Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)

1959-07-01 / nr. 4563

DEST TOATE ȚĂRILE, UMTI-VA $ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4563 | Miercuri 1 Iulie 1959 | 4 PAGINI — 20 BANI Pentru minerii de la Uriceni şi familiile lor s-au construit în ul­timii ani numeroase locuinţe. Locul căsuţelor mici şi insalubre a fost luat de blocuri mari cu apartamente confortabile. In fo­tografie: O parte din blocurile muncitoreşti construite la Uri­­cani. (Foto: Gh. Vinţilă) O iniţiativă bună şi unele tendinţe de formalism Colectivul „Semănătoarei“ — uzi­na de pe cheiul Dîmboviţei — se afirmă tot mai hotărit ca un co­lectiv de buni gospodari. Prin mun­ca lor de zi cu zi, muncitorii uzi­nei au adus şi aduc o contribuţie de seamă la înzestrarea agricultu­rii cu maşini (anul trecut, de pildă, au dat peste plan 801 combine de recoltat păioase, s-au realizat cosi­toare purtate de tractor). Paralel cu sporirea producţiei, colectivul între­prinderii desfăşoară o activitate rodnică şi în ce priveşte reducerea preţului de cost (în 1958 preţul de cost a fost redus cu 2,56 la sută faţă de plan). Şi totuşi, cite însemnate rezerve de producţie mai există aici, cite „comori“ aşteaptă încă să fie puse în valoare! Tocmai spre descoperirea acestor rezerve îşi îndreaptă acum e­­forturile întregul colectiv. De citi­va săptămâni în uzină se desfăşoară o intensă acţiu­ne pentru stabilirea şi extinderea în mod organizat a celor mai bune metode de muncă în producţie. Din iniţiativa comitetului de par­tid şi a comitetului sindical, în co­laborare cu conducerea uzinei, au fost formate colective permanente de muncitori fruntaşi, inovatori, tehnicieni şi ingineri. Au fost atraşi în această muncă şi specialişti de la cabinetul tehnic şi cercul A.S.I.T. Sarcina principală a acestor colec­tive? Să studieze şi să adapteze la condiţiile specifice cele mai bune metode de muncă folosite în pro­ducţie, atît în întreprindere, cit şi în alte fabrici şi uzine din ţară şi din celelalte ţări socialiste. Dar nu numai atlt Pentru ca metodele şi Iniţiativele valoroase să nu rămină uitate undeva prin dosare, sau să fie aplicate numai de un mănunchi de muncitori, colectivele formate au şi sarcina de a întocmi docu­mentaţia tehnică şi de a ajuta prac­tic muncitorii să-şi însuşească ex­perienţa înaintată, de a pregăti ex­punerile teoretice şi demonstraţiile practice. Recent, în uzină a avut loc o adu­nare a colectivului în cadrul căreia au fost prezentate primele me­tode înaintate de muncă ce ur­mează să fie extinse. Au urmat apoi, la diferite locuri de muncă, expuneri teoretice asupra acestor metode, precum şi demonstraţii practice. La secţia turnătorie, mun­citorul Tudor Dan­noiu — unul din turnătorii cu mare experienţă în producţie — a arătat cum aplică el metoda de turnare a pieselor în forme întărite cu bioxid de carbon. Prin aplicarea acestei metode se scurtează cu aproximativ două ore timpul de uscare a formelor şi se reduce preţul de cost cu circa 2 lei la fiecare kg. de piese turnate. Pină în prezent se toarnă lunar după această metodă doar 7 repere. Dar în uzină se toarnă în fie­care lună zeci şi chiar sute de repere. Unele din acestea după me­tode învechite, care dau rebuturi mai serioase, sau adausuri mari de prelucrare. Bineînţeles că toa­te acestea influenţează asupra preţului de cost. Studiul întreprins de colectivul turnătoriei a scos la iveală faptul că metoda folosită de turnătorul Tudor Dan­noiu poate fi utilizată mult mai larg. Deocam­dată s-a stabilit ca ea să fie extin­să la încă 4 repere. Pentru aceasta vor fi specializaţi şi oameni. Mai tîrziu — alt obiectiv: turnarea a 7 repere de oţel care acum se for­jează. Precum se vede, există preocupa­rea de a proceda în mod organizat la extinderea metodelor înaintate. Se pregătesc condiţiile tehnice, se instruiesc oamenii, li se