Scînteia, mai 1959 (Anul 28, nr. 4513-4537)

1959-05-03 / nr. 4513

♦ Pag. 4­1 — —— TELEGRAMĂ Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc din inimă şi prin dv. Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­míne pentru caldele felicitări şi urările trimise cu prilejul împlinirii a 65 de ani. Vă doresc din toată inima dv. şi întregului po­por romín noi succese în construirea socialis­mului. Cu salutări tovărășești, N. HRUȘCIOV ♦♦♦ înapoierea în Capitală a tov. Avram Bunaciu ministrul Afacerilor Externe In după-amiaza zilei de 30 apri­lie s-a înapoiat în Capitală, venind de la Varşovia, tovarăşul Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Ex­terne al R. P. Romîne, care a par­ticipat la Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai ţârilor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia şi al Republicii Populare Chineze. Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Române a fost însoţit de tov. Alexandru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi de experţi. La sosire, în Gara de Nord, au fost de faţă tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Dumitru Simu­­lescu, Mihai Suderi Marcel Po­­pescu, miniştri, Aurel Mălnăşan şi Vasile Dumitrescu, adjuncţi ai mi­nistrului Afacerilor Externe, Dio­­nisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, Eduard Mezincescu, secre­tar general al Ministerului Aface­rilor Externe, şi funcţionari supe­riori din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Au fost prezenţi Janusz Zam­­browicz, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) MOSCOVA I (Agerpres). TASS transmite: Comitetul pentru Premiile Internaţionale Lenin a decernat Pre­mii Internaţionale Lenin „Pentru în­tărirea păcii între popoare“ pe anul 1958 pentru merite deosebite în lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii: lui N. S. HRUŞCIOV — om de stat şi fruntaş al vieţii publice din U.R.S.S. care în întreaga sa activitate în fa­voarea păcii a întruchipat pe deplin şi în mod strălucit politica de pace a statului sovietic socialist, a partidului comunist, care şi-au propus întotdeau­na şi îşi propun drept sarcină princi­pală menţinerea şi întărirea păcii. lui WILLIAM DUBOIS — om de ştiinţă american, scriitor şi fruntaş al vieţii publice a cărui activitate multi­laterală in domeniul pedagogiei şi pu­blicisticii este indisolubil legată de lupta pentru pace, de mişcarea pen­tru eliberarea naţională a popoarelor asuprite; lui OTTO BUCHWITZ — activist al mişcării muncitoreşti germane (R.D.G.) care luptă neobosit şi consecvent pen­tru crearea unei Germanii unite pe bază democratică şi paşnică; lui KOSTAS VARNALIS — scriitor grec a cărui creaţie este pătrunsă de înalte idealuri şi este strîns legată de cauza nobilă a întăririi păcii, de idei­le progresului social; lui IVOR MONTAGU — publicist englez, membru al Biroului Consiliu­lui Mondial al Păcii, unul dintre ac­tiviştii de frunte deosebit de populari ai mişcării partizanilor păcii. Şedinţele Comitetului pentru Premii­le Internaţionale Lenin au avut loc în zilele de 25-27 aprilie sub preşe­dinţia acad. Dmitri Skobelţîn. Hotărîrea cu privire la decernarea premiilor a fost semnată de Dmitri Skobelţîn, preşedinte, Go Mo­jo şi Louis Aragon, vicepreşedinţi ai Comi­tetului, Grigori Aleksandrov, John Ber­­nai, Jan Dembowsky, Anna Seghers, Pablo Neruda, Mihail Sadoveanu, Sa­hib Singh Sokhei şi Ilya Ehrenburg, membri ai Comitetului. Comentînd hotărîrea Comitetului pentru Premiile Internaţionale Lenin, acad. Dmitri Skobeiţîn a declarat­­ In activitatea sa în favoarea păcii N. S. Hruşciov a întruchipat pe deplin şi în mod strălucit politica iubitoare de pace a primului stat socialist, a partidului comunist, care şi-au propus întotdeauna şi îşi propun drept prin­cipala lor sarcină menţinerea şi întă­rirea păcii. De numele lui N. S. Hruş­ciov este legată o nouă etapă în re­laţiile internaţionale, caracterizată prin intensificarea activităţii tuturor forţe­lor iubitoare de pace. Acad. Skobeiţîn a arătat că în ra­poartele prezentate la Congresele al XX-lea şi al XXI-lea, în cuvintări şi în convorbiri avute cu reprezentanţi ai opiniei publice mondiale, N. S. Hruşciov a