Scînteia, martie 1959 (Anul 28, nr. 4461-4486)

1959-03-01 / nr. 4461

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI 21TOm­an al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4461 Duminică 1 martie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Rezerve de reducere a consumurilor specifice de metal­ ­ Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1959, comuniştii din secţia de turnătorie de otel a uzinelor „Stea­gul Roşu" au scos in evidentă, in adunarea generală, faptul că in secţie există importante rezerve interne pentru reducerea consumu­rilor specifice de materii prime si materiale in scopul scăderii preţu­lui de cost. O atenţie deosebită a fost acor­dată problemei reducerii rebuturi­lor. Tov. Niculae Plesoiu si Cavi­­lă Munteanu au arătat, de pildă, că in acest scop este necesar să se a­­sigure, in primul­­rind, prepararea mai bună a amestecului de formare, precum si mecanizarea transportu­lui acestuia la locurile de muncă. Propunerea lor a fost studiată si a­­plicată. Astfel, la începutul lunii ia­nuarie a fost pusă in funcţiune o bandă transportoare de cauciuc si a fost revizuită si complectată o moară cu role. In legătură cu reducerea procen­tului de rebuturi propuneri valo­roase au făcut si tov. Sergiu Le­­wandovschi si Ion Cotta de la ate­lierele de formare. Comuniştii din atelierul de cură­ţătorie şi atelierul de întreţinere a secţiei au făcut propuneri menite să ducă la micşorarea consumurilor specifice la carbid, oxigen precum si la scăderea cheltuielilor de în­treţinere. In urma studierii propunerilor fă­cute a fost întocmit un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizato­­rice. Unele din acestea au si fost aplicate in practică. De exemplu, s-au luat măsuri pentru buna func­ţionare a presei de balotat deşeuri de tablă. Aceasta a permis mai buna folosire a deşeurilor proprii si reducerea consumului de fier vechi ce se aduce din altă parte. Pe baza aplicării propunerilor fă­cute in adunarea generală a orga­nizaţiei de bază din secţia turnăto­rie vom putea realiza — după cal­culele făcute — o economie de circa 4.000.000 lei faţă de consumurile specifice si cheltuielile din anul tre­cut. Dar noi nu ne-am mulţumit nu­mai cu acestea. Hotăririle adoptate în adunarea generală, precum si planul de mă­suri, au fost puse si in discuţia gru­pelor sindicale. Cu acest prilej s-au mai făcut incă peste 40 de propu­neri importante. De exemplu, prin propunerea făcută de Petre Marica cu privire la mărirea capacităţii e­­levatorului de transport al pămi­n­­tului productivitatea muncii la ope­raţia de dezbatere a pieselor tur­nate va creşte cu 30 la sută. De asemenea, un grup de ingineri şi muncitori din secţie au propus mo­dificarea constructivă a carterului reductor al camionului. Primele pie­se modifiate au şi fost executate. Prin aceasta consumul de metal se micşorează ceea ce va aduce o eco­nomie anuală de peste 70 tone de otel lichid. Colectivul sectorului nostru este hotărit să pună in valoare noi re­zerve interne pentru reducerea con­sumurilor specifice de materii pri­me si materiale, in scopul scăderii preţului de cost. Ne străduim a aduce astfel o contribuţie din ce in ce mai mare la înfăptuirea prevede­rilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. FLORIAN TRUŢA turnător, sectorul turnătorie de oţel — uzinele „Steagul Roşu“ Dr. Stalin Noi gospodării agricole colective CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Ţă­ranii muncitori din Cheţani, raionul Luduş, au văzut că gospodăria co­lectivă din Gheja — un sat din a­­propiere complect colectivizat — a obţinut recolte de peste 2.000 kg. grîu, 3.145 kg. porumb şi peste 25.700 kg. sfeclă de zahăr în medie la hectar. Membrii gospodăriei au fost răsplătiţi bine pentru munca