Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-12 / nr. 4547
Un om lucrează o sută de hectare La redacţie a sosit o scrisoare de la G.A.S. Cenei, raionul Jimbolia prin care tov. X. Chituleasa ne anunţă : „Conducerea gospodăriei noastre a mai înfiinţat în toamna trecută cinci brigăzi de mecanizare complectă. De ce ? Pentru că printr-o astfel de organizare a muncii avem numai avantaje: productivitatea creşte, preţul de cost se reduce, sporeşte răspunderea tractoriştilor pentru executarea mai bună a lucrărilor şi deci producţia e mai mare. Lucrările agricole de toamnă şi de primăvară au fost făcute mai bine ca în trecut. Culturile promit acum recoltă mare. Comitetul raional de partid Jimbolia ne-a înmînat drapelul de gospodărie detat fruntaşă, între cele şapte din raion, în campania însămînţărilorde primăvară. Meritul este al brigăzilor de me Canizare complectă unde se respectă principiul — „la 100 de hectare, un oin şi un tractor...“. Citind asemenea rînduri nu poţi să nu-ţi aminteşti de vremurile de Început ale gospodăriilor de stat pe care V. Em. Galan le descrie în romanul său „Bărăgan“. Pe atunci, nenumăraţi municitori trimişi de partid din industrie în luoile gospodării de stat, asemenea lui Anton Filip din „Bărăgan”, luptau cu greutăţile începutului, să scoată la liman sarcina ce li se încredinţase de a da ţării mai multă pîine. Începutul a fost greu. Erau puţine tractoare. Lucrau muncitorii din G.A.S. şi cu plugul tras de cai. Dacă erau un pogon pe zi. Dragostea şi elanul oamenilor nu erau îndeajuns ; unei agriculturi noi, înaintate îi mai trebuia ceva tot atît de preţios : maşinile. Să facem tractoare — a spus partidul la conferinţa naţională a P.C.R. din 1945. Şi, muncitorii de la I.A.R. au pornit atunci să facă tractoare. Ce-i drept, primele mai rămâneau în brazdă, mai dădeau necazuri. Erau însă primele tractoare romîneşti. Apoi din an în an, constructorii au trimis agricultorilor tractoare tot mai bune, tot mai perfecţionate, ajungînd din urmă nivelul tehnicii mondiale, spre bucuria şi mîndria muncitorilor din gospodăriile de stat, a colectiviştilor şi întovărăşiţilor. Şi, cum să nu te bucuri cînd acum ai putinţa să faci o agricultură ştiinţifică bazată pe tehnica înaintată, să salţi producţia hectarului de două şi chiar trei ori ? Fruntaşii îşi spun cuvîntul Cu timpul, s-a născut o altă problemă : ce formă organizatorică este mai potrivită ca munca mecanizată să aibă un randament înalt ? Experienţa celor mai buni muncitori din G.A.S. a arătat că mult mai productivă, mai economicoasă este munca în brigăzi de mecanizare complectă. Cu tractoarele se poate astfel lucra mai mult şi mai ieftin, producţia sporeşte. Şi lucrul acesta apare cu atît mai important cu cit se are în vedere locul ce trebuie să-l ocupe gospodăriile de stat în cadrul creării fondului central de produse agricole al statului. Indicaţia partidului de a se extinde brigăzile de mecanizare complectă a însufleţit pe mecanizatori. De mult trecuse vremea cînd un om, aplecat pe coamele plugului, abia era un pogon pe zi. — Din rezultatele noastre de’pînă acum — îşi spuneau părerea numeroşi tractorişti — socotim că un om poate face toate lucrările pe o sută de hectare. Cu o condiţie: să aibă maşinile potrivite. Era o propunere la care nici un plugar (dacă se putea numi aşa, pentru că, înainte vreme, in „România eminamente agricolă“ foarte mulţi ţărani săraci n-aveau nici măcar un plug), n-ar fi visat la ea mai de mult. Era, intr-adevăr, o propunere îndrăzneaţă. Dar, realistă. Dovada au făcut-o mai