dezvoltat mai departe principiul leninist al coexistenţei paş­nice a statelor cu sisteme sociale dife­­rite dovedind posibilitatea şi necesita­tea întrecerii paşnice dintre socialism şi capitalism, a dezvoltării legături­lor economice, ştiinţifice şi culturale dintre toate statele, a rezolvării pro­blemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor şi a contactelor per­sonale între conducătorii de state. N. S. Hruşciov, a declarat acad. Skobeiţîn, a îmbogăţit politica exter­nă sovietică cu noi metode şi idei, luptînd necontenit pentru destinderea încordării internaţionale, apărînd cau­za păcii şi securităţii popoarelor. In ultimii ani N. S. Hruşciov şi-a de­monstrat în dese rînduri calităţile re­marcabile de om politic, plin de ini­ţiativă şi curaj, care ştie să biruie obstacolele grele în interesul păcii. De zece ani, a subliniat acad. Sko­­belţîn, William DuBois participă activ la mişcarea partizanilor păcii. Activitatea lui multilaterală este le­gată indisolubil de lupta pentru pace, de mişcarea de eliberare naţională a popoarelor asuprite. William DuBois demască cu hotărîre şi consecvenţă politica imperialistă a S.U.A. şi a altor puteri, se ridică împotriva „răz­boiului rece“, pentru libertatea şi in­dependenţa popoarelor coloniale, pen­tru folosirea ştiinţei exclusiv în inte­resul progresului şi ridicării nivelu­lui de trai al popoarelor. Luptător plin de curaj pentru pace şi prietenie în­tre popoare, DuBois cu toate că anul acesta a împlinit 91 de ani, este plin de forţă şi dorinţă de a continua cu şi mai multă energie lupta pentru pace şi fericirea popoarelor, întreaga viaţă a lui Otto Buchwitz, în vîrstă de 80 de ani, a arătat acad. Skobeiţîn, este indisolubil legată de mişcarea muncitorească din Germania. Numele acestui om remarcabil este extrem de popular atît în Republica Democrată Germană cit şi în rindu­­rile muncitorilor din Republica Fede­rală Germană. Otto Buchwitz luptă în permanenţă şi consecvent pentru crearea unei Ger­manii unite pe o bază democratică, paşnică, împotriva reînvierii militaris­mului şi revanşismului german. Consi­dered unitatea clasei muncitoare ca cea mai temeinică garanţie a dezvol­tării democratice, paşnice, a Germa­niei, Buchwitz n-a precupeţit forţele şi energia sa pentru această cauză, a declarat acad. Skobeiţîn. Acad. Skobeiţîn a subliniat că emi­nentul scriitor popular grec Kostas Varnalis (născut în 1884) a avut o prodigioasă activitate în numeroase genuri literare. Democrat convins şi umanist, Varnalis şi-a consacrat multe din operele sale temelor antirăzboinice, luptei împotriva fascismului şi reac­­ţiunii. Opera lui este pătrunsă de idea­luri măreţe şi legată indisolubil de cauza nobilă a întăririi păcii. In paginile ziarelor grecești, a spus în continuare acad. Skobeiţîn, apar deseori pamflete politice usturătoare ale lui Varnalis, în care el condamnă politica de subordonare a tării intere­selor imperialismului american, chea­mă la luptă împotriva transformării Greciei într-o bază militară a N.A.T.O. Viaţa publicistului englez Ivor Mon­tagu (născut în 1904), a arătat acad. Skobeiţîn, este un exemplu strălucit al felului cum oamenii progresişti din cercuri ale intelectualităţii occidentale pot să-şi găsească adevărata menire în lupta comună a maselor populare. Descendent dintr-o familie aristocratică bogată, Ivor Montagu şi-a legat de mult viaţa de mişcarea muncitorească din Anglia. El a scris numeroase ar­ticole şi reportaje despre clasa mun­citoare din Anglia, despre lupta ei pentru pace. Ivor Montagu îşi pune întreaga sa energie şi capacitate în slujba atragerii a noi milioane de oa­meni în mişcarea pentru pace. ♦♦91 Decernarea Premiilor Internaţionale Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare" -0*0- Lucrările Comisiei Economice O. N. U. pentru Europa Propunerile făcute de delegația română GENEVA 30 (Agerpres). — Intre 24 și 28 aprilie a.c. Comisia Economi­că O.N.U. pentru Europa a continuat dezbaterile privind activitatea organe­lor subsidiare. Delegatul permanent al R.P. Romí­né Gal Ștefan, vicepreședinte al Comi­tetului pentru agricultură, a prezentat plenarei C.E.E. raportul de activitate al acestui comitet. Delegatul