Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)
1959-07-01 / nr. 4563
DEST TOATE ȚĂRILE, UMTI-VA $ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4563 | Miercuri 1 Iulie 1959 | 4 PAGINI — 20 BANI Pentru minerii de la Uriceni şi familiile lor s-au construit în ultimii ani numeroase locuinţe. Locul căsuţelor mici şi insalubre a fost luat de blocuri mari cu apartamente confortabile. In fotografie: O parte din blocurile muncitoreşti construite la Uricani. (Foto: Gh. Vinţilă) O iniţiativă bună şi unele tendinţe de formalism Colectivul „Semănătoarei“ — uzina de pe cheiul Dîmboviţei — se afirmă tot mai hotărit ca un colectiv de buni gospodari. Prin munca lor de zi cu zi, muncitorii uzinei au adus şi aduc o contribuţie de seamă la înzestrarea agriculturii cu maşini (anul trecut, de pildă, au dat peste plan 801 combine de recoltat păioase, s-au realizat cositoare purtate de tractor). Paralel cu sporirea producţiei, colectivul întreprinderii desfăşoară o activitate rodnică şi în ce priveşte reducerea preţului de cost (în 1958 preţul de cost a fost redus cu 2,56 la sută faţă de plan). Şi totuşi, cite însemnate rezerve de producţie mai există aici, cite „comori“ aşteaptă încă să fie puse în valoare! Tocmai spre descoperirea acestor rezerve îşi îndreaptă acum eforturile întregul colectiv. De citiva săptămâni în uzină se desfăşoară o intensă acţiune pentru stabilirea şi extinderea în mod organizat a celor mai bune metode de muncă în producţie. Din iniţiativa comitetului de partid şi a comitetului sindical, în colaborare cu conducerea uzinei, au fost formate colective permanente de muncitori fruntaşi, inovatori, tehnicieni şi ingineri. Au fost atraşi în această muncă şi specialişti de la cabinetul tehnic şi cercul A.S.I.T. Sarcina principală a acestor colective? Să studieze şi să adapteze la condiţiile specifice cele mai bune metode de muncă folosite în producţie, atît în întreprindere, cit şi în alte fabrici şi uzine din ţară şi din celelalte ţări socialiste. Dar nu numai atlt Pentru ca metodele şi Iniţiativele valoroase să nu rămină uitate undeva prin dosare, sau să fie aplicate numai de un mănunchi de muncitori, colectivele formate au şi sarcina de a întocmi documentaţia tehnică şi de a ajuta practic muncitorii să-şi însuşească experienţa înaintată, de a pregăti expunerile teoretice şi demonstraţiile practice. Recent, în uzină a avut loc o adunare a colectivului în cadrul căreia au fost prezentate primele metode înaintate de muncă ce urmează să fie extinse. Au urmat apoi, la diferite locuri de muncă, expuneri teoretice asupra acestor metode, precum şi demonstraţii practice. La secţia turnătorie, muncitorul Tudor Dannoiu — unul din turnătorii cu mare experienţă în producţie — a arătat cum aplică el metoda de turnare a pieselor în forme întărite cu bioxid de carbon. Prin aplicarea acestei metode se scurtează cu aproximativ două ore timpul de uscare a formelor şi se reduce preţul de cost cu circa 2 lei la fiecare kg. de piese turnate. Pină în prezent se toarnă lunar după această metodă doar 7 repere. Dar în uzină se toarnă în fiecare lună zeci şi chiar sute de repere. Unele din acestea după metode învechite, care dau rebuturi mai serioase, sau adausuri mari de prelucrare. Bineînţeles că toate acestea influenţează asupra preţului de cost. Studiul întreprins de colectivul turnătoriei a scos la iveală faptul că metoda folosită de turnătorul Tudor Dannoiu poate fi utilizată mult mai larg. Deocamdată s-a stabilit ca ea să fie extinsă la încă 4 repere. Pentru aceasta vor fi specializaţi şi oameni. Mai tîrziu — alt obiectiv: turnarea a 7 repere de oţel care acum se forjează. Precum se vede, există preocuparea de a proceda în mod organizat la extinderea metodelor înaintate. Se pregătesc condiţiile tehnice, se instruiesc