Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)

1959-07-01 / nr. 4563

Pag. 2 Din experienţa organizaţiilor de partid Munca politică în fabrica noastră De cînd am fost ales secretar al or­ganizaţiei de bază m-am ocupat în special de îmbunătăţirea muncii poli­tice de masă în sprijinul, realizării pla­nului de producţie ritmic şi pe sorti­mente. Fabrica noastră, „Tudor Vladi­­mirescu“ produce încălţăminte. Trebuia să organizăm mai bine munca politică de masă îndeosebi în sectoarele tăbă­cărie şi încălţăminte, unde erau unele lipsuri. La tăbăcărie calitatea tălpii lăsa de dorit. Am format un colectiv de agitatori din cei mai buni mem­bri şi candidaţi de partid cu o califi­care profesională ridicată. Acum a­­vem 47 de agitatori. Cu aceştia am dis­cutat problemele producţiei şi mijloa­cele de a antrena pe toţi muncitorii la realizarea planului cantitativ şi cali­tativ. In ateliere agitatorii au discutat concret la locul de muncă problemele care preocupau pe muncitori. Agitato­rul Narcu Alexandru din atelierul de croit a vorbit tovarăşilor lui de muncă despre posibilitatea extinderii iniţiati­vei muncitorilor de la „Iănoş Herbak“ , pentru obţinerea de economii la con­sumurile specifice de piele şi talpă. La tăbăcărie, unde se punea proble­ma calităţii cruponului şi a pielii, agi­tatorii Nicolae Ivanovici şi Gheorghe Ion, ambii membri de partid, s-au ocu­pat de această problemă. Un sprijin serios l-a dat meşterul Minea Năstase, membru de partid, care a studiat unele probleme ale muncii în această secţie. Muncitorii au fost îndrumaţi să res­pecte întocmai prescripţiunile de tă­­băcire. La secţia de finisaj, încălţămintea prezenta unele zgîrieturi, tocuri neu­niforme etc. Agitatorii Oprea Vasile şi Anghel Ion au organizat pe această temă convorbiri şi discuţii arătînd muncitorilor ce pagube pricinuiesc fa­bricii aceste defecte în calitatea pro­duselor noastre. In urma acestor con­vorbiri unii muncitori cum sînt Nico­lae Iliescu şi Vasile Iliescu care îna­inte dădeau lucru de proastă calitate şi-au îmbunătăţit munca. Acum ei se numără printre fruntaşii secţiei. Biroul organizaţiei de bază acordă o atenţie deosebită şi agitaţiei vizuale — gazeta de perete, panouri, lozinci, grafice. In secţia croit, de pildă, un panou arată concret rezultatele obţi­nute de tov. Florea Stanciu care, folo­sind metoda lui Nicolae Militaru, a rea­lizat în luna mai economii de 1.971 dm. p. piele. Munca politică a dat rezultate bune. In primele 5 luni şi 10 zile din iunie s-au realizat economii de 60.878 dm.p. piele din care s-au confecţionat în plus 2.341 perechi feţe bocanci. Importante economii am obţinut şi la diferite sor­turi de talpă. PREDA MARIN secretarul organizaţiei de bază de la fabrica de piele şi încălţă­minte „Tudor Vladimirescu“ Piteşti In aceste zile la cabinetul raional de partid In acest an de învăţămînt, cabine­tul de partid de pe lîngă Comitetul raional P.M.R. Gheorghieni, Regiunea Autonomă Maghiară, a pus un deose­bit accent pe organizarea convorbirilor recapitulative de sfîrşit de an cu pro­pagandiştii tuturor formelor de învă­­ţr­mînt, atit pentru sate cit şi pentru otaş. Colectivul de lectori de pe lîngă ca­binetul de partid a elaborat —pe baza indicaţiilor primite de la cabinetul re­gional de partid — întrebările de se­minar, care cuprind, pe lîngă proble­mele tratate în cursul anului de învă­­ţămint, întrebări menite să adîncească în fiecare cerc însemnătatea ultimelor documente ale partidului nostru, pre­cum şi importanţa istorico-mondială a celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. In