R. P. Romíné, Vasile Bucur, subliniind inte­resul oamenilor de specialitate români față de lucrările acestui Comitet, a vorbit în continuare despre dezvolta­rea agriculturii în R. P. Romina în pe­rioada 1958—1959. Apoi s-au purtat discuţii asupra ac­tivităţii Comitetului pentru comerţ. Delegatul U.R.S.S., apreciind ca po­zitivă activitatea Comitetului, a vor­bit despre piedica serioasă pe care o constituie, în dezvoltarea schimbu­rilor comerciale între ţările europene, menţinerea listelor discriminatorii în comerţul cu ţările socialiste. Delegatul francez, relevind impor­tanţa comerţului cu ţările socialiste, a vorbit despre creşterea comerţului Franţei în 1958 cu aceste ţări. Delegaţii Austriei, Greciei, Belgiei, Spaniei etc., au scos în evidenţă, de asemenea, re­zultatele bune obţinute în comerţul acestor ţări cu ţările socialiste. Delegatul român Alexandru Bogdan, a vorbit despre rezultatele obţinute de R. P. Romînă în lărgirea schimburilor comerciale cu ţările capitaliste. In cursul zilei de 28 aprilie s-a tre­cut la discutarea rapoartelor cu pri­vire la contactele şi colaborarea e­­conomică între ţările din estul şi ves­tul Europei, documentarea economică, tehnică şi ştiinţifică, masele plastice şi productivitatea muncii. Lucrările sesiunii au fost conduse de vicepre­şedintele sesiunii, Gogu Rădulescu, şeful delegaţiei române. In cadrul discuţiilor care au avut loc delegaţia română a făcut propuneri concrete în vederea îmbunătăţirii ac­tivităţii Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa şi a lărgirii colaborării între statele europene în privinţa do­cumentării economice şi tehnico-ştiin­­ţifice, precum şi pentru intensificarea cooperării în domeniul maselor plasti­ce şi al fibrelor sintetice. Punctul de vedere al delegaţiei române a fost susţinut de delegaţiile U.R.S.S., Fran­ţei şi Iugoslaviei, precum şi de alte delegaţii. SCURTE ŞTIRI MOSCOVA. La 28 aprilie, V. S. Se­­menov, locţiitor al ministrului Aface­rilor Externe al U.R.S.S., a primit pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Moscova. I. Ilkán, şi din însărcinarea guvernului sovietic i-a făcut o declaraţie verbală arătind că guvernul U.R.S.S. nu poate aprecia intenţia guvernului turc de a pune la dispoziţie teritoriul Turciei pentru am­plasa­rea de arme nucleare şi arme ra­­chetă americane decit ca un nou pas care constituie o amenințare pentru frontierele sudice ale U.R.S.S. BUDAPESTA. La 30 aprilie a fost inaugurat la Budapesta primul reac­tor atomic experimental din R.P. Un­gară. „Probleme ale păcii și socialismului“ nr. 5 in Editura Politică a apărut In limba română nr. 5 pa 1959 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului". Tn numărul viitor al ziarului Vom publica sumarul revistei. Montgomery şi-a încheiat vizita în U.R.S.S. Feldmareşalul englez Montgomery şi-a încheiat vizita sa de trei zile in Uniunea Sovietică. După cum s-a mai anunţat, la 29 şi 30 aprilie, N. S. Hruşciov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a avut cu feldmareşalul Montgomery convorbiri în cadrul cărora au fost abordate o serie de probleme privind situaţia interna­ţională şi relaţiile sovieto-engleze. La convorbiri a asistat şi mareşa­lul Uniunii Sovietice, V. D. Soko­lovski. La 30 aprilie, în ajunul plecării din Moscova, feldmareşalul Montgo­mery a adresat următoarea scrisoare lui N. S. Hruşciov : „Stimate prim-ministru, înainte de a părăsi Moscova, aş dori să vă mul­ţumesc pentru primirea extrem de călduroasă pe care mi-aţi făcut-o dv. personal şi autorităţile militare so­vietice. Trebuie să vă mulţumesc de asemenea pentru atenţia amabilă pe care aţi manifestat-o faţa de vede­rile mele în privinţa conflictului dintre Est şi Vest — şi anume pen­tru faptul că, după părerea dv., aceste vederi sunt sănătoase. Vizita mea scurtă şi mai ales con­vorbirile cu dv. mi-au făcut o mare plăcere. Sper că această vizită va fi de un oarecare folos“. In dimineața zilei de 1 Mai, Mont­gomery a părăsit Moscova, pierind spre Londra. înaintea plecării, el a declarat că este foarte satisfăcut de vizita făcută în Uniunea Sovietică. Am avut o convorbire interesantă cu dl. Hrușciov, a spus el, au fost plăcute întîlnirile cu