oamenii, li se arată avantajele, se calculează efectele economice ale metodei respective etc. în uzină se aplică și alte metode înaintate. Bunăoară, la montajul combinelor se folosea înainte un sistem de lucru care nu era îndeajuns de productiv și de economie. Scheletul combinei stătea pe loc, iar muncitorii în jurul ei montau cîte-o piesă sau un subansamblu. Care erau dezavantajele ? In primul rind, era aglomerare de oameni, fiecare montînd ceea ce îi venea la îndemină ; apoi nu se puteau verifica piesele sau subansamblele în succesiunea lor normală de montaj. Ca rezultat, montajul unei combine dura 54 ore. S-a găsit un nou sistem de montaj, superior celui vechi. Montajul se face acum „pe tacte“ — adică pe faze — în flux tehnologic continuu. Toate piesele și subansamblele au fost grupate în 10 tacte, care se execută toate în 50 de minute. Scheletul combinei înaintează de la un tact la altul, iar echipele de muncitori rămîn pe loc, fiecare continuînd lucrul la acelaşi tact. Avantajele economice sînt însemnate. Productivitatea atelierului de montaj a sporit cu 9 la sută; din economiile realizate la manoperă se pot monta în plus — ţinînd seama de producţia lunară a atelierului — încă 40 de combine. Aşadar, o organizare superioară a muncii, un mijloc de specializare a echipelor de montatori. La atelierul de montaj a fost organizată, de asemenea, o expunere teoretică, urmată de o demonstraţie practică. Aparent — o treabă bună, în fond însă în organizarea unei atari demonstraţii s-au făcut vizibile puternice tendinţe de formalism care umbresc iniţiativa lăudabilă a colectivului de a extinde în mod organizat tot ceea ce este bun şi valoros în producţie. In ce constă aceste tendinţe de formalism ? La acest atelier se aplica metoda montajului „înacte“ de mai bine de 3 luni de zile. Şi tot de către aceiaşi oameni, în faţa cărora unul din montori a făcut expunerea teoretică şi demonstraţia practică. Cu alte cuvinte, de dragul de a „organiza“ schimburi de experienţă şi demonstraţii practice, comitetul sindical a pus oamenii să demonstreze în faţa lor înşişi cum să aplice o metodă... pe care o aplică în mod curent, şi cu succes, încă din primele luni ale anului. Cui i-a folosit acest „schimb de experienţă?“. De circa o lună de zile — aşa cum ne-a declarat tehnologul principal al sectorului III montaj — se fac încercări de a se organiza munca „pe tacte“ şi la montajul carcasei. Atelierul acesta este despărţit doar de un perete de atelierul unde L. ŢINTEA (Continuare în pag. II-a, col. 5-6) Cum este organizată răspîndirea experienţei înaintate la uzinele Semănătoarea“ din Capitală /800 13 Compozitorul Paul Constantinescu decorat cu „Ordinul Muncii" clasa a II-a Printrun Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa a II-a compozitorului Paul Constantinescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei muzicale şi al învăţămîntului muzical superior. 1000 tone piese peste plan ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). In cadrul întrecerii socialiste muncitorii şi tehnicienii de la turnătoria de fontă a uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ au obţinut succese importante. Printr-o bună organizare a locului de muncă, respectarea cu stricteţe a tehnologiei şi aplicarea unui număr însemnat de inovaţii, ei au reuşit să toarne peste planul semestrial 1.000 tone piese. Colectivul sectorului turnătorie de la această mare uzină se mai mîndreşte şi cu faptul că în această perioadă a reuşit să reducă procentul de rebuturi sub cel admis şi să realizeze o economie de 200 tone metal. Pentru a cinsti cea de-a 15-a aniversare a eliberării ţării noastre, cu noi realizări, muncitorii, tehnicienii şi inginerii sectorului s-au angajat, într-o recentă consfătuire de producţie, să muncească în aşa fel