fiecare formă de învăţămînt, la seminarul de sfîrşit de an cu propa­­gandiştii au fost numiţi cite trei tova­răşi lectori, pentru a conduce semina­­riile. Cu ocazia seminariilor organizate pentru propagandişti au fost ridicate in special probleme legate de unele as­pecte ale luptei de clasă, ale trăsături­lor fundamentale ale perioadei de tre­cere de la capitalism la socialism etc. Aceste întrebări şi multe altele au fîcut necesară ţinerea unui număr de 8 consultaţii, nu numai cu propagan­diştii, dar şi cu cursanţii diferitelor forme de învăţămînt. In această muncă am primit un preţios ajutor din partea cabinetului regional de partid, prin lec­torii trimişi la faţa locului. Consulta­ţiile organizate au fost primite cu viu interes. în oraş, convorbirile recapitulative au şi început. La aceste convorbiri au fost prezenţi şi membrii comitetului orăşenesc de partid. Cabinetul de partid se preocupă în­deaproape şi de învăţămîntul cadrelor didactice. Au avut loc de curînd con­vorbirile de sfîrşit de an. Acestea s-au organizat în 3 centre de comună, cu participarea a peste 220 de cadre di­dactice din raion. Sîntem preocupaţi şi de îndrumarea învăţămîntului politic în organizaţiile U.T.M., dînd ajutorul necesar în pregătirea propagandiştilor. Acestea sînt cîteva aspecte din acti­vitatea cabinetului de partid Gheor­ghieni. THOMAN BELA consultant la cabinetul raional de partid Gheorghieni Corespondenţii voluntari despre Contractări de produse agricole cu statul La începutul acestui an, consi­liul de conducere al gospodăriei noastre colective „ 1 Mai" din comuna Ţepu, raionul Tecuci, a încheiat contract pentru a vinde statului 20.000 kg. griu, 20.000 kg. porumb şi 20.000 kg. floarea­­soarelui. Acum, culturile noastre sunt foarte frumoase. Colectiviștii le-au îngrijit cum trebuie. Intr-o recentă adunare, noi am discutat posibilitatea suplimentării aces­tui contract. Pină la urmă, am hotărit cu toții ca să modificăm contractul astfel incit să vindem statului, in total 64.000 kg. griu, 89.300 kg. porumb, 35.900 kg. floarea-soarelui, precum şi 8.000 litri lapte de oaie. (De la Vasile Concilă, preşedintele G. A. C. „1 Mai" din comuna Ţepu, raio­nul Tecuci). Întovărăşirea agricolă „24 Ia­nuarie" din comuna Lunca Mu­reşului, raionul Aiud, va vinde statului, in acest an, pe baza con­tractului încheiat, 81.410 kg. griu, 72.950 kg. porumb, 10.000 kg. bor­­ceag, 5.000 kg. orzoaică şi 15.000 kg. seminţe de floarea-soarelui. Pe lingă aceste cantităţi, aduna­rea generală a întovărăşirii a ho­tărit să vândă statului, tot pe ba­ză de contract, întreaga recoltă ce se va obţine de pe 8 ha. semă­nate cu floarea-soarelui, 2 ha. cu sfeclă de zahăr şi 2 ha. cu orzoaică. Banii rezultaţi din vânzarea aces­tor produse vor fi repartizaţi la fondul de bază al întovărăşirii. (De la Mircea Top, funcţionar). ★ In aceste zile, tot mai mulţi ţă­rani muncitori din satele raionu­lui Giurgiu se prezintă la achizi­torii Oficiului raional de achiziţii şi contractări de animale care încheie contracte. Pină acum la acest oficiu s-au încheiat contrac­te pentru 202 bovine, 646 oi, 107 viţei, 10 mimaţi şi 2.512 porci. (De la Ştefan Georgescu, munci­tor, Atelierele Navale Giurgiu). -OmO­ Acţiune de economisire la C­­E. C. Comisiile pentru sprijinirea acţiunii de economisire la C.E.C. desfăşoară o activitate susţinută, stabilind pe plan local diferite acţiuni menite să dezvolte spiritul de economisire şi creşterea depunerilor la casele de eco­nomii. Printre comisiile cu activitate rod­nică se numără şi Comisia de sprijin a regiunii Piteşti. Această comisie a