arată avan­tajele, se calculează efectele econo­mice ale metodei respective etc. în uzină se aplică și alte metode înaintate. Bunăoară, la montajul combinelor se folosea înainte un sistem de lucru care nu era îndea­juns de productiv și de economie. Scheletul combinei stătea pe loc, iar muncitorii în jurul ei montau cîte-o piesă sau un subansamblu. Care erau dezavantajele ? In primul rind, era aglomerare de oa­meni, fiecare montînd ceea ce îi venea la îndemină ; apoi nu se pu­teau verifica piesele sau subansam­­blele în succesiunea lor normală de montaj. Ca rezultat, montajul unei combine dura 54 ore. S-a găsit un nou sistem de mon­taj, superior celui vechi. Montajul se face acum „pe tacte“ — adică pe faze — în flux tehnologic conti­nuu. Toate piese­le și subansam­­blele au fost gru­pate în 10 tacte, care se execută toate în 50 de minute. Schele­tul combinei înaintează de la un tact la altul, iar echipele de mun­citori rămîn pe loc, fiecare conti­­nuînd lucrul la acelaşi tact. Avan­tajele economice sînt însemnate. Productivitatea atelierului de mon­taj a sporit cu 9 la sută; din eco­nomiile realizate la manoperă se pot monta în plus — ţinînd seama de producţia lunară a atelierului — încă 40 de combine. Aşa­dar, o or­ganizare superioară a muncii, un mijloc de specializare a echipelor de montatori. La atelierul de montaj a fost or­ganizată, de asemenea, o expunere teoretică, urmată de o demonstraţie practică. Aparent — o treabă bună, în fond însă în organizarea unei atari demonstraţii s-au făcut vizi­bile puternice tendinţe de formalism care umbresc iniţiativa lăudabilă a colectivului de a extinde în mod or­ganizat tot ceea ce este bun şi va­loros în producţie. In ce constă aceste tendinţe de formalism ? La acest atelier se apli­ca metoda montajului „în­­acte“ de mai bine de 3 luni de zile. Şi tot de către aceiaşi oameni, în faţa cărora unul din montori a făcut expunerea teoretică şi demonstraţia practică. Cu alte cuvinte, de dragul de a „or­ganiza“ schimburi de experienţă şi demonstraţii practice, comitetul sin­dical a pus oamenii să demon­streze în faţa lor înşişi cum să apli­ce o metodă... pe care o aplică în mod curent, şi cu succes, încă din primele luni ale anului. Cui i-a fo­losit acest „schimb de experienţă?“. De circa o lună de zile — aşa cum ne-a declarat tehnologul principal al sectorului III montaj — se fac încercări de a se organiza munca „pe tacte“ şi la montajul carcasei. Atelierul acesta este despărţit doar de un perete de atelierul unde L. ŢINTEA (Continuare în pag. II-a, col. 5-6) Cum este organizată răspîndirea experienţei înaintate la uzinele Semănătoarea“ din Capitală /800 13 Compozitorul Paul Constantinescu decorat cu „Ordinul Muncii" clasa a II-a Printrun Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republi­cii Populare Române a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa a II-a com­pozitorului Paul Constantinescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în do­meniul creaţiei muzicale şi al învă­­ţămîntului muzical superior. 1000 tone piese peste plan ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­teii“).­­ In cadrul întrecerii socialiste muncitorii şi tehnicienii de la turnăto­ria de fontă a uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ au obţinut succese importante. Printr-o bună organizare a locului de muncă, respectarea cu stricteţe a tehnologiei şi aplicarea unui număr însemnat de inovaţii, ei au reuşit să toarne peste planul se­mestrial 1.000 tone piese. Colectivul sectorului turnătorie de la această mare uzină se mai mîn­­dreşte şi cu faptul că în această pe­rioadă a reuşit să reducă procentul de rebuturi sub cel admis şi să realizeze o economie de 200 tone metal. Pentru a cinsti cea de-a 15-a ani­versare a eliberării ţării noastre, cu noi realizări, muncitorii, tehnicienii şi inginerii