tîrziu nu unul, ci sute de tractorişti. (Nicolae Simion de la G.A.S. Ivăneşti, regiunea Bucureşti, şi alţi cîţiva mecanici agricoli lucrează singuri nu o sută, ci două sute de hectare, 100 cultivate cu grîu şi 100 cu porumb). Să revenim însă la micul nostru istoric. In primăvara anului 1956, au luat fiinţă, cu titlul de experienţă, cîteva brigăzi de mecanizare complectă pe principiul „cinci oameni, cu cinci tractoare, la cinci sute de hectare". Rezultatele dobîndite in primul an de activitate au entuziasmat şi pe cei mai neîncrezători. Numărul unor asemenea brigăzi a crescut apoi din an în an : 1957 — 129 brigăzi; 1958 — 726 brigăzi; 1959 - 819 brigăzi. Condiţii obligatorii Să lucrezi într-o brigadă de mecanizare complectă nu-i floare la ureche. Tractoristul trebuie să ştie nu numai să-şi conducă şi să-şi îngrijească bine tractorul, adică să fie un bun mecanic ci, totodată să fie şi un bun agronom. Asta-i condiţia ! Să ştie să-şi îngrijească şi să-şi repare singur tractorul şi maşinile pe care le are în primire, să ştie să facă lucrările agricole la un înalt nivel agrotehnic. Ce stă scris negru pe alb în contractul pe care-l încheie brigada de mecanizare complectă cu conducerea gospodăriei este literă de lege. Producţia planificată trebuie neapărat realizată, cu un preţ de cost cît mai scăzut. Din sporurile de recoltă ca şi din economiile realizate, tractoristul primeşte drept premiu o parte însemnată. Şi invers. Cei care din vina lor nu-şi îndeplinesc obligaţiile trebuie să plătească pentru paguba adusă statului. Sînt doar cîţiva ani de cînd au luat fiinţă brigăzile de mecanizare complectă. Suficient însă ca să se acumuleze o bogată experienţă. S-a văzut, în general, că acolo unde obligaţiile asumate prin contract au fost îndeplinite de ambele părţi şi n-a lipsit munca politică de educare din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a crescut simţul de răspundere al mecanizatorilor fată de producţie si faţă de maşinile încre- EM. ALBULESCU (Continuare în pag. 1I-a, col. 1-3) Brigăzile de mecanizare complectă din G. A. S. ........................................... - • - Brigăzi ştiinţifice cu o bogată activitate TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). In ultima vreme, casa de cultură raională din Miercurea Nirajului desfăşoară o activitate mai bogată la sate. In special activitatea celor 3 brigăzi ştiinţifice, formate din profesori, ingineri agronomi etc. care se deplasează în satele raionului Tg. Murgeş este urmărită cu un viu interes de către ţăranii muncitori. De pildă, membrii brigăzii ştiinţifice, au vizitat recent comunele Sîntandrei, Dumitreni şi altele, unde au lămurit numeroase probleme de agrotehnică ridicate de localnici, au explicat unele fenomene ale naturii, combătînd superstiţiile; numeroase răspunsuri a dat brigada privitor la unele probleme internaţionale. Răspunzînd dorinţei exprimate de Săteni, în săptămâna viitoare, brigăzile ştiinţifice se vor deplasa în comunele Sîntana și Iobăgeni. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ANUL XXVIII Nr. 4547 Vineri 12 iunie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Se ridică noi blocuri de locuinţe în Capitală a început, de curînd, construcţia a zece noi blocuri moderne. Acestea sunt situate pe calea Griviţei, strada Bitoliei, şoseaua Ştefan cel Mare şi calea Ferentari şi vor cuprinde fiecare cîte 54 apartamente cu 2—3 camere şi dependinţe. Institutul regional de proiectare Stalin a întocmit în acest an proiecte pentru Construcţia a 850 apartamente în diferite