113.000 kg. porum­b şi 60 .000 kg. fioarea-soare­­lui. Cantităţi însemnate de cereale au mai contractat cu statul şi gospodă­riile colective din Hătăreşti, Dragoti­­na, Mireni ş.a. (De la LUPU BU­­CHOLTZ, funcţionar). Membrii gospodăriei colective „1 Mai“ din comuna Ţepu, raionul Te­cuci, sunt hotărîţi să contribuie la asi­gurarea fondului central de produse agricole al statului. De curînd, adu­narea generală a colectiviştilor a ho­­tărît ca gospodăria să vîndă statului 20 tone de grîu, 20 tone porumb şi 14 tone floarea-soarelui. (De la VASILE A. CONCITĂ, preşedintele G.A.C. „1 Mai"). S­C­I­N­T­E­I­A Dezvoltarea reţelei comerciale In vederea îmbunătăţirii activi­tăţii comerciale din unele localităţi, sfaturile populare regionale au luat unele măsuri de dezvoltare a reţelei şi de reamenajare a vechilor uni­tăţi. Astfel, la Alba Iulia şi Deva se va înfiinţa cite un bufet cu auto­­deservire, la Baia Mare urmează să se dea în folosinţă un complex co­mercial în cartierul Hatvan, o car­mangerie şi un bufet expres. De cu­rînd pe strada Republicii din Oraşul Stalin s-a deschis un magazin modern de încălţăminte. In prezent, se amena­jează în piaţa 23 August un restau­rant lacto-vegetarian, iar în cartie­rul Steagul Roşu se construieşte un magazin universal. In acelaşi timp se continuă lucrările la magazinul universal şi la hotelul-restaurant din oraşul Victoria. La Sibiu urmează de asemenea să se amenajeze un magazin alimentar cu autodeservire iar la Mediaş se va construi om de­pozit de legume şi fructe. In localităţile Predeal şi Valea Ti­mişului se vor reface restaurantele şi se vor crea noi unităţi şi chioşcuri cu legume, fructe şi alte produse. ------pro-----­ Tragerea la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. La 31 ianuarie 1959 a avut loc in oraşul Hunedoara tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. pe în­treaga ţară. Cîştigul de 75.000 lei a revenit o­­bligaţiunii cu seria 16137 Nr. 25. Cîştigul de 50.000 lei a fost atri­buit obligaţiunii cu seria 18267 Nr. 26. Obligaţiunile seria 00108 Nr. 19; seria 11123 Nr. 39 şi seria 13133 Nr. 33 au cîştigat fiecare cite 25.000 lei. Obligaţiunile cu seria 02519 Nr. 46; seria 12652 Nr. 08; seria 14506 Nr. 03; seria 19831 Nr. 48 şi seria 23482 Nr. 27 au cîştigat cite 10.000 lei fie­care. Obligaţiunile ale căror serii au ter­minaţia 110 Nr. 48 şi 541 Nr. 48 au cîştigat fiecare cite 5.000 Iei. Obligaţiunile ale căror serii au ter­minaţia 44 Nr. 17 şi 78 Nr. 44 au cîş­tigat fiecare cite 1.000 lei. Pe lingă cele 560 cîştiguri în bani, în valoare totală de 1.000.000 lei, s-au acordat cîştiguri suplimentare în o­­biecte următoarelor obligaţiuni: se­ria 05361 Nr. 06; seria 24451 Nr. 25; seria 18892 Nr. 45; seria 02657 Nr. 11; seria 06281 Nr. 44; seria 23396 Nr. 16; seria 04990 Nr. 35; seria 03098 Nr. 04. Nr. 4437 S-a încheiat conferinţa pe ţară „Patologia omului batrîn“e Sîmbătă a luat sfîrşit conferinţa pe ţară organizată de Societatea Ştiinţelor Medicale din R.P. Romînă cu tema : „Patologia omului bătrîn“. Participanţii au discutat probleme privind mecanismele etio-patogenice ale procesului de îmbătrînire, pato­logia endocrină a omului bătrîn, neuropatologia bătrîneţii, tulburările psihice de involuţie, modificări tisu­lare şi leziuni în legătură cu­ pato­logia omului bătrîn, terapeutică bă­­trîneţii, precum şi patogeneza arte­­rosclerozei, cu obiective speciale privind tulburarea de permeabili­tate a peretelui vascular. Academicieni, profesori universi­tari, medici de specialitate au susţi­nut nouă rapoarte şi 37 de comuni­cări ştiinţifice privind aceste pro­bleme. Rapoartele şi comunicările ştiinţi­fice prezentate au fost