stabilit printre altele să extindă iniţiativa luată de numeroşi profesori şi învăţători, ca o parte din drepturile băneşti primite pentru timpul concediului şi vacanţei de vară, să le depună pe librete de economii C.E.C. Această inițiativă s-a extins în pre­zent şi în alte regiuni. ­0­0- Lucrări de drumuri şi poduri Printre drumurile care se execută în prezent se numără şi şoseaua de legă­tură între Brăila şi şantierul combina­tului de stuf de la Chiscani care se va termina în acest an. Aici lucrările sunt avansate. Pentru deservirea celor mai importante localităţi agricole din re­­giunea Constanţa se pavează şoseaua Constanţa — Negru Vodă, lucrările fiind avansate. Tot în vara aceasta e prevăzută terminarea lucrărilor la toate podurile definitive din beton ar­mat situate pe şoselele Piteşti — Slatina şi Adjud — Oneşti. Cîteva constatări privind organizarea lucrărilor de hidroamelioraţii Lucrările de Îmbunătăţiri fun­ciare, îndeosebi amenajările pentru irigaţii, au o deosebită importanţă pentru creşterea suprafeţei culti­vate a ţării şi sporirea producţiei agricole. Incepînd din toamna anu­lui trecut, aceste lucrări au luat o amploare nemaiîntâlnită în ţara noastră, munca voluntară pe şan­tierele de îmbunătăţiri funciare transformîndu-se într-o mare acţiu­ne patriotică de masă. Iată pe scurt, cîteva constatări ale corespondenţi­lor „Scîn­teii“ din regiunile Craiova, Stalin şi Oradea, cu privire la sta­diul lucrărilor pe şantierele de îm­bunătăţiri funciare din aceste re­giuni. ★ Nenumărate exemple dovedesc rentabilitatea lucrărilor de îmbună­tăţiri funciare şi îndeosebi a celor pentru irigarea culturilor. Anul tre­cut, cînd vremea a fost destul de secetoasă, gospodăria de stat Sa­­lonta a scos de pe suprafaţa iri­gată o recoltă de 7.000 kg. porumb la hectar, dublu faţă de cit s-a ob­ţinut de pe terenurile neirigate. La legume, colectiviştii din Mădăraş au obţinut 7 vagoane de roşii de pe un hectar irigat, iar la varză peste 3 vagoane la hectar. Raionul Corabia a fost unul din raioanele în care se­ceta a fost mai mare­ Cu toate acestea, colectiviştii din Izbiceni, care au irigat 20 hectare cu po­rumb au cules cite 3.500 kg. boa­be la hectar, recoltă de 3 ori mai mare faţă de cea obţinută pe tere­nurile neirigate. Numai din cultura orezului gospodăria a avut un venit de peste un milion lei. Iată de ce în acest an, colectiviştii din Izbi­­ceni au amenajat pentru irigat 360 hectare din care 150 hectare le-au însămînţat cu orez. Convinşi de asemenea fapte, membri a numeroase gospodării co­lective şi întovărăşiri agricole au mărit sau au amenajat pentru pri­ma dată, suprafeţe însemnate care să fie irigate. Colectiviştii din Os­­troveni, raionul Gura Jiului, au în­sămînţat cu orez 250 hectare, cei din Gighera, acelaşi raion, 180 hec­tare. Gospodăriile colective din Olari şi Pilu, regiunea Oradea, au amenajat în acest an, fiecare, ore­­zării pe cîte 50 hectare. Suprafeţe şi mai mari pentru iri­gare au fost amenajate în gospo­dăriile de stat. Pe valea Jiului, lu­crătorii gospodăriei de stat Breasta au amenajat 400 hectare care vor fi irigate, porumbul de pe cele 140 hectare este foarte frumos. De ase­menea, la G.A.S.-Piscu Sadovei a De la corespondenţii „Scânteii" din regiunile Craiova, Oradea şi Stalin fost amenajată pentru irigat o su­prafaţă de 500 ha., la G.A.S.