oraşe din cuprinsul regiunii. Cele mai multe din ele sunt acum în execuţie. Pînă la sfîrşitul lunii iunie, Institutul va mai preda documentaţia pentru încă 116 apartamente. La fabrica de zahăr Livezi din regiunea Craiova, s-au construit in anii din urmă multe locuinţe pentru muncitori. In fotografie, blocuri mari, cu apartamente confortabile şi luminoase, se înşiră de-a lungul unei străzi noi. :♦♦♦ e=--------------- Contractări de cartofi In ultimele zile ale lunii mai unităţile cooperaţiei de consum au încheiat contracte cu producătorii pentru cumpărarea a peste 12.100 tone cartofi de toamnă. Această cifră întrece cu 150 la sută cantitatea contractată în decada anterioară. Cele mai mari cantităţi de cartofi au fost contractate în regiunile Iaşi, Suceava şi Bacău. Spectacol de gală al Ansamblului de stat bielorus de cîntece şi dansuri populare Joi seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală, a avut loc spectacolul de gală al Ansamblului de stat bielorus de cîntece şi dansuri populare, sub conducerea artistică a lui G. I. Titovici, artist al poporului din R. S. S. Bielorusă. La spectacol au asistat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Anton Moisescu, Mihail Ralea, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului învăţămîntului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, ad junct al ministrului Afacerilor Externe, Petre Constantinescu-Iaşi, Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai A.R.L.U.S.-ului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, membri ai Consiliului general A.R.L.U.S., conducători ai uniunilor de creaţie, academicieni şi alţi oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au luat parte M. A. Minkovici, I. P. Şamiakin, V. A. Cerneavskaia, membri ai delegaţiei de oameni de cultură din R. S. S. Bielorusă, şi ceilalţi oaspeţi din R. S. S. Bielorusă, care ne vizitează ţara cu prilejul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“. Au asistat A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şefii unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Programul spectacolului a cuprins cîntece şi dansuri inspirate din tezaurul folcloric al poporului bielorus şi al celorlalte popoare sovietice. Artiştii bieloruşi au prezentat cîntece colhoznice, vechi melodii populare bieloruse, piese corale şi dansuri care au înfăţişat tablouri din viaţa, munca şi aspiraţiile poporului, lupta sa pentru libertate, dragostea faţă de patria sovieticăîn semn de prietenie, corul a interpretat în limbile romînă şi bielorusă cîntecul revoluţionar romînesc ..Doina Haşului“. Unitatea de continui a întregului spectacol, măiestria interpretării, pitorescul costumelor au făcut o puternică impresie asupra asistentei, care i-a răsplătit cu vii aplauze pe artiştii bieloruşi. La sfîrşitul spectacolului membrilor ansamblului li s-au oferit flori. (Agerpres) Instalaţie de spălare a carbanelui la cozla Pe lingă exploatarea carboniferă Cozla a intrat recent în funcţiune o spălătorie de cărbuni cu o capacitate de circa 40 tone pe oră. Procesul tehnologic de spălare a cărbunelui folosit la noua instalaţie reduce de la 40 la sută la 10 la sută procentul de cenuşă al cărbunelui, care poate fi astfel folosit ca materie primă pentru fabricarea cocsului. Spălătoria de cărbuni de la Cozla este dotată cu instalaţii moderne de zeţaj şi florcaţie, realizate la uzinele.Unio“ din Satu Mare. (Agerpres) Un şir de întreprinderi din Capitală au trecut la Extinderea organizată a metodelor înaintate de muncă Hotărite să îndeplinească