lor. Pentru fiecare zi­ muncă ei au primit produse şi bani în valoare de 48,14 lei Aceasta­­ a convins pe mulţi ţărani din Cheţani să urmeze pilda celor din Gheja. Duminică 22 februarie, la Che­­ţani s-a inaugurat gospodăria colectivă „Drumul Păcii“ în care au intrat 217 familii din sat cu peste 635 ha. de pămînt. Ei au adus în gospodărie 27 vaci, 22 cai, 25 prăşitoare şi semănători de porumb 66 pluguri şi alte unelte agricole. In timpul adunării de con­stituire, membrii au aprobat alte 49 de cereri de primire in gospodăria colectivă. La Bogata de Mureş s-a inaugu­rat o altă gospodărie colectivă în care au intrat 363 familii cu 860 ha. de pămînt, 65 vaci, 30 cai, 80 plu­guri, 19 maşini de semănat. Sîmbăta trecută a luat fiinţă o gospodărie colectivă în satul Cioar­­ga în care au intrat 76 familii cu 350 ha. teren. PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Duminică 22 februarie, în comuna Oporelu, raionul Slatina, s-a inaugu­rat o nouă gospodărie colectivă, in care au intrat 43 de familii cu 148 ha. Preşedinte a fost ales Constan­tin Stănescu, om harnic și bun gos­podar. Construcţii de locuinţe din fondul întreprinderii Pînă la 24 februarie a .., peste 300 întreprinderi şi organizaţii economice din Bucureşti au virat Sfatului popu­lar al Capitalei, pentru construcţii de locuinţe din fondul întreprinderii, sume totalizînd 96.041518 lei urmînd ca în lunile următoare să mai vireze încă circa 69.000.000 lei. Din această sumă urmează a se construi şi da în folosinţă oamenilor muncii din între­prinderile respective circa 2000 apar­tamente în acest an şi alte cîteva mii de apartamente în anul 1960. Printre locuinţele ce vor fi cons­truite din fondul întreprinderii se află un lot pentru muncitorii de la Atelie­rele C.F.R. „Griviţa Roşie“ cuprin­­zînd 985 apartamente (585 aparta­mente se vor da în folosinţă în acest an, restul în anul viitor), un bloc în Calea Victoriei nr. 32—34 cuprinzînd 128 apartamente, un alt bloc în pia­ța Splaiului cuprinzînd 326 aparta­mente etc. (Foto Agerpres) Muncitorii gospodărişi de stat Pantelimon, regiunea Bucureşti, se pregătesc de zor ca, peste cîteva zile, să iasă la lucru un cîmp. Ei transportă însemnate cantităţi de îngrăşăminte natu­rale şi chimice, curăţă şi tratea­ză seminţele, pregătesc răsadu­rile pentru legumele timpurii. După cum se vede în fotogra­fie, mecanizatorii fac, de aseme­nea, ultimele revizii la trac­toare. INDICI ÎNALŢI Lfl FURNALE CALAN (coresp. „Scînteii“). — Furnaliştii de la uzinele „Victoria“­­Calan obţin noi succese in întrecere, îmbunătăţind reţeta încărcăturii pentru furnal, respectînd întocmai procesul tehnologic de elaborare a fontei, furnaliştii din Calan au dat pină la 18 februarie aproape 500 tone fontă peste plan. Muncitorii din echi­pa II-a de la furnalul nr. I, condusă de comunistul Marcel Semciuc, au dat cu 31 la sută mai multă fontă faţă de plan. Pe baza ridicării indicilor de utili­zare a volumului util al furnalului, in fiecare schimb echipele de la fur­nalul nr. 1 au produs, in această lună, în medie 8078 kg. fontă zilnic peste prevederile planului. La furnalul nr. 2, unde lucrează Le­­ontin Puşcaş, Mihai Albert, Gheorghe Panait şi alţii, de la 1 la 18 februarie s-a produs, de asemenea, cu aproape 10 la sută mai multă fontă față de plan. ------pro-----­ Pe şantierul de la Govora RM. VILCEA (coresp. „Scînteii). Pe şantierul uzinei de sodă de la Govora, lucrările se află într-un sta­diu înaintat. S-a început acoperirea termocentralei; primul cazan a şi fost acoperit. De curînd pe şantier au început săpăturile de fundaţie pentru fabri­ca de sodă caustică. Brigada de să­pături condusă de Daniel Iaurum a obţinut cele mai bune rezultate. Totodată constructorii au executat cofrajele şi au început montarea lor pentru turnarea fundaţiei. Colectivul de muncă al şantieru­lui s-a angajat să scurteze timpul de execuţie a lucrărilor cu 6 luni de zile. Pentru muncitorii forestieri In exploatările forestiere sucevene se îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor. La I.F.E.T.