incit să obţină economii mai mari de metal. Cele mai bune rezultate în întrecere le-au obţinut pină acum echipa de turnători condusă de Itu Vaier, schimbul maistrului Dobre Marin, precum şi tovarăşii Marin Gheorghe, Deldediu Ovidiu, Krauss Margareta şi alţii. Lumină electrică în satele patriei Zilele acestea, pe uliţele satelor Beznea, Uileacu de Criş şi Aldeşti, la căminele culturale, în şcoli şi în casele ţăranilor muncitori din aceste sate s-au aprins pentru prima oară becurile electrice. La electrificarea acestor sate, ţăranii muncitori au contribuit cu peste 450.000 lei şi zeci de mii ore de muncă voluntară. Lucrările de electrificare se apropie de sfîrşit şi în satele Moiad, Curtuişeni, Diosig, Traian şi altele. In anii puterii populare In regiunea Oradea au fost electrificate 85 de sate şi comune. Multe din ele sunt racordate la linii de înaltă tensiune, iar altele folosesc energie electrică furnizată de uzinele unor unităţi agricole socialiste. Anul acesta, prin contribuţia şi munca voluntară a cetăţenilor, în regiunea Oradea se vor electrifica încă 14 sate şi comune, iar în alte 7, se va extinde reţeaua electrică pe toate străzile. Prin lucrările de extindere a unor linii de Înaltă tensiune, se asigură energie electrică pentru electrificarea în următorii ani a peste 20 de comune şi sate. (Agerpres) Dealurile sterpe se transformă In pămint roditor în preajma comunei Oasele, raionul Bujor, se află Dealul lui Matus. Cu citeva luni în urmă, colectiviştii din Oasele, la propunerea organizaţiei de partid a gospodăriei colective, au hotărit să transforme acest deal care era ros în fiecare an de ape. In acest scop ei au amenajat terase pentru cultivarea viţei de vie. Acum, dealul lui Matus are altă înfăţişare. Pe circa 10 ha. lucrările de terasare au fost încheiate ; pe alte 15 ha, ele vor fi terminate în curînd. Folosite raţional, prin cultivarea unor plante prăşitoare între rîndurile de viţă tînără, terasele vor deveni productive încă din primul an, recuperîndu-se astfel repede cheltuielile de amenajare. In total, noile Vii de pe dealul lui Matus, precum şi altele ce vor fi plantate în următorii trei ani pe terenurile puternic erodate şi neproductive din jurul comunei, vor aduce gospodăriei colective însemnate venituri băneşti. Exemplul colectiviştilor din Oasele a fost urmat şi de colectiviştii din Băleni, Cuca, Măcişeni şi Smulţi. Colectiviştii din raioanele Bujor, Bereşti, Galaţi şi altele s-au angajat să facă în următorii 2—3 ani lucrări de terasare a pantelor neproductive, însumând între 5.000 și 12.000 ha. de fiecare raion. (Agerpres) Tineri laminatori primesc carnetul de brigadier Acum câteva luni, 32 elevi laminatori de la grupul şcolar al Combinatului metalurgic Reşiţa s-au constituit într-o brigadă permanentă de muncă patriotică. In timpul liber tinerii laminatori au lucrat cu însufleţire pe şantierele de construcţie şi înfrumuseţare a oraşului. Ei au contribuit la lucrările de modernizare a străzii Veleanu, au ajutat la descărcarea şi sti- vuirea cărămizilor pe şantierele de construcţii, precum şi la lucrările de amenajare a parcurilor. Tinerii Gh. Broscaru, Ilie Copoşilă, Ion Anghel şi ceilalţi membri ai brigăzii au efectuat pină acum cca. 1500 ore muncă voluntară. Pentru rezultatele obţinute, Comitetul orăşenesc U. T. M.Reşiţa a înmînat de curînd tinerilor laminatori carnetele de brigadieri. In cinstea zilei de 23 August, brigada de muncă patriotică a laminatorilor s-a angajat să efectueze 3200 ore muncă voluntară pe şantierul de construcţii şi înfrumuseţare a oraşului, astfel ca fiecare membru să primească şi insigna de brigadier fruntaş. AL. PATRULESCU coresp. voluntar RECOLTE MARI DE ORZ ORADEA (coresp. „Scînteii"). — In numeroase gospodării agricole colective din regiunea Oradea recoltatul