Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-11 / nr. 4546

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Irgan al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4546 Joi 11 iunie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Uzina „Tudor Vladimirescu” din Capitală fabric autobuze, troleybuze și mașini auto­utilitare. In fotografie: Un nou lot de auto­utilitare. Se fac trol înainte de expediere. M­aiştrii randamentelor sporite PETROŞANI (coresp. „Scînteii*). Sa obişnuieşte, In Valea Jiului, ca celor mai harnici mineri să li se spună maiş­tri ai randamentelor sporite. — Se tine tare maistrul Doţiu. Iar a tăiat cu ortacii lui, intr-un şut, atfta cărbune cit taie de obicei două bri­găzi Aşa se vorbeşte prin Lupeni despre harnicii mineri conduşi de comunistul Avram Doţiu sau Ion Schianu. Des­pre Mihai Huda şi ortacii săi a scris acum citeva zile ziarul local „Steagul Roşu“ că sunt maiştri de neîntrecut ai Înaintărilor rapide. Ei au fost primii care au săpat numai intr-o singură lună 125 metri liniari de galerii în pia­tră, stabilind un adevărat record pe Întregul bazin al Văii Jiului. Şi la mina Aninoasa, maiştri în tă­ierea cărbunelui sunt mulţi. II cunoaş­teţi pe vestitul miner Mihai Tucaciuc. Un alt maistru al tăierii cărbunelui de la mina Aninoasa este Aurel Cris­­tea. El conduce o brigadă de tineret şi face parte din cele 35 de brigăzi care lucrează după iniţiativa lui Tucaciuc. De la începutul anului — a scris nor­matorul pe grafic — brigada de tineret condusă de comunistul Aurel Cristea a realizat cel mai mare randament pe mină. Norma cerută In primele cinci luni ale anului, brigada a depăşit-o în fiecare zi cu una plnă la patru tone de cărbune de om. Pe acelaşi drum al ran­damentelor sporite au pornit-o şi mine­rii din brigăzile conduse de Ion David şi Nicolae Mulnai. Curînd şi acestor harnici şefi de brigăzi li se va spune maiştri ai randamentelor sporite. Adunate, realizările acestor harnici şi pricepuţi maiştri ai tăierii cărbunelui în abataj au adus în luna mai minei Aninoasa titlul de fruntaşă pe bazin. Este un lucru promiţător dacă ţi­nem seama că mina Aninoasa în pri­mele două luni ale anului nu îşi în­deplinise planul. Pînă la 4 iunie, pla­nul minei a fost de asemenea depăşit. Cine va cîştiga întrecerea ? Bilanţul de sfîrşit de lună o va spune. In interiorul ziarului­ 7**- ' • Ion Baba: Calitatea produse­lor in atenţia organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • Noile planuri de invătămlnt pentru anul scolar 1959/1960 (pag. 2- a). • De La corespondentul nostru la Berlin: Cu privirile atintite spre Geneva — de St. Deja (pag. 3- a). In acest an în Capitală 18 şcoli noi cu 359 săli de clasă Locuitorii Bucureştiului au de ce să fie mîndri. In ultimii ani s-au construit pentru copiii lor şcoli a­­vînd aproape 350 săli de clasă. In 1959 vor fi construite din fonduri bugetare 18 şcoli cu 359 săli de clasă. Este un nou pas pe calea lăr­girii bazei materiale a învăţămîntu­­lui de cultură generală. Noile şcoli, destinate învăţămîn­­tului elementar şi mediu, se cons­truiesc în cartierele muncitoreşti sau în imediata lor apropiere. A­­semenea şcoli se vor înălţa pe strada Stoian Militaru, pe B-dul Armata Poporului, Calea Rahovei, cartierul Floreasca etc. Aproape fiecare din aceste şcoli vor avea cite 20-24 de săli de clasă, laboratoare moderne, ateliere. Cele 18 noi şcoli urmează să fie terminate şi date în folosinţă în toamnă odată cu deschiderea nou­lui an şcolar.