Scînteia, aprilie 1959 (Anul 28, nr. 4487-4512)
1959-04-01 / nr. 4487
Pag.2 La fabrica „Partizanul"-Bacău Economiile pot fi mai însemnate. Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“ din Bacău este o întreprindere cu o veche tradiţie, cu muncitori şi tehnicieni harnici şi pricepuţi. In decursul anilor, colectivul fabricii, în frunte cu comuniştii, a obţinut importante rezultate în lupta pentru creşterea necontenită a productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. Anul trecut, muncitorii şi tehnicienii de aici au realizat o economie de 34.000 kg. piei crude, 4.247 m.p. piele, 2.175 kg. talpă şi alte materiale, a căror valoare s-a ridicat la aproape 500.000 lei. Insusindu-și sarcinile puse de plenara din noiembrie a C.C. al P.M.R. colectivul întreprinderii — urmînd exemplul celor 8 întreprinderi din Capitală — s-a angajat să realizeze economii suplimentare în valoare de aproape 200.000 lei. După un studiu întocmit reiese că în 1959 se pot economisi, prin reducerea consumurilor specifice, 2.500 m.p. piele, 3.000 kg. talpă etc. La piele, economia principală se va realiza printr-o mai bună combinare a tiparelor. CÎND COLECTIVUL PARTICIPA LA REZOLVAREA PROBLEMELOR PRODUCŢIEI In consfătuirile de producţie care au avut loc, mulţi muncitori şi tehnicieni au venit cu propuneri preţioase privind reducerea consumurilor specifice. Maistrul Alexandru Olaru a propus ca priza impregnată pentru bombeuri să fie folosită mai raţional, prin reducerea părţilor laterale cu cîţiva centimetri. Propunerea lui a fost găsită bună. S-a trecut imediat la modificarea cuţitelor Valoarea economiilor ce se vor realiza la pînză în 1959 în urma aplicării acestei inovaţii, se va ridica la 178.000 lei. Pînă de curind se pierdeau însemnate cantităţi de tanin prin precipitarea cu sărurile de calciu din apa industrială (care are o duritate ridicată). Tehnicianul Gustav Clemer a propus să se înlocuiască apa industrială la dizolvarea extractelor tarite cu apă de condens, ce rezultă din bateriile de la instalaţiile de uscare. In acest fel se vor realiza în cursul anului economii de 4.500 kg. tanin. Economii însemnate se vor realiza şi la materialele auxiliare. Prin măsurile luate de la începutul anului de conducerea întreprinderii şi prin activitatea entuziastă a muncitorilor şi a tehnicienilor, consumurile specifice planificate — deşi mai mici decit cele din anul trecut — au fost reduse. De pildă, consumul de piele pentru o pereche de bocanci a fost micşorat cu 0,15 dm.p. La o pereche de bocanci s-a consumat cu 0,15 kg. mai puţină talpă, iar la o sută de kg. de piele crupon finit s-a întrebuinţat cu 1,36 kg. mai puţin tanin. Toate acestea au dus la realizarea unei economii, în perioada care s-a scurs de la începutul anului, de 447 m.p. piele şi 2.093 kg. talpă. Aceasta este o realizare însemnată a colectivului Întreprinderii dacă ţinem seama de faptul că nici în anul trecut, nici în ceilalţi ani, consumurile specifice la piele şi talpă n-au fost respectate în fiecare lună. Faptele au dovedit că scepticismul, neîncrederea şi teama unor cadre de conducere că noile consumuri specifice nu vor putea fi realizate au fost neîntemeiate. REZERVE INCA NEFOLOSITE Dacă se face o analiză mai profundă asupra desfăşurării muncii în întreprindere în această perioadă reiese că realizările obţinute puteau fi şi mai mari. Să luăm doar cîteva exemple. In sectorul mineral, în luna ianuarie, s-a depăşit consumul specific planificat cu 400 kg. piele crudă. Cauzele? Prima şi cea mai importantă este că sectorul nu a fost aprovizionat cu un număr suficient de rame de şpănuit. Alt exemplu. Dacă analizăm felul cum a fost realizat planul secţiei de croit pe luna ianuarie, şi pe primele două decade ale lunii februarie, reiese că s-a realizat o economie de 447 m.p. piele. Totuși, în această perioadă, un număr de 16 muncitori au