-urile din Cîmpulung, Vatra Dornei, Falcău şi în alte locuri au fost construite cabane spaţioase, s-au amenajat biblioteci mobile, s-au adus truse sanitare etc. In parchetele din Valea Colibei, Moşia, Domişoara, Grădiniţa, Colibioara etc., s-a introdus iluminatul electric. La I.F.E.T.-Falcău în toate cele 13 cabane din exploatările de pădure se găsesc aparate de radio, biblioteci, ziare şi reviste. Se vor construi în acest an încă 32 de apartamente, 3 băi şi două dormi­toare. Pentru construirea de locuințe individuale s-au acordat credite de peste 2.000.000 lei. La Oţelul Roşu 1 fo ŞARJE RAPIDE OŢELUL ROŞU (coresp. „Scînteii“).­­ Colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ desfăşoară întrecerea pentru a spo­ri producţia de oţel. In luna februa­rie s au situat în fruntea întrecerii oţelarii din echipele prim topitori­lor Iacob Bolduzer şi Pavel Bunei, de la cuptorul nr 1, care au dat peste plan 240 tone oţel. Şi oţelarii de la cuptorul doi, al tineretului, au obţinut succese. Desfăşurînd întrecerea sub lo­zinca : „Să dăm cît mai multe şarje rapide“, la oţelăria Martin da aci au fost elaborate în luna fe­bruarie 110 şarje rapide. Succes. importante au obţinut şi laminoriş­tii de la laminorul de platine şi de tablă. Schimbul doi de la laminorul de platine a dat în luna februarie 380 tone laminate peste sarcinile de pian. Luptînd pentru cît mai multe eco­nomii de metal, colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ a economisit. In pri­mele două luni ale anului, 400 tone de metal. Colectivul uzinei metalurgice „Înfrăţirea“ din Oradea s-a angajat ca anul acesta să mărească productivitatea muncii cu 6 la sută faţă de anul trecut şi să reducă preţul de cost al produselor cu 4,85 la sută. In fotografie, Pitaru Constantin şi Lajos Wilhelm făcînd verificarea ghidajelor unui suport la mașina de rectificat. DIN EXPERIENŢA CELOR MAI BUNI L­ucrează singur 2­00 de hectare ...zece ani a muncit pe moşia lui Cămărăşescu, de la Dîlga Dormea un grajd cu vitele, răbda de foame, dar, cu toată truda şi lipsurile, vi­sul mult dorit, de a-şi zidi o căsuţă, nu şi l-a putut realiza. Din 1946, însă, viaţa lui Nicolae Simion s-a schim bat mult. S-a an­gajat ca tractoris la gospodăria di stat Dragalina, a­poi la Rosefi. Pi urmă la Ivănesti regiunea Bucu­resti, unde lu crează si acum A inteles că in zi lele noastre­­ munci nu mai in­seamnă a-l im bogăti pe mosier ci a asigura cele ce muncesc d­ini mai multă, un trai mai bun. De aceea, preocupa­rea sa principală a fost să pună u­mărul la intărire. și la ridicarea gospodăriei de stat. Cînd s-au infiin­tat primele bri­gazi pe principiu „5 oameni cu , tractoare la 500 de hectare“, tractoristul s-a bucurat­ Asta însemna că prin mecanizarea complexă se puteau obţine producţii mai ridicate la hectar si la un preţ de cost mai scăzut. ,a­şa s-a si in­­tîmplat. După un an, Nicolae Simi­on şi-a dat seama că volumul de lucrări realizate de el era mai mare decit toate lucrările, adunate la un loc, care trebuie să se facă, de pildă, pe 100 ha. cultivate cu porumb. S-a hotărit atunci să lu­creze singur 200 ha. Conducerea gospodăriei a fost de acord cu această iniţiativă. Astfel, in toam­na anului 1956 el a semănat 100 hectare cu grîu, iar in primăvara următoare — 100 hectare cu po­rumb. Toate lucrările — de la arat Si pină la recoltat — le-a făcut imngu­r. Rezulta­­ții ? De pe fiecare hectar cultivat cu pruit a obtinut 2.569 kg., iar la porumb — 3.960 kg. la ha. Totoda­­ta a redus