vechii prieteni din timpul războiului — mareşalii Sokolovski, Konev şi alte persona­lităţi militare. Ajuns în aceeaşi zi la Londra, feldmareşalul Montgomery a de­clarat că în prezent şi-a format o imagine mai bună despre obiecti­vele Uniunii Sovietice. SCENTEIA Experienţele cu armele atomice — un pericol pentru specia noastră In continuare, acad. prof. St. Mih­u a răspuns la o întrebare in legătură cu primejdia pe care o re­prezintă pentru sănătatea oamenilor efectele expoziilor nucleare, precum şi în legătură cu aspectele utilizării practice şi perspectivele ce se des­chid în întrebuinţarea energiei ato­mice în scopul apărării sănătăţii oa­menilor. Cea mai mare parte a acelora care se ocupă de aspectul biologic al problemei radiaţiilor — a arătat vorbitorul — consideră că acestea prezintă un pericol crescînd pentru Hr, mr Pentru încetarea totală, pretutindeni şi pentru totdeauna a experienţelor cu arma nucleară Conferinţa de presă de la Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă La sediul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romină a avut loc joi o conferinţă de presă la care au participat nu­meroşi reprezentanţi ai presei din Capitală şi radiodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. Academicienii Horia Hulubei, direc­torul Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Romine, Ştefan Milcu, secretar prim al Academiei Răspunzînd la o întrebare în le­gătură cu stadiul actual al tratati­velor de la Geneva în problema în­cetării experienţelor cu arme nu­cleare, acad. prof. Horia Hulubei a subliniat că realizarea unui acord în acest domeniu este una dintre cele mai acute şi urgente probleme ale actualităţii. A înceta experien­ţele cu armele nucleare înseamnă, în primul rînd, a apăra omenirea de contaminarea radioactivă, ale că­rei consecinţe sînt atît de dăună­toare pentru sănătatea celor ce lo­cuiesc pămîntul. In al doilea rînd, încetarea experienţelor nucleare ar însemna încetarea experimentării de noi tipuri de arme cu putere de distrugere tot mai mare. Acad. prof. H. Hulubei a arătat că posibilitatea de a se ajunge la un acord la conferinţa de la Geneva a celor trei puteri — convocată ca urmare a eforturilor permanente depuse de Uniunea Sovietică în ve­derea încetării pretutindeni si pen­tru totdeauna a experienţelor nu­cleare, a largii mişcări mondiale în favoarea rezolvării grabnice a aces­tei probleme — a fost de asemenea subliniată de concluziile conferinţei experţilor care a avut loc tot la Ge­neva in vara anului trecut, confe­rinţă la care, după cum se ştie, a participat şi ţara noastră. Rezultatele conferinţei de acum un an de la Geneva, a spus vorbi­torul, pe care le cunosc mai bine deoarece am fost acolo, au fost concludente în sensul că ele au do­vedit posibilitatea unui control a­­supra încetării generale a experien­ţelor nucleare. Noi ştim că obstacolele ridicate de puterile occidentale, greutăţile artificial create de ele au împiedicat pînă în prezent realizarea principa­lei sarcini a conferinţei — înceta­rea tuturor exploziilor nucleare. In aceasta ordine de idei, vorbi­torul a amintit încercările S.U.A. de a anula concluziile şi recomandă­rile conferinţei experţilor în ceea ce priveşte posibilitatea detectării exploziilor subterane, referindu-se la obţinerea unor „date noi“, potri­vit cărora aceste experienţe nu ar putea fi detectate. Datele ştiinţifice cunoscute pînă astăzi şi confirmate de oameni de ştiinţă cunoscuţi do­vedesc însă lipsa de temei ştiinţi­fic a acestor afirmaţii. Acad. prof. Horia Hulubei a răs­puns în continuare la întrebarea dacă propunerea făcută de preşedin­tele Eisenhower, în mesajul adresat lui N. S. Hrușciov, cu privire la semnarea unui acord prevăzînd sus­pendarea experiențelor cu arme nu­cleare numai în atmosferă, la alti­tudini de pînă la 50 km — lăsind la o parte exploziile nucleare efectuate la altitudini mai mari și sub pă­­mint, — ar putea rezolva problema încetării experienţelor cu arma nu­cleară şi ar diminua primejdia pe care aceste experienţe o prezintă pentru sănătatea oamenilor. Dacă propunerea preşedintelui Ei­senhower ar fi acceptată, a spus sa­vantul român, rezultatul conferinţei de la Geneva