sectorului s-au angajat, în­­tr-o recentă consfătuire de producţie, să muncească în aşa fel incit să ob­ţină economii­­ mai mari de metal. Cele mai bune rezultate în întrecere le-au obţinut pină acum echipa de tur­nători condusă de Itu Vaier, schimbul maistrului Dobre Marin, precum şi to­varăşii Marin Gheorghe, Deldediu Ovi­­diu, Krauss Margareta şi alţii. Lumină electrică în satele patriei Zilele acestea, pe uliţele satelor Beznea, Uileacu de Criş şi Aldeşti, la căminele culturale, în şcoli şi în casele ţăranilor muncitori din a­­ceste sate s-au aprins pentru prima oară becurile electrice. La electri­ficarea acestor sate, ţăranii munci­tori au contribuit cu peste 450.000 lei şi zeci de mii ore de muncă vo­luntară. Lucrările de electrificare se apropie de sfîrşit şi în satele Moiad, Curtuişeni, Diosig, Traian şi altele. In anii puterii populare In regiu­nea Oradea au fost electrificate 85 de sate şi comune. Multe din ele sunt racordate la linii de înaltă ten­siune, iar altele folosesc energie electrică furnizată de uzinele unor unităţi agricole socialiste. Anul acesta, prin contribuţia şi munca voluntară a cetăţenilor, în regiunea Oradea se vor electrifica încă 14 sate şi comune, iar în alte 7, se va extinde reţeaua electrică pe toate străzile. Prin lucrările de extindere a unor linii de Înaltă ten­­siune, se asigură energie electrică pentru electrificarea în următorii ani a peste 20 de comune şi sate. (Agerpres) Dealurile sterpe se transformă In pămint roditor în preajma comunei Oasele, raio­nul Bujor, se află Dealul lui Matus. Cu citeva luni în urmă, colectiviştii din Oasele, la propunerea organiza­ţiei de partid a gospodăriei colec­tive, au hotărit să transforme acest deal care era ros în fiecare an de ape. In acest scop ei au amenajat terase pentru cultivarea viţei de vie. Acum, dealul lui Matus­ are altă în­făţişare. Pe circa 10 ha. lucrările de terasare au fost încheiate ; pe alte 15 ha, ele vor fi terminate în cu­­rînd. Folosite raţional, prin cultiva­rea unor plante prăşitoare între rîn­­durile de viţă tînără, terasele vor deveni productive încă din primul an, recuperîndu-se astfel repede cheltuielile de amenajare. In total, noile Vii de pe dealul lui Matus, precum şi altele ce vor fi plantate în următorii trei ani pe terenurile pu­ternic erodate şi neproductive din jurul comunei, vor aduce gospodă­riei colective însemnate venituri bă­neşti. Exemplul colectiviştilor din Oa­sele a fost urmat şi de colectiviş­tii din Băleni, Cuca, Măcişeni şi Smulţi. Colectiviştii din raioanele Bujor, Bereşti, Galaţi şi altele s-au anga­jat să facă în următorii 2—3 ani lucrări de terasare a pantelor nepro­ductive, însumând între 5.000 și 12.000 ha. de fiecare raion. (Agerpres) Tineri laminatori primesc carnetul de brigadier Acum câteva luni, 32 elevi laminatori de la grupul şcolar al Combi­natului metalurgic Reşiţa s-au constituit într-o bri­gadă permanentă de mun­că patriotică. In timpul liber tinerii laminatori au lucrat cu însufleţire pe şantierele de construcţie şi înfrumuseţare a oraşu­lui. Ei au contribuit la lucrările de modernizare a străzii Veleanu, au aju­tat la descărcarea şi sti-­ vuirea cărămizilor pe şan­tierele de construcţii, precum şi la lucrările de amenajare a parcurilor. Tinerii Gh. Broscaru, Ilie Copoşilă, Ion Anghel şi ceilalţi membri ai bri­găzii au efectuat pină acum cca. 1500 ore mun­că voluntară. Pentru re­zultatele obţinute, Comi­tetul orăşenesc U. T. M.