­­ Unul în loc de cinci CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzina „Electroputere“ din Cra­iova se preocupă în permanenţă de îmbunătăţirea procesului de produc­ţie. In această privinţă o mare a­­tenţie se dă micii mecanizări. O rea­lizare demnă de remarcat a fost ob­ţinută în secţia maşini rotative. A­­colo, pînă de curînd, îndreptarea şi tăierea barelor de bobinaj se făceau manual. Ascultînd părerile mun­citorilor, Ing. Caledor Alfred s-a gîndit că această operaţie ar putea să fie executată de o maşină. Pen­tru aceasta el a proiectat o maşină care să execute în mod automat îndreptarea şi îndoirea barelor pen­tru bobinaj. Colectivul uzinei l-a sprijinit în construirea acestei ma­şini. La executarea ei au lucrat in­ginerul Petre Dinulescu, lăcătuşii Marin Boţogan, Alexandru Ol­­teanu, Gheorghe Dobre şi alţii. La probele ce s-au făcut, ma­şina a dat rezultate foarte bune. De unde înainte pentru îndreptarea şi îndoirea barelor de bobinaj lucrau zilnic cite 5 oameni, prin folosirea noii maşini nu mai este nevoie decit de un singur muncitor care nu are altceva de făcut decit să regleze şi să dirijeze funcționarea ei. Vacanţa plăcută TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). Pitoreştile locuri ale Regiunii Auto­nome Maghiare ca Borsec, Tuşnad, Homorod, Izvorul de Mureş, Lunca de Sus etc. vor găzdui vara aceas­ta 23 tabere unde îşi vor petrece vacanţa 8.000 de copii ai oamenilor muncii din regiune şi din diferite colţuri ale ţării. Sfatul popular re­gional, consiliul sindical regional, întreprinderile din regiune fac în prezent pregătirile necesare cazării oaspeţilor. De asemenea se fac pregătiri pen­tru a se amenaja pe lingă fiecare şcoală de 7 ani de la sate tabere de curte ale pionierilor şi elevilor care vor organiza diferite manifestări cultural-sportive. Pe Bulevardul 1848 se plantează flori.­­ (Foto : R. Costin) Realizări In Întrecere Colectivul rafinăriei nr. 1 Ploeşti a încheiat luna mai cu noi succese în producţie. In această lună colecti­vul rafinăriei a depăşit planul pro­ducţiei globale cu 4,41 la sută, iar al producţiei-marfă cu 2,11 la sută. Productivitatea muncii a sporit sim­ţitor iar prin reducerea preţului de cost au­ fost obţinute economii în va­loare de peste 400 de mii lei. Cine sunt noii fruntaşi ai întrece­rii ? Nica Iordache, Chiru Ştefan, Petre Mihalache şi Gheorghe Cara­zia de la secţia distilaţie primară, Ion Pişcă, Tănase Harhoi şi Vasile Romanescu de la secţia uleiuri şi mulţi alţii se numără printre cei care s-au situat în fruntea întrece­rii. Iar echipa de lăcătuşi-ţerari con­dusă de Constantin Nedef a reuşit luna trecută să economisească can­tităţi importante de ţevi, tablă şi alte materiale în valoare totală de 10.298 lei. MAXIM BUDILEANU corespondent voluntar „TOŢI COMUNIŞTII — FRUNTAŞI IN PRODUCŢIE !“ Un bun exemplu care merita mai mult interes ...Cindva, sint poate mii de ani de-atunci — povesteşte o veche le­­gendă — intr-o grădină s-a ivit un soi nou de meri, nemaivăzuţi şi nemaiştiuţi, ale căror roade sclipeau in bătaia razelor de soare de-ţi luau ochii: erau de aiur. Le-a privit grădi­narul ca vrăjit o zi, le-a privit două, le-a privit nouăzeci şi nouă. A tre­cut toamna, iarna, primăvara, vara, încă o toamnă, o iarnă, o primăvară, o vară. Tîrziu şi-a dat seama gră­dinarul că, pierdut în stearpă con­templare, nu făcuse nimic pentru a cultiva în întreaga grădină soiul pomilor cu roade de aur. Cînd afli povestea preţioasei ini­ţiative a organizaţiei de bază nr. 5 de