ar fi nul. Scopul lucrărilor conferinţei de la Ge­neva şi care răspunde deziderate­lor întregii omeniri iubitoare de pace, este încetarea totală şi necon­diţionată a experienţelor nucleare. A continua exploziile experimentale subterane sau la altitudini de peste 50 km. înseamnă, în primul rînd, a perpetua experimentarea de noi ti­puri de arme, tot mai distrugătoare şi, deci, implicit a mări primejdia unui război. In al doilea rînd, în­seamnă a permite contaminarea şi pe viitor a atmosferei şi primejdui­rea tot mai gravă a sănătăţii oame­nilor. Aceasta, pentru că nici explo­ziile efectuate dincolo de 50 km, nici exploziile subterane nu feresc pămîntul de infecţia radioactivă. Propunerile preşedintelui Eisenho­wer lasă pur şi simplu de o parte problema efectelor experienţelor nu­cleare, el nici măcar nu pune aceas­tă problemă. Or, acest pericol este constatat. Iată de pildă — a spus acad. prof. H. Hulubei — experien­ţele subterane. Se pretinde că crus­ta de păm­înt topit care căptuşeşte cavitatea uriaşă subterană rezultată de pe urma unei explozii nucleare ar reţine acolo cantitatea masivă de radioactivitate creată. Nu este ade­vărat. Crusta aceasta crapă cu timpul, apa se infiltrează şi se con­taminează. Aşa-numita experienţă Reinier, pe care am discutat-o la Geneva, s-a făcut cu o cantitate echivalentă cu 1,7 kilotone explozi­bil clasic, şi efectele ei au fost ana­lizate in detaliu. Din toate datele culese rezultă că această crustă, for­mată prin topirea pămîntului din R. P. Romíno, şi prof. univ. Florin Ciorăscu, director adjunct ştiinţific al Institutului de fizică atomică, au răspuns la întrebările puse de zia­riştii prezenţi. Conferinţa de presă a fost deschi­să de tov. C. Paraschivescu-Bălă­­ceanu, membru în Biroul Comitetu­lui Național pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă, jurul exploziei, nu poate proteja Îm­prejurimile împotriva poluării ra­dioactive. Or, o poluare radioactivă provenită dintr-o asemenea explozie este foarte masivă şi poate fi, deci, foarte periculoasă. In ceea ce priveşte exploziile efectuate la o înălţime de peste 50 km., ele au fost efectuate în număr destul de mare începînd chiar din perioada primei conferinţe a exper­ţilor. De asemenea, in septembrie trecut au fost efectuate de S.U.A. în re­giunea Pacificului, la o înălţime de 400 mile, experienţele din grupurile de cercetări aşa-numite „Argus“. Aceste experienţe, ale căror rezul­tate au fost dezvăluite numai după şase luni, au provocat numeroase proteste în ţările situate în regiu­nile învecinate, deoarece au fost ur­mate de precipitaţii radioactive, care au ajuns de altfel şi pînă în America. S-au şi înregistrat protes­te şi critici la adresa guvernului a­­merican pentru că nu a informat opinia publică de aceste rezultate. Cercetările efectuate au dus la con­cluzia, menţionată şi în presa ame­ricană, că aceste explozii provoacă şi ele căderea produselor foarte dău­nătoare care, coborînd pe pămînt, infectează fauna şi flora. Unul din conducătorii acestui grup de expe­rienţe, dl. York, nu nega că şi în urma lor au avut loc depuneri ra­dioactive. S-a subliniat totodată, chiar în presa americană, că aces­te căderi din stratosfera sunt de trei ori mai repezi decit se credea. Iată aşadar că o continuare a a­­cestor experienţe, fie ele subterane sau în stratosferă, implică mari pri­mejdii pentru sănătatea omului. Cum se pune problema posibilită­ţilor de control ? La conferinţa ex­perţilor de la Geneva s-a discutat şi această problemă a controlului ex­ploziilor efectuate în spaţiile exte­rioare (socotind spaţiu exterior pe cel de la 50 de km. încolo). Discu­ţiile ample purtate au dus la con­cluzia că pot exista şi aici metode pentru detectarea acestor explozii. Vorbitorul a arătat, de pildă, că sa­vanţii francezi au reuşit să detec­teze seria experienţelor făcute la mare înălţime de către S.U.A. („o­­peraţia Argus“). Acad. Horia Hulubei a citat în continuare numeroase exemple în acest sens, printre care posibilitatea detectării razelor gama provenite din exploziile nucleare, cu ajutorul sateliţilor artificiali, prin semnale de sondare prin radio a ionosferei şi altele. Unele lucrări ştiinţifice, a­­părute