-Cara­cal 579 ha. etc. Dacă în anul trecut gospodăriile de stat din regiunea Craiova n-au irigat decit vreo 800 ha., această suprafaţă a crescut in a­­cest an la 5000 ha. (din care 1700 ha. cu porumb, 500 ha. cu sfeclă de za­hăr, 470 ha. cu orez etc). Mari lu­crări pentru irigaţii au fost făcute primăvara aceasta în regiunea Cra­iova şi în sectoarele cooperaţiei-so­­cialist şi individual. Dacă la un mo­ment dat această acţiune era ră­masă în urmă, printr-o temeinică muncă politică şi organizatorică s-a ajuns ca în scurt timp să se ame­najeze pentru irigaţii, în sectoarele cooperatist şi individual, aproape 19.000 hectare. Acesta este un mare succes al oamenilor muncii din agricultura regiunii Craiova. Rezul­tate bune s-au obţinut în această direcţie şi în regiunea Oradea. Se întrezăresc şi foloasele acestei mari acţiuni. Cu toate că vremea favorabilă din acest an, ca şi lucră­rile de îngrijire a culturilor făcute la timp, au determinat o bună dez­voltare a plantelor, se observă to­tuşi că pe terenurile irigate cultu­rile sunt şi mai frumoase. La gos­podăria de stat Afumaţi, regiunea Craiova, de pildă, pe cele 50 hec­tare amenajate prin muncă volun­tară, sfecla de zahăr, care a fost iri­gată de cîteva ori, promite o re­coltă de peste 40 000 kg, la hectar. Pe cele mai multe dintre şantie­rele de îmbunătăţiri funciare înce­pute anul trecut sau deschise anul acesta în regiunea Craiova — cum sunt cele de pe valea Oltului, din raionul Caracal, la Rojiştea din ra­ionul Gura Jiului ş.a. — lucrările se desfăşoară din plin. Un mare vo­lum de lucrări s-a executat şi pe şantierul de la Bechetu-Dăbuleni. Ritmul lucrărilor este însă destul de lent şi dacă acest ritm se menţine, lucrările nu vor fi terminate în timpul propus de organele locale de partid şi de stat. Nu s-au realizat lucrările prevăzute nici în regiunea Oradea. Gospodăriile colective şi în tovărăşirile agricole au irigat în a­­cest an 1635 ha. cultivate cu legume, mai puţin cu 365 ha. decit prevedea planul lor, au irigat doar 191 ha. cu porumb în loc de 300 ha., cit şi-au propus iniţial. Gospodăriile de stat din această regiune au irigat, în general, o suprafaţă mai mare decit aveau ca sarcină de plan, dar nu au îndeplinit prevederile în ce priveşte irigarea­­­orumbului. Mult întîrziate sunt lucrările în re­giunea Stalin. Pină la 1 iunie a.c., planul anual al lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare n-a fost realizat de­cit în proporţie de 27 la sută. S au înregistrat succese, dacă le putem spune astfel, mai ales în raioanele care au lucrări restrinse cum sunt Mediaş, Rupea şi Sighişoara. Toate aceste raioane sânt cu planul de lu­crări depăşit. Dar în raionul Codlea, raion în care lucrările de îmbună­tăţiri funciare însumează o treime din totalul lucrărilor pe regiune s-a făcut foarte puţin. Aici s-au prevăzut lucrări de desecare pe 3150 hectare teren, dar nu s-a rea­lizat decit foarte puţin. O situaţie asemănătoare este şi în raionul Fă­găraş. Aici însă, spre deosebire de raionul Codlea, în ultimele zile, co­mitetul raional de partid şi comite­tul executiv al sfatului popular ra­ional au dat atenţie muncii politice şi organizatorice de an­trenare a oamenilor la muncă voluntară, organizării mai bune a şantierelor. De aceea, in unele zile la lucrările de reprofilare a pîrîu­­lui Ruginoasa, din apropierea comu­nei Viştea de Jos, prin care se vor da în folosinţă 243 ha. teren, au lu­crat pînă la 400 ţărani muncitori din satele şi comunele Viştea de Jos, Olteţ, Corbi, Drăguş, Ucea de Jos. Pe şantier s-a organizat şi o întrecere între comune şi­­între ţă­rani. Deputaţii Nicolae Lăluţ şi Grapă Victor s-au dovedit a fi din­tre cei mai harnici. Era de aş­teptat ca şi în raionul Codlea să se facă această cotitură. Tovarăşii din comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organizaţiile de U.T.M. s-au mulţumit să-şi facă socoteli din birou, să se „mine“ unul pe altul, cei de la sfat zicînd că U.T.M.