­­Reşiţa a înmînat de cu­­rînd tinerilor laminatori carnetele de brigadieri. In cinstea zilei de 23 August, brigada de mun­că patriotică a laminato­­rilor s-a angajat să efec­tueze 3200 ore muncă voluntară pe şantierul de construcţii şi înfrumuse­ţare a oraşului, astfel ca fiecare membru să pri­mească şi insigna de bri­gadier fruntaş. AL. PATRULESCU coresp. voluntar RECOLTE MARI DE ORZ ORADEA (coresp. „Scînteii"). — In numeroase gospodării agricole colective din regiunea Oradea recoltatul orzului s-a terminat iar unele, printre care cea din Biharia, raionul Oradea, au început secerişul griului. Producţia din acest an e bogată. Gos­podăria agricolă colectivă din Şimand, raionul Criş, a obţinut de pe cele 34 ha. cultivate cu orz dite 3570 kg. la ha. ★ CONSTANŢA (Agerpres). — In re­giunea Constanta se recoltează intens orzul de toamnă. Gospodăriile agricole de stat Jegălia, Perişorii, Moşneni şi Sarinasul au strîns orzul de pe mai mult de jumătate din suprafeţele culti­vate. Gospodăria agricolă de stat Moş­neni a realizat de pe suprafeţele recol­tate o producţie medie de 2000 kg. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Mihai Viteazu s-a terminat re­coltarea orzului de pe întreaga supra­faţă de 200 ha. De pe suprafeţe mari au secerat orzul şi colectiviştii din raioanele Tulcea şi Medgidia. -o* 7 *o-IA PIATRA NEAMŢ Expoziţie de artă populară Zilele trecute c­a de echie la Casa de cultură raională din Piatra Neamţ expoziţia bienală de artă populară. Aici sunt expuse numeroase lucrări şi obiecte, costume naţionale, sculp­turi, covoare. Vizitatorii admiri costumele fru­mosului port al ţăranilor muncitori din Dochia, Bicaz şi Mărgineni. Sunt foarte apreciate buciumele precum ţi poliţele ţi tăvile execu­tate cu multă artă de creatorii popu­lari din comunele ţi satele raionului Piatra Neamţ. S. IOAN Coresp. voluntar La G.AS.­Dudu, regiunea Bucureşti, seceratul orzului e pe sfîrşite. In fotografie: combinerul Dumitru Petrescu, organizatorul de partid Ion Baicu, mecanizatorul şef Ion Bejiu, ajutorul combinei Nicolae Olteanu şi directorul gospodăriei, ing. Aurel Stănescu, cîntăresc în mîini spicele bogate. De pe cele 300 ha. cu orz ale gospodăriei, s-a recoltat în medie 2.400 kg. la hectar. (Foto R. Costin) IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Angajamente sporite în întrecere ---------------------- în întreprinde­dc^'ii nuc a fii« industriale ale KfcvjIMNtA regiunii Cluj cu­ r* I I I I şi pe şantierele ^LU J de construcţii, în ---------------------- S.M.T.-uri şi gos­podării agricole de stat, muncitorii, inginerii şi tehnicienii îşi iau anga­jamente sporite in întrecere în cins­tea zilei de 23 August. Colectivele întreprinderilor indus­triale din oraşul Cluj s-au angajat să îndeplinească şi să depăşească sarcinile de plan înainte de termen şi să facă economii la preţul de cost peste cel planificat, până la 23 August în valoare de peste 6 mili­oane lei. Muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele C.F.R.­,, 16 Februarie" au început reparaţiile la o lo­comotivă seria 150.000, pe care o vor preda peste plan în ziua de 23 August. Muncitorii uzinei „Carbochim“ şi-au luat angajamentul să sporeas­că productivitatea muncii cu 4,2 la sută peste sarcina planificată. La Uzinele sudice-Ocna Mureşului, valoarea economiilor ce se vor rea­liza între 1 iunie şi 23 August, prin reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, se va ridica la peste 500.000 lei. Constructorii şi montatorii sunt hotăriţi să întîmpine şi ei în mod deosebit ziua de 23 August. Ei s-au angajat să dea în folosinţă pină la această dată 300 de apartamente în afara celor peste 500 de apartamen­te de locuit care au fost deja date în folosinţă anul acesta. Până în prezent colectivele a pes­te 40 de întreprinderi din regiune şi-au luat angajamente sporite în întrecerea în cinstea zilei de 23 August. Nici unităţile socialiste din agri­cultură nu se lasă mai prejos. Mun­citorii de la Gospodăria agricolă de stat Aiud s-au angajat printre al­tele să termine campania de recol­tare a griului şi ei celorlalte păioase în timp scurt şi fără pierderi. Ei vor depăşi planul de livrări la carne cu 10 tone, la lapte de vacă cu 7.000 litri, iar la ouă cu 5.000 bucăţi. ----------------------- In