realizat consumuri mai mari decit cele planificate, totalizînd o pierdere de peste 40 m.p. piele. Dar nu numai atît. Dacă comparăm realizările celor trei brigăzi care lucrează aici rezultă următoarele economii pe muncitor : brigada tineretului 7,25 m.p., brigada de femei 2,50 m.p., iar brigada a 3-a 1,78 m.p. Rezulta tele obţinute de brigada tineretului — care singură a realizat 75 la sută din totalul economiilor pe secţie — dovedesc că se poate lucra cu consumuri specifice şi mai mici, atunci cind munca este temeinic organizată. Dacă şi celelalte două brigăzi ar fi realizat pe cap de muncitor aceleaşi consumuri specifice ca şi brigada de tineret, ar fi rezultat o economie în plus de încă 120 m.p. piele. EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR SA FIE LARG RASPINDITA ! Iniţiativele valoroase ale muncitorilor şi tehnicienilor, succesele obţinute de numeroşi fruntaşi în producţie arată că la fabrica „Partizanul“ există încă mari rezerve de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale. Aceste rezerve ar putea fi descoperite şi valorificate pe scară mult mai largă dacă biroul organizaţiei de bază s-ar preocupa în mod stăruitor de răspîndirea experienţei înaintate, incit nu un număr redus, ci toţi muncitorii să lucreze cu consumuri specifice reduse. Cit de util ar fi fost de pildă ca biroul organizaţiei de bază să se fi interesat de metodele prin care cei 16 muncitori au realizat consumuri de piele mai mari decit cele planificate şi să fi luat apoi măsuri concrete, cum ar fi organizarea de convorbiri ale agitatorilor, discutarea cu cei care n-au realizat consumurile specifice, folosirea gazetei de perete etc. pentru a asigura însuşirea metodelor înaintate de către toţi muncitorii ! Şi în secţia bhtuit s-ar fi putut înlătura risipa de aţă, clei şi mai ales de capse, dacă biroul organizaţiei de bază s-ar fi preocupat de această problemă. Biroul organizaţiei de bază nu îndrumă nici comitetul de întreprindere să acorde atenţie generalizării experienţei fruntaşilor, metodelor de muncă ale acestora. In secţia croit sunt numeroşi muncitori care au rezultate bune în reducerea consumurilor specifice. Dar de mult timp comitetul de întreprindere n-a mai organizat un schimb de experienţă sau o demonstraţie practică în cadrul căreia muncitori fruntaşi, ca Ion Stafie, Ion Zăhărescu etc., să ajute in mod practic pe muncitorii care depăşesc consumurile specifice, arâtîndu-le cum să-şi organizeze mai bine munca, cum să combine tiparele şi altele. Prin intensificarea muncii politice de masă şi generalizarea experienţei înaintate, colectivul fabricii va putea să dobîndească rezultate din ce în ce mai bune în lupta pentru reducerea consumurilor specifice, pentru realizarea de economii cit mai mari în producţie. N. MOCANU La Industria Bumbacului A din Capitală s-a dat de curînd în folosinţă o cantină. In fotografia din stingă un aspect al cantinei în timpul mesei. Tot pentru colectivul acestei fabrici s-a pus la dispoziţie un nou cămin pentru copii, pe care micii „beneficiari“ l-au şi luat în folosinţă (fotografia din dreapta. La noile construcţii o contribuţie însemnată au adus tinerii, prin efectuarea unui mare număr de ore de muncă voluntară. (Foto M. Cioc) La fabrica de medicamente „Fiola“ Colectivul fabricii de medicamente „Fiola“ a obţinut economii însemnate prin scăderea procentului de pierderi la fiolei pierderi rezultate în urma multiplelor manipulări. Micșorarea pierderilor s-a realizat în bună parte prin introducerea unei benzi rulante. ★ In cadrul cabinetului tehnic se face în prezent experimentarea unui nou sistem de filtrare cu circuit închis, printr-o baterie cu zece filtre, a soluțiilor injectabile care urmează ar fi înfiorate. în acest fel timpul de filtrare se reduce de zece ori. ★ In cadrul fabricii s-a luat iniţiativa specializării muncitorilor la mai multe