complectate cu discuţii. Concluziile conferinţei vor sta la baza cercetărilor şi activităţii insti­tutelor de cercetări ştiinţifice medi­cale din R.P. Romînă. (Agerpres) A apărut: „LUPTA DE CLASA“ nr. 1 ianuarie 1959 „Lupta de clasă“ publică în a­­cest număr Cuvintarea tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al XXI-Iea Congres extra­ordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Editorialul, în­chinat Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., poartă titlul „Măreţul Congres al constructorilor comu­nismului". Revista mai cuprinde articolele: „Progresul tehnic — problemă principală a industrializării socia­liste“ de ing. C. TUZU, „O sută de ani de la Unirea Principatelor" de acad. ANDREI OŢETEA, „Dez­voltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul chimiei" de ing. MIHAIL FLORESCU. Cu prilejul Împlinirii unui veac de la apariţia lucrării lui Karl Marx „Contribuţii la cri­tica economiei politice“ este publi­cat articolul „O invincibilă armă teoretică în lupta pentru triumful socialismului" de N. IVANCIU. Din sumar mai fac parte mate­rialele : „Din experienţa conduce­rii de partid in gospodăriile agri­cole de stat“ de GH. NECULA şi „Tot mai adine în mocirla revizio­nismului“ de V. CEPRAKOV. La rubrica „Din mişcarea mun­citorească internaţională“ sunt pre­zentate articolele : „Pentru o In­­donezie democratică şi independen­tă" de D. N. AIDIT, „Problema a­­rabă şi primejdia imperialismu­lui“ de HALED BAGDAS, ,,în lup­tă pentru pace şi democraţie (Con­gresul al XVII-lea al Partidului Comunist din Uruguay)“ şi „Pro­bleme ideologice in revistele par­tidelor frăţeşti“. -0­0- Emisiunile de televiziune sunt recepţionate în regiunea Bacău Începînd de la 25 ianuarie, în re­giunea Bacău a intrat in exploata­re un nou emiţător de televiziune care retransmite programele Stu­dioului de Televiziune Bucureşti. Acest emiţător a fost instalat şi pus in funcţiune de tehnicieni de specia­litate din Departamentul poştelor şi telecomunicaţiilor din Ministe­rul Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor. Emisiunile sunt recepţionate pe canalul­­ în regiunea Bacă­u şi îm­prejurimi. Intr-o pli­nă perioadă, telespecta­torii din astă parte a ţării ur­măresc pr­imele de televiziune din zilele joi, sîmbătă şi dumi­nică, urmat. • ca în curînd să fie retransmise în întregime progra­mele Studioului de Televiziune- Bucureşti. (Agerpres) Articole de menaj din material plastic In cursul anului 1959, unităţile co­merţului de stat vor pune în vânzare cantităţi sporite de articole de me­naj din material plastic. Astfel, în afara sortimentelor existente, se vor mai găsi în magazinele cu articole de menaj o serie de sortimente noi cum ar fi : strecurători de supă şi de macaroane, coşuri pentru tacî­­muri, cutii pentru condimente de 3 dimensiuni, tăvi de servit ovale şi dreptunghiulare, pompe pentru or­nat torţe şi salate, dopuri pentru sticle, cleşti pentru zahăr, port-tacî­muri, uutiere, bidoane de voiaj etc. -pro- Modele noi de jucării In prima jumătate a acestui an, fabricile de jucării vor pune la dis­poziţia magazinelor de desfacere, modele noi de jucării. Fabricile „Bucuria copiilor“ din Capitală şi „Ambalajul metalic“ din Timişoara vor livra aerodinamuri electrice, di­fuzoare, jucării noi mecanizate ca bărci cu vîsle, păsări, motociclete „Pionier“ etc. Cumpărătorii vor găsi de asemenea un magazin jucă­rii noi din mase plastice : elefanţi, iepuri şi fluieraşe cu sateliți. In fabricile de unde a pornit chemarea pentru economii (Urmare din pag. l­ a) de utilizare a maşinilor, reducerea consumurilor specifice etc., să reali­zăm în acest an economii însemnate peste plan. Vom