primele 5 DC^I­ IkJCA luni ale acestui an ECOIUI­EA metalurgiștii de la pi OF^TI Uzinele „T Mai“ rLUt^ll _ Ploești ail -----------------------produs cu 4,9 la sută mai multe utilaje pentru in­dustria petroliferă și au realizat economii de aproape două milioa­ne lei. In cinstea zilei de 23 August me­­talurgiştii s-au angajat să depă­şească producţia globală şi marfă cu 2 la sută, în loc de 1,5 la sută cit şi-au propus la începutul anului, să ridice productivitatea muncii, să dea peste plan pină la 23 August, din materiale economisite, o insta­laţie de foraj şi să realizeze econo­mii în valoare de încă un milion lei peste angajamentul iniţial. Până în prezent şi-au sporit anga­jamentele în întrecere colectivele a 50 de întreprinderi din regiu­nea Ploeşti. Petroliştii Schelei Gura Ocniţei, bunăoară, s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să reali­zeze, paralel cu creşterea simţitoa­re a producţiei de ţiţei, economii la preţul de cost în valoare de 423.000 lei. Rafinarii şi distilatorii de la Rafinăria nr. 2 Ploeşti au hotărit să dea peste plan pină la marea sărbătoare produse petrolifere în valoare de 692.000 lei şi să realizeze economii de 668.000 lei. Colectivul fabricii ,,1 Mai"-Bucov s-a anga­jat să producă peste plan pină la 23 August 400.000 bucăţi cărămizi, 20.000 bucăţi ţigle de ciment, 500 tone barită pentru sonde etc. IN RAIONUL TOPOLOVENI Creşte numărul colectiviştilor şi întovărăşiţilor PITEŞTI (coresp. „Scînteii").­­ Roadele bogate ale muncii in co-­­ mun fac ca tot mai mulţi ţărani muncitori din satele şi comunele raionului Topoloveni să se înscrie in gospodării colective sau în În­tovărăşiri agricole. În comuna Priboeni, satul Ţi­găneşti, 30 familii de ţărani muncitori au depus cereri pentru constituirea unei gospodării co­lective, împreună cu agitatorii organizaţiei de bază, noii colec­tivişti lămuresc alte familii să li se alăture. Numeroase cereri pentru con­stituirea de noi gospodării colec­tive sunt şi în comunele Bogaţi şi Teiu. In primele 20 de zile ale lunii iunie 5­6 familii de ţărani mun­citori din raionul Topoloveni au intrat in gospodării colective sau in întovărăşiri. începe construcţia staţiilor de călători Constanţa şi Tg. Mureş In cursul lunii iulie va începe construcţia noii staţii de călători din Constanţa. Prin aşezarea ei pe un loc mai adecvat se uşurează cir­culaţia trenurilor şi călătorilor, se degajează o parte a oraşului. Clădi­rea va cuprinde săli spaţioase de aşteptare, un restaurant, chioşcuri comerciale etc. In trimestrul III va începe şi construcţia staţiei de călă­tori din Tg. Mureş precum şi aripa „Bucureşti“ a staţiei Ploeşti-Sud. Noi sortimente de ţigări Fabricile de ţigarete Bucureşti, Sf. Gheorghe, Timişoara pregătesc noi sortimente de ţigări: ţigarete „23 Au­gust“, într-un ambalaj special şi ţiga­­rete cu filtru denumite „Eforia“, din­­tr-un amestec superior de tutun şi înt* tr-un ambalaj de 12 bucăţi. ­090- In întrecerea in cinstea zilei de 23 August, strungarul Jasko Martin de la uzinele „Carbochim“ din Cluj s-a angajat să producă pietre de polizor numai de bună calitate, iată-l, la locul de muncă, prelucrînd o piatră de polizor. IMRELMIH’OEZMOR­ III­ oferit lucru, nu mai recunosc 1111 Baia Mare. Pe strada 27 Octombrie s-au făcut demolări. Case vechi. In locul lor, foarte curind, se vor înălţa blocuri noi. Demolările, sortarea materia­lului, curăţirea locului s-au executat prin muncă patriotică. Au lucrat aici voluntari veniţi de la întreprinderile băimărene. Valoarea lucrărilor pres­tate se ridică la 44.500 lei. între 1 ianuarie—15 iunie 1959, 842 de cetăţeni au demolat patru clădiri vechi, prestînd în total 5.847 ore de muncă voluntară. Valoarea lucrărilor este de 59.400 lei. Parcul Dimitrov este un minunat loc de recreaţie, cu o bogată vege­taţie şi un mic lac pitoresc. Dacă se intîmplă prin el cetăţeni care-i în­tinează armonia, cred că aceştia — de altfel puţini la număr — vor dis­părea prin forţa exemplului celor mulţi. 