operaţii, spre a putea fi folosiţi la diferite faze ale proceselor de fabricaţie. In prezent există în fabrică 4 brigăzi de calitate, compuse în mare parte din elemente tinere şi fruntaşi în producţie; acestea fac demonstraţii practice la locul de muncă, pentru a împărtăşi din experienţa lor. Regiunea Oradea Şedinţa de lucru a grupului de deputaţi in Marea Adunare Naţională ORADEA (coresp. „Scînteii“). In cursul zilei de luni, la Sfatul popular regional Oradea a avut loc o şedinţă de lucru a grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Oradea. Cu acest prilej deputaţii au discutat despre succesele obţinute în munkea de transformare socialistă a agriculturii, despre stadiul desfăşurării lucrărilor agricole de primăvară, despre unele probleme de construcţii şi de drumuri. Mai mulţi deputaţi, printre care Victor Bolojan, Leontin Chiş, Floruţău Moise şi alţii au arătat că în ultimul timp s-au obţinut succese remarcabile în dezvoltarea şi consolidarea sectorului socialist al agriculturii. Numeroşi ţărani muncitori din regiune au cerut să fie primiţi în gospodăriile colective şi întovărăşiri, raionul Criş fiind în întregime cooperativizat. Deputaţii Gheorghe Goma, Emeric Szabó şi Teodor Maghiar au prezentat apoi informări despre activitatea desfăşurată de ei. In încheiere a luat cuvîntul tov. Victor Bolojan, care a vorbit despre sarcinile ce stau în faţa deputaţilor pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi a celorlalte hotărîri ale partidului şi guvernului. Oameni ai zilelor noastre Instructorul ter Cele cîteva aspecte din munca tov. Ion Marin, instructor teritorial al Comitetului raional de partid Cricov, le-am notat așa cum mi le-au povestit oamenii din comună. Lui Mihai Vasile, preşedintele gospodăriei colective din Ciorani, îi place să vorbească tuturor cu lux de amănunte despre felul cum s-a dezvoltat sectorul zootehnic, cum au obţinut colectiviştii anul trecut recolte bune de griu si porumb, cite construcţii noi s-au ridicat. Cînd a poposit acum vreo 9 luni pentru prima oară in Ciorani, nici Ion Marin n-a putut scăpa de „propaganda“ preşedintelui. In definitiv este meritul lui că e bun gospodar, însă e mai mult meritul colectiviştilor care au muncit pentru înfăptuirea realizărilor cu care se mindresc acum. Nu pricepea însă Ion Marin de ce Petre Trăgaciu, locţiitorul secretarului organizaţiei de bază, în loc să se ocupe mai mult de munca cu oamenii ii dădea zor tot cu realizările. — Tovarăşe instructor, să vezi grajdurile, saivanele, padocurile... Au umblat odată toată ziulica. Ion Marin dorea să-i cunoască pe membrii şi candidaţii de partid din gospodăria agricolă colectivă si i-a spus-o si lui Trăgaciu. Acesta insă pe unde au trecut, deşi au intîlnit zeci de colectivişti, nu i-a prezentat nici un membru sau candidat de partid. De ce oare ? Abia după vreo cîteva zile după ce a stat de vorbă mai pe îndelete cu mai multi membrii de partid, s-a lămurit. Concluzia — tovarăşii din biroul organizaţiei de bază munceau sector şi in plus le plăcea să se laude, nu vedeau că în activitatea organizaţiei de bază erau unele lipsuri. Adunările generale, trecute in planul de muncă, nu se fineau regulat, nu dezbăteau întotdeauna problemele principale. Numărul candidaţilor de partid primiţi dintre colectivişti era mic, nu toţi membrii şi candidaţii de partid aveau sarcini. Instructorul teritorial de partid şi-a dat seama că între membrii biroului organizaţiei de bază şi masa membrilor şi candidaţilor de partid lipsea acea sudură trainică care impinge lucrurile spre mai bine. Petre Trăgaciu, om inimos de altfel, nu reuşise să antreneze biroul la o muncă vie cu oamenii, în mijlocul lor, pentru a le cunoaşte părerile şi a rezolva problemele împreună cu ei. Nici critica nu era ţinută la prea mare înălţime. Unii membri de partid renunţaseră să mai critice, iar alţii să-i mai simtă