la uzinele „Republica” şi a ati­tudinii Comitetului raional „23 Au­gust“ faţă de ea, îţi aminteşti fără voie filcul acestei vechi legende. Aleum un an... Numai un an a trecut de-atunci. Unui străin care în acele zile ar fi trecut grăbit printre agregatele şi bancurile secţiei „tras la rece“ de la uzinele „Republica“ toate i s-ar fi părut fireşti şi la locul lor. Oamenii munceau cu rîvnă obişnuită, produc­ţia mergea nici mai bine, nici mai rău ca înainte. Şi, de fapt, aici era buba. „Nici mai bine, nici mai rău“ — această stare de lucruri nu-i mulţumea de loc pe comuniştii din secţie. Simţeau că în ea zace primejdia lincezelii. Cu o bucată de vreme mai înainte ce schimbase organizarea întregii munci în secţie, trecîndu-se la mun­ca pe brigăzi. Totuşi treburile bă­­teau pasul pe loc, erau brigăzi care nu-şi îndeplineau planul, în altele domnea neorînduială. ... Mohorît mai umbla în zilele ace­lea lăcătuşul Dumitru Iancu prin secţie. Scund de statură şi negricios, părea parcă şi mai întunecat la faţă de supărare. Era doar ajutor de se­cretar al organizaţiei de bază şi, deoarece secretarul se afla la şcoală, simţea Întreaga răspundere apăsind pe umerii lui. Dar nu mai puţină răspundere simţeau şi ceilalţi mem­­bri ai biroului — maiştrii Marin Al­­dea şi Ion Neacşu, şeful decapator Vasile An­ca. ...Pînă adine în noapte s-a prelun­git în ziua aceea şedinţa de birou. Mica încăpere se umpluse de fumul gros al ţigărilor, de puteai să-l tai cu cuţitul. — Dacă noi, comuniştii, n-o să dăm semnalul, apoi nimeni n-o să ur­nească secţia din loc. Datoria sta­tutară a comuniştilor este să fie frun­taşi în producţie. Or, nu toţi sunt... Ce-ar fi să nu ne mai împăcăm cu această stare de lucruri şi să pornim o acţiune ca toţi membrii şi candi­daţii de partid să devină fruntaşi ? Nu se ştie nici azi cine a fost cel care a făcut primul propunerea. Dar ea a devenit îndată a tuturor. — Bine, dar ne putem mulţumi ca doar membrii de partid să fie fruntaşi ? Propun ca în fiecare bri­gadă să fie repartizaţi comunişti dintre cei mai de nădejde. Ei să fie sufletul brigăzilor... Exemplu şi în­demn... Pe loc s au luat o serie de hotărîri. In primul rînd, cei mai calificaţi din­tre membrii biroului să fie împărţiţi pe cele trei schimburi în aşa fel in­cit biroul să fie necontenit prezent in mijlocul organizaţiei. In al doilea rînd, să se pornească o muncă de a­­gitaţie vie şi dinamică, începînd de la lozinci afişate în toate locurile vizibile şi articole însufleţitoare la gazeta de perete pînă la con­vorbiri de la om la om ale agitato­rilor. Roadele de aur ... Dumitru Răduţ are o faţă numai muchii şi colţuri, în mijlocul căreia sclipesc doi ochi căprui de o mare mobilitate. Nu are clipă de linişte, e în continuă mişcare, ca argintul viu. Cînd stai de vorbă cu el, ai impre­sia că în permanenţă e gata să plece, să te lase în mijlocul convorbirii pentru cine ştie ce altă treabă. Nu de mult a fost primit in rindurile candidaţilor de partid. Cu el au cam avut de furcă corpu­­niştii din secţie. Din cauza pripelii, nu regla întotdeauna cum trebuie maşina şi strica o ţeavă-două-trei. Nu voia să-şi „piardă timpul cu fleacuri“. Cu multă răbdare a stat de vorbă cu el maistrul Marin Aldea, mem­bru al biroului. Altuia decit lui Al­dea poate că i s-ar fi făcut lehamite de atîta dădăceală. Dar nu era Al­dea omul care să se lase cu una cu două. — Măi băiatule, e atît de greu VICTOR BIRLADEANU (Continuare în pag. II-a, col. 2-4) ♦♦♦ în cadrul şcolii medii nr. 3 din cartierul „Tractorul“-Oraşul Stalin, funcţionează un centru de pregătire a muncitorilor care urmează să intre la toamnă în clasa a VIll-a. Aici se pregătesc 90 de muncitori ai uzinelor „Ernst Thälmann“. Fotografia înfăţişează pe elevul muncitor Nicolae Bisoceanu care rezolvă in faţa colegilor săi o pro­­blemă de matematici.