orzului s-a terminat iar unele, printre care cea din Biharia, raionul Oradea, au început secerişul griului. Producţia din acest an e bogată. Gospodăria agricolă colectivă din Şimand, raionul Criş, a obţinut de pe cele 34 ha. cultivate cu orz dite 3570 kg. la ha. ★ CONSTANŢA (Agerpres). — In regiunea Constanta se recoltează intens orzul de toamnă. Gospodăriile agricole de stat Jegălia, Perişorii, Moşneni şi Sarinasul au strîns orzul de pe mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate. Gospodăria agricolă de stat Moşneni a realizat de pe suprafeţele recoltate o producţie medie de 2000 kg. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Mihai Viteazu s-a terminat recoltarea orzului de pe întreaga suprafaţă de 200 ha. De pe suprafeţe mari au secerat orzul şi colectiviştii din raioanele Tulcea şi Medgidia. -o* 7 *o-IA PIATRA NEAMŢ Expoziţie de artă populară Zilele trecute ca de echie la Casa de cultură raională din Piatra Neamţ expoziţia bienală de artă populară. Aici sunt expuse numeroase lucrări şi obiecte, costume naţionale, sculpturi, covoare. Vizitatorii admiri costumele frumosului port al ţăranilor muncitori din Dochia, Bicaz şi Mărgineni. Sunt foarte apreciate buciumele precum ţi poliţele ţi tăvile executate cu multă artă de creatorii populari din comunele ţi satele raionului Piatra Neamţ. S. IOAN Coresp. voluntar La G.AS.Dudu, regiunea Bucureşti, seceratul orzului e pe sfîrşite. In fotografie: combinerul Dumitru Petrescu, organizatorul de partid Ion Baicu, mecanizatorul şef Ion Bejiu, ajutorul combinei Nicolae Olteanu şi directorul gospodăriei, ing. Aurel Stănescu, cîntăresc în mîini spicele bogate. De pe cele 300 ha. cu orz ale gospodăriei, s-a recoltat în medie 2.400 kg. la hectar. (Foto R. Costin) IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Angajamente sporite în întrecere ---------------------- în întreprindedc^'ii nuc a fii« industriale ale KfcvjIMNtA regiunii Cluj cu r* I I I I şi pe şantierele ^LU J de construcţii, în ---------------------- S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, muncitorii, inginerii şi tehnicienii îşi iau angajamente sporite in întrecere în cinstea zilei de 23 August. Colectivele întreprinderilor industriale din oraşul Cluj s-au angajat să îndeplinească şi să depăşească sarcinile de plan înainte de termen şi să facă economii la preţul de cost peste cel planificat, până la 23 August în valoare de peste 6 milioane lei. Muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele C.F.R.,, 16 Februarie" au început reparaţiile la o locomotivă seria 150.000, pe care o vor preda peste plan în ziua de 23 August. Muncitorii uzinei „Carbochim“ şi-au luat angajamentul să sporească productivitatea muncii cu 4,2 la sută peste sarcina planificată. La Uzinele sudice-Ocna Mureşului, valoarea economiilor ce se vor realiza între 1 iunie şi 23 August, prin reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, se va ridica la peste 500.000 lei. Constructorii şi montatorii sunt hotăriţi să întîmpine şi ei în mod deosebit ziua de 23 August. Ei s-au angajat să dea în folosinţă pină la această dată 300 de apartamente în afara celor peste 500 de apartamente de locuit care au fost deja date în folosinţă anul acesta. Până în prezent colectivele a peste 40 de întreprinderi din regiune şi-au luat angajamente sporite în întrecerea în cinstea zilei de 23 August. Nici unităţile socialiste din agricultură nu se lasă mai prejos. Muncitorii de la Gospodăria agricolă de stat Aiud s-au angajat printre altele să termine campania de recoltare a griului şi ei celorlalte păioase în timp scurt şi fără pierderi. Ei vor depăşi planul de livrări la carne cu 10 tone, la lapte de vacă cu 7.000 litri, iar la ouă cu 5.000 bucăţi. ----------------------- In primele 5 DC^I IkJCA luni ale