Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-11 / nr. 4546
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Irgan al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4546 Joi 11 iunie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Uzina „Tudor Vladimirescu” din Capitală fabric autobuze, troleybuze și mașini autoutilitare. In fotografie: Un nou lot de autoutilitare. Se fac trol înainte de expediere. Maiştrii randamentelor sporite PETROŞANI (coresp. „Scînteii*). Sa obişnuieşte, In Valea Jiului, ca celor mai harnici mineri să li se spună maiştri ai randamentelor sporite. — Se tine tare maistrul Doţiu. Iar a tăiat cu ortacii lui, intr-un şut, atfta cărbune cit taie de obicei două brigăzi Aşa se vorbeşte prin Lupeni despre harnicii mineri conduşi de comunistul Avram Doţiu sau Ion Schianu. Despre Mihai Huda şi ortacii săi a scris acum citeva zile ziarul local „Steagul Roşu“ că sunt maiştri de neîntrecut ai Înaintărilor rapide. Ei au fost primii care au săpat numai intr-o singură lună 125 metri liniari de galerii în piatră, stabilind un adevărat record pe Întregul bazin al Văii Jiului. Şi la mina Aninoasa, maiştri în tăierea cărbunelui sunt mulţi. II cunoaşteţi pe vestitul miner Mihai Tucaciuc. Un alt maistru al tăierii cărbunelui de la mina Aninoasa este Aurel Cristea. El conduce o brigadă de tineret şi face parte din cele 35 de brigăzi care lucrează după iniţiativa lui Tucaciuc. De la începutul anului — a scris normatorul pe grafic — brigada de tineret condusă de comunistul Aurel Cristea a realizat cel mai mare randament pe mină. Norma cerută In primele cinci luni ale anului, brigada a depăşit-o în fiecare zi cu una plnă la patru tone de cărbune de om. Pe acelaşi drum al randamentelor sporite au pornit-o şi minerii din brigăzile conduse de Ion David şi Nicolae Mulnai. Curînd şi acestor harnici şefi de brigăzi li se va spune maiştri ai randamentelor sporite. Adunate, realizările acestor harnici şi pricepuţi maiştri ai tăierii cărbunelui în abataj au adus în luna mai minei Aninoasa titlul de fruntaşă pe bazin. Este un lucru promiţător dacă ţinem seama că mina Aninoasa în primele două luni ale anului nu îşi îndeplinise planul. Pînă la 4 iunie, planul minei a fost de asemenea depăşit. Cine va cîştiga întrecerea ? Bilanţul de sfîrşit de lună o va spune. In interiorul ziarului 7**- ' • Ion Baba: Calitatea produselor in atenţia organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • Noile planuri de invătămlnt pentru anul scolar 1959/1960 (pag. 2- a). • De La corespondentul nostru la Berlin: Cu privirile atintite spre Geneva — de St. Deja (pag. 3- a). In acest an în Capitală 18 şcoli noi cu 359 săli de clasă Locuitorii Bucureştiului au de ce să fie mîndri. In ultimii ani s-au construit pentru copiii lor şcoli avînd aproape 350 săli de clasă. In 1959 vor fi construite din fonduri bugetare 18 şcoli cu 359 săli de clasă. Este un nou pas pe calea lărgirii bazei materiale a învăţămîntului de cultură generală. Noile şcoli, destinate învăţămîntului elementar şi mediu, se construiesc în cartierele muncitoreşti sau în imediata lor apropiere. Asemenea şcoli se vor înălţa pe strada Stoian Militaru, pe B-dul Armata Poporului, Calea Rahovei, cartierul Floreasca etc. Aproape fiecare din aceste şcoli vor avea cite 20-24 de săli de clasă, laboratoare moderne, ateliere. Cele 18 noi şcoli urmează să fie terminate şi date în folosinţă în toamnă odată cu deschiderea noului an şcolar. Unul