cheltu­ielile planificate la fiecare hectar le griu cu 2.054 lei. iar la porumb cu 1.627 lei. Răsplata? Trac­toristul N­icolae Simion a cistigat in fiecare lună bani frumoşi, in anul 1957 a luat si un premiu de 18.000 lei pentru productiile obţi­nute peste plan si pentru economiile realizate. Nu în­­tîmplător atunci a fost decorat cu Medalia Muncii, î­n luna septem­brie 1957 a fost trimis 30 de zie la odihnă in tara prietenă — R.D Germană. El si-a construit si o casă frumoasă, in comuna sa na­tală. Lui Nicolae Simion ii va rămine in minte multă vreme consfătuirea de la Constanta din primăvara anu­lui trecut. Cu acel prilej a fost de­corat cu Ordinul Muncii, ceea ce a constituit pentru el un nou imbold in muncă. De la consfătuire s a reîntors la locul lui de muncă dornic de si mai mari realizări. In 1958 a avut mult de luptat cu seceta, dar a invins-o. Fiecare hectar de griu lucrat si în­grijit de el a dat 2.017 kg., iar la porumb a cules 2.700 kg. la hectar. Prețul de cost pe tona de grîu a fost redus cu 165 lei. Doritor să aflu cum își organizea­ză munca in perioada cea mai grea a muncilor agricole, l-am întrebat: — Ce te faci la vară, cînd ai de făcut in același timp secerișul gri­ului si prăsitul porumbului ? M-a privit zimbind si mi a răs­puns : — Am să fac ce am făcut si in anii trecuti trăsesc mai dinainte porumbul, in asa fel ca in vremea secerişului terenul să fie afinat si fără buruieni. Pentru aceste lucrări am toate maşinile de care am ne­voie. Cît priveşte seceratul, combi­na C-l isi face pe deplin datoria. Nicolae Simion obţine astfel de rezultate pentru că isi organizează bine munca si îngrijeste cum scrie la carte atît tractorul cit si maşinile agricole. Aceasta a făcut ca anul trecut tov. Simion să realizeze 1.500 de hantri fără să schimbe la tractor nici o singură piesă. Prin realizările sale, Nicolae Si­mion dovedeşte organizaţiei de bază că merită încrederea comuniş­tilor care l-au primit, nu de mult, in rindurile lor. T. MARIAN coresp. „Scînteii“ nicolae simion Cooperaţia şi rolul ei în contractarea şi achiziţionarea de produse agricole In dezvoltarea economică a ţării noastre, în intensificarea schimbului dintre oraş şi sat un rol de cea mai mare însemnătate îl au contractă­rile şi achiziţiile de produse agri­cole. Sistemul contractărilor şi a­­chiziţiilor împleteşte interese­le producătorilor agricoli cu cele generale ale statului, prezentînd avantaje reale pen­tru ambele părţi, încheind con­tracte cu unităţile de stat şi ale co­operaţiei de consum, producătorii ştiu că au un cumpărător sigur pen­tru produsele lor, că li se oferă în­semnate avantaje — preţuri stimu­lative, credite de producţie sau ar­vună fără nici un fel de dobîndă, pri­me de calitate, reduceri de impo­zite, precum şi înlesniri în a­­provizionarea cu materialele ne­cesare producţiei, cu seminţe, în­grăşăminte chimice etc. Avantaje şi mai însemnate se acordă unită­ţilor socialiste din agricultură, care sunt stimulate astfel în vînzarea că­tre stat a unor cantităţi sporite de cereale, floarea soarelui, legume şi alte produse agricole, ceea ce con­tribuie la întărirea lor economică şi la creşterea veniturilor băneşti ale membrilor lor. Odată cu extinderea contractări­lor şi achiziţiilor, cooperaţia de con­sum a căpătat un rol hotărîtor în valorificarea produselor agricole, ea fiind chemată să aducă o contribu­ţie mult mai mare decit pînă acum la constituirea fondului central al statului. In prezent, cooperaţiei de consum îi revine sarcina de a furniza, prin contractări şi achi­ziţii, aproape jumătate din cantita­tea de cereale şi floarea-soarelui prevăzută a fi realizată pe aceste căi, ea fiind in acelaşi timp unic contractant şi achizitor la cartofi de toamnă, plante medicinale, ouă şi principalul