angajamentele de cinste pe care şi le-au luat, de a realiza in acest an cu mai multe economii in producţie, peste plan, colectivele uzinelor metalurgice „Semănătoarea"’ și „Tudor Vladimirescu“, al întreprinderilor textile „Filatura romînească de bumbac" și „Industria bumbacului" din Capitală au trecut la extinderea organizată a metodelor înaintate de muncă. In aceste întreprinderi, bunăoară, organele sindicale, îndrumate de organizaţiile de partid, au format colective permanente de muncitori fruntaşi, inovatori, tehnicieni şi ingineri. Principala preocupare a acestor colective este aceea de a studia şi de a adapta la condiţiile specifice cele mai bune metode de muncă folosite in producţie, atît în întreprinderile respective, cit şi in alte fabrici şi uzine din ţara noastră şi celelalte ţări socialiste, de a întocmi documentaţia tehnică şi a ajuta pe muncitori să-şi însuşească experienţa înaintată. La studierea, stabilirea şi extinderea celor mai bune metode de muncă şi a iniţiativelor în producţie sunt atraşi specialişti din cabinetele tehnice şi cercurile A.S.I.T. Zilele acestea, în întreprinderile de mai sus au avut loc adunări în cadrul cărora au fost prezentate unele metode înaintate de muncă şi iniţiative în producţie propuse de colectivele acestor întreprinderi pentru a fi extinse. Au urmat apoi în fiecare întreprindere demonstraţii practice. La turnătoria uzinelor „Semănătoarea", de pildă, turnătorul Tudor Dalinoiu a prezentat metoda de turnare a pieselor metalice în forme întărite cu bioxid de carbon. Prin această metodă se scurtează timpul de uscare a formelor cu aproximativ 2 ore şi se reduce preţul de cost cu circa 2 lei la fiecare kg. de piese turnate. In sectorul montaj, lăcătuşii Panait Spiridon şi Constantin Iordache au demonstrat cit este de avantajos un nou procedeu de montare a combinelor — montajul „pe tacte". Prin introducerea acestui procedeu s-a redus manopera cu mai multe ore la fiecare combină, iar productivitatea muncii a crescut cu 9 la sută. La uzinele metalurgice „Tudor Vladimirescu“, unde se produc în serie autobuse, troleibuse și alte mijloace de transport, strungarul Constantin Tudor a arătat cum reuşește el să ridice productivitatea muncii printr-o bună organizare a locului de muncă. Acum, intr-un singur schimb, el execută 70—72 tije de piston pentru remorci basculante, în loc de 50—55, cît realiza înainte. Totodată ciştigul său lunar a crescut cu aproape 300 de lei. Cu mult interes au fost urmărită demonstraţiile făcute de fruntaşi la fabricile „industria bumbacului" şi „Filatura romînească de bumbac“. La adunările care au avut loc au luat cuvîntul muncitori, tehnicieni, ingineri, activişti de partid şi sindicali* Discuţiile au fost vii şi fiecare a subliniat importanţa extinderii organizate, sistematice a metodelor înaintate de muncă şi a iniţiativelor in producţie, pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost — sarcini de o deosebită însemnătate trai sate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Conducerile întreprinderilor s-au angajat, să creeze toate condiţiile necesare aplicării şi extinderii metodelor înaintate de muncă. De asemenea, s-a hotărît ca odată pe lună, într-o anumită zi, dinainte stabilită, să se analizeze în fiecare din aceste întreprinderi rezultatele obţinute pe linia extinderii a tot ceea ce este bun şi înaintat în producţie şi să se prezinte muncitorilor şi tehnicienilor, teoretic şi practic, noi metode de muncă și inițiative care au o mare eficacitate economică. " Construcţii de şcoli în