­­ (Foto: Oh. Vintilă) ONEŞTI. TînărtA | şef de echipă Ionel­­ Dumitru de pe fan- A tierul Combinatului­­ de cauciuc a venit ^ k in vizită la maistrul zidar Bakó Károly, pentru a vedea cum­­A ifi aplică acesta ^ initiative: „Cinci * cărămizi economisi- A te la fiecare metru J cub de zidărie“. y La înălţime, prop- * ti ti de zidul unei A viitoare locuinţe P'i jj care o clădefte Bă- y ko, cei doi tovarăfi Sj se înțeleg repede, jj ca oameni de mese- y rie fi comunifti. fo- A losind cu pricepere y „cioturile“ sau „d­i" p căria"—adică bucăţi y sparte de cărămidă­­ — se pot economisi y cinci cărămizi la jjj fiecare metru cub­­y 8 ooacaeooeeoooooooooooeooocot Creşte numărul 9 colectiviştilor De la Începutul anului şi până acum, în gospodăria colectivă „Flacăra Ro­şie“ din comuna Brăhăşeşti, raionul Tecuci, s-au înscris încă 507 familii de ţărani muncitori, care au adus in gos­podărie peste 1000 ha. teren. Şi în gos­podăria colectivă „1 Mai“ din comuna Ţepu, acelaşi raion, s-au mai Înscris anul acesta alte 200 familii, cu 558 ha. teren. IOAN CIORICI colectivist ★ In comuna Negreşti, raionul Piatra Neamţ, a luat fiinţă de curind o gos­podărie colectivă. Cele 60 de familii înscrise pînă acum au adus In gospo­dărie 120 ha. teren. In timpul scurt care a trecut de la înființare, gospo­dăria a cumpărat peste 100 de oi. MIHAI AILINCAI profesor ------p«o-----­Se înfrumuseţează satele PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). Sate­le raionului Piteşti capătă de la o zi la alta, prin munca voluntară a ţărănimii muncitoare, altă înfă­ţişare. In cadrul săptăminii mun­cii voluntare, organizate de curînd de către comitetul executiv al sfa­tului popular raional, au fost săpate şi curăţate şanţuri pe o lungime de 48.000 de metri, s-au reparat nume­roase poduri şi podeţe şi s-au aş­ternut pe şosele mii de metri cubi de balast. Valoarea acestor lucrări se ridică la 224.000 lei. * Cele mai bune rezultate în gospo­dărirea satelor le-au obţinut ţăra­nii muncitori din comunele Valea Ursului, Valea Mărului, Cotmeana şi Davideşti. ------p»o-----­Expoziţie de artă populară TURDA (coresp. „Scînteii“).­Acum citeva zile la Casa raională de cul­tură „N. Bălcescu“ din Turda a fost deschisă o expoziţie de artă popu­lară. Aici sunt expuse costume na­ţionale din partea locului, covoare, periniţe, ştergare şi alte obiecte lu­crate cu mult gust artistic, ornamen­tate cu minunate motive naţionale de către ţărăncile muncitoare din comunele Măhăceni, Vîlcele, Ocoliş. Catrinţele cusute cu fir, cojoacele lucrate cu migală de ţăranii mun­citori din Alton şi covoarele ţesute cu măiestrie de către femeile din comuna Lima de Jos stimnesc un viu interes. Se îmbogăţesc bibliotecile personale ale muncitorilor CLUJ (coresp. „Scânteii“) Pentru a răspîndi cft mai larg In rindu­­rile muncitorilor cărţile noi apă­rute, politico-ideologice, tehni­ce şi beletristice, centrul de librării şi de difuzare a cărţii din Cluj a întreprins o vie acţiune de popularizare şi difuzare a cărţilor la locul de muncă. Cu ajutorul di­­fuzorilor voluntari din diferitele secţii ale atelierelor C.F.R. „18 Februarie“ din oraş, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la