-ul trebuie să se ocupe, pentru că la muncă participă mai mulţi tineri, iar cei de la U.T.M. că sfatul popular răspunde de lu­crări şi ca atare, activiştii sfatului trebuie să organizeze munca pe şan­tiere. Acest mod de a privi lucrări­le de hidroamelioraţii este dăunător. Raionul Codlea este cel mai apropiat de centrul regiunii. La Oraşul Stalin funcţionează un co­lectiv de coordonare a muncii pe şantie­rele de hidroamelioraţii, co­lectiv din care face parte şi tov. Alexandru Cirdan, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. Tovarăşii din co­lectivul de coordonare nu şi-au pus însă la inimă o asemenea problemă de m­are însemnătate economică. Organele locale de partid şi de stat sînt chemate să desfăşoare o muncă susţinută pentru organizarea lucrărilor de hidroamelioraţii. Acea­sta este cu atit mai necesar cu cit este ştiut că, în curînd, vor începe intens muncile de vară şi atunci forţele şi mijloacele vor fi îndrep­tate spre strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. S­C­Î­N­T­E­I­A in sala de şah a clubului Casei de cultură „Ch. Gheorghiu-Dej“ C.F.R. Gealaţi. (Foto Agerpres) -p­e o- -O» O-----­ ŞCOALĂ NOUĂ In Capitală, pe strada Stoian Mi­­litaru din raionul N. Bălcescu a în­ceput de citva timp construcţia unei şcoli medii. Pină în prezent s-au construit parterul şi cele două etaje prevăzute. Constructorii au ajuns a­­cum la acoperiş. A început şi mon­tatul tîmplăriei. Pînă la 23 August, școala care va cuprinde 24 de clase, laborator, sală de gimnastică, can­cel­arie, va fi terminată. ­•O •­a­ HUNEDOARA Însoţind inspecţia comercială die stat Nu de mult, câţiva inspectori co­merciali de stat însoţiţi de echipe de control obştesc, au vizitat mai multe unităţi comerciale din oraşul Hune­doara. La Hunedoara reţeaua comercială se dezvoltă şi aprovizionarea s-a îm­bunătăţit. In primele trei luni ale a­­nului valoarea mărfurilor vîndute a întrecut cu aproape 1 milion de lei valoarea celor desfăcute în ultimul trimestru al anului trecut. Se întilnesc însă şi deficienţe. La unele magazine „Alimentara“, îndeo­sebi în cele din centru, se găsesc măr­furi multe, în altele, situate în car­tiere, mărfuri mai puţine. De ce ? Nu există în depozite? Dimpotrivă. Dar preocupare pentru repartizarea lor judicioasă, pentru aprovizionarea la timp a unităţilor nu prea există. In depozitele centrale ale organizaţiei comerciale „Alimentara“ se aflau, de exemplu, cîteva mii de kilograme de salam. In magazinul nr. 17 din cartie­rul blumingului, însă, salam nu se găsea de zece zile. Pe bună dreptate, reprezentanţii inspecţiei comerciale de stat au făcut aspre observaţii pentru această stare de lucruri lui Ion Pre­­doni, şeful serviciului comercial, şi lui Vasile Georgescu, merceolog prin­cipal la „Alimentara“. Observaţii critice au făcut echipele şi în legătură cu organizarea desface­rii la unele din centrele de carne şi le­gume pe care le-au inspectat. Inspecţia comercială de stat a mers şi la restaurantul „Metalul“ (responsabil — V. Suruceanu). O constatare neplăcută. Aici meniul fix pare că s-a fixat definitiv , e aproape în fiecare zi acelaşi. Şapte zile în şir s-au servit ciorbă şi chifteluţe cu sos. Poate că după plata amenzii la care a fost supus, responsabilul restaurantu­lui va avea grija să întocmească me­niuri variate. In grădina de vară „Mureșul“ '•'■n­­sumatorii au reclamat ...halbele. Pă­reau a fi cam micuţe. Faptul s-a ade­verit. Barmanei Minerva Crişan, care s-a făcut vinovată de