ascuţişul. Cam asta era situaţia şi să recunoaştem, de loc trandafirie. Abia după alegerile din organizaţia de bază s-a îmbunătăţit munca. Ion Marin a stat zile în şir, săptămîni împreună cu noul secretar al organizaţiei de bază, ajutîndu-l să organizeze munca. Mai întîi s-au ocupat de întărirea organizaţiei de bază prin primirea candidaţilor de partid: Gurina Manolache, Stoica D. Niculae, Vlad Mihalache ale căror dosare, deşi complectate, nu fuseseră puse în discuţie. .Tovarăşei Elena Vîlcu, fruntaşă a recoltelor bogate, membrii de partid din gospodărie, finind seama de meritele ei deosebite în muncă, au hotarit, potrivit prevederilor statutului, să-i reducă stagiul de candidatură, primind-o in rîndurile membrilor de partid. Toţi membrii şi candidaţii de partid din gospodărie au fost încadraţi in învătâmintul de partid. Propagandist a fost ales un tovarăş inimos, care se ocupă de fiecare cursant în parte; la cercul lui de învăţămînt prezenta a fost mereu peste 90 la sută. Ion Marin l-a ajutat pe propagandist şi participă cu regularitate la cercul de studiu din gospodărie, atît la predări cît şi la seminari. Acum şi despre munca agitatorilor se pot spune lucruri bune. Secretarul organizaţiei de bază ii instruieşte din două in două săptămîni. Ei au dus o rodnică muncă de lămurire în rîndurile ţăranilor muncitori în legătură cu avarntajele agriculturii socialiste, convingînd in ultimul timp aproape 100 de noi familii să se înscrie în colectivă. Într-o după-amiază a venit la sediul comitetului de partid Sandu Dumitru, secretarul organizaţiei de bază de la întovărăşirea ,, Mai“ — Astă seară, începu el, trebuie să instruiesc agitatorii. S-a ridicat o problemă pe care agitatorii vor s-o cunoască■ Au scris ziarele că un nou stat african şi-a căpătat independenţa. Tovarăşe Marin, vino dumneata şi explică-le... Şi le-a vorbit în seara aceea Ion Marin agitatorilor despre lupta pentru independenţă a popoarelor africane, documentat şi clar, pe înţelesul fiecăruia. N-a fost prima oară cînd se întilnea cu agitatorii într-o discuţie pe probleme internaţionale. De altfel, trebuie spus că sala căminului este întotdeauna plină cînd ţine el cite o conferinţă. De cind e în comună nu scapă nici un prilej pentru a discuta cu membrii şi candidaţii de partid cele mai importante probleme legate de politica internă şi externă a partidului şi guvernului nostru... Pe la mijlocul lui decembrie au discutat documentele plenarei C.C. al P.M.R din noiembrie anul trecut. De curind, Ion Marin a organizat studierea în organizaţiile de bază din S.M.T., G.A.C., întovărăşiri şi comună, a documentelor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. Oamenii din Ciorani îi stimează. Ei îl apreciază mult şi pentru cunoştinţele lui multilaterale, pentru pregătirea lui. Păi cum ar putea fi altfel un instructor al comitetului raional de partid ? Mulţi şi-au pus chiar întrebarea: cînd mai are omul acesta vreme să citească ? Atunci cînd nu-l găseşti la gospodăria colectivă este la una din întovărăşirile agricole, ori la G.A.S. sau la S.M.T. Elena Simion, bibliotecara comunei, şi-a pus şi ea această întrebare. Insă, mai mult decit oricare din comună a primit un răspuns concret. Cum ? Cînd a vizitat Ion Marin biblioteca comunei, numai vreo 300 de cititori luau In mod regulat cărfi de la bibliotecă. — Putini cititori, tovarășă Simion, la atltea mii de volume... Fata negricioasă, subţirică, a ridicat din umeri. — Hai, dă-mi și mie „Pămînt și oameni“ să mai crească numărul cititorilor cu încă unul... Cînd Ion Marin i-a adus-o înapoi a stat de vorbă mai pe îndelete cu bibliotecara. — Cartea asta s-o citeşti și dumneata. Este aici un personaj care-ţi seamănă, e vorba de o bibliotecară. Poate organizăm și noi munca așa... cum scrie la carte. — Zău ? Cind a venit din nou, bibliotecara l-a primit zîmbind. — Am citit-o, tovarășe Marin. — Și