Scînteia, februarie 1959 (Anul 28, nr. 4437-4460)
1959-02-01 / nr. 4437
Pag. 2 Cu mai multe legume pentru consumul populaţiei De ce întîrzie pregătirile pentru cultivarea legumelor? Raionul Domneşti, raion cu mii de grădinari pricepuţi şi sute de hectare cultivate cu legume, a devenit în aceste zile un vast şantier. Se lucrează de zor la pregătirea răsadniţelor sub geamul cărora în multe locuri a şi început să răsară răsadul de legume. Atit la organele raionale cît şi la unităţile agricole socialiste şi producătorii individuali se poate constata o grijă deosebită pentru asigurarea in acest an a unei recolte mari de legume. Şi aceasta se bazează pe o experienţă îndelungată care şi-a arătat cel mai bine roadele în cursul anului trecut, cînd cu toate condiţiile puţin favorabile, grădinarii din raionul Domneşti au reuşit ca printr-o muncă perseverentă să smulgă pământului recolte mari de legume pe care le-au trimis pentru aprovizionarea Capitalei Anul trecut, în raionul Domneşti s-a obţinut o producţie de peste 70.000 tone legume din care peste 60.000 tone au fost valorificate pe bază de contract. In scopul unei mai bune aprovizionări a populaţiei din Capitală, sfatul popular raional a luat măsura ca în acest an suprafaţa cultivată cu legume în raion să crească cu încă 700 ha. faţă de 1958. Colectiviştii din Bolintinu-Deal care au realizat anul trecut venituri însemnate din cultura legumelor au hotărit să mărească grădina de la 6 ha. la 10 hectare. Anul trecut gospodăria de stat Domneşti a livrat pentru aprovizionarea Capitalei recolta de legume obţinută pe 258 ha. Şi se poate spune că aci s-au obţinut recolte mari de 60 ha. s-au obţinut în medie 25.000 kg. roşii la ha. Pentru sporirea producţiei de legume s-au luat măsuri să se mecanizeze principalele lucrări şi să se aplice cu grijă lucrările de îngrijire a culturilor Pînă în prezent s-au şi făcut răsadniţe pe o mare suprafaţă de teren. Vînzarea legumelor pe bază de contract a adus cultivatorilor venituri importante. Tocmai de aceea, anul trecut, 90 la sută din producători au contractat producţia de legume cu statul. Acum se desfăşoară o intensă muncă pentru încheierea contractelor pentru acest an. In raion se construiesc răsadniţe şi se repară utilajul de irigat. După identificarea celor 500 motoare de irigat, s-a trecut la repararea şi pregătirea lor. In anul 1959, s-au luat măsuri ca sursele de apă (rîurile Argeş, Ciorogîrla, Sabarul) să fie mai bine valorificate, astfel ca suprafeţele irigate să crească cu încă 3.000 ha. In urma plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, Comitetul raional de partid Domneşti a analizat într-o şedinţă de birou problema culturii legumelor. In adunările generale din gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole s-a pus problema extinderii suprafeţelor cultivate cu legume, sporirii producţiei şi valorificării acesteia pe bază de contract. Nu același lucru se poate spune despre alte raioane situate în zona de aprovizionare cu legume a Capitalei. Printre acestea este și raionul Vidra, raion cu legumicultura cea mai dezvoltată. Anul trecut aici s-au cultivat cu legume 9.650 ha. Sunt cunoscute comunele Vărăşti, Creţeşti, Copăceni, Dărăşti şi altele unde se produc mari cantităţi de ceapă, varză, roşii şi alte legume. Cu toate condiţiile naturale deosebit de favorabile şi apropierea de oraş, în raionul Vidra nu se dă atenţia cuvenită lărgirii suprafeţelor cultivate cu legume. Lipsa de preocupare a sfatului popular şi a inginerilor agronomi de la secţia agricolă faţă de problema sporirii producţiei de legume se vădeşte şi în aceea că nu se dă atenţie lărgirii suprafeţelor irigate. Sabarul