regiunile Hunedoara şi Cluj !Anul trecut în satele regiunii Hunedoara au fost date în folosinţă 21 localuri şcolare, iar în regiunea Cluj s-au construit 57 şcoli noi. Au fost astfel date în folosinţă şcoli de 7 ani la Ocna Mureşului, Tiha Bîrgăului, Mureşenii Bîrgăului ca şi în alte localităţi. Numeroase construcţii şcolare se ridică şi în acest an: în regiunea Cluj sunt in construcţie prin contribuţie voluntară 55 şcoli de 4 ani şi 30 şcoli de 7 ani, iar în regiunea Hunedoara se ridică acum 65 de şcoli. A început construcţia unei clădiri moderne care va adăposti şcoala medie din Cimpia Turzii. La şcolile de 4 ani care se ridică în satele de munte Găunoasa şi Poiana Răchiţeli se fac în prezent ultimele lucrări de finisare. Sunt pe terminate şi lucrările pentru construirea şcolilor din satele Petreni, Poeniţa, Tomii, din comunele Roșcani și Gurasava din regiunea Hunedoara. Rămaşi în urmă la îngrijirea culturilor CLUJ (coresp. „Scînteii“). Ploile căzute din abundenţă în ultimele săptămîni au favorizat creşterea şi dezvoltarea rapidă a culturilor prăşitoare, dar au contribuit în mare parte şi la creşterea buruienilor. Aşa a fost şi în raionul Aiud. Colectiviştii din Mirăslău, ca gospodari buni, imediat după ploi au ieşit la prăşitul sfeclei de zahăr. Zilele trecute, membrii brigăzii de cîmp, conduşi de Imre Talaş, au terminat a 3-a praşilă pe cele 23 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr şi a 2-a praşilă pe cele 9 ha. cu cartofi. In raion însă — cu toate că în evidenţa operativă a secţiei agricole a sfatului popular raional se scrie că lucrările au fost executate sută la sută — se găsesc comune unde lucrările de îngrijire a culturilor sunt rămase mult în urmă. Astfel, în hotarul satelor Lopadea Nouă, Băgău, Lunca Mureşului, Decea şi altele, precum şi în raza oraşului Aiud, se mai găsesc încă multe parcele cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr pe care nu s-a executat deloc, sau numai parţial prima praşilă. Or dacă terenul prinde scoarţă, se evaporează repede apa provenită din ploi, iar buruienile năpădesc plantele de cultură. Comitetul raional de partid şi Sfatul popular raional Aiud trebuie să îndrume şi pe locuitorii acestor localităţi să dea mai multă atenţie îngrijirii culturilor prăşitoare. însemnări DE REPORTER ÎMPREUNA !Dacă Achim Vezoc era scos la / 1 tablă şi ştia lecţia, profesorul era sigur că a învăţat şi Ion Guşe. Nu-l mai controla. Dacă Vezoc se bîlbîia şi vorbea mai pe alături de subiect, profesorul nu-l lua în primire numai pe Vezoc. — Vezoc şi Guşe de ce n-aţi învăţat ? Guşe tăcea chitic. Aşa era. Dar să nu vorbim cu păcat. Nu prea li se întîmpla să se bîlbîie. Ştiau amîndoi. Au fost înscrişi amîndoi, în aceeaşi zi a anului 1948, la Şcoala medie tehnică siderurgică din Reşiţa. Au învăţat în aceeaşi clasă, în aceeaşi bancă, au dormit în acelaşi dormitor, ba uneori în acelaşi pat. Pentru că pe vremea aceea, şcoala era tînără şi săracă. Nu le putea da decit cite o pătură. Şi focul se făcea mai cu economie, nu ca astăzi cînd elevii au un adevărat combinat de învăţătură la Reşiţa. In şcoala asta s-au, mai legat prietenii asemănătoare. Dar mai erau şi altfel de prietenii. Se asociau cîte doi-trei elevi care se întreceau unchiul, ori în omorât timpul aşa, de-a surda, pe „Corso". Se legau de fete, organizau bătăi la reuniuni, nu prea se împăcau în ateliere cu practica, săreau gardurile căminului. Da, în promoţia lui Vezoc şi Guşe au fost cîţiva şi din ăştia. Azi sînt oameni trecuţi de adolescenţă şi, zău, nu se prea împacă nici acum