achizitor la păsări, miere şi alte produse. Datorită sprijinului primit din partea statului, a condiţiilor favora­bile ce i-au fost create pentru a-şi desfăşura activitatea, precum şi da­torită muncii membrilor săi, coope­raţia de consum a obţinut o seamă de succese. Valoarea mărfurilor des­făcute la sate a crescut de la 7 mi­liarde 200 milioane lei în anul 1954 la cca. 10 miliarde 632 milioane în anul 1958 In acelaşi timp, coopera­ţia a reuşit să achiziţioneze can­tităţi sporite de­ produse agricole. Volumul produselor agricole con­tractate şi achiziţionate anul trecut, de pildă, a fost de aproape trei ori mai mare decit cel din 1956. In cursul anului trecut s-au contractat peste 700.000 tone produse agricole, din care mai bine de 324.000 tone cereale şi floarea-soarelui. Una din formele de contractare care a căpătat o largă răspîndire în ultimii ani este aceea a asocierilor de producători pentru valorificarea în comun a cerealelor şi floarea­­soarelui. Această formă asigură pro­ducătorilor avantaje suplimentare faţă de cei ce contractează indivi­dual, iar statului cantităţi sporite de produse. In cursul anului trecut, cooperativele de consum au reali­zat, prin cele aproape 4000 asocieri, peste 70 la sută din cantitatea totală de cereale contractată. Experienţa ultimilor ani a dovedit că rezultate bune se pot obţine nu­mai atunci cînd se desfăşoară o muncă politică bine organizată, cînd masa cooperatorilor este a­­trasă la îndeplinirea sarcinilor, cînd operaţiunea de încheiere a contractelor începe din timp, încă înainte de campania însăminţări­­lor. Ţinînd seama de aceasta, co­operativele au început să încheie contracte pentru producţia anului 1959 încă din toamna trecută. In desfăşurarea acestei acţiuni s-au obţinut unele rezultate poziti­ve. Cooperativele din raionul Că­rei, de pildă, popularizînd avantaje­le contractărilor în adunări săteşti, în consfătuiri cu ţăranii muncitori pe circumscripţii, prin afişe, presă şi conferinţe la căminele culturale, au contractat pînă la 26 ianuarie a. c. 801 tone cereale şi floa­rea-soarelui. Uniunile raionale Jim­­bolia, Filiaşi şi altele au rea­lizat pînă la finele lunii ia­nuarie 1959 cantităţile minime de cereale prevăzute a fi contractate. La fel, cooperativele Plescuţa din raionul Adjud, Corcova din raionul Strehaia şi altele. Cooperativa Dra­galina din regiunea Bucureşti a contractat anul acesta o cantitate de floarea-soarelui de patru ori mai mare decît cea realizată anul tre­cut. Cu toate acestea, rezultatele ob­ţinute pînă în prezent nu sînt co­respunzătoare nu numai posibili­tăţilor organizatorice ale cooperaţiei de consum, dar nici posibilităţilor crescute ale ţărănimii muncitoare. Aşa cum s-a arătat în salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Mi­niştri adus Congresului al III- lea al Cooperaţiei de Consum de către tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej, mulţi conducători de coopera­tive n-au înţeles pe deplin că îm­bunătăţirea întregii activităţi de­pinde într-o măsură hotărîtoare de participarea activă a maselor de cooperatori la toate treburile coo­perativelor, de ridicarea continuă a conştiinţei politice a ţărănimii muncitoare. Datorită acestor tip FRANCISC ŢAPOŞ vicepreşedinte al Centrocoop (Continuare In pag. II-a, col. 6-7) TINERETUL participă la acţiunea de împăduriri IAŞI (coresp. „Scînteii“). - în cursul anilor 1959—1960, organele silvice din cadrul Direcţiei regio­nale silvice Iaşi au sarcina, între al­tele, să planteze 4.500 ha. terenuri degradate şi să organizeze perdele de protecţie în multe gospodării de stat şi gospodării colective. In ca­drul acestei acţiuni, direcţia silvică, în colaborare cu organele şi orga­nizaţiile U.T.M., a luat măsuri ca ti­neretul şi colectivele organelor