cum i s-a părut ? Au discutat apoi amănunțit întocmind un adevărat „plan de bătaie", pentru a face să crească numărul cititorilor. Dacă cineva o întreabă acum pe bibliotecara Elena Simion care e numărul cititorilor, răspunde: — Am acum 900 de cititori, mi-am îmbunătăţit şi eu activitatea... Cele povestite le-am ales la intîmplare, pentru că fie în acţiunea de mobilizare a organizaţiei U.T.M. — astă toamnă — pentru construirea canalului lung de 1.500 metri din comuna Bărăitaru, fie în organizarea activităţii culturale pe timpul iernii, fie in îndrumarea comitetului de femei, tov. Ion Marin îşi îndeplineşte sarcinile simplu, ca un bun prieten şi sfătuitor al membrilor de partid şi al celorlalţi ţărani muncitori. Acum, după ce l-am cunoscut, aşa cum îl ştiu şi oamenii din Ciorani, modest şi entuziast, Ion Marin îmi stăruie un minte pentru că i-am urmărit îndelung activitatea. Este exigent faţă de secretarii organizaţiilor de bază cînd trebuie îndeplinite sarcinile primite din partea comitetului raional de partid. Uneori se necăjea fiind nevoit să vorbească mai „tare" cu vreunul, îşi făcea reproşuri şi un timp rămînea încruntat, supărat mai degrabă pe propriile sale metode. Apoi împreună cu cel criticat căuta soluţii practice de înlăturare a vreunei piedici ivite în muncă. Marea lui pasiune (nedeclarată) este să descopere fiecărui om calităţile şi înclinaţiile... „Ar trebui s-o cunoşti pe Ioniţă Ioana, să vezi exemplu de agitatoare" imi spunea. Despre toţi membrii şi candidaţii de partid din Ciorani are Ion Marin de spus cite ceva- Despre el, mai puţin. „Eu sunt activist — spune el. Datoria noastră este să îndeplinim sarcinile partidului, să înlăturăm greutăţile, şi să-i învăţăm şi pe membrii şi candidaţii de partid ,să facă la fel"... Cuvintele lui sunt pătrunse de disciplina activistuluicare îşi îndeplineşte cu abnegaţie sarcinile încredinţate de partid. De altfel, despre Ion Marin vorbesc faptele și oamenii care-l înconjoară. CRISTEA MANTII MIXTIV DE VORBĂ CU CORESPONDENŢII VOLNTARI Nicolae Brincuş, lăcătuş, Combinatul Metalurgic Reşiţa: Intr-una din recentele dvs. acrisori ne cereţi informaţii despre posturile de corespondenţi voluntari fi va exprimaţi dorinţa de a se înfiinţa unul fi în Combinatul metalurgic Reşiţa. Cîteva posturi de corespondenţi voluntari au fost înfiinţate de redacţia noastră, cu cîteva luni în urmă, în unele uzine mari din Capitală şi din Ploeşti. Grupînd muncitori, tehnicieni, ingineri fruntaşi în producţie, oameni cu o bogată activitate obştească, ele constituie un preţios ajutor în munca redacţiei noastre, a organizaţiilor de partid şi a conducerilor de întreprinderi. Aceste colective popularizează succesele înfăptuite zilnic în întreprinderile în care lucrează, scot la iveala cu tot curajul lipsurile. In scurt timp, dorinţa dvs. va deveni realitate , redacţia noastră va înfiinţa fi la Reşiţa un post de corespondenţi voluntari. Gheorghe Duţu, muncitor la „Steaua Roşie“-Brăila: Dvs. aţi scris ziarului local „Viaţa Nouă" o corespondenţă cu privire la unele lipsuri pe care le-aţi observat în desfăşurarea învăţămîntului de partid în întreprinderea unde lucraţi. Scrisoarea, după cum ne anunţaţi, a fost publicată în ziar. Tovarăşul secretar al organizaţiei de partid din care faceţi parte v-a reproşat că nu i-aţi adus mai întîi dineului la cunoştinţă cele observate şi aţi făcut ca deficienţele sa fie date în vileag prin presa locală. lO--------------- -----Dacă aşa stau lucrurile, tovarăşul secretar nu are o părere justă despre critica adusă prin presa de partid şi despre importanţa muncii desfăşurate de corespondenţii voluntari. Intre redacţia ziarului şi corespondenţii voluntari nu trebuie să se interpună nimeni. Aşteptam în continuare veşti de la dvs. Bracs Maria, colectivistă, comuna Reci, raionul Sfintu Gheorghe. Ne-a bucurat ştirea pe care ne-aţi dat-o, că