în loc de cinci CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzina „Electroputere“ din Craiova se preocupă în permanenţă de îmbunătăţirea procesului de producţie. In această privinţă o mare atenţie se dă micii mecanizări. O realizare demnă de remarcat a fost obţinută în secţia maşini rotative. Acolo, pînă de curînd, îndreptarea şi tăierea barelor de bobinaj se făceau manual. Ascultînd părerile muncitorilor, Ing. Caledor Alfred s-a gîndit că această operaţie ar putea să fie executată de o maşină. Pentru aceasta el a proiectat o maşină care să execute în mod automat îndreptarea şi îndoirea barelor pentru bobinaj. Colectivul uzinei l-a sprijinit în construirea acestei maşini. La executarea ei au lucrat inginerul Petre Dinulescu, lăcătuşii Marin Boţogan, Alexandru Olteanu, Gheorghe Dobre şi alţii. La probele ce s-au făcut, maşina a dat rezultate foarte bune. De unde înainte pentru îndreptarea şi îndoirea barelor de bobinaj lucrau zilnic cite 5 oameni, prin folosirea noii maşini nu mai este nevoie decit de un singur muncitor care nu are altceva de făcut decit să regleze şi să dirijeze funcționarea ei. Vacanţa plăcută TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). Pitoreştile locuri ale Regiunii Autonome Maghiare ca Borsec, Tuşnad, Homorod, Izvorul de Mureş, Lunca de Sus etc. vor găzdui vara aceasta 23 tabere unde îşi vor petrece vacanţa 8.000 de copii ai oamenilor muncii din regiune şi din diferite colţuri ale ţării. Sfatul popular regional, consiliul sindical regional, întreprinderile din regiune fac în prezent pregătirile necesare cazării oaspeţilor. De asemenea se fac pregătiri pentru a se amenaja pe lingă fiecare şcoală de 7 ani de la sate tabere de curte ale pionierilor şi elevilor care vor organiza diferite manifestări cultural-sportive. Pe Bulevardul 1848 se plantează flori. (Foto : R. Costin) Realizări In Întrecere Colectivul rafinăriei nr. 1 Ploeşti a încheiat luna mai cu noi succese în producţie. In această lună colectivul rafinăriei a depăşit planul producţiei globale cu 4,41 la sută, iar al producţiei-marfă cu 2,11 la sută. Productivitatea muncii a sporit simţitor iar prin reducerea preţului de cost au fost obţinute economii în valoare de peste 400 de mii lei. Cine sunt noii fruntaşi ai întrecerii ? Nica Iordache, Chiru Ştefan, Petre Mihalache şi Gheorghe Carazia de la secţia distilaţie primară, Ion Pişcă, Tănase Harhoi şi Vasile Romanescu de la secţia uleiuri şi mulţi alţii se numără printre cei care s-au situat în fruntea întrecerii. Iar echipa de lăcătuşi-ţerari condusă de Constantin Nedef a reuşit luna trecută să economisească cantităţi importante de ţevi, tablă şi alte materiale în valoare totală de 10.298 lei. MAXIM BUDILEANU corespondent voluntar „TOŢI COMUNIŞTII — FRUNTAŞI IN PRODUCŢIE !“ Un bun exemplu care merita mai mult interes ...Cindva, sint poate mii de ani de-atunci — povesteşte o veche legendă — intr-o grădină s-a ivit un soi nou de meri, nemaivăzuţi şi nemaiştiuţi, ale căror roade sclipeau in bătaia razelor de soare de-ţi luau ochii: erau de aiur. Le-a privit grădinarul ca vrăjit o zi, le-a privit două, le-a privit nouăzeci şi nouă. A trecut toamna, iarna, primăvara, vara, încă o toamnă, o iarnă, o primăvară, o vară. Tîrziu şi-a dat seama grădinarul că, pierdut în stearpă contemplare, nu făcuse nimic pentru a cultiva în întreaga grădină soiul pomilor cu roade de aur. Cînd afli povestea preţioasei iniţiative a organizaţiei de bază nr. 