după conferinţa experţilor, întăresc aceste afirmaţii. In ce priveşte posibilitatea contro­lului exploziilor subterane, la con­ferinţa de la Geneva s-a ajuns la concluzia generală că el este reali­zabil datorită metodelor seismice de detecţie şi că, dat fiind ansamblul mijloacelor de control propuse de experţi, practic, o explozie sub pă­mînt nu poate trece neobservată. La fel ca toţi oamenii de ştiinţă conştienţi, socotesc că aceste expe­rienţe sunt dăunătoare din toate punctele de vedere. Propunerea preşedintelui Eisenho­wer nu este justificată din niciun punct de vedere , nici din punct de vedere moral, ţinind seama de ceea ce aşteaptă popoarele de la această conferinţă, şi nici din punct de ve­dere ştiinţific. Pe drept cuvînt se arată în mesa­jul de­­răspuns al lui N. S. Hruşciov către preşedintele Eisenhower, că nu are importanţă pentru sănătatea oamenilor dacă căderile radioactive provin de la o explozie efectuată la 40 de km­, sau la 60 de km. Referindu-se la ideile cuprinse în mesajul de răspuns al lui N. S. Hrușciov, vorbitorul a relevat acel pasaj în care se arată că Uniunea Sovietică va depune toate eforturile pentru realizarea unui acord referi­tor la încetarea experienţelor cu arma nucleară şi că, dacă un ase­menea document va fi semnat, Uni­unea Sovietică va respecta cu sfin­ţenie angajamentele asumate chiar dacă nu ar exista nici un fel de con­trol, deoarece pentru ea opinia pu­blică, opinia popoarelor este mai scumpă decit orice. Ceea ce se impune acum, a spus în încheiere acad. prof H. Hulubei, este de a cere ca rezultatul confe­rinţei de la Geneva să fie încetarea totală, pretutindeni şi pentru tot­deauna, a experienţelor cu arma nucleară, aşa cum a cerut-o în re­petate rînduri Uniunea Sovietică a cărei poziţie se bucură de sprijinul deplin al guvernului nostru, al poporului nostru, omenire, cu incalculabile perspec­tive nefaste de viitor. Acad. prof. Şt. Mihcu a citat un bogat material faptic care arată de ce continuarea exploziilor, fie că sunt făcute la înălţimi de pînă la 50 de km., fie sub pămînt, fie la mari altitudini, nu sînt lipsite de primejdie pentru om. Astfel, s-a su­bliniat pericolul căderilor stronţiu­­lui radioactiv, care pe diverse căi se fixează în scheletul uman şi poa­te produce o stimulare anormală a măduvei osoase şi implicit creşterea numărului de bolnavi de leucemie. In zona oraşelor Nagasaki şi Hiro­sima, victime ale bombardamente­lor atomice americane, şi chiar în Statele Unite, a arătat vorbitorul, s-a observat ca un fenomen gene­ral că leucemiile au crescut, iar biologi şi medici pun în legătură a­­ceste fenomene cu creşterea radio­activităţii­ Se pune de asemenea problema şi mai gravă a consecin­ţelor radiaţiilor pentru viitoarele generaţii ameninţate de creşterea malformaţiilor. Trebuie să amintim de asemenea un lucru foarte important. Exploziile la mare înălţime vor produce o radioactivizare a azotu­lui, care duce ulterior la apariţia carbonului radioactiv; la rîndul lui, carbonul radioactiv este încorporat de plante şi intră astfel în organis­mul omului şi al animalelor. Se stabileşte în acest fel un circuit de substanţă radioactivă pe o pe­rioadă de mii de ani. Acad. prof. Şt. Mihcu s-a referit apoi la problema dozei limite a ra­diaţiilor în legătură cu care unele cercuri din Apus caută să inducă în eroare opinia publică internaţională. Doza limită, a spus vorbitorul, este extrem de variabilă de la individ la individ şi de la organ la organ. Ex­ploziile repetate fac să crească con­tinuu radiaţiile pe pămînt în jurul dozei limite ce poate acţiona asupra milioanelor de oameni. Aceasta arată importanţa obiecţiei noastre şi poziţia biologilor şi medi­cilor care nu sînt de acord cu ceea ce susţin sprijinitorii exploziilor la mare înălţime. Experienţele cu ar­mele atomice, oricît şi oriunde s-ar produce, constituie un pericol pen­tru specia noastră. Cea mai bună soluţie este să se renunţe la aceste explozii, indiferent dacă sunt mari sau mici, la mare sau mică înălţime; din punct de vedere al conştiinţei morale, toate sunt de mică înălţime. Vorbitorul a acordat o mare aten­ţie problemelor legate de folosirea energiei nucleare in scopul apărării