trece numai la 200 de metri de terenurile întovărăşirilor agricole din Vărăşti şi Dobreni. Cu toate aceste suprafeţe întinse de teren stau neirigate şi nici nu s-a întreprins nimic în acest sens. Mai este oare de mirare că producţia la hectar se menţine la un nivel scăzut ? In aceste zile cînd toate forţele ar trebui să fie îndreptate spre pregătirea răsadniţelor şi repararea utilajului de irigat, lucrurile se desfăşoară cu multă încetineală. Din suprafaţa de răsadniţe necesare pentru anul acesta, (78.000 m.p.) s-au pregătit doar 30.197 m.p. Nu există nici o evidenţă a celor 1150 motoare pentru irigat dacă sunt reparate sau nu. Amenajarea răsadniţelor se face cu încetineală deoarece nu se dă atenţia cuvenită transportului gunoiului de grajd. In raionul Vidra, ca şi în celelalte raioane ca Snagov, Călăraşi, Răcari şi altele trebuie luate măsuri urgente pentru grăbirea pregătirilor în vederea asigurării unor recolte bogate de legume. T. MARIAN coresp. „Scînteii" Vorbind despre „Omul meu drag“, regizorul filmului I. Heifit, spunea : „Este un roman cinematografic al cărui personaj central este un om al timpurilor noastre, un om al datoriei care-şi consacră viaţa cauzei poporului“. In această frază stă cuprinsă atît ideea filmului cît şi formula compoziţiei sale. „Omul meu ■ drag“ este intr-adevăr un imn adus eroului zilelor noastre, omului sovietic al cărui ţel principal în viaţă este acela de a-şi sluji poporul. Este istoria unui medic tînăr decis să-şi închine toate puterile şi cunoştinţele slujirii poporului său. Tînăr, entuziast, romantic, doctorul Vladimir Ustimenko este de o puritate morală desăvârşită. Integru în profesiunea sa, el îşi păstrează integritatea şi în dragoste. Misiunea de medic cerîndu-i un stagiu la ţară, Ustimenko pleacă, renunţind la căsătoria cu Varia pe care o iubeşte — şi aceasta, pentru că fata nu se arată dispusă a-şi petrece cîţiva ani departe de oraş. De aci înainte, filmul istoriseşte izbinzile conştiinţei acestui doctor sovietic, care se dovedeşte puternic în toate încercările. Şi pînă la urmă, după ani şi ani, tocmai această trăsătură de caracter a lui o va recuceri definitiv pe Varia şi o va ridica la o treaptă morală superioară. Ustimenko, renunţînd la privilegiul de a rămine mai departe la oraş, se decide să plece acolo unde patria sa are mai mare nevoie de el şi se dedică muncii de medic intr-un ţinut îndepărtat. Iar de data aceasta Varia îl va urma. Filmul este aşadar nu numai o demonstraţie artistică a puterii sufleteşti a omului sovietic, ci şi descrierea felului în care Integritatea morală a eroului pozitiv are capacitatea de a transforma conştiinţa celor din jur. Valoros în construcţia filmului este faptul că Vladimir Ustimenko este înfăţişat nu izolat, ci cu toate legăturile sale cu mediul înconjurător. Ne este explicată formarea caracterului său, prin educaţia priimită în familie, tatăl său fiind un erou al luptei contra fascismului. în acelaşi timp, conştiinţa patriotică a tînărului medic se desăvîrşeşte atît în contactul cu marile valori morale ale societăţii sovietice — de pildă întilnirea emoţionantă pe front cu cele două bătrîne doctoriţe, vechi luptătoare revoluţionare cît şi în lupta cu rămăşiţele mentalităţii vechi — de pildă întîlnirile cu Evgheni (fostul coleg de facultate), al cărui caracter meschin se dezvăluie în citeva prilejuri. In rolul lui Vladimir Ustimenko, tînărul actor Alexei Batalov se dovedeşte iarăşi a fi un autentic şi remarcabil talent. Pînă acum Batalov ne-a fost cunoscut doar din patru roluri, fiecare reprezentînd însă o strălucită reuşită. In „Neamul turbinilor“ ca şi în „Afacerea Rumianţev“ (amîndouă realizate tot de