Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)
1959-07-01 / nr. 4563
Pag. 2 Din experienţa organizaţiilor de partid Munca politică în fabrica noastră De cînd am fost ales secretar al organizaţiei de bază m-am ocupat în special de îmbunătăţirea muncii politice de masă în sprijinul, realizării planului de producţie ritmic şi pe sortimente. Fabrica noastră, „Tudor Vladimirescu“ produce încălţăminte. Trebuia să organizăm mai bine munca politică de masă îndeosebi în sectoarele tăbăcărie şi încălţăminte, unde erau unele lipsuri. La tăbăcărie calitatea tălpii lăsa de dorit. Am format un colectiv de agitatori din cei mai buni membri şi candidaţi de partid cu o calificare profesională ridicată. Acum avem 47 de agitatori. Cu aceştia am discutat problemele producţiei şi mijloacele de a antrena pe toţi muncitorii la realizarea planului cantitativ şi calitativ. In ateliere agitatorii au discutat concret la locul de muncă problemele care preocupau pe muncitori. Agitatorul Narcu Alexandru din atelierul de croit a vorbit tovarăşilor lui de muncă despre posibilitatea extinderii iniţiativei muncitorilor de la „Iănoş Herbak“ , pentru obţinerea de economii la consumurile specifice de piele şi talpă. La tăbăcărie, unde se punea problema calităţii cruponului şi a pielii, agitatorii Nicolae Ivanovici şi Gheorghe Ion, ambii membri de partid, s-au ocupat de această problemă. Un sprijin serios l-a dat meşterul Minea Năstase, membru de partid, care a studiat unele probleme ale muncii în această secţie. Muncitorii au fost îndrumaţi să respecte întocmai prescripţiunile de tăbăcire. La secţia de finisaj, încălţămintea prezenta unele zgîrieturi, tocuri neuniforme etc. Agitatorii Oprea Vasile şi Anghel Ion au organizat pe această temă convorbiri şi discuţii arătînd muncitorilor ce pagube pricinuiesc fabricii aceste defecte în calitatea produselor noastre. In urma acestor convorbiri unii muncitori cum sînt Nicolae Iliescu şi Vasile Iliescu care înainte dădeau lucru de proastă calitate şi-au îmbunătăţit munca. Acum ei se numără printre fruntaşii secţiei. Biroul organizaţiei de bază acordă o atenţie deosebită şi agitaţiei vizuale — gazeta de perete, panouri, lozinci, grafice. In secţia croit, de pildă, un panou arată concret rezultatele obţinute de tov. Florea Stanciu care, folosind metoda lui Nicolae Militaru, a realizat în luna mai economii de 1.971 dm. p. piele. Munca politică a dat rezultate bune. In primele 5 luni şi 10 zile din iunie s-au realizat economii de 60.878 dm.p. piele din care s-au confecţionat în plus 2.341 perechi feţe bocanci. Importante economii am obţinut şi la diferite sorturi de talpă. PREDA MARIN secretarul organizaţiei de bază de la fabrica de piele şi încălţăminte „Tudor Vladimirescu“ Piteşti In aceste zile la cabinetul raional de partid In acest an de învăţămînt, cabinetul de partid de pe lîngă Comitetul raional P.M.R. Gheorghieni, Regiunea Autonomă Maghiară, a pus un deosebit accent pe organizarea convorbirilor recapitulative de sfîrşit de an cu propagandiştii tuturor formelor de învăţrmînt, atit pentru sate cit şi pentru otaş. Colectivul de lectori de pe lîngă cabinetul de partid a elaborat —pe baza indicaţiilor primite de la cabinetul regional de partid — întrebările de seminar, care cuprind, pe lîngă problemele tratate în cursul anului de învăţămint, întrebări menite să adîncească în fiecare cerc însemnătatea ultimelor documente ale partidului nostru, precum şi importanţa istorico-mondială a celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. In fiecare formă de învăţămînt, la seminarul de sfîrşit de an cu propagandiştii au fost numiţi cite trei tovarăşi lectori, pentru a conduce seminariile. Cu ocazia seminariilor organizate pentru propagandişti au fost ridicate in special probleme legate de unele aspecte ale luptei de clasă, ale trăsăturilor fundamentale ale perioadei de trecere de la capitalism la socialism