1.812 cetăţeni, prestînd 14.453 ore de muncă patriotică, au realizat nu numai economii de 36.086 lei, ci *) Vezi articolul „Cum m­-am ră­tăcit la Baia Mare“ apărut in „Scin­­teia“ nr. 4561 din 28 iunie 1959. HORIA LIMAN şi noi pete de culoare pe tabloul luminos al parcului din marginea Băii Mari şi la Grupul şcolar mi­nier. La 15 iunie, valea Săsarului arăta ca la o demonstraţie de 1 Mai. Pe pieptul a trei mii cinci sute de elevi din şcolile m­edii pîlpitau flăcările cravatelor purpurii. 18.000 de ore a durat hîrjoana cea veselă cu apa. La capătul bătăliei, pe malurile rîului DIN CARNETUL SCRIITORULUI au rămas dealuri de bolovani. Aveau ce căra camioanele neobosite. Şi la sfatul popular al oraşului, un func­ţionar înregistra, după un calcul ri­guros , 51.000 de lei economii. Nu ştiu dacă funcţionarul respec­tiv citeşte cărţile poeţilor noştri, dar cred că in registrele sale s-ar putea găsi multă „materie primă" pentru poezie. Iată o sursă de inspi­raţie: în anul 1958 s-au realizat eco­nomii de 1.564.758 lei, din recuperări de materiale la reparaţii capitale, la lucrările de în­treţinere, dar şi prin elanul tineri­lor şi mai vîrstni­­cilor veniţi cu în­sufleţire la muncă patriotică. In şase luni din anul 1959, corespondentul în cifre al acestui elan ocupă un loc destul de mic, în registrele statului: 18.818 cetăţeni = 157.864 ore = 608.140 lei economii. Co­respondentul liric al acestor cifre a­­pare fic să ia tot pasul: puieţi la margine de dru­muri, amenajări de parcuri, planta­­ţii de flori, străzi pietruite, pavate, asfaltate, baze sportive. Şi|i se pare că ţi aceasta ar pu- M­­I tea fi un filon de aur pentru poeţii noştri: lumea rigidă a cifre­­lor. Pentru că drumul către lacul Bodi a costat numai 151.000 lei, in loc de 525.000, cit prevedea devizul. Cifrele spun: 1.300 m. drum nou, 4 km. reparaţii la drumul cel vechi, 5 poduri noi — toate realizate în nu­mai şase săptămîni de către cetă­ţenii veniţi din Baia Mare ca şi din Baia Sprie. — Unghe te duci ? ii auzeai la ore diferite din zi. — No că unghe să merg ? La rău! Dacă in cifra de 107.100 ore se închide lumea calculelor matema­tice, în dialogul acesta începe uni­versul poeziei. Pentru că oamenii — cetăţeni şi deputaţi, laolaltă — cînd puneau mina pe cosma sau pe tir­­năcop, nu se gîndeau de loc la va­loarea orei-muncă transpusă în ci­fre, ci la fagii şi plopii şi mestecenii care străjuiesc drumul spre lac, la susurul încintător al Şuiorului, care goneşte peste bolovani spre Valea Firizei, la apa verde—albăstruie a la­cului, strălucitoare şi limpede sub călcîiul Mogoşei. O pajişte de smarald te întîmpină acolo sus, la 731 metri altitudine, o cabană curată şi ospita­lieră, bărci noi care brăzdează răul, şi pădurea, pădurea care susură, asemenea Şuiorului, legănată de vînt. De la 1.243 m., Mogoşa iţi oferă o bună pîrtie de schi, in lunile de iarnă. Dar dacă te abaţi pe-aici in zilele de vară — şi vin acum, cu sutele, oameni din Baia Mare, din Baia Sprie, din satele dimprejur. — Iacul Bodi ride sub cerul de cristal cum rid picioarele hireşe“ de peste putinul maramureşean. Peste tot, in pădurea care potopeşte muntele, cîntă cocoşii de mesteacăn. Şi mi gindesc că oamenii, pentru a răzbi drumul, au înfruntat alunecările de teren, desişurile pădurii, puhoaiele. Intr-un registru, un funcţionar a notat lapidar: 1 m. de drum spre lacul Bodi = 28 lei. în carnetul unui poet rătăcit prin aceste locuri s-ar putea găsi mai multe însemnări des­pre nivelări, despre defrișări, despre taluzări, despre dragostea pentru lo­c (Continuare în pag. IlI-a, col. 1-2). Lacul Bodi oferă plăcute clipe de recreare băi­mărenilor. Spre el a fost construit prin muncă voluntară un drum nou, ■ -

Next