5 de la uzinele „Republica” şi a atitudinii Comitetului raional „23 August“ faţă de ea, îţi aminteşti fără voie filcul acestei vechi legende. Aleum un an... Numai un an a trecut de-atunci. Unui străin care în acele zile ar fi trecut grăbit printre agregatele şi bancurile secţiei „tras la rece“ de la uzinele „Republica“ toate i s-ar fi părut fireşti şi la locul lor. Oamenii munceau cu rîvnă obişnuită, producţia mergea nici mai bine, nici mai rău ca înainte. Şi, de fapt, aici era buba. „Nici mai bine, nici mai rău“ — această stare de lucruri nu-i mulţumea de loc pe comuniştii din secţie. Simţeau că în ea zace primejdia lincezelii. Cu o bucată de vreme mai înainte ce schimbase organizarea întregii munci în secţie, trecîndu-se la munca pe brigăzi. Totuşi treburile băteau pasul pe loc, erau brigăzi care nu-şi îndeplineau planul, în altele domnea neorînduială. ... Mohorît mai umbla în zilele acelea lăcătuşul Dumitru Iancu prin secţie. Scund de statură şi negricios, părea parcă şi mai întunecat la faţă de supărare. Era doar ajutor de secretar al organizaţiei de bază şi, deoarece secretarul se afla la şcoală, simţea Întreaga răspundere apăsind pe umerii lui. Dar nu mai puţină răspundere simţeau şi ceilalţi membri ai biroului — maiştrii Marin Aldea şi Ion Neacşu, şeful decapator Vasile Anca. ...Pînă adine în noapte s-a prelungit în ziua aceea şedinţa de birou. Mica încăpere se umpluse de fumul gros al ţigărilor, de puteai să-l tai cu cuţitul. — Dacă noi, comuniştii, n-o să dăm semnalul, apoi nimeni n-o să urnească secţia din loc. Datoria statutară a comuniştilor este să fie fruntaşi în producţie. Or, nu toţi sunt... Ce-ar fi să nu ne mai împăcăm cu această stare de lucruri şi să pornim o acţiune ca toţi membrii şi candidaţii de partid să devină fruntaşi ? Nu se ştie nici azi cine a fost cel care a făcut primul propunerea. Dar ea a devenit îndată a tuturor. — Bine, dar ne putem mulţumi ca doar membrii de partid să fie fruntaşi ? Propun ca în fiecare brigadă să fie repartizaţi comunişti dintre cei mai de nădejde. Ei să fie sufletul brigăzilor... Exemplu şi îndemn... Pe loc s au luat o serie de hotărîri. In primul rînd, cei mai calificaţi dintre membrii biroului să fie împărţiţi pe cele trei schimburi în aşa fel incit biroul să fie necontenit prezent in mijlocul organizaţiei. In al doilea rînd, să se pornească o muncă de agitaţie vie şi dinamică, începînd de la lozinci afişate în toate locurile vizibile şi articole însufleţitoare la gazeta de perete pînă la convorbiri de la om la om ale agitatorilor. Roadele de aur ... Dumitru Răduţ are o faţă numai muchii şi colţuri, în mijlocul căreia sclipesc doi ochi căprui de o mare mobilitate. Nu are clipă de linişte, e în continuă mişcare, ca argintul viu. Cînd stai de vorbă cu el, ai impresia că în permanenţă e gata să plece, să te lase în mijlocul convorbirii pentru cine ştie ce altă treabă. Nu de mult a fost primit in rindurile candidaţilor de partid. Cu el au cam avut de furcă corpuniştii din secţie. Din cauza pripelii, nu regla întotdeauna cum trebuie maşina şi strica o ţeavă-două-trei. Nu voia să-şi „piardă timpul cu fleacuri“. Cu multă răbdare a stat de vorbă cu el maistrul Marin Aldea, membru al biroului. Altuia decit lui Aldea poate că i s-ar fi făcut lehamite de atîta dădăceală. Dar nu era Aldea omul care să se lase cu una cu două. — Măi băiatule, e atît de greu VICTOR BIRLADEANU (Continuare în pag. II-a, col. 2-4) ♦♦♦ în cadrul şcolii