cu meseria. Au trecut prin şcoala tehnică siderurgică, cum trece gîsca prin apă. Ce s-a întîmplat cu Achim Vezot şi cu Ion Guşe? Trei ani cît au ţinut cursurile şcolii au fost nedespărţiţi. Urmau să plece în producţie. Se vor despărţi drumurile acestor doi tineri ? Unde vor fi repartizaţi ? La Hunedoara, la Brăila, la Roman ? Vor rămine la Reşiţa ? — Ei, Vezoc, iţi iei rămas bun de la Guşe ? au întrebat cei din comisie. wk . Au răspuns amîndoi odată: R !,- Nu vrem să ne despărţim. Şi nu s-au despărţit. Au fost repartizaţi la ,,Industria Sîrmei“ din Cimpia Turzii. Asta s-a întîmplat in 1951. Ei, dar fabrica-i mare. Unul o să fie dat poate la laminorul I, celălalt la 2 sau mai ştii pe unde. Dar uite că tovarăşii de-aici le-au citit pe semne gindurile. — O să lucraţi tot împreună la laminorul 2. Şi au început lucrul. Era greu. Intrau în viaţă, în iureşul producţiei. Erau necăjiţi. — Ce facem, Achime? — Nu ne lăsăm, Ioane. Dădea de greu Achim, îi venea în ajutor Ion. Că aşa e prietenia. Comuniştii au văzut dragostea lor de muncă, devotamentul. Au fost promovaţi la minorişti. După puţin timp — la minorişti-şefi. Şi erau tineri. — Avem încredere în ei, sînt prieteni buni, se descurcă amîndoi. Şi sînt şi utemişti buni — au spus cei din conducerea secţiei, cînd au făcut propunerea la direcţiune. Au prins secretele laminorului. Laminorul are tainele lui. Cîte ore din timpul lor de distracţie nu le-a luat acest laminor! Cit au stat ei lingă vechii maiştri dintre care — unii —vroiau să ducă la pensie cu ei şi secretele acestui profilator de oţel. Cărţile pe care le studiau pînă noaptea tîrziu le deschideau multe taine, multe probleme ale laminorului. Dar, vedeţi, in practică există neprevăzutul. Există acel... amănunt. Dacă nu-l ştii, ştirfieşti planul, opreşti producţia în loc. Şi asta nu trebuie. Au fost pe urmă ajutori de maiştri, pe urmă maiştri. Maiştri plini. Dacă vezi la panoul de fruntaşi pe Vezoc, uite-te bine, că ai să dai şi de Guşe. În viaţa acestor doi prieteni a apărut, totuşi, o răscruce. La Cimpia Turzii au stat împreună la cămin. Altfel nu se puteau. Dar iată că după o bucată de vreme, Guşe a început să umble ca plouat. Era tare mîhnit. Ii ascundea ceva lui Vezoc. — Ce-i cu tine, Ioane, s-a întîmplat ceva ? — Achime, e grav. N-o să ne mai vedem decît la fabrică. Părăsesc căminul. — Ai înebunit ? — Mă-nsor, Achime. Ion Gușe a cunoscut o fată la un bal. A vorbit cu ea cîtva timp. S-a însurat cu ea, cu Viorica. Nu i-a despărţit nici această căsătorie. Vezoc era tot timpul la ei. Umbla el ce umbla, pe cine ştie unde. Căuta să şi facă de lucru prin altă parte, dar fără să-şi dea seama se pomenea pe strada Călugărului nr. 7, la familia Guşe. — Trintiţi-mi uşa-n nas, făceţi-mi ce vreţi dar eu tot viu la voi. La numărul 5, deci la prima casă de lingă ei, Vezoc a văzut o fată. Pe Maria, prietena Vioricăi. După un an, pe aceeaşi stradă, la numărul 5, s-a mutat şi Vezoc. S-a căsătorit cu Maria. Doi prieteni buni, două prietene bune. Îşi ia Guşe un lucru în casă, neapărat lucrul acesta trebuie să apară şi în casa lui Vezoc. Guşe şi-a cumpărat o chitară. Are şi voce plăcută. (Cîntă şi-n brigada artistică a uzinei). Cit de rău i-a părut lui Vezoc că nu-şî poate cumpăra şi el chitară. Ce să facă cu ea ? Baron. A apărut in casa lui Guşe un ţine : Neluţu. După un an s-au auzit scîncete şi în casa lui Vezoc. Neluţu lui Guşe are astăzi şase ani. Octavian al lui Vezoc cinci. Să vedeţi prietenie şi între aceşti doi ţînci! Cu scandalii desparţi de la joacă. La cinematograf întilneşti