in ultimul timp, numărul colectiviştilor a crescut cu încă 40 familii, iar în întovărăşirea agricola din comună s-au înscris 158 familii. Acesta este un eveniment important din viaţa comunei. Vă sfătuim să scrieţi redacţiei despre felul cum s-a dezvoltat gospodăria agricolă colectivă din care faceţi parte, în ultimii ani, să arătaţi înspre ce ramuri de activitate şi-au îndreptat atenţia colectiviştii din comuna Reci. Au înfiinţat ferme de animale ? Cultivă sfeclă de zahăr, legume etc. ? E bine să ne arătaţi dacă în comuna dvs. s-a desfăşurat o munca politică susţinuta pentru popularizarea succeselor gospodăriei agricole colective. Totodată, aşteptăm veşti despre muncile agricole de primăvară. Constantin Sălceanu, învăţător, comuna Grojdibodu, raionul Corabia: Am primit de curînd scrisoarea dvs. intitulată „Activitatea cultural-educativă dă rezultate". Dat fiind însemnătatea temei pe care o trataţi, am vrut să publicam scrisoarea aceasta. N-am putut însă, deoarece nu cuprinde date suficient de concrete. Din analiza pe care o faceţi asupra activităţii culturale a cadrelor didactice din raion nu reies obiectivele ei centrale, nici rezultatele obţinute pînă acum. Amintiţi mai multe forme ale activităţii culturale de masa (cercuri de citit, cursuri agrotehnice, etc.) dar nu arătaţi concret în ce constă activitatea ce se desfăşoară în cadrul acestora, cine participă la manifetante culturale ce se organizează. Va rutăm să ne mai scrieţi şi despre felul cum se desfăşoară acţiunea de construire a noilor localuri de şcoli în comuna, sub toate aspectele pe care le prezintă această problemă (proiectare, contribuţia voluntara, greutăţi care se ivesc, aprovizionarea cu materiale de construcție, gospodărirea acestora, desfășurarea lucrărilor de construcție). Nr. 448? 150 de ani de la naşterea lui N. V. Gogol Un maestru al realismului despre realism în literatură Vorbind despre uriaşa influenţe exercitată de N. V. Gogol asupra întregii dezvoltări a literaturii realiste ruse, Dostoievski spunea: „Noi toti am ieşit din „Mantaua“ lui Gogol“. In operele sale, Gogol, a zugrăvit cu o veridicitate tulburătoare societatea timpurilor sale. Romanul „Suflete moarte“ e o călătorie tragicomică prin Rusia iobagă, stoarsă şi chinuită de moşieri ca Manilov, Sobakievici sau Pliuşkin, de afacerişti ca Cicikov. Celebra comedie „Revizorul“ este o satiră necruţătoare la adresa birocraţiei ţariste, a corupţiei şi nedreptăţii strigătoare la cei care domneau în toate guberniile „pravoslavnicei Rusii“. In „Povestirile din Petersburg“, N. V. Gogol dezvăluie în culori tari contrastul dintre desfrâul „societăţii înalte“ petersburgheze şi viaţa de mizerie a păturilor de jos, a oamenilor simpli. Strîns legat de poporul său, Gogol a scris „Serile în cătunul de lîngă Dikanka“ — suită de povestiri pline de romantism, inspirate din folclor, din basme şi obiceiuri populare — iar în Taras Bulba“ a evocat tăria şi eroismul poporului, setea acestuia de libertate, hotărîrea de luptă contra asupritorilor. Spre sfîrşitul vieţii, Gogol a avut însă o perioadă în care s-a rupt de viaţa poporului şi a publicat o carte retrogradă, falsă. Belinski i-a scris atunci, îndurerat: „Cînd omul se lasă prins in mrejele minciunii, îl părăseşte şi mintea şi talentul“. Gogol a rămas, în literatura universală, unul dintre exemplele cele mai elocvente ale legăturii care există între forţa artistică a unui scriitor şi atitudinea sa faţă de adevărurile cele mai înaintate ale epocii sale. Nuvela „Mantaua“ este povestirea dramei pe care o trăieşte micul funcţionar Acachi Acachievici, un om sărac, umilit şi limitat, strivit de atotputernicia „personajelor marcante“ ale birocraţiei ţariste. Şi iată că din „Mantaua“ lui Gogol a ieşit vasta galerie a oamenilor sărmani şi obidiţi ai lui Dostoievski, galeria „oamenilor de prisos“, a „oamenilor din cutie“ pe care-i