medii nr. 3 din cartierul „Tractorul“-Oraşul Stalin, funcţionează un centru de pregătire a muncitorilor care urmează să intre la toamnă în clasa a VIll-a. Aici se pregătesc 90 de muncitori ai uzinelor „Ernst Thälmann“. Fotografia înfăţişează pe elevul muncitor Nicolae Bisoceanu care rezolvă in faţa colegilor săi o problemă de matematici. (Foto: Oh. Vintilă) ONEŞTI. TînărtA | şef de echipă Ionel Dumitru de pe fan- A tierul Combinatului de cauciuc a venit ^ k in vizită la maistrul zidar Bakó Károly, pentru a vedea cumA ifi aplică acesta ^ initiative: „Cinci * cărămizi economisi- A te la fiecare metru J cub de zidărie“. y La înălţime, prop- * ti ti de zidul unei A viitoare locuinţe P'i jj care o clădefte Bă- y ko, cei doi tovarăfi Sj se înțeleg repede, jj ca oameni de mese- y rie fi comunifti. fo- A losind cu pricepere y „cioturile“ sau „di" p căria"—adică bucăţi y sparte de cărămidă — se pot economisi y cinci cărămizi la jjj fiecare metru cuby 8 ooacaeooeeoooooooooooeooocot Creşte numărul 9 colectiviştilor De la Începutul anului şi până acum, în gospodăria colectivă „Flacăra Roşie“ din comuna Brăhăşeşti, raionul Tecuci, s-au înscris încă 507 familii de ţărani muncitori, care au adus in gospodărie peste 1000 ha. teren. Şi în gospodăria colectivă „1 Mai“ din comuna Ţepu, acelaşi raion, s-au mai Înscris anul acesta alte 200 familii, cu 558 ha. teren. IOAN CIORICI colectivist ★ In comuna Negreşti, raionul Piatra Neamţ, a luat fiinţă de curind o gospodărie colectivă. Cele 60 de familii înscrise pînă acum au adus In gospodărie 120 ha. teren. In timpul scurt care a trecut de la înființare, gospodăria a cumpărat peste 100 de oi. MIHAI AILINCAI profesor ------p«o-----Se înfrumuseţează satele PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). Satele raionului Piteşti capătă de la o zi la alta, prin munca voluntară a ţărănimii muncitoare, altă înfăţişare. In cadrul săptăminii muncii voluntare, organizate de curînd de către comitetul executiv al sfatului popular raional, au fost săpate şi curăţate şanţuri pe o lungime de 48.000 de metri, s-au reparat numeroase poduri şi podeţe şi s-au aşternut pe şosele mii de metri cubi de balast. Valoarea acestor lucrări se ridică la 224.000 lei. * Cele mai bune rezultate în gospodărirea satelor le-au obţinut ţăranii muncitori din comunele Valea Ursului, Valea Mărului, Cotmeana şi Davideşti. ------p»o-----Expoziţie de artă populară TURDA (coresp. „Scînteii“).Acum citeva zile la Casa raională de cultură „N. Bălcescu“ din Turda a fost deschisă o expoziţie de artă populară. Aici sunt expuse costume naţionale din partea locului, covoare, periniţe, ştergare şi alte obiecte lucrate cu mult gust artistic, ornamentate cu minunate motive naţionale de către ţărăncile muncitoare din comunele Măhăceni, Vîlcele, Ocoliş. Catrinţele cusute cu fir, cojoacele lucrate cu migală de ţăranii muncitori din Alton şi covoarele ţesute cu măiestrie de către femeile din comuna Lima de Jos stimnesc un viu interes. Se îmbogăţesc bibliotecile personale ale muncitorilor CLUJ (coresp. „Scânteii“) Pentru a răspîndi cft mai larg In rindurile muncitorilor cărţile noi apărute, politico-ideologice, tehnice şi beletristice, centrul de librării şi de difuzare a cărţii din Cluj a întreprins o vie acţiune de popularizare şi difuzare a cărţilor la locul de muncă. Cu ajutorul difuzorilor voluntari din diferitele secţii ale atelierelor C.F.R. „18 Februarie“ din oraş, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la