etc. Aceste întrebări şi multe altele au fîcut necesară ţinerea unui număr de 8 consultaţii, nu numai cu propagandiştii, dar şi cu cursanţii diferitelor forme de învăţămînt. In această muncă am primit un preţios ajutor din partea cabinetului regional de partid, prin lectorii trimişi la faţa locului. Consultaţiile organizate au fost primite cu viu interes. în oraş, convorbirile recapitulative au şi început. La aceste convorbiri au fost prezenţi şi membrii comitetului orăşenesc de partid. Cabinetul de partid se preocupă îndeaproape şi de învăţămîntul cadrelor didactice. Au avut loc de curînd convorbirile de sfîrşit de an. Acestea s-au organizat în 3 centre de comună, cu participarea a peste 220 de cadre didactice din raion. Sîntem preocupaţi şi de îndrumarea învăţămîntului politic în organizaţiile U.T.M., dînd ajutorul necesar în pregătirea propagandiştilor. Acestea sînt cîteva aspecte din activitatea cabinetului de partid Gheorghieni. THOMAN BELA consultant la cabinetul raional de partid Gheorghieni Corespondenţii voluntari despre Contractări de produse agricole cu statul La începutul acestui an, consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective „ 1 Mai" din comuna Ţepu, raionul Tecuci, a încheiat contract pentru a vinde statului 20.000 kg. griu, 20.000 kg. porumb şi 20.000 kg. floareasoarelui. Acum, culturile noastre sunt foarte frumoase. Colectiviștii le-au îngrijit cum trebuie. Intr-o recentă adunare, noi am discutat posibilitatea suplimentării acestui contract. Pină la urmă, am hotărit cu toții ca să modificăm contractul astfel incit să vindem statului, in total 64.000 kg. griu, 89.300 kg. porumb, 35.900 kg. floarea-soarelui, precum şi 8.000 litri lapte de oaie. (De la Vasile Concilă, preşedintele G. A. C. „1 Mai" din comuna Ţepu, raionul Tecuci). Întovărăşirea agricolă „24 Ianuarie" din comuna Lunca Mureşului, raionul Aiud, va vinde statului, in acest an, pe baza contractului încheiat, 81.410 kg. griu, 72.950 kg. porumb, 10.000 kg. borceag, 5.000 kg. orzoaică şi 15.000 kg. seminţe de floarea-soarelui. Pe lingă aceste cantităţi, adunarea generală a întovărăşirii a hotărit să vândă statului, tot pe bază de contract, întreaga recoltă ce se va obţine de pe 8 ha. semănate cu floarea-soarelui, 2 ha. cu sfeclă de zahăr şi 2 ha. cu orzoaică. Banii rezultaţi din vânzarea acestor produse vor fi repartizaţi la fondul de bază al întovărăşirii. (De la Mircea Top, funcţionar). ★ In aceste zile, tot mai mulţi ţărani muncitori din satele raionului Giurgiu se prezintă la achizitorii Oficiului raional de achiziţii şi contractări de animale care încheie contracte. Pină acum la acest oficiu s-au încheiat contracte pentru 202 bovine, 646 oi, 107 viţei, 10 mimaţi şi 2.512 porci. (De la Ştefan Georgescu, muncitor, Atelierele Navale Giurgiu). -OmO Acţiune de economisire la CE. C. Comisiile pentru sprijinirea acţiunii de economisire la C.E.C. desfăşoară o activitate susţinută, stabilind pe plan local diferite acţiuni menite să dezvolte spiritul de economisire şi creşterea depunerilor la casele de economii. Printre comisiile cu activitate rodnică se numără şi Comisia de sprijin a regiunii Piteşti. Această comisie a stabilit printre altele să extindă iniţiativa luată de numeroşi profesori şi învăţători, ca o parte din drepturile băneşti primite pentru timpul concediului şi vacanţei de vară, să le depună pe librete de economii C.E.C. Această inițiativă s-a extins în prezent şi în alte regiuni. 