sănătăţii oamenilor. Noi credem, şi pe baza experien­ţei noastre personale, dar mai ales pe baza marii experienţe a colegi­­lor noştri din Uniunea Sovietică, precum şi din alte ţări, că folosirea substanţelor raioactive în apărarea sănătăţii omului, pentru tratamen­tul bolilor, în diagnosticarea lor, în studiul mecanismului bolilor sau al felului cum funcţionează organis­mul nostru, constituie una din cele mai minunate achiziţii ale minţii omeneşti şi ale ştiinţei contempo­rane. Noi, ca medici, protestăm împo­triva celor care folosesc această mi­­ninată descoperire nu în folosul omului, ci împotriva lui. Poziţia Uniunii Sovietice se bucură de sprijinul deplin al guvernului și poporului nostru Energia atomică poate fi folosită pe scară largă în scopuri paşnice Despre stadiul actual al folosirii energiei atomice in scopuri paşnice şi perspectivele ce se deschid în a­­ceastă direcţie, a vorbit prof. univ. Florin Ciorăscu. Aplicaţiile actua­le ale energiei atomice în scopuri paşnice, a spus vorbitorul, implică aspectele cele mai interesante în domeniul energeticii şi al folosirii izotopilor radioactivi. Intrarea în funcţiune în Uniunea Sovietică, cu aproape cinci ani în urmă, a primei centrale atomoelectrice din lume, a demonstrat că energia atomică poa­te intra în rîndul formelor de ener­gie folosite pe scară largă. După exemplul Uniunii Sovietice s-au construit şi în alte state o serie de centrale atomoelectrice. In prezent, cea mai mare dintre acestea este centrala din Uniunea Sovietică intrată în producţie în a­­nul trecut, cu o putere instalată de 100.000 de kilowaţi şi care în anii următori va ajunge la 600.000 kW. Prof. univ. F. Ciorăscu a arătat că în ţările capitaliste progresele în această direcţie sunt stînjenite de faptul că, atît cea mai mare parte a specialiştilor, cit şi a industriei de specialitate sunt prinse in programul înarmării atomice. O răspîndire tot mai largă în Uniunea Sovietică şi în alte ţări, printre care şi ţara noastră, a pri­mit-o în ultima vreme utilizarea izotopilor radioactivi în diverse do­menii ale industriei şi ştiinţei. Folo­sirea izotopilor radioactivi asigură rezolvarea rapidă şi sigură a unor probleme care pe alte căi nu pot fi rezolvate sau se rezolvă cu mari greutăţi. După ce a făcut o amplă expunere asupra perspectivelor largi pe care le deschide întrebuinţarea izotopilor radioactivi în cea mai mare parte a sectoarelor de producţie din indus­tria grea, petroliferă, minieră, uşoară etc., precum şi în biologie şi în medicină, vorbitorul s-a ocupat de problema protecţiei contra ra­diaţiilor în domeniul aplicaţiilor izo­topilor radioactivi. El a arătat că apare straniu faptul că guvernele occidentale, care aprobă cheltuieli legate de protecţia contra radiaţii­lor în acest domeniu, refuză să suspende experienţele cu armele nucleare care sunt cele mai puter­nice surse de radiaţii şi împotriva cărora nu există nici un fel de pro­tecţie. Acad. prof. Horia Hulubei a făcut în continuare o scurtă expunere cu privire la actuala fază de dezvoltare a cercetărilor efectuate de institutul nostru de fizică atomică şi preocu­pările de viitor ale cercetătorilor noştri în acest domeniu. Prin grija partidului şi guvernu­lui nostru şi cu ajutorul preţios pri­mit din partea Uniunii Sovietice, in ţara noastră a fost creat un institut de fizică nucleară. In cadrul acestui institut au fost puse în funcţiune un reactor atomic de 2.000 de kilowaţi, destinat cercetărilor şi producerii de izotopi radioactivi, un accelera­tor de tip ciclotron capabil să acce­lereze protoni pînă la viteza de 12,5 milioane electron vor fi­ Tot la acest institut s-a construit un modern la­borator de raze cosmice şi multe alte laboratoare de cercetări nu­cleare. Posibilităţile create fizicienilor noştri atomişti de către regimul de­mocrat-popular le-a dat putinţă să obţină unele succese pe calea folo­sirii energiei nucleare în diverse do­menii ale ştiinţei şi industriei. Astăzi, în ţara noastră se folosesc cu mult succes izotopii radioactivi în diverse ramuri ale medicinei, în industria petroliferă şi chimică etc. In foraj, de pildă, se aplică acum pe scară industrială metoda carota­jului radioactiv, în