vînzarea berei cu lipsă la gramaj, i s-au întocmit acte pentru trimiterea în judecată. Controlul s-a făcut şi în cîteva ma­gazine de încălţăminte şi îmbrăcă­minte. Peste tot — mărfuri multe. Cu toate acestea mai sînt gestionari şi vînzători care nu-şi fac datoria con­ştiincios. In depozitul magazinului de încălţăminte nr. 15, de exemplu, (ges­tionară — Evdochia Căroiu) se gă­seau diferite sortimente de pantofi dintre cei mai solicitaţi de consuma­tori. Ei nu erau însă puşi în vânzare. Celor care cereau să cumpere ase­menea mărfuri li se răspundea scurt: ,,nu avem“. La fel, în depozitul ma­gazinului de confecţii nr. 32 existau costume bărbăteşti semihamgari de diferite mărimi. Dar vînzătoarea Ma­ria Crişan spunea solicitatorilor că asemenea costume nu se găsesc. De ce nu voiau ei sa pună în vinzare a­­ceste mărfuri ? Iată o întrebare că­reia organele locale trebuie să-i răs­pundă fără întirziere. Independent de amenda cu care inspecţia comercială de stat a sancţionat pe cei vinovaţi, Comitetul executiv al Sfatului popu­lar al oraşului Hunedoara, organele comerciale trebuie să intensifice con­trolul asupra activităţii magazinelor, a organizaţiilor comerciale, astfel ca aprovizionarea oamenilor muncii să se îmbunătăţească necontenit. De o aten­ţie deosebită trebuie să se bucure uni­tăţile care desfac legume şi fructe. GH. CALINESCU coresp. „Scînteii“ Din spectacolele Capitalei Noutăţile vechi şi noi ale circului Noul program al Circului de Stat — „Noutăţi la circ“ — îşi merită titlul, în bună parte, prin cîteva nu­mere de calitate. In prim­ul rînd, se cuvine să cităm dresura de lei şi pantere executată de Lidia Jiga. Spre deosebire de ti­pul tradiţional de îmblînzitoare­ — aspră, cam ţeapănă, îmbrăcată în costum de călărie, cu cisme — asis­tăm la un număr executat cu graţie, cu frumuseţe şi desinvoltură : dresoa­­rea, îmbrăcată cu o blană de leopard şi sandale, nu pare atit o stăpînă a celor doi iei şi două pantere, pe care să-i domine cu ameninţări, cu­ un fel de prietenă mai înţeleaptă, educatoare şi colegă în s­pectacol. Imblînzitoar­ea nu dă dovadă vreo clipă că s-ar teme, şi nici măcar că ar fi încordată, ba chiar îşi oferă umărul, cu dispreţ, deşi nu e uşor să lucrezi cu aseme­nea „colegi“, mai ales cu pantere, care au micile lor perfidii. Se remarcă şi numerele executate de artiştii tineri ai trupei Bernea, trei acrobate evoluează pe o scară care stă pe umerii lui Sandi Bernea. Pe un „bambus aerian", sub cupola circului, Coca şi Margareta execută figuri îndrăzneţe; place îndeosebi ar­tista care se roteşte dedesubt, sus­pendată „in dinţi". Tot de trupa Ber­­nea aparţin reuşitele acrobaţii la bas­culă. Prin numărul îmblînzitoarei şi al acrobaţilor, circul se dovedeşte încăodată o artă a curajului, o artă care scoate la iveală resursele de e­­nergie, calm, concentrare şi agilitate pe care le posedă corpul şi cugetul omenesc. Jongleriile celor 4 Munteanu laureaţi ai Festivalului de la Moscova —­ scot la iveală dibăcia; ele învese­lesc publicul nu prin bufonerii, ci prin senzaţia de bună dispoziţie pe care o ai cînd vezi iuţeala şi siguranţa pe care le pot căpăta ochiul şi mina o­­mului prin exerciţiu perseverent. Un merit al spectacolului sînt şi antre­urile fraţilor Petrescu şi Denis, ceva mai proaspete şi mai originale decit cele vechi şi penibile cu care ne obişnuise într-o vreme circul. Nu ar fi stricat însă ca latura satirică a spectacolului să fie mai pronunţată; oare din năravurile cu care mai avem de luptat, nu era de combătut decit neglijenţa celor ce nu păstrează curăţenia pe stradă ? Există şi numere