00- Lucrări de drumuri şi poduri Printre drumurile care se execută în prezent se numără şi şoseaua de legătură între Brăila şi şantierul combinatului de stuf de la Chiscani care se va termina în acest an. Aici lucrările sunt avansate. Pentru deservirea celor mai importante localităţi agricole din regiunea Constanţa se pavează şoseaua Constanţa — Negru Vodă, lucrările fiind avansate. Tot în vara aceasta e prevăzută terminarea lucrărilor la toate podurile definitive din beton armat situate pe şoselele Piteşti — Slatina şi Adjud — Oneşti. Cîteva constatări privind organizarea lucrărilor de hidroamelioraţii Lucrările de Îmbunătăţiri funciare, îndeosebi amenajările pentru irigaţii, au o deosebită importanţă pentru creşterea suprafeţei cultivate a ţării şi sporirea producţiei agricole. Incepînd din toamna anului trecut, aceste lucrări au luat o amploare nemaiîntâlnită în ţara noastră, munca voluntară pe şantierele de îmbunătăţiri funciare transformîndu-se într-o mare acţiune patriotică de masă. Iată pe scurt, cîteva constatări ale corespondenţilor „Scînteii“ din regiunile Craiova, Stalin şi Oradea, cu privire la stadiul lucrărilor pe şantierele de îmbunătăţiri funciare din aceste regiuni. ★ Nenumărate exemple dovedesc rentabilitatea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi îndeosebi a celor pentru irigarea culturilor. Anul trecut, cînd vremea a fost destul de secetoasă, gospodăria de stat Salonta a scos de pe suprafaţa irigată o recoltă de 7.000 kg. porumb la hectar, dublu faţă de cit s-a obţinut de pe terenurile neirigate. La legume, colectiviştii din Mădăraş au obţinut 7 vagoane de roşii de pe un hectar irigat, iar la varză peste 3 vagoane la hectar. Raionul Corabia a fost unul din raioanele în care seceta a fost mai mare Cu toate acestea, colectiviştii din Izbiceni, care au irigat 20 hectare cu porumb au cules cite 3.500 kg. boabe la hectar, recoltă de 3 ori mai mare faţă de cea obţinută pe terenurile neirigate. Numai din cultura orezului gospodăria a avut un venit de peste un milion lei. Iată de ce în acest an, colectiviştii din Izbiceni au amenajat pentru irigat 360 hectare din care 150 hectare le-au însămînţat cu orez. Convinşi de asemenea fapte, membri a numeroase gospodării colective şi întovărăşiri agricole au mărit sau au amenajat pentru prima dată, suprafeţe însemnate care să fie irigate. Colectiviştii din Ostroveni, raionul Gura Jiului, au însămînţat cu orez 250 hectare, cei din Gighera, acelaşi raion, 180 hectare. Gospodăriile colective din Olari şi Pilu, regiunea Oradea, au amenajat în acest an, fiecare, orezării pe cîte 50 hectare. Suprafeţe şi mai mari pentru irigare au fost amenajate în gospodăriile de stat. Pe valea Jiului, lucrătorii gospodăriei de stat Breasta au amenajat 400 hectare care vor fi irigate, porumbul de pe cele 140 hectare este foarte frumos. De asemenea, la G.A.S.-Piscu Sadovei a De la corespondenţii „Scânteii" din regiunile Craiova, Oradea şi Stalin fost amenajată pentru irigat o suprafaţă de 500 ha., la G.A.S.-Caracal 579 ha. etc. Dacă în anul trecut gospodăriile de stat din regiunea Craiova n-au irigat decit vreo 800 ha., această suprafaţă a crescut in acest an la 5000 ha. (din care 1700 ha. cu porumb, 500 ha. cu sfeclă de zahăr, 470 ha. cu orez etc). Mari lucrări pentru irigaţii au fost făcute primăvara aceasta în regiunea Craiova şi în sectoarele cooperaţiei-socialist şi individual. Dacă la un moment dat această acţiune era rămasă în urmă, printr-o temeinică muncă politică şi organizatorică s-a ajuns ca în scurt timp să se amenajeze pentru irigaţii, în sectoarele cooperatist şi individual, aproape 19.000 hectare. Acesta este un mare succes al oamenilor muncii din agricultura regiunii Craiova. Rezultate bune s-au obţinut în această direcţie şi în regiunea Oradea. Se întrezăresc şi foloasele acestei mari acţiuni. Cu toate că vremea favorabilă din acest an, ca şi lucrările de îngrijire a culturilor făcute la timp, au determinat o bună dezvoltare a plantelor, se observă totuşi că pe terenurile irigate culturile sunt şi mai frumoase. La gospodăria de stat Afumaţi, regiunea Craiova, de pildă, pe cele 50 hectare amenajate prin muncă voluntară, sfecla de zahăr, care a fost irigată de cîteva ori, promite o recoltă de peste 40 000 kg, la hectar. Pe cele mai multe dintre şantierele de îmbunătăţiri funciare începute