ateliere au cumpărat cărţi pentru biblioteca lor personală în valoare de peste 4.000 lei. Cu aceeaşi ocazie la cele 12 standuri de cărţi de la uzinele „Ianoş Herbak“ au fost vîndute cărţi în valoare de peste 6.000 lei. Difuzoarea voluntară de la secţia croit, Maria Kiss, a vindut în numai citeva zile cărţi în valoare de peste 1.500 lei. In ultimele trei luni, cele 160 standuri de cărţi din întreprinderile clujene au vindut cărţi în valoare de 352.000 lei. In frunte la prăşit la aceste zile, în raionul Cricov din regiunea Ploeşti se munceşte cu spor la îngrijirea culturilor. Pînă acum, pe întreaga suprafaţă de aproape 2000 hacultivată cu floarea-soarelui s-a terminat praşila I-a, iar pe mai bine de 800 ha, s-a executat şi cea de a H-a praşilă. De asemenea, pe aproape 1000 ha. din cele 1469 cultivate cu sfeclă de zahăr s-a făcut praşila a Il-a. În toata gospodăriile colective şi Întovărăşirile agricole din raion s-a terminat cea de a Il-a praşilă la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. MARIA CONSTANTINESCU referentă la Sfatul popular regional Ploești Cînd orzul a început să îngălbenească BĂILEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Puţine zile au mai rămas pînă la începerea secerişului ; în multe locuri din regiunea Craiova orzul a şi început să îngălbenească. In vederea recoltării, muncitorii gospodăriei de stat Afumaţi, raionul Băileşti, au terminat reparaţiile la tractoare şi maşinile agricole. Mecanicii şi tractoriştii Iliescu Mihai, Tudor Militar, Ciutureanu Ion şi alţii au muncit de zor, terminind de reparat cele 10 tractoare, 9 combine tractate, 3 secerători -legători şi alte maşini agricole. De asemenea, în gospodărie au fost luate măsuri pentru a se asigura o cit mai bună depozitare a cerealelor. Magaziile existente au fost reparate şi curăţite şi s-a început construirea unei mari magazii care în curînd va fi terminată. Aprovizionarea cu legume şi fructe Oraşele şi centrele muncitoreşti din întreaga ţară sunt aprovizionate zilnic cu cantităţi tot mai mari de legume şi fructe. In lunile aprilie şi una, numai unităţile Aprozar au fost aprovizionate cu peste 7.900.000 kg. de legume, cu mari cantităţi de cartofi de toamnă şi cartofi noi, precum şi cu 1.700.000 kg. de fructe. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a desfăcut populaţiei în aceste luni cu aproape 400.000 kg. mai multe legume şi cu 950 000 kg. mai multe cireşe şi căpşuni, însemnate cantităţi de legume şi fructe au vindut în acest timp cooperaţia, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective precum şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In primele două zile din săptămâna aceasta unităţile Aprozar din Capitală au vindut peste 480.000 kg. de legume, cu 130.000 kg. mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Bine aprovizionate cu astfel de produse sunt şi oraşele Reşiţa, Oradea, Constanţa, Cluj, Iaşi, unde au fost luate anul acesta măsuri pentru extinderea culturii legumelor. In această lună vor apare în cantităţi mult mai mari varsa de vară, dovleceii, cartofii noi, roşiile, fasolea verde, castraveţii, precum şi caisele. (Agerpres) Oameni ai Zilelor noastre Colectivist harnic — preşedinte priceput de Vasile Marin, colectiviştii l-au ales preşedinte la începutul anului 1957, intr-un moment cînd treburile gospodăriei colective cam şchiopătau. Pînă atunci fusese preşedinte un om căruia îi era mai dragă băutura