Heifit, regizorul filmului de faţă) în „Mama“, ca şi în „Zboară cocorii“ Alexei Batalov s-a afirmat ca un actor de film cu calităţi deosebite. Plin de farmec, atrăgător, inteligent, actorul a devenit de mult ceea ce se numeşte o vedetă fie cinema, fiind extrem de simpatizat de public. Secretul succesului său rezidă în mare măsură în faptul că Batalov exprimă, în toate rolurile sale, cu mult relief, caracterul autentic al omului sovietic, însumează calităţile sale cele mai preţioase. Apariţia lui Batalov pe ecran presupune astăzi judecarea lui pe baza celor mai ridicate exigenţe. Şi actorul izbuteşte să facă faţă aşteptărilor, să se întreacă pe el însuşi. Să dăm un exemplu : Doctorul Ustimenko o reîntâlneşte pe Varia după mulţi ani de despărţire, pe front, în ipostază de pacientă, şi o operează. O iubeşte încă din tot sufletul. îndată după operaţie, doctorul are o întrevedere cu un colonel necunoscut, care fără a şti pe cine are în faţă, îl imploră pe medic să salveze viaţa Variei, mărturisindu-i că ea este iubita lui. De o rară nobleţe sufletească, doctorul nu vrea să strice dragostea lor şi din respect pentru aceasta el se decide să nu-şi dezvăluie propriile sentimente. Dar spusele colonelului provoacă o prăbuşire in sufletul lui Ustimenko. Aproape nimic din acest zbucium nu apare însă pe faţa lui, aproape nici o trăsătură nu-i trădează chinul. întregul joc al actorului este concentrat asupra mîinilor sale. îmbrăcate în mănuşile de cauciuc, mîinile acestea comunicau ele singure întreaga frămîntare. Şi mîinile acestea sînt atît de expresive incit transmit o reală şi puternică emoţie spectatorilor. Este emoţia în faţa dezvăluirii unei frumuseţi morale proprii oamenilor puri. „Omul meu drag“ ridică în faţa spectatorilor problema majoră a continuării tradiţiei revoluţionare de către generaţiile mai tinere. Doctorul Ustimenko păşeşte pe acelaşi drum pe care l-a urmat tatăl său, îi continuă lupta revoluţionară şi în acelaşi timp îl înfruntă pe Evgheni care încearcă să-şi construiască existenţa rămînînd parazitul meritelor părintelui său. Sunt două atitudini diametral opuse, care se ciocnesc şi din care iese evident biruitoare cea cu adevărat comunistă, a lui Ustimenko. Acţiunea filmului cuprinde o perioadă lungă de timp ceea ce ridica în faţa realizatorilor probleme dificile. Meritul lor este de a fi găsit totdeauna acele episoade din viaţa lui Ustimenko şi de a le prezenta astfel incit ele să aibă o mare putere emoţională. Spectatorul urmăreşte firul vieţii doctorului partici-pând la bucuriile şi greutăţile sale, devenind de la început un prieten al eroului pe care-l îndrăgeşte pe măsură ce-i urmăreşte viaţa. Filmul este emoţionant tocmai pentru că izbuteşte să creeze, cu mijloace artistice, acea apropiere sufletească între eroi şi spectator. Multe scene lucrate cu o remarcabilă artă a detaliului îţi rămîn adine întipărite în memorie. Datorită textului semnat de scenaristul Iuri Gherman împreună cu Heifiţ, datorită regiei lui Heifit și mai cu seamă jocului profund al lui Batalov, chipul doctorului Vladimir Ustimenko rămine în inima spectatorului ca un exemplu de tărie comunistă, ca figura pilduitoare a unui om drag, vlăstar al societă- I ții socialiste. și ION BARNA , CRONICA FILMULUI OMUL MEU DRAG Scenă din fum. LA FABRICA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE „PETRU PONI“ Au intrat în funcţiune noi instalaţii La fabrica de îngrăşăminte chimice „Petru Poni“ din Valea Călugărească a intrat în funcţiune cu întreaga capacitate instalaţia de superfosfat granulat, îngrăşămint chimic cu mare eficacitate. Tot aici a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de fluorosilicat de