care-s departe de a constitui noutăţi. Prăjina (perşul), balansată pe picioare de Duo Tonciu, a mai fost văzută de multe ori, nu aduce nimic nou. In ciuda regiei sa­vante, întunericul nu a putut salva o anumită căzneală, tremurătură, gî­­fiială la „acrobaţiile plastice“ execu­tate de Duo Spitz. Au existat numere corecte — ba­lansul de cap, dresura de clini, de ponei şi, ceva mai slab, solo-ul de trapez — dar care nu au vădit, nici prin figurile prezentate, nici prin for­ma de prezentare, vreun efort de în­noire. Intrucîtva împrospătat — mai ales în partea a doua — a fost nu­mărul clovnilor muzicali Doicescu, dar noutăţile n-au fost totdeauna „noi“, iar ritmul a fost lent, a avut goluri. In ansamblu, e un spectacol agrea­bil, care merită să fie văzut în pri­mul rînd pentru dresura Lidiei Jiga şi numerele trupei Bernea. Sperăm ca pină în toamnă circul să prezinte un spectacol mai bogat în conţinut, mai satiric, cu o latură atletic-spor­­tivă mai dezvoltată, cu o mai mare atenţie dată aspectului estetic al ar­tiştilor, al montării şi cu ceva mai multă fantezie. M. POP ----------------Ol MERIJDBANUL PE BOC Titlul noii cărţi a lui Vasile Ni­­corovici este denumirea metaforică dată de reporter meridianului 23°, ce reuneşte trei localităţi : Albac, Hunedoara şi Lupeni, adică Ţara Moţilor, Hunedoara şi Valea Jiului — trei ţinuturi le- -—-----------­gate între ele prin­­ tradiţii istorice comune, dar mai ales prin lupta pe care o duc îm­preună, astăzi, moţii, oţelarii şi mi­nerii. Fiecăruia din aceste ţinuturi V. Nicorovici îi consacră cite un am­plu reportaj. Dacă în paginile des­pre Hunedoara nu găsim nimic esenţial în plus faţă de volumul „400 de zile în oraşul flăcărilor“, consacrat în întregime acestei ce­tăţi industriale, celelalte conţin în schimb o seamă de imagini inedite din viaţa din trecut şi cea de astăzi a moţilor şi a minerilor. Călătorind prin Ţara Moţilor, atenţia reporterului e reţinută de acele aspecte care vădesc triumful civilizaţiei şi culturii în satele ţinute altădată în cea mai cumplită înapo­iere, învăluite in bezna obscurantis­mului, a superstiţiilor, în cătune unde înainte vreme numărul analfa­beţilor ajungea la 70-80 la sută, astăzi moţii împrumută cărţi de la biblio­­­tecă, formează grupe de citit, afară de datele privitoare la dis­­pensarele, casele de naşteri, şcolile înfiinţate în anii regimului democrat­­popular, concludente pentru ilustra­rea transformărilor produse în „Ţara de piatră“ de la eliberare în­coace, reportajul conţine cîteva scurte dialoguri, ce învederează ' Iff chip original, naiv uneori, schim-* ■barea mentalităţii, a modului­ de a gîndi al strănepoţilor lui Horia şi Iancu. Un bătrin, intîlnit întâmplă­tor de reporter, se arată a fi un adversar hotărit al credinţelor de­şarte: „Nu există dracu, tovarăşe. Dracu’ a fost scornit de burghezie“. Un om în toată firea se prezintă la miliţie, spre a-şi anunţa dorinţa de a deveni pasager al viitorului sa­telit sovietic. Realităţi noi, de neconceput in trecut, întîlneşte reporterul, de ase­menea, în Valea Jiului. Oraşul Pe­troşani, bunăoară, până deunăzi „un loc anost, fără personalitate“, a de­venit nu numai un important cen­tru industrial, ci şi un centru cul­tural, cu teatru de stat, institut su­perior de mine, şcoală populară de artă, ziar, cenacluri de pictură şi li­teratură. Lupenii, odinioară teren al unor lupte înverşunate între mi­neri, care duceau un trai de mize­rie, şi aparatul represiv burghezo­­moşieresc, a devenit un oraş al mun­cii avîntate şi al bunei stări. Oferind date interesante pentru cunoaşterea celor