întîlnim la Turgheniev sau Cehov, protestul tăios împotriva despotismului şi iobăgiei, ce se desprinde din opera lui Tolstoi şi a tuturor marilor scriitori ruşi din a doua jumătate a secolului trecut. Ca un adevărat realist, Gogol nu a văzut numai laturile întunecate ale vieţii şi nu s-a limitat la ele ; in operele sale întîlnim şi pagini avîntate şi pline de încredere în viitorul luminos pe care poporul rus, cu marile sale calităţi, avea să şi-l făurească răsturnînd autocraţia ţaristă. Nepieritoarele creaţii ale lui Gogol sînt foarte preţuite de publicul nostru cititor. Cu un interes deosebit a fost primită ediţia de „Opere“ în şase volume, editată în Ultimii ani de „Cartea rusă“. Volumul VI, apărut recent, cuprinde articole şi scrisori alese, din care se desprind puternic concepţiile estetice realiste ale marelui scriitor rus. Multe dintre ideile şi părerile pe care le întîlnim aici şi-au verificat justeţea şi conţin învăţăminte cu o valoare durabilă. „Sînt vreo cinci ani — scria Gogol într-un articol din 1835—1836 — de cînd melodramele şi vodevilurile au pus stăpînire pe teatrele din întreaga lume. Ce maimuţăreală !".„ Iar mai departe (în atenţia acelor directori de teatre care mai tînjesc şi azi după un repertoriu dulceag, siropos): „O, Moliere, marele Möliere! Tu, care ai dezvăluit cu atîta amploare caracterele eroilor tăi, care ai urmărit în adîncime toate păcatele lor; tu, severule Lessing, cel prudent, şi tu, nobilule şi înflăcăratule Schiller, care ai înfăţişat intr-o lumină atît de poetică demnitatea omului ! Priviţi ce se petrece în urma voastră, pe scena modernă, priviţi ce monstru ciudat s-a strecurat printre noi sub forma melodramei! Dar unde este viaţa noastră ? Unde suntem noi cu toate pasiunile şi ciudăţeniile zilelor noastre? De-am vedea viaţa reflectată cît de cît în melodrama noastră! Dar melodrama noastră minte în modul cel mai neruşinat... Este un fenomen de neînţeles : ceea ce ne înconjoară mereu, ceea ce e nedespărţit de noi, ceea ce se petrece la tot pasul poate fi observat numai de un talent profund, mare, neobişnuit. Dar ceea ce se întîmplă rar ceea ce constituie o excepţie, ceea ce ne izbeşte prin urîţenia sa, prin lipsa de armonie in mijlocul armoniei, toate acestea alcătuiesc mirajul de care se agaţă cu ambele mîini mediocritatea. Şi iată că pentru un talent profund viaţa curge în toată plenitudinea ei, armonioasă, curată ca o oglindă, refiectînd la fel de limpede atit culorile întunecate, cît şi cele luminoase. Pentru artistul mediocru ea se scurge ca un vai tulbure şi murdar, care nu oglindeşte nici ceea ce este senin, nici ceea ce este întunecat". „Ciudăţeniile au devenit obiectul dramei actuale. Totul este să relatezi o întîmplare neapărat nouă, izbitoare, neaparat ciudată, nemaiauzită şi nemaivăzută pînă atunci... efecte, veşnic efecte şi nici un personaj care să trezească simpatie! N-am văzut încă in zilele noastre un spectator părăsind teatrul emoţionat, cu lacrimi în ochi... Dacă ar fi să adunăm toate melodramele jucate în vremurile noastre, s-ar putea crede că ne aflăm intr-un muzeu anatomic, în care au fost colecţionate toate monstruozităţile şi greşelile naturii, sau mai bine că avem în faţă un calendar, în care au fost notate, cu nepăsarea obişnuită acestor publicaţii, toate evenimentele ciudate şi în care în dreptul fiecărei date scrie: astăzi s-a întîmplat în cutare loc cutare excrocherie; astăzi s-au tăiat capetele cutăror bandiţi şi incendiatori; cutare meşteşugar şi-a înjungheat nevasta... şi alte lucruri asemănătoare, imi închipui cît de uluit va fi acel urmaş al nostru căruia îi va veni în minte să descopere societatea noastră in aceste melodrame... ...Situaţia actorilor ruşi e jalnică. In faţa lor freamătă şi clocoteşte o lume reală, plină de viaţă şi cînd colo li se dau sa joace rolurile unor personaje pe care nu le-au văzut niciodată. Ce