sodiu, substanţă larg întrebuinţată în industria chimică şi ceramică. Acest produs se obţine din gazele ce rezultă de la fabricarea superfosfatului, gaze care înainte nu erau utilizate. (Agerpres) ------pro----- O nouă călătorie turistică „Trenul prieteniei“ Revista „Veac Nou“ organizează în primăvara acestui an o nouă călătorie turistică în Uniunea Sovietică, — Trenul Prieteniei. Cu acest tren vor pleca fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni, activişti fruntaşi ai organizaţiilor A.R.L.U.S. şi ai altor organizaţii de masă. 100 de locuri în Trenul Prieteniei se vor acorda ca premii participanţilor la concursul popular de jocuri distractive organizat în acest scop de revista „Veac Nou“ în limbile romînă, maghiară şi germană. Buletinele pentru concurs se vor difuza amatorilor prin organizaţiile A.R.L.U.S. din întreaga ţară şi prin chioşcurile de difuzare a presei. Trenul Prieteniei va pleca din Bucureşti la sfîrşitul lunii aprilie, astfel ca în ziua de 1 Mai turiştii români să fie la Moscova pentru a participa la demonstraţia oamenilor muncii din Piaţa Roşie. Durata călătoriei va fi de 12 zile. In laboratorul de radiometrie, biochimistul Voiculeţ Nicolae şi tehnicienii Clăianos Eugen şi Ionescu Valentin determină radioactivitatea Incorporată în ţesutul tumoral, după administrarea de substanţe radioactive. (Foto Gh. Vintilă) -0*0- Institutul Oncologic din Bucureşti a fost dotat cu aparate moderne pentru cercetările și tratamentul bolilor canceroase cu izotopi radioactivi. LA ORADEA Festivitatea înmînării medaliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor" In sala de festivităţi a Sfatului popular regional Oradea a avut loc sîmbătă festivitatea înmînării medaliei „A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor“ unui număr de 26 de tovarăşi. Printre cei decoraţi se află pensionarul Ioan Csardas, Ioan Tripa, lăcătuş, Mrasz Magdalena, preşedinta Comitetului de femei al raionului Oradea, Iosif Boţa, Erdei Vicenţiu, Gavril Csardas, pensionari, şi alţii. Tov. Iuliu Ghişa, preşedintele sfatului popular regional, a felicitat pe cei decoraţi, în numele celor decoraţi a mulţumit pensionarul ceferist Iosif Boţa. (Agerpres) Ne scriu corespondenţii voluntari de la sate Despre contractările de cereale cu statul în 1958, gospodăria colectivă „înainte“ din comuna Modelu, raionul Călăraşi, a vindut statului, pe bază de contract, 530 tone de cereale şi floarea-soarelui. Din vînzarea acestor produse gospodăria a avut un venit bănesc de peste 700.000 Iei. într-o recentă adunare generală, colectiviștii din Modelu au dezbătut pe larg problema încheierii de contracte cu statul pentru anul in curs. Ei au hotărît să contracteze 240.000 kg. grîu, 385.000 kg. porumb și 171.000 kg. floarea-soarelui, (cu 266.000 kg. mai mult ca în 1958). Totodată, gospodăria, va mai vinde statului 2.000 kg. lună şi 25.000. lapte. (De la VASILE BOSTAN, tehnician agronom al G.A.C. „înainte“). Intr-una din zilele trecute, noi, cele 185 familii de colectivişti care formăm gospodăria colectivă „Costache Burcă“ din satul Oitina, raionul Fetești, ne-am striuis în adunare generală. Aici am discutat cu ce poate contribui gospodăria noastră la fondul central de produse agricole al statului. După mai multe socoteli s-a stabilit că în acest an gospodăria noastră poate vinde statului, pe bază de contract, 180.000 kg. grîu, 170.000 kg. porumb și 65.000 kg. floarea-soarelui. După aceea, potrivit hotărîrii adunării, generale, consiliul de conducere a încheiat contractul respectiv. (De la MARIN C. IVANCIU, președintele G.A.C. „Costache Burcă"). De citeva săptămîni, gospodăriile colective din raionul Bârlad au început