acestui an ECOIUIEA metalurgiștii de la pi OF^TI Uzinele „T Mai“ rLUt^ll _ Ploești ail -----------------------produs cu 4,9 la sută mai multe utilaje pentru industria petroliferă și au realizat economii de aproape două milioane lei. In cinstea zilei de 23 August metalurgiştii s-au angajat să depăşească producţia globală şi marfă cu 2 la sută, în loc de 1,5 la sută cit şi-au propus la începutul anului, să ridice productivitatea muncii, să dea peste plan pină la 23 August, din materiale economisite, o instalaţie de foraj şi să realizeze economii în valoare de încă un milion lei peste angajamentul iniţial. Până în prezent şi-au sporit angajamentele în întrecere colectivele a 50 de întreprinderi din regiunea Ploeşti. Petroliştii Schelei Gura Ocniţei, bunăoară, s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să realizeze, paralel cu creşterea simţitoare a producţiei de ţiţei, economii la preţul de cost în valoare de 423.000 lei. Rafinarii şi distilatorii de la Rafinăria nr. 2 Ploeşti au hotărit să dea peste plan pină la marea sărbătoare produse petrolifere în valoare de 692.000 lei şi să realizeze economii de 668.000 lei. Colectivul fabricii ,,1 Mai"-Bucov s-a angajat să producă peste plan pină la 23 August 400.000 bucăţi cărămizi, 20.000 bucăţi ţigle de ciment, 500 tone barită pentru sonde etc. IN RAIONUL TOPOLOVENI Creşte numărul colectiviştilor şi întovărăşiţilor PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). Roadele bogate ale muncii in co- mun fac ca tot mai mulţi ţărani muncitori din satele şi comunele raionului Topoloveni să se înscrie in gospodării colective sau în Întovărăşiri agricole. În comuna Priboeni, satul Ţigăneşti, 30 familii de ţărani muncitori au depus cereri pentru constituirea unei gospodării colective, împreună cu agitatorii organizaţiei de bază, noii colectivişti lămuresc alte familii să li se alăture. Numeroase cereri pentru constituirea de noi gospodării colective sunt şi în comunele Bogaţi şi Teiu. In primele 20 de zile ale lunii iunie 56 familii de ţărani muncitori din raionul Topoloveni au intrat in gospodării colective sau in întovărăşiri. începe construcţia staţiilor de călători Constanţa şi Tg. Mureş In cursul lunii iulie va începe construcţia noii staţii de călători din Constanţa. Prin aşezarea ei pe un loc mai adecvat se uşurează circulaţia trenurilor şi călătorilor, se degajează o parte a oraşului. Clădirea va cuprinde săli spaţioase de aşteptare, un restaurant, chioşcuri comerciale etc. In trimestrul III va începe şi construcţia staţiei de călători din Tg. Mureş precum şi aripa „Bucureşti“ a staţiei Ploeşti-Sud. Noi sortimente de ţigări Fabricile de ţigarete Bucureşti, Sf. Gheorghe, Timişoara pregătesc noi sortimente de ţigări: ţigarete „23 August“, într-un ambalaj special şi ţigarete cu filtru denumite „Eforia“, dintr-un amestec superior de tutun şi înt* tr-un ambalaj de 12 bucăţi. 090- In întrecerea in cinstea zilei de 23 August, strungarul Jasko Martin de la uzinele „Carbochim“ din Cluj s-a angajat să producă pietre de polizor numai de bună calitate, iată-l, la locul de muncă, prelucrînd o piatră de polizor. IMRELMIH’OEZMOR III oferit lucru, nu mai recunosc 1111 Baia Mare. Pe strada 27 Octombrie s-au făcut demolări. Case vechi. In locul lor, foarte curind, se vor înălţa blocuri noi. Demolările, sortarea materialului, curăţirea locului s-au executat prin muncă patriotică. Au lucrat aici voluntari veniţi de la întreprinderile băimărene. Valoarea lucrărilor prestate se ridică la 44.500 lei. între 1 ianuarie—15 iunie 1959, 842 de cetăţeni au demolat patru clădiri vechi, prestînd în total 5.847 ore de muncă voluntară. Valoarea lucrărilor este de 59.400 lei. Parcul Dimitrov este un minunat loc de recreaţie, cu o bogată vegetaţie şi un mic lac pitoresc. Dacă se intîmplă prin el cetăţeni care-i întinează armonia, cred că aceştia — de altfel puţini la număr — vor dispărea prin forţa exemplului celor mulţi. 