decit gospodăria. De ce s-au oprit colectiviştii din comuna Radu Vodă tocmai la el? Răspunsul e simplu. Timp de 4 ani, cit a condus o brigadă, s-a dovedit un bun organizator, priceput în antrenarea oamenilor la muncă, cu grijă faţă de avutul obştesc, om drept şi cinstit. Calităţi bune deci pentru conducerea unei brigăzi. Dar preşedintele unei gospodării întinse ca cea din Radu Vodă are răspunderi mai multe şi mai mari. Poate din pricina aceasta Vasile Marin a pornit la treabă, purtind in suflet un simbure de îndoială. Cu ce anume trebuia început ? Două lucruri nu sufereau aminare: mai bun lichidarea unor nereguli în minuirea banilor gospodăriei si a creditelor de la stat; si pe urmă organizarea gospodărească a muncii în toate brigăzile. In fruntea acestora era nevoie de oameni vrednici. Dacă s-ar fi apucat să le facă toate singur si numai după judecata lui, noul președinte n-ar fi izbutit. Dar Vasile Marin a bătut de multe ori drumul pe la comitetul raional de partid ori pe la sfatul popular raional, cerînd sfat si ajutor. Cite seri nu a stat el pînă tîrziu cu Vasile Dumitru. Gheorghe Vidu. Constantin Curea. Vasile Cojocaru, Dumitru Baciu şi cu alţi comunişti, cu ■ colectivişti harnici, gospodari cu tragere de inimă. Ca să rezolve prima problemă importantă Vasile Marin a hotărit să se achite imediat o parte din datoriile la bancă. Pentru rest a cerut aminare. Cea mai mare bătaie de cap i-a dat-o insă noului preşedinte mai buna organizare a muncii. In două brigăzi se lucra încă de-a vecea şi nu se finea o evidenţă serioasă. Preşedintele s-a sfătuit cu membrii consiliului de conducere şi cu mem- brii biroului organizaţiei de bază. Pînă la urmă au ajuns la concluzia că oamenii cei mai potriviţi pentru conducerea celor două brigăzi sunt Gheorghe Vidu şi Constantin Curea, amindoi comunişti. Primul lucra la grădină, iar al doilea în sectorul zootehnic. Preşedintele i-a sfătuit şi i-a ajutat să cunoască sarcinile lor ca brigadieri. Desigur,unele măsuri nu erau pe placul tuturor. Ba la o adunare generală, fostul brigadier de la a Ill-a, Anghel Răducan, şi un cumătru de-al lui, TudorAchim, au încercat să provoace zizanie Intre colectivişti. Dar amenii nu l-au lant. ,,Tu vorbeşti, nă, tu care ai dus brigada de ripă? Din pricina la noi am avut numai umătate din revolta obţinută in nigada la“. Vasile Marin a nvățat din pracica de zi cu zi că dezvoltarea sectorului zootehnic aduce mari veniuri băneşti. Dar cum să-i convingă pe colectivişti? Vacile gospodăriei dădeau lapte numai bine cu o capră. Trebuia dovedit colectiviştilor că vacile de lapte sunt renabile. Prima măsură a fost că s-au cumpărat citeva vaci roşii de stepă şi un reproducător din aceeaşi rasă. Ca îngrijitori au fost numiţi oameni cu dragoste de muncă şi de avutul obştesc, crescători pricepuţi. Din primul an producţia de lapte s-a dublat. Asta i-a convins pe colectivişti, în prezent, gospodăria colectivă are 35 vaci, 800 oi, 46 scroafe, 48 stupi. Preşedintele e mereu in căutarea unor noi mijloace care să ducă la sporirea producţiei si a veniturilor gospodăriei colective. Intr-o zi, Vasile Marin a plecat la Slobozia cu diferite treburi. Pe drum l-a apucat o ploaie zdravănă. Asta l-a făcut să se abată pe la gospodăria colectivă din satul Ograda, unde a aflat despre eleşteul făcut de colectivişti, eleşteu care a adus mari venituri. In acea zi a Incolfit in mintea TEODOR MARIAN coresp. „Scînteii* (Continuare In pag. Ill-a, col. 1,2} ★