să facă ei cu aceşti eroi ciudaţi, care nu sînt nici francezi, nici nemţi, ci numai nişte oameni de pe altă lume“ (oameni „în genere“, ar spune moderniştii secolului XX) „fără vreo pasiune bine definită şi fără o fizionomie deosebită? Unde sunt rolurile acelea in care să-şi arate puterile ? Cum să-şi dezvăluie talentul ?... ...Ar fi timpul să se ştie „că poate fi folositoare numai o zugrăvire exactă a caracterelor, nu în trăsăturile generale... ci în forma lor naţională, care ne uimeşte prin asemănarea cu viaţa, într-atît incit să spunem : „Da, mi se pare că e un om pe care-l cunosc“. Noi am făcut din teatru o jucărie de felul zurgălăilor cu care incintăm copiii, uitind că el este o tribună de la care se ţine unei mulţimi întregi dintr-o dată, o lecţie vie, de la care, în strălucirea solemnă a luminilor, în acompaniamentul muzicii şi in rîsul tuturor este înfăţişat un viciu omenesc, bine cunoscut, dar la adăpost de ochii lumii, sau, în simpatia generală, tainic consimţită, este înfăţişată o virtute inaită, la fel de bine cunoscută, dar care cu modestie se ascunde sfioasă din calea oamenilor". Gogol însuşi a făcut din romanele, nuvelele şi piesele sale o astfel de tribună de la care se ţine, unei mulţimi întregi, o lecţie vie... M. POP ---------------0*0-------------- Veşti din Gheorghieni Din realizările muncitorilor forestieri Muncitorii forestieri de la U. I. L. Gheorghieni, Regiunea Autonomă Maghiară, au îndeplinit planul de producţie pe trimestrul I cu 11 zile înainte de termen. In primele două luni ale acestui an, prin utilizarea mai raţională a lemnului şi prin ridicarea productivităţii muncii, ei au realizat economii în valoare de 234.000 lei. Valoarea producţiei realizate peste plan in trimestrul I la produsele de cherestea răşinoase şi lăzi răşinoase se ridică la 260.000 lei. S-au evidenţiat în mod deosebit gateristul Barti János şi brigada lui Keriscso Ferenc, de la secţia lăzi, care îşi depăşesc zilnic norma de producţie cu 25—30 la sută. Bogată activitate culturală Casa raională de cultură „Bălcescu- Petőfi“ din Gheorghieni desfăşoară o frumoasă activitate. In cadrul ei activează două echipe de cor, orchestră, fanfară, o echipă de teatru şi una de teatru de păpuşi, o brigadă artistică de agitaţie etc. Acestea prezintă spectacole nu numai în oraş, ci şi în satele raionului. In prezent se fac pregătiri pentru manifestările culturale ce vor avea loc la 1. Mai. De un bun renume se bucură echipa culturală a întovărăşirilor agricole în cadrul căreia activează 120 membri. Cu sprijinul casei de culturi, echipele de dans, cor şi teatru se pregătesc pentru faza raională a celui de-al 5-lea concurs pe ţară. Casa raională de cultură face pregătiri pentru organizarea a două expoziţii de artă populară şi de artă plastică unde artiştii amatori vor prezenta lucrări de sculptură, pictură, grafică, ţesături etc. Se introduce apa potabilă în oraş In prezent se execută mari lucrări pentru introducerea apei potabile şi industriale în oraşul Gheorghieni. Pînă acum s au construit barajul de captare pentru asigurarea debitului necesar de apă, conducta de aducfiune, decantorul şi coagulantul. La stafia de filtrare şi la rezervoare lucrările sunt în toi. Sa fac şi pregătiri pentru instalarea conductei de distribuţie. Sute de cetăţeni muncesc voluntar la aceste lucrări, evidenţiindu-se în mod deosebit şcoala profesională de construcţii din localitate. Colectivişti fruntaşi la semănat Membrii gospodăriei agricole colective „Petőfi Sándor“ din Gheorghieni au fost printre primii care au început însămînţările de primăvară. Folosind din plin zilele bune de lucru în cîmp şi ajutorul mecanizatorilor de la S. M. T. Lăzarea, ei au terminat însămînţările din prima urgenţă. Acum colectiviştii lucrează la pregătirea terenului pentru culturile care se însămînțează mai tîrziu. LOSONCZY L. coresp. „Scînteii"