1.812 cetăţeni, prestînd 14.453 ore de muncă patriotică, au realizat nu numai economii de 36.086 lei, ci *) Vezi articolul „Cum m-am rătăcit la Baia Mare“ apărut in „Scinteia“ nr. 4561 din 28 iunie 1959. HORIA LIMAN şi noi pete de culoare pe tabloul luminos al parcului din marginea Băii Mari şi la Grupul şcolar minier. La 15 iunie, valea Săsarului arăta ca la o demonstraţie de 1 Mai. Pe pieptul a trei mii cinci sute de elevi din şcolile medii pîlpitau flăcările cravatelor purpurii. 18.000 de ore a durat hîrjoana cea veselă cu apa. La capătul bătăliei, pe malurile rîului DIN CARNETUL SCRIITORULUI au rămas dealuri de bolovani. Aveau ce căra camioanele neobosite. Şi la sfatul popular al oraşului, un funcţionar înregistra, după un calcul riguros , 51.000 de lei economii. Nu ştiu dacă funcţionarul respectiv citeşte cărţile poeţilor noştri, dar cred că in registrele sale s-ar putea găsi multă „materie primă" pentru poezie. Iată o sursă de inspiraţie: în anul 1958 s-au realizat economii de 1.564.758 lei, din recuperări de materiale la reparaţii capitale, la lucrările de întreţinere, dar şi prin elanul tinerilor şi mai vîrstnicilor veniţi cu însufleţire la muncă patriotică. In şase luni din anul 1959, corespondentul în cifre al acestui elan ocupă un loc destul de mic, în registrele statului: 18.818 cetăţeni = 157.864 ore = 608.140 lei economii. Corespondentul liric al acestor cifre apare fic să ia tot pasul: puieţi la margine de drumuri, amenajări de parcuri, plantaţii de flori, străzi pietruite, pavate, asfaltate, baze sportive. Şi|i se pare că ţi aceasta ar pu- MI tea fi un filon de aur pentru poeţii noştri: lumea rigidă a cifrelor. Pentru că drumul către lacul Bodi a costat numai 151.000 lei, in loc de 525.000, cit prevedea devizul. Cifrele spun: 1.300 m. drum nou, 4 km. reparaţii la drumul cel vechi, 5 poduri noi — toate realizate în numai şase săptămîni de către cetăţenii veniţi din Baia Mare ca şi din Baia Sprie. — Unghe te duci ? ii auzeai la ore diferite din zi. — No că unghe să merg ? La rău! Dacă in cifra de 107.100 ore se închide lumea calculelor matematice, în dialogul acesta începe universul poeziei. Pentru că oamenii — cetăţeni şi deputaţi, laolaltă — cînd puneau mina pe cosma sau pe tirnăcop, nu se gîndeau de loc la valoarea orei-muncă transpusă în cifre, ci la fagii şi plopii şi mestecenii care străjuiesc drumul spre lac, la susurul încintător al Şuiorului, care goneşte peste bolovani spre Valea Firizei, la apa verde—albăstruie a lacului, strălucitoare şi limpede sub călcîiul Mogoşei. O pajişte de smarald te întîmpină acolo sus, la 731 metri altitudine, o cabană curată şi ospitalieră, bărci noi care brăzdează răul, şi pădurea, pădurea care susură, asemenea Şuiorului, legănată de vînt. De la 1.243 m., Mogoşa iţi oferă o bună pîrtie de schi, in lunile de iarnă. Dar dacă te abaţi pe-aici in zilele de vară — şi vin acum, cu sutele, oameni din Baia Mare, din Baia Sprie, din satele dimprejur. — Iacul Bodi ride sub cerul de cristal cum rid picioarele hireşe“ de peste putinul maramureşean. Peste tot, in pădurea care potopeşte muntele, cîntă cocoşii de mesteacăn. Şi mi gindesc că oamenii, pentru a răzbi drumul, au înfruntat alunecările de teren, desişurile pădurii, puhoaiele. Intr-un registru, un funcţionar a notat lapidar: 1 m. de drum spre lacul Bodi = 28 lei. în carnetul unui poet rătăcit prin aceste locuri s-ar putea găsi mai multe însemnări despre nivelări, despre defrișări, despre taluzări, despre dragostea pentru loc (Continuare în pag. IlI-a, col. 1-2). Lacul Bodi oferă plăcute clipe de recreare băimărenilor. Spre el a fost construit prin muncă voluntară un drum nou, ■ -