sil­vice să adune cantitatea de 10.000 kg. seminţe de salcim, glădice şi sofora (salcîm japonez). Prin mun­că voluntară s-au şi adunat peste o jumătate de vagon de seminţe rea­­lizîndu-sa economii în valoare de 50.000 lei. In fruntea acţiunii de strîngere a seminţelor de salcîm se află elevii şi tinerii din oraşul şi raionul Vaslui. Realizări ale constructorilor navali GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ Pe una din cele mai mari cale de lansare a vaselor de la Şantierul naval din Galaţi se montează car­goul de 4.500 tone. Este cel mai mare vas proiectat şi cons­truit pînă acum pe acest şantier. Constructorii depun mult suflet pen­tru terminarea acestuia la termen. Opt raioane şi cele 14 componente au şi fost montate. Odată cu asam­blarea raioanelor au fost terminate şi lucrările la bordaje şi punţile de legătură intermediare şi superioare. Acum, sudorii Gheorghe Macovei, Radu Mihai, Ion Ioniţă şi ceilalţi constructori de vase, sub conducerea maistrului Gheorghe Anghel, pregă­tesc montarea raioanelor 3 cu 4 şi 11 cu 12. Pină la 1 Mai, ei vor putea să termine vasul pentru a-l lansa la apă. -----0*0-----­ Ansamblul artistic al femeilor gospodine din Constanţa CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). In curînd se împlinesc 5 ani de la înfiinţarea ansamblului artistic al femeilor gospodine din oraşul Con­stanţa. Pe atunci ansamblul număra doar 30—40 femei, iar astăzi corul şi echipa de dansuri a ansamblului cuprind un număr de 70 gospodine, soţii de muncitori, tehnicieni, func­ţionari, intelectuali. In cei 5 ani de activitate corul şi echipa de dansuri au prezentat un număr de circa 100 de spectacole in staţiunile balneo-climaterice de pe litoral, în oraşul Constanţa şi în alte localităţi din regiune. Exemplul ansamblului artistic al femeilor gospodine din ora­şul Constanţa s-a extins, în regiune luînd fiinţă un număr de 23 echipe artistice ale gospodinelor la Cerna­vodă, Tulcea, Feteşti, Medgidia, Băneasa, în comunele Mihai Vi­­teazu, Făcăeni, Cogealac, Ostrov, Sudiţi. Din cadrul formaţiilor de dansuri şi al corului ansamblului artistic al femeilor din oraşul Constanţa s-au evidenţiat în mod deosebit tovară­şele Elena Mateescu, Janeta Avra­­mescu, Aneta Aftenie, Frusina Nico­­lau, Aurelia Obaciu, Tinea Grigore, Aurica Filipescu, Niculina Dumi­­trescu și altele. Monumente ale naturii bănăţene TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­­ Excursioniştii veniţi pe plaiurile bănăţene admiră cu mult interes nu numai muzeul regional ..Banatul", adăpostit în străvechiul castel al huniazilor, sau rămăşiţele istoricelor cetăţi ale Timişoarei şi Aradului, ci şi o serie de monumente minu­nate ale naturii, precum şi o serie de specii rare de copaci şi vietăţi. La Domogled, lingă Băile Her­­culane, de pildă, într-o rezerva­ţie de 900 ha, sunt îngrijite rarităţi ca : pinul în formă de umbrelă, alu­nul turcesc, păduri seculare de fag, apoi animale ca scorpionul, vipera cu corn, precum şi gigantica cheie erozion­ală „Prolaz“. O privelişte unică oferă şi casca­dele de la Beuşniţa, precum şi re­zervaţia „Cazanele Dunării“. Cu multă grijă se ocrotesc în comuna Satchinez rare exemplare ornitolo­gice ca egreta mică, stricul galben, stîrcul roşu, stîrcul de noapte şi al­tele. Printre monumentele naturii bănăţene se numără şi uriaşul ste­jar de la Duboz, precum şi cei opt stejari seculari de la Banloc. La întreprinderea „Flamura Roşie“ din Capitală se lucrează contex­turi din mătase artificială şi din fire poliamidice. Anul acesta vor fi introduse în pro­ducţie peste 30 modele noi. Iată în fotografie pe maistrul Păun Gherman din sec­ţia preparaţie dis­­cutînd cu urzitorul Nicolae Ceacloş despre posibilită­ţile de îmbună­tăţire a urzelii din fire poliamidice.

Next