încheierea de contracte pe baza cărora vor vinde statului, în acest an, anumite cantităţi de cereale şi floareasoarelui. Astfel, gospodăria colectivă „30 Decembrie“ din Iveşti a contractat 77.000 kg. grâu, 68.000 kg. porumb, 6.000 kg. orz şi 32.000 kg. floareasoarelui; gospodăria colectivă „I. V. Mieterin" din satul Banca a încheiat contract pentru 59.000 kg. grîu, 113.000 kg. porumb şi 60 .000 kg. fioarea-soarelui. Cantităţi însemnate de cereale au mai contractat cu statul şi gospodăriile colective din Hătăreşti, Dragotina, Mireni ş.a. (De la LUPU BUCHOLTZ, funcţionar). Membrii gospodăriei colective „1 Mai“ din comuna Ţepu, raionul Tecuci, sunt hotărîţi să contribuie la asigurarea fondului central de produse agricole al statului. De curînd, adunarea generală a colectiviştilor a hotărît ca gospodăria să vîndă statului 20 tone de grîu, 20 tone porumb şi 14 tone floarea-soarelui. (De la VASILE A. CONCITĂ, preşedintele G.A.C. „1 Mai"). SCINTEIA Dezvoltarea reţelei comerciale In vederea îmbunătăţirii activităţii comerciale din unele localităţi, sfaturile populare regionale au luat unele măsuri de dezvoltare a reţelei şi de reamenajare a vechilor unităţi. Astfel, la Alba Iulia şi Deva se va înfiinţa cite un bufet cu autodeservire, la Baia Mare urmează să se dea în folosinţă un complex comercial în cartierul Hatvan, o carmangerie şi un bufet expres. De curînd pe strada Republicii din Oraşul Stalin s-a deschis un magazin modern de încălţăminte. In prezent, se amenajează în piaţa 23 August un restaurant lacto-vegetarian, iar în cartierul Steagul Roşu se construieşte un magazin universal. In acelaşi timp se continuă lucrările la magazinul universal şi la hotelul-restaurant din oraşul Victoria. La Sibiu urmează de asemenea să se amenajeze un magazin alimentar cu autodeservire iar la Mediaş se va construi om depozit de legume şi fructe. In localităţile Predeal şi Valea Timişului se vor reface restaurantele şi se vor crea noi unităţi şi chioşcuri cu legume, fructe şi alte produse. ------pro----- Tragerea la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. La 31 ianuarie 1959 a avut loc in oraşul Hunedoara tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. pe întreaga ţară. Cîştigul de 75.000 lei a revenit obligaţiunii cu seria 16137 Nr. 25. Cîştigul de 50.000 lei a fost atribuit obligaţiunii cu seria 18267 Nr. 26. Obligaţiunile seria 00108 Nr. 19; seria 11123 Nr. 39 şi seria 13133 Nr. 33 au cîştigat fiecare cite 25.000 lei. Obligaţiunile cu seria 02519 Nr. 46; seria 12652 Nr. 08; seria 14506 Nr. 03; seria 19831 Nr. 48 şi seria 23482 Nr. 27 au cîştigat cite 10.000 lei fiecare. Obligaţiunile ale căror serii au terminaţia 110 Nr. 48 şi 541 Nr. 48 au cîştigat fiecare cite 5.000 Iei. Obligaţiunile ale căror serii au terminaţia 44 Nr. 17 şi 78 Nr. 44 au cîştigat fiecare cite 1.000 lei. Pe lingă cele 560 cîştiguri în bani, în valoare totală de 1.000.000 lei, s-au acordat cîştiguri suplimentare în obiecte următoarelor obligaţiuni: seria 05361 Nr. 06; seria 24451 Nr. 25; seria 18892 Nr. 45; seria 02657 Nr. 11; seria 06281 Nr. 44; seria 23396 Nr. 16; seria 04990 Nr. 35; seria 03098 Nr. 04. Nr. 4437 S-a încheiat conferinţa pe ţară „Patologia omului batrîn“e Sîmbătă a luat sfîrşit conferinţa pe ţară organizată de Societatea Ştiinţelor Medicale din R.P. Romînă cu tema : „Patologia omului bătrîn“. Participanţii au discutat probleme privind mecanismele etio-patogenice ale procesului de îmbătrînire, patologia endocrină a omului bătrîn, neuropatologia bătrîneţii, tulburările psihice de involuţie, modificări tisulare şi leziuni în legătură cu patologia omului bătrîn, terapeutică bătrîneţii, precum şi patogeneza