chimie izotopii radioactivi sunt folosiţi la studiul reacţiilor chimice şi al fenomenelor fizico-chimice, în diverse analize etc. O importantă realizare a colabora­torilor institutului nostru o consti­tuie faptul că ei au reuşit să ridice puterea reactorului nostru atomic de la 2.000 la 3.000 de kilowaţi. Institutul nostru a fost vizitat în cîteva rînduri de unii oameni de ştiinţă străini, printre care prof. Dmitri Blohinţev, membru cores­pondent al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S., directorul Institutului uni­­ficat de cercetări nucleare de la Dubna, care au avut cuvinte fru­moase despre rezultatele activităţii noastre. Institutul nostru de fizică atomică, a spus acad. prof. Horia Hulubei, este un exemplu convingător al roa­delor colaborării dintre ţările so­cialiste în domeniul dezvoltării în comun a acestei mari descoperiri a minţii omeneşti. In încheierea conferinţei de pre­să, acad. prof. Horia Hulubei a vor­bit despre însemnătatea apropiatei reuniuni de la Stockholm a Consi­liului Mondial al Păcii. Această se­siune, a spus el, va sărbători impre­sionantele succese obţinute de miş­carea mondială a partizanilor păcii în cei 10 ani care au trecut de la crearea ei. Fără îndoială că sesiunea de la Stockholm va da un nou imbold po­poarelor în lupta lor pentru soluţio­narea marilor probleme ale actuali­tăţii, printre care şi încheierea unui acord în problema încetării expe­rienţelor nucleare. (Agerpres) SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE: orele 9,00 — Emi­­sione pentru copii: „Hai să colindăm pămîntul“ ; 9,30 — Emisiune pentru pionieri şi şcolari „Cravata roşie“ . Excursii pioniereşti — film realizat de pionierii cercului cinematografic de la Palatul Pionierilor ; 9.45 — Filmul „Corul de copii din Moscova“ (partea II-a) ; 10.05 — Filmul documentar „Po­veste despre pinguini“ ; 10.30 — Emi­siune pentru sate . In jurul orei 15,15 — Transmisie de la Stadionul „23 August“ a meciurilor de fotbal dintre echipele Rapid Bucureşti—Dinamo Ba­cău şi Dinamo Bucureşti—U.T.A.-Arad ; orele 19,00 — Informaţiile după amie­­zii ; 19.05 — Emisiune muzical-distrac­­tivă; 20.05 — Jurnalul televiziunii ; 20.25 — Lupta pentru independenţa na­ţională şi libertate socială în arta plastică ; 20.40 — Filmul artistic ,,D-ale carnavalului“ ; 22.10 — Ultimele ştiri. CINEMATOGRAFE: Ivan cel Groaz­nic (seria II a) — Patria. Bucureşti, Gh. Doia, N. Bălcescu ; Amigo — Re­publica : Ivan cel Groaznic (seria La) Ma­gheru, Lumina, Griviţa G. Coşbuc ; Grădinarul spaniol — V. Alecsandri, I. C. Frimu ; Steaguri pe turnuri — înfrăţirea între popoare, 1 Mai ; Zboară cocorii — Central . De partea cealaltă — 13 Septem­brie,­­8 Martie, Alex. Sahia, Mioriţa; Concurs Ceaikovski — Maxim Gorki: Capcana lupilor — Victoria. Vasile Roaită Flacăra : Program de filme documentare și de desene animate — Timpuri Noi. Alex. Popov : Zmeul de la capătul lumii — Tineretului. Liber­,­tăţii . In întîmpinarea fericirii — Cui, furat. Drumul Serii: Răsfăţatul — 8 Mai ; Oraşul liber — Unirea ; Mingea — Volga. 23 August : Un cîntec din ca­val — C. David : Cerul infernului — T. Vladimirescu : Intre noi părinţii — Arta. Donca Simo : Născuţi în furtună — Munca. Olga Bancic: Tatăl meu actorul — Popular : Omul meu drag — Ilie Pintilie ; Nauris — M. Emines­­cu ; Comicos — Aurel Vlaicu : D-ale carnavalului — G. Bacovia ; Marina, rul îndrăgostit — 16 Februarie ; Roma, oreţ­ deschis — B. Delavrancea ; Volun­tarii — 30 Decembrie; Misiune specia­lă — Clubul C.F.R. „Grivita Roşie“. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele 3 zile în tară. Vremea rămîne nestabilă cu deosebire in jumătatea de răsărit a tării unde vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse. In rest ploi locale. Vînt po­trivit cu unele intensificări. Tempera­tura in scădere. Minimele vor oscila intre 0 grade și 10 grade, ia­r maxi­­mele între 8 grade și 18 grade. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Etate „Scrnteii“. Ttel. 17.60.10, 17.60.40, 17.80X). Abonamentele •• fac 1* oficiile poştale, lector­­i poştali «i difuzori voluntari din Întreprinderi şi instituţii. Tiparul­­ Combinatul Poligrafic Casa Seratei­ „I. V. Stalin“.

Next