atelie­re au cumpărat cărţi pentru bi­blioteca lor personală în valoare de peste 4.000 lei. Cu aceeaşi o­­cazie la cele 12 standuri de cărţi de la uzinele „Ianoş Herbak“ au fost vîndute cărţi în valoare de peste 6.000 lei. Difuzoarea volun­tară de la secţia croit, Maria Kiss, a vindut în numai citeva zile cărţi în valoare de peste 1.500 lei. In ultimele trei luni, cele 160 standuri de cărţi din întreprinde­rile clujene au vindut cărţi în valoare de 352.000 lei. In frunte la prăşit la aceste zile, în raionul Cricov din regiunea Ploeşti se munceşte cu spor la îngrijirea culturilor. Pînă acum, pe întreaga suprafaţă de aproape 2000 ha­­cultivată cu floarea-soarelui s-a termi­nat praşila I-a, iar pe mai bine de 800 ha, s-a executat şi cea de a H-a praşilă. De asemenea, pe aproape 1000 ha. din cele 1469 cultivate cu sfeclă de zahăr s-a făcut praşila a Il-a. În toata gospodăriile colective şi Întovărăşirile agricole din raion s-a terminat cea de a Il-a praşilă la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. MARIA CONSTANTINESCU referentă la Sfatul popular regional Ploești Cînd orzul a început să îngălbenească BĂILEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Puţine zile au mai rămas pînă la începerea secerişului ; în multe locuri din regiunea Craiova orzul a şi început să îngălbenească. In ve­derea recoltării, muncitorii gospo­dăriei de stat Afumaţi, raionul Băi­­leşti, au terminat reparaţiile la trac­toare şi maşinile agricole. Mecanicii şi tractoriştii Iliescu Mihai, Tudor Militar, Ciutureanu Ion şi alţii au muncit de zor, terminind de repa­rat cele 10 tractoare, 9 combine trac­tate, 3 seceră­tori -legători şi alte maşini agricole. De asemenea, în gospodărie au fost luate măsuri pen­tru a se asigura o cit mai bună de­pozitare a cerealelor. Magaziile exis­tente au fost reparate şi curăţite şi s-a început construirea unei mari magazii care în curînd va fi termi­nată. Aprovizionarea cu legume şi fructe Oraşele şi centrele muncitoreşti din întreaga ţară sunt aprovizionate zilnic cu cantităţi tot mai mari de legume şi fructe. In lunile aprilie şi una, numai unităţile Aprozar au fost aprovizionate cu peste 7.900.000 kg. de legume, cu mari cantităţi de cartofi de toamnă şi cartofi noi, precum şi cu 1.700.000 kg. de fructe. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a desfăcut populaţiei în aceste luni cu aproape 400.000 kg. mai multe legume şi cu 950 000 kg. mai multe cireşe şi căpşuni, însemnate cantităţi de legume şi fructe au vindut în acest timp coo­peraţia, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective precum şi ţăranii muncitori cu gospodărie in­dividuală. In primele două zile din săptă­mâna aceasta unităţile Aprozar din Capitală au vindut peste 480.000 kg. de legume, cu 130.000 kg. mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Bine aprovizionate cu astfel de produse sunt şi oraşele Reşiţa, O­­radea, Constanţa, Cluj, Iaşi, unde au fost luate anul acesta măsuri pentru extinderea culturii legume­lor. In această lună vor apare în cantităţi mult mai mari varsa de vară, dovleceii, cartofii noi, roşiile, fasolea verde, castraveţii, precum şi caisele. (Agerpres) Oameni ai Zilelor noastre Colectivist harnic — preşedinte priceput de Vasile Marin, colectiviştii l-au ales preşedinte la începutul anului 1957, intr-un moment cînd treburi­le gospodăriei colective cam şchio­pătau. Pînă atunci fusese preşe­dinte un om căruia îi era mai dra­gă băutura decit gospodăria. De ce s-au­ oprit colectiviştii din comuna Radu Vodă tocmai la el? Răspunsul e simplu. Timp de 4 ani, cit a condus o brigadă, s-a dove­dit un bun organizator, priceput în antrenarea oamenilor la muncă, cu grijă faţă de avutul obştesc, om drept şi cinstit. Calităţi bune deci pentru conducerea unei brigăzi. Dar preşedintele unei gospodării întinse ca cea din Radu Vodă are răspun­deri mai multe şi mai mari. Poate din pricina acea­sta Vasile Marin a pornit la trea­bă, purtind in su­flet un simbure de îndoială. Cu ce anume trebuia început ? Două lucruri nu sufereau aminare: mai b­un­ lichida­rea unor nereguli în minuirea bani­lor gospodăriei si a creditelor de la stat; si pe urmă organizarea gos­podărească a mun­cii în toate brigă­zile. In fruntea acestora era ne­voie de oameni vrednici. Dacă s-ar fi apucat să le facă toate singur si numai după judecata lui, noul președinte n-ar fi izbutit. Dar Vasile Marin a bătut de multe ori drumul pe la comitetul raional de partid ori pe la sfatul popular raional, cerînd sfat si ajutor. Cite seri nu a stat el pînă tîrziu cu Va­sile Dumitru. Gheorghe Vidu. Con­stantin Curea. Vasile Cojocaru, Du­mitru Baciu şi cu alţi comunişti, cu ■ colectivişti harnici, gospodari cu tragere de inimă. Ca să re­zolve prima problemă importantă Vasile Marin a hotărit să se achite imediat o parte din datoriile la bancă. Pentru rest a cerut ami­­nare. Cea mai mare bătaie de cap i-a dat-o insă noului preşedinte mai buna organizare a muncii. In două brigăzi se lucra încă de-a vecea şi nu se finea o evidenţă serioasă. Preşedintele s-a sfătuit cu membrii consiliului de conducere şi cu mem-­ brii biroului organizaţiei de bază. Pînă la urmă au ajuns la conclu­zia că oamenii cei mai potriviţi pentru conducerea celor două bri­găzi sunt Gheorghe Vidu şi Constan­tin Curea, amindoi comunişti. Pri­mul lucra la grădină, iar al doilea în sectorul zootehnic. Preşedintele i-a sfătuit şi i-a ajutat să cunoască sarcinile lor ca brigadieri. Desigur,­unele măsuri nu erau pe placul tuturor. Ba la o adunare ge­nerală, fostul brigadier de la a Ill-a, Anghel Răducan, şi un cu­­mătru de-al lui, Tudor­­Achim, au încercat să provoace zizanie Intre colectivişti. Dar amenii nu l-au la­nt. ,,Tu vorbeşti, nă, tu care ai dus brigada de ripă? Din pricina la noi am avut numai umătate din re­­volta obţinută in nigada l­a“. Vasile Marin a nvățat din prac­­ica de zi cu zi că dezvoltarea secto­rului zootehnic a­­duce mari veni­­uri băneşti. Dar cum să-i convin­gă pe colectivişti? Vacile gospodă­­riei dădeau lapte numai bine cu­ o capră. Trebuia dovedit colecti­­viştilor că vacile de lapte sunt ren­­abile. Prima mă­sură a fost că s-au cumpărat citeva vaci roşii de stepă şi un repro­ducător din aceeaşi rasă. Ca în­­grijitori au fost numiţi oameni cu dragoste de muncă şi de avutul ob­ştesc, crescători pricepuţi. Din pri­mul an producţia de lapte s-a du­blat. Asta i-a convins pe colectivişti, în prezent, gospodăria colectivă are 35 vaci, 800 oi, 46 scroafe, 48 stupi. Preşedintele e mereu in căutarea unor noi mijloace care să ducă la sporirea producţiei si a veniturilor gospodăriei colective. Intr-o zi, Vasile Marin a plecat la Slobozia cu diferite treburi. Pe drum l-a apucat o ploaie zdravănă. Asta l-a făcut să se abată pe la gospo­dăria colectivă din satul Ograda, unde a aflat despre eleşteul făcut de colectivişti, eleşteu care a adus mari venituri. In acea zi a Incolfit in mintea TEODOR MARIAN coresp. „Scînteii* (Continuare In pag. Ill-a, col. 1,2} ★

Next