anul trecut sau deschise anul acesta în regiunea Craiova — cum sunt cele de pe valea Oltului, din raionul Caracal, la Rojiştea din raionul Gura Jiului ş.a. — lucrările se desfăşoară din plin. Un mare volum de lucrări s-a executat şi pe şantierul de la Bechetu-Dăbuleni. Ritmul lucrărilor este însă destul de lent şi dacă acest ritm se menţine, lucrările nu vor fi terminate în timpul propus de organele locale de partid şi de stat. Nu s-au realizat lucrările prevăzute nici în regiunea Oradea. Gospodăriile colective şi în tovărăşirile agricole au irigat în acest an 1635 ha. cultivate cu legume, mai puţin cu 365 ha. decit prevedea planul lor, au irigat doar 191 ha. cu porumb în loc de 300 ha., cit şi-au propus iniţial. Gospodăriile de stat din această regiune au irigat, în general, o suprafaţă mai mare decit aveau ca sarcină de plan, dar nu au îndeplinit prevederile în ce priveşte irigareaorumbului. Mult întîrziate sunt lucrările în regiunea Stalin. Pină la 1 iunie a.c., planul anual al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare n-a fost realizat decit în proporţie de 27 la sută. S au înregistrat succese, dacă le putem spune astfel, mai ales în raioanele care au lucrări restrinse cum sunt Mediaş, Rupea şi Sighişoara. Toate aceste raioane sânt cu planul de lucrări depăşit. Dar în raionul Codlea, raion în care lucrările de îmbunătăţiri funciare însumează o treime din totalul lucrărilor pe regiune s-a făcut foarte puţin. Aici s-au prevăzut lucrări de desecare pe 3150 hectare teren, dar nu s-a realizat decit foarte puţin. O situaţie asemănătoare este şi în raionul Făgăraş. Aici însă, spre deosebire de raionul Codlea, în ultimele zile, comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional au dat atenţie muncii politice şi organizatorice de antrenare a oamenilor la muncă voluntară, organizării mai bune a şantierelor. De aceea, in unele zile la lucrările de reprofilare a pîrîului Ruginoasa, din apropierea comunei Viştea de Jos, prin care se vor da în folosinţă 243 ha. teren, au lucrat pînă la 400 ţărani muncitori din satele şi comunele Viştea de Jos, Olteţ, Corbi, Drăguş, Ucea de Jos. Pe şantier s-a organizat şi o întrecere între comune şiîntre ţărani. Deputaţii Nicolae Lăluţ şi Grapă Victor s-au dovedit a fi dintre cei mai harnici. Era de aşteptat ca şi în raionul Codlea să se facă această cotitură. Tovarăşii din comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organizaţiile de U.T.M. s-au mulţumit să-şi facă socoteli din birou, să se „mine“ unul pe altul, cei de la sfat zicînd că U.T.M.-ul trebuie să se ocupe, pentru că la muncă participă mai mulţi tineri, iar cei de la U.T.M. că sfatul popular răspunde de lucrări şi ca atare, activiştii sfatului trebuie să organizeze munca pe şantiere. Acest mod de a privi lucrările de hidroamelioraţii este dăunător. Raionul Codlea este cel mai apropiat de centrul regiunii. La Oraşul Stalin funcţionează un colectiv de coordonare a muncii pe şantierele de hidroamelioraţii, colectiv din care face parte şi tov. Alexandru Cirdan, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. Tovarăşii din colectivul de coordonare nu şi-au pus însă la inimă o asemenea problemă de mare însemnătate economică. Organele locale de partid şi de stat sînt chemate să desfăşoare o muncă susţinută pentru organizarea lucrărilor de hidroamelioraţii. Aceasta este cu atit mai necesar cu cit este ştiut că, în curînd, vor începe intens muncile de vară şi atunci forţele şi mijloacele vor fi îndreptate spre strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. SCÎNTEIA in sala de şah a clubului Casei de cultură „Ch. Gheorghiu-Dej“ C.F.R. Gealaţi. (Foto Agerpres) -pe o- -O» O----- ŞCOALĂ NOUĂ In Capitală, pe strada Stoian Militaru din raionul N. Bălcescu a început de citva timp construcţia unei şcoli medii. Pină în prezent s-au construit parterul şi cele două etaje prevăzute. Constructorii au