amîndouă familiile. La revelioane, la pe .. . MICUŢA TANASE (Continuare în pag. 11-a, col. 6—7) Pe Dunăre, la Chiscani se construieşte, după cum se ştie, portul Combinatului de stuf. Tinerii brigadieri sunt prezenţi şi aici. Prin muncă voluntară ei grăbesc construirea portului, în fotografie. Un grup de brigadieri muncind la digul viitorului port, _____ ,cu dintrebare ! SB UNELE PROPUNERI Cine vine la gospodăria noastră vede cîtă străduinţă, cît suflet depun muncitorii să obţină producţii mari şi ieftine. Vrem să depăşim rezultatele de anul trecut cînd am cules în medie cîte 12.065 kg. struguri la hectar şi am dat statului un beneficiu net de aproape 11 milioane lei. Să culegem asemenea rezultate avem, ce-i drept, din belșug condițiile necesare. Ne poticnim însă, uNE SCRIQ neon, de unele neajunsuri, mici la prima vedere, dar --------------------destul de importante pentru noi. Și s-ar putea ca aceste neajunsuri să fie înlăturate dacă cei în drept le-ar pune la inimă şi s-ar ocupa de ele. Să fiu mai clar. In ţara noastră se produc unele unelte mici, care sunt de mare folos viticultorilor: prăşitori, pluguri de vie, piese vermorel şi altele. Asemenea lucruri nu le găsim însă nici în depozitele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii de unde ne aprovizionăm noi. In schimb, la gospodăria noastră sosesc multe utilaje pe care nici nu le-am cerut şi nici nu ne sunt necesare : cultivatoare mari „CPU“ cu lăţime de lucru de 4,2 metri, maşini de împrăştiat îngrăşăminte, tot cu lăţime mare de lucru ş.a.m.d. Nu ne sosesc însă pompe de tras vin, canele de bronz, holendere, piese pentru piesele continue şi multe altele. Iată de ce suntem nevoiţi să punem o întrebare Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, fonul nostru tutelar : de ce nu se dă aceeaşi atenţie şi uneltelor mici cu care trebuie dotate gospo- )) dariile de stat viticole, aşa cum se \\ dă atenţie utilajelor mari ? Nu credez oare tovarăşii din minister că a- aceasta dăunează muncii noastre ? Mai sînt ele şi alte probleme care nu ne frămîntă. De pildă, multe lucruri folositoare s-ar putea face $% pentru îmbunătăţirea procesului de ‡Y producţie, din fondul de consoli-s· dare, creat în ‹‡ =---------gospodăriile de stat ca urmare a y‚ T^ITITriVDlT beneficiilor mari ›› obţinute Insăi a. __________—— Vem greutăţi în ce (‡ '* •' ’ — priveşte deschide- zz rea finanţării etc. % Stau de multe ori şi mă gîndesc: » de ce se încurcă uneori iţele în unele (\ probleme „mărunte“, mai ales că ¡) rezolvarea lor se poate face cu pu- $· ţine eforturi. Iată ce propuneri are Z› gospodăria noastră : \·1 — să se profileze pe plan cen- ›z trai sau regional unităţi care să con- ›› fecţioneze şi să repare utilajul vini- /› viticol. ) — să se restructureze din unită- ‡ tile viticole utilajele care nu le sunt › necesare. ) — să se aprovizioneze depozitele › M.A.S. cu utilajele necesare unită- › ţilor viticole. ) — să se simplifice formalităţile finanţării unităţilor cu banii lor proprii, din fondul de consolidare. De bună seamă, se vor analiza a- aceste propuneri ale noastre şi dacă zi ele se dovedesc juste, ne-ar bucura S) să fie puse cît mai curînd în apli- >i care. « SAVIN GHEORGHE ]] maistru viticol, G.A.S. Odobești, raionul Focșani. Produsele de larg consum din material plastic — pahare, bomboniere, jucării etc. — fabricate la Combinatul Chimic nr. 1 Făgăraş, sunt apreciate şi căutate de cumpărători. In fotografie: Controloarea tehnică Lenuţa Stîngu verifică produsele executate de presatorul Nicolae Lăcătuş. :››«› ›*p