arterosclerozei, cu obiective speciale privind tulburarea de permeabilitate a peretelui vascular. Academicieni, profesori universitari, medici de specialitate au susţinut nouă rapoarte şi 37 de comunicări ştiinţifice privind aceste probleme. Rapoartele şi comunicările ştiinţifice prezentate au fost complectate cu discuţii. Concluziile conferinţei vor sta la baza cercetărilor şi activităţii institutelor de cercetări ştiinţifice medicale din R.P. Romînă. (Agerpres) A apărut: „LUPTA DE CLASA“ nr. 1 ianuarie 1959 „Lupta de clasă“ publică în acest număr Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al XXI-Iea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Editorialul, închinat Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., poartă titlul „Măreţul Congres al constructorilor comunismului". Revista mai cuprinde articolele: „Progresul tehnic — problemă principală a industrializării socialiste“ de ing. C. TUZU, „O sută de ani de la Unirea Principatelor" de acad. ANDREI OŢETEA, „Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul chimiei" de ing. MIHAIL FLORESCU. Cu prilejul Împlinirii unui veac de la apariţia lucrării lui Karl Marx „Contribuţii la critica economiei politice“ este publicat articolul „O invincibilă armă teoretică în lupta pentru triumful socialismului" de N. IVANCIU. Din sumar mai fac parte materialele : „Din experienţa conducerii de partid in gospodăriile agricole de stat“ de GH. NECULA şi „Tot mai adine în mocirla revizionismului“ de V. CEPRAKOV. La rubrica „Din mişcarea muncitorească internaţională“ sunt prezentate articolele : „Pentru o Indonezie democratică şi independentă" de D. N. AIDIT, „Problema arabă şi primejdia imperialismului“ de HALED BAGDAS, ,,în luptă pentru pace şi democraţie (Congresul al XVII-lea al Partidului Comunist din Uruguay)“ şi „Probleme ideologice in revistele partidelor frăţeşti“. -00- Emisiunile de televiziune sunt recepţionate în regiunea Bacău Începînd de la 25 ianuarie, în regiunea Bacău a intrat in exploatare un nou emiţător de televiziune care retransmite programele Studioului de Televiziune Bucureşti. Acest emiţător a fost instalat şi pus in funcţiune de tehnicieni de specialitate din Departamentul poştelor şi telecomunicaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Emisiunile sunt recepţionate pe canalul în regiunea Bacău şi împrejurimi. Intr-o plină perioadă, telespectatorii din astă parte a ţării urmăresc primele de televiziune din zilele joi, sîmbătă şi duminică, urmat. • ca în curînd să fie retransmise în întregime programele Studioului de Televiziune- Bucureşti. (Agerpres) Articole de menaj din material plastic In cursul anului 1959, unităţile comerţului de stat vor pune în vânzare cantităţi sporite de articole de menaj din material plastic. Astfel, în afara sortimentelor existente, se vor mai găsi în magazinele cu articole de menaj o serie de sortimente noi cum ar fi : strecurători de supă şi de macaroane, coşuri pentru tacîmuri, cutii pentru condimente de 3 dimensiuni, tăvi de servit ovale şi dreptunghiulare, pompe pentru ornat torţe şi salate, dopuri pentru sticle, cleşti pentru zahăr, port-tacîmuri, uutiere, bidoane de voiaj etc. -pro- Modele noi de jucării In prima jumătate a acestui an, fabricile de jucării vor pune la dispoziţia magazinelor de desfacere, modele noi de jucării. Fabricile „Bucuria copiilor“ din Capitală şi „Ambalajul metalic“ din Timişoara vor livra aerodinamuri electrice, difuzoare, jucării noi mecanizate ca bărci cu vîsle, păsări, motociclete „Pionier“ etc. Cumpărătorii vor găsi de asemenea un magazin jucării noi din mase plastice : elefanţi, iepuri şi fluieraşe cu sateliți. In fabricile