căuta să ne depă­şim propriul nostru angajament. — Şi eu susţin chemarea — a spus muncitorul Vasile Costin. Am în­crederea că ea va fi bine primită de sutele de mii de muncitori, tehni­cieni şi ingineri din fabricile şi uzi­nele ţării noastre. La traducerea în viaţă a chemării, noi cei de la meca­nica grea suntem­ hotărîţi să dăm o preţioasă contribuţie, urmînd ca în acest an să obţinem economii de 970.000 lei peste plan. In acelaşi spirit au vorbit şi alţi participanţi la adunare. Ei şi-au ex­primat încrederea că însuşirea şi traducerea în viaţă a chemării va duce la realizarea unor importante economii băneşti cu care se vor putea construi noi întreprinderi, şcoli, cămine, case de cultură etc. Aceasta va însemna un nou pas înainte în ridicarea nivelului de trai, material şi cultural, al oamenilor muncii din patria noastră. La întreprinderea de încălţăminte „Kirov“ După ce au analizat pe larg, cu simţ de răspundere, la fiecare loc de muncă, pe secţii şi sectoare, rezer­vele de care dispun în vederea creş­terii productivităţii muncii şi a re­ducerii preţului de cost, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de în­călţăminte „Kirov“ din Capitală şi-au fixat angajamentele în legă­tură cu realizarea de economii. In adunarea de joi după-amiază, ei au întărit încă odată prin aprobarea colectivă chemarea pe care între­prinderea „Kirov“, împreună cu alte 7 întreprinderi bucureştene, au adresat-o tuturor colectivelor de fabrici şi uzine din ţară. „Prin creşterea productivităţii muncii, re­ducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi îmbunătăţirea calită­ţii produselor, fiecare muncitor, teh­nician şi inginer să dea economii cît mai multe în producţie!“. Pe baza unor calcule făcute de specialiştii fabricii, colectivul între­prinderii „Kirov“ va putea realiza în acest an prin gospodărirea cu atenţie a fiecărui gram de material economic în valoare de 1.400.000 lei peste sarcina pla­nificată.­­ Colectivul nostru dispune de mari posibilităţi de a ridica produc­tivitatea muncii şi de a reduce pre­ţul de cost peste sarcina planificată prin folosirea rezervelor interne, a arătat muncitorul Gheorghe Ga­bor, secretarul organizaţiei de bază din secţia încălţăminte mecanică. Din secţia stanţă, de unde la în­ceputul acestui an a pornit valoroasa acţiune de reducere a consumurilor specifice de materii prime­­şi mate­riale, prin scoaterea din magazie pentru fiecare muncitor cu 1% mai puţine materiale decit cele reparti­zate prin plan - au vorbit tingra Elena Sireteanu şi muncitorul Dumitru Ionescu. Cuvîntul lor a arătat că fiecare muncitor este hotă­rît să-şi aducă aportul la realizarea de economii, la reducerea preţului de cost, pentru îndeplinirea sarcini­lor pe care Plenara C.C. al P.M R. din noiembrie anul trecut le-a pus în faţa oamenilor muncii. Şi-au mai spus părerea şi alţi muncitori.­­ Pe baza eforturilor noastre co­mune pentru mobilizarea mai largă a rezervelor interne, putem realiza şi chiar depăşi sarcina planificată, au arătat tălpuitorii Constantin Bra­­tu şi Bela Bertelan. Muncitorii ştiu ce înseamnă con­cret pentru întregul colectiv reali­zarea obiectivului propus: 1.400 000 Iei înseamnă că, pînă la sfîrșitul­­ anului, în total, pe fabrică, se vor economisi 4050 m.p. piele, 1940 kg. talpă, 180 tone com­bustibil și 35.000 kw. energie electrică. Adunări asemănătoare — în cadrul cărora muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii şi-au spus pe larg cuvîntul - au mai avut loc zilele acestea şi în întreprinderile ,,Republica“ „Semă­nătoarea“, „Atelierele 9 Mai“ Com­binatul de cauciuc Jilava, întreprin­derea metalurgică „Solex“ şi fabri­­ca „Flacăra Roşie“.

Next