trei regiuni des­­scrise, reportajele din „Meridianul de foc" nu acordă, din păcate, sufi­cientă atenţie oamenilor, faptelor concrete ale acestora. In volum se încheagă prea puţine figuri vii, me­morabile. Or, principala sarcină a reportajului e, fără îndoială, tocmai aceea de a surprinde chipul moral al oamenilor celor mai reprezentativi din zilele noastre, de a face cunos­cută activitatea lor, surprinzînd în imagini expresiv* eroismul muncii duse zi de zi de către făuritorii lumii noi. D. M Note bibliografice O iniţiativă bună şi unele tendinţe de formalism (Urmare din pag. 1­ a) această metodă se aplică şi a dat roade. Nu era oare mai potrivit ca la demonstraţia practică organizată la montajul combinei să fie invitaţi muncitorii care lucrează la monta­jul carcasei, pentru a învăţa şi ei din metodele de muncă folosite aici ? Şi în alte secţii au fost făcute expuneri teoretice şi demonstraţii practice care nu şi-au atins scopul. De ce ? Pentru că în studierea şi stabilirea celor mai înaintate meto­de, comitetul de partid şi comitetul sindical n-au plecat de la principiul de a se găsi metodele care pot aduce foloase maxime întreprinderii, me­tode care să ţină seama de acele faze ale procesului de muncă care sunt hotaritoare pentru întreaga activitate de producţie a uzinei. Aşa s-au petrecut lucrurile la strun­­gărie. Aici a fost studiată şi ur­mează să fie extinsă metoda aşchie­­rii rapide. Şi pe bună dreptate. Aplicarea acestei metode de către un număr cit mai mare de strun­gari ar aduce un spor simţitor de productivitate. Acest lucru l-a ară­tat de altfel şi strungarul Ion Că­­ruţaşu la demonstraţia practică pe care a făcut-o. Strungarii, care au participat la această demonstraţie,­­ s-au convins cu proprii lor ochi că aplicarea metodei de aşchiere ra­ I­pidă la axele roţilor combinei duce la mărirea productivităţii muncii cu 50 la sută. Adică în loc de 4 axe pe oră se execută 6 pe oră. Creşte productivitatea , dar creşte şi cîştigul strungarului. Pină aici toate-s bune. Numai că cei care s-au oprit la studierea şi deci la extinderea organizată a ace­stei metode, au omis un lucru. Că în uzină există In prezent doar două piese la care se poa­te aplica această metodă înain­tată şi că la aceste piese lu­crează numai... doi strungari care de altfel şi aplică metode rapide. Alte piese nu există deocamdată la care să se poată extinde aşchierea rapidă. Se pune întrebarea: cui a folosit demonstraţia practică şi, mai ales, în ce scop a fost ea făcută? Hotărât lucru, comitetul de par­tid, comitetul sindical şi conduce­rea uzinei s-au orientat bine atunci cînd au hotărât să extindă in mod organizat anumite metode înaintate şi iniţiative în muncă. Aceasta este doar principiul de bază al întrece­rii socialiste : să ridici marea masă a muncitorilor la nivelul fruntaşi­lor. Dar ca să ajungi aici, numai intenţia — oricît de bună ar fi ea — nu este de ajuns. Este necesar, în primul rînd, să găseşti acele me­tode şi iniţiative care corespund cel mai bine condiţiilor specifice ale întreprinderii şi care Îşi gă­sesc un cîmp larg de aplicare. Altfel, nu se pot culege roade bune, nu se pot obţine rezultate deosebi­te în producţie. In concediu — Ei bravoi Dezlegaţi cuvinte încrucişate ? — Da, ne mai aducem aminte de orele de birou. Desen de Fred Ghenădescu Nr. 4563 Secţie nouă de glucoza Zilele acestea la fabrica „Amilemn“ din Sînsimion, Regiunea Autonomă Maghiară, a intrat în producţie o nouă secţie de glucoza, cu o capacitate de producţie de 12 tone pe zi. Proiectele­­şi utilajele noii secţii au fost executate, în ţară.

Next