de unde a pornit chemarea pentru economii (Urmare din pag. l a) de utilizare a maşinilor, reducerea consumurilor specifice etc., să realizăm în acest an economii însemnate peste plan. Vom căuta să ne depăşim propriul nostru angajament. — Şi eu susţin chemarea — a spus muncitorul Vasile Costin. Am încrederea că ea va fi bine primită de sutele de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabricile şi uzinele ţării noastre. La traducerea în viaţă a chemării, noi cei de la mecanica grea suntem hotărîţi să dăm o preţioasă contribuţie, urmînd ca în acest an să obţinem economii de 970.000 lei peste plan. In acelaşi spirit au vorbit şi alţi participanţi la adunare. Ei şi-au exprimat încrederea că însuşirea şi traducerea în viaţă a chemării va duce la realizarea unor importante economii băneşti cu care se vor putea construi noi întreprinderi, şcoli, cămine, case de cultură etc. Aceasta va însemna un nou pas înainte în ridicarea nivelului de trai, material şi cultural, al oamenilor muncii din patria noastră. La întreprinderea de încălţăminte „Kirov“ După ce au analizat pe larg, cu simţ de răspundere, la fiecare loc de muncă, pe secţii şi sectoare, rezervele de care dispun în vederea creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de încălţăminte „Kirov“ din Capitală şi-au fixat angajamentele în legătură cu realizarea de economii. In adunarea de joi după-amiază, ei au întărit încă odată prin aprobarea colectivă chemarea pe care întreprinderea „Kirov“, împreună cu alte 7 întreprinderi bucureştene, au adresat-o tuturor colectivelor de fabrici şi uzine din ţară. „Prin creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor, fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea economii cît mai multe în producţie!“. Pe baza unor calcule făcute de specialiştii fabricii, colectivul întreprinderii „Kirov“ va putea realiza în acest an prin gospodărirea cu atenţie a fiecărui gram de material economic în valoare de 1.400.000 lei peste sarcina planificată. Colectivul nostru dispune de mari posibilităţi de a ridica productivitatea muncii şi de a reduce preţul de cost peste sarcina planificată prin folosirea rezervelor interne, a arătat muncitorul Gheorghe Gabor, secretarul organizaţiei de bază din secţia încălţăminte mecanică. Din secţia stanţă, de unde la începutul acestui an a pornit valoroasa acţiune de reducere a consumurilor specifice de materii primeşi materiale, prin scoaterea din magazie pentru fiecare muncitor cu 1% mai puţine materiale decit cele repartizate prin plan - au vorbit tingra Elena Sireteanu şi muncitorul Dumitru Ionescu. Cuvîntul lor a arătat că fiecare muncitor este hotărît să-şi aducă aportul la realizarea de economii, la reducerea preţului de cost, pentru îndeplinirea sarcinilor pe care Plenara C.C. al P.M R. din noiembrie anul trecut le-a pus în faţa oamenilor muncii. Şi-au mai spus părerea şi alţi muncitori. Pe baza eforturilor noastre comune pentru mobilizarea mai largă a rezervelor interne, putem realiza şi chiar depăşi sarcina planificată, au arătat tălpuitorii Constantin Bratu şi Bela Bertelan. Muncitorii ştiu ce înseamnă concret pentru întregul colectiv realizarea obiectivului propus: 1.400 000 Iei înseamnă că, pînă la sfîrșitul anului, în total, pe fabrică, se vor economisi 4050 m.p. piele, 1940 kg. talpă, 180 tone combustibil și 35.000 kw. energie electrică. Adunări asemănătoare — în cadrul cărora muncitorii, tehnicienii şi inginerii şi-au spus pe larg cuvîntul - au mai avut loc zilele acestea şi în întreprinderile ,,Republica“ „Semănătoarea“, „Atelierele 9 Mai“ Combinatul de cauciuc Jilava, întreprinderea metalurgică „Solex“ şi fabrica „Flacăra Roşie“.