ajuns acum la acoperiş. A început şi montatul tîmplăriei. Pînă la 23 August, școala care va cuprinde 24 de clase, laborator, sală de gimnastică, cancelarie, va fi terminată. •O •a HUNEDOARA Însoţind inspecţia comercială die stat Nu de mult, câţiva inspectori comerciali de stat însoţiţi de echipe de control obştesc, au vizitat mai multe unităţi comerciale din oraşul Hunedoara. La Hunedoara reţeaua comercială se dezvoltă şi aprovizionarea s-a îmbunătăţit. In primele trei luni ale anului valoarea mărfurilor vîndute a întrecut cu aproape 1 milion de lei valoarea celor desfăcute în ultimul trimestru al anului trecut. Se întilnesc însă şi deficienţe. La unele magazine „Alimentara“, îndeosebi în cele din centru, se găsesc mărfuri multe, în altele, situate în cartiere, mărfuri mai puţine. De ce ? Nu există în depozite? Dimpotrivă. Dar preocupare pentru repartizarea lor judicioasă, pentru aprovizionarea la timp a unităţilor nu prea există. In depozitele centrale ale organizaţiei comerciale „Alimentara“ se aflau, de exemplu, cîteva mii de kilograme de salam. In magazinul nr. 17 din cartierul blumingului, însă, salam nu se găsea de zece zile. Pe bună dreptate, reprezentanţii inspecţiei comerciale de stat au făcut aspre observaţii pentru această stare de lucruri lui Ion Predoni, şeful serviciului comercial, şi lui Vasile Georgescu, merceolog principal la „Alimentara“. Observaţii critice au făcut echipele şi în legătură cu organizarea desfacerii la unele din centrele de carne şi legume pe care le-au inspectat. Inspecţia comercială de stat a mers şi la restaurantul „Metalul“ (responsabil — V. Suruceanu). O constatare neplăcută. Aici meniul fix pare că s-a fixat definitiv , e aproape în fiecare zi acelaşi. Şapte zile în şir s-au servit ciorbă şi chifteluţe cu sos. Poate că după plata amenzii la care a fost supus, responsabilul restaurantului va avea grija să întocmească meniuri variate. In grădina de vară „Mureșul“ '•'■nsumatorii au reclamat ...halbele. Păreau a fi cam micuţe. Faptul s-a adeverit. Barmanei Minerva Crişan, care s-a făcut vinovată de vînzarea berei cu lipsă la gramaj, i s-au întocmit acte pentru trimiterea în judecată. Controlul s-a făcut şi în cîteva magazine de încălţăminte şi îmbrăcăminte. Peste tot — mărfuri multe. Cu toate acestea mai sînt gestionari şi vînzători care nu-şi fac datoria conştiincios. In depozitul magazinului de încălţăminte nr. 15, de exemplu, (gestionară — Evdochia Căroiu) se găseau diferite sortimente de pantofi dintre cei mai solicitaţi de consumatori. Ei nu erau însă puşi în vânzare. Celor care cereau să cumpere asemenea mărfuri li se răspundea scurt: ,,nu avem“. La fel, în depozitul magazinului de confecţii nr. 32 existau costume bărbăteşti semihamgari de diferite mărimi. Dar vînzătoarea Maria Crişan spunea solicitatorilor că asemenea costume nu se găsesc. De ce nu voiau ei sa pună în vinzare aceste mărfuri ? Iată o întrebare căreia organele locale trebuie să-i răspundă fără întirziere. Independent de amenda cu care inspecţia comercială de stat a sancţionat pe cei vinovaţi, Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Hunedoara, organele comerciale trebuie să intensifice controlul asupra activităţii magazinelor, a organizaţiilor comerciale, astfel ca aprovizionarea oamenilor muncii să se îmbunătăţească necontenit. De o atenţie deosebită trebuie să se bucure unităţile care desfac legume şi fructe. GH. CALINESCU coresp. „Scînteii“ Din spectacolele Capitalei Noutăţile vechi şi noi ale circului Noul program al Circului de Stat — „Noutăţi la circ“ — îşi merită titlul, în bună parte, prin cîteva numere de calitate. In primul rînd, se cuvine să cităm dresura de lei şi pantere executată de Lidia Jiga. Spre deosebire de tipul tradiţional de îmblînzitoare — aspră, cam ţeapănă, îmbrăcată în costum de călărie, cu cisme — asistăm la un număr executat cu graţie, cu frumuseţe şi desinvoltură : dresoarea, îmbrăcată cu o blană de leopard şi sandale, nu pare atit o stăpînă a celor doi iei şi două pantere, pe care să-i domine cu ameninţări, cu un fel de prietenă mai înţeleaptă, educatoare şi colegă în spectacol. Imblînzitoarea nu dă dovadă vreo clipă că s-ar teme, şi nici măcar că ar fi încordată, ba chiar îşi oferă umărul, cu dispreţ, deşi nu e uşor să lucrezi cu asemenea „colegi“, mai ales cu pantere, care au micile lor perfidii. Se remarcă şi numerele executate de artiştii tineri ai trupei Bernea, trei acrobate evoluează pe o scară care stă pe umerii lui Sandi Bernea. Pe un „bambus aerian", sub cupola circului, Coca şi Margareta execută figuri îndrăzneţe; place îndeosebi artista care se roteşte dedesubt, suspendată „in dinţi". Tot de trupa Bernea aparţin reuşitele acrobaţii la basculă. Prin numărul îmblînzitoarei şi al acrobaţilor, circul se dovedeşte încăodată o artă a curajului, o artă care scoate la iveală resursele de energie, calm, concentrare şi agilitate pe care le posedă corpul şi cugetul omenesc. Jongleriile celor 4 Munteanu laureaţi ai Festivalului de la Moscova — scot la iveală dibăcia; ele înveselesc publicul nu prin bufonerii, ci prin senzaţia de bună dispoziţie pe care o ai cînd vezi iuţeala şi siguranţa pe care le pot căpăta ochiul şi mina omului prin exerciţiu perseverent. Un merit al spectacolului sînt şi antreurile fraţilor Petrescu şi Denis, ceva mai proaspete şi mai originale decit cele vechi şi penibile cu care ne obişnuise într-o vreme circul. Nu ar fi stricat însă ca latura satirică a spectacolului să fie mai pronunţată; oare din năravurile cu care mai avem de luptat, nu era de combătut decit neglijenţa celor ce nu păstrează curăţenia pe stradă ? Există şi numere care-s departe de a constitui noutăţi. Prăjina (perşul), balansată pe picioare de Duo Tonciu, a mai fost văzută de multe ori, nu aduce nimic nou. In ciuda regiei savante, întunericul nu a putut salva o anumită căzneală, tremurătură, gîfiială la „acrobaţiile plastice“ executate de Duo Spitz. Au existat numere corecte — balansul de cap, dresura de clini, de ponei şi, ceva mai slab, solo-ul de trapez — dar care nu au vădit, nici prin figurile prezentate, nici prin forma de prezentare, vreun efort de înnoire. Intrucîtva împrospătat — mai ales în partea a doua — a fost numărul clovnilor muzicali Doicescu, dar noutăţile n-au fost totdeauna „noi“, iar ritmul a fost lent, a avut goluri. In ansamblu, e un spectacol agreabil, care merită să fie văzut în primul rînd pentru dresura Lidiei Jiga şi numerele trupei Bernea. Sperăm ca pină în toamnă circul să prezinte un spectacol mai bogat în conţinut, mai satiric, cu o latură atletic-sportivă mai dezvoltată, cu o mai mare atenţie dată aspectului estetic al artiştilor, al montării şi cu ceva mai multă fantezie. M. POP ----------------Ol MERIJDBANUL PE BOC Titlul noii cărţi a lui Vasile Nicorovici este denumirea metaforică dată de reporter meridianului 23°, ce reuneşte trei localităţi : Albac, Hunedoara şi Lupeni, adică Ţara Moţilor, Hunedoara şi Valea Jiului — trei ţinuturi le- -—-----------gate între ele prin tradiţii istorice comune, dar mai ales prin lupta pe care o duc împreună, astăzi, moţii, oţelarii şi minerii. Fiecăruia din aceste ţinuturi V. Nicorovici îi consacră cite un amplu reportaj. Dacă în paginile despre Hunedoara nu găsim nimic esenţial în plus faţă de volumul „400 de zile în oraşul flăcărilor“, consacrat în întregime acestei cetăţi industriale, celelalte conţin în schimb o seamă de imagini inedite din viaţa din trecut şi cea de astăzi a moţilor şi a minerilor. Călătorind prin Ţara Moţilor, atenţia reporterului e reţinută de acele aspecte care vădesc triumful civilizaţiei şi culturii în satele ţinute altădată în cea mai cumplită înapoiere, învăluite in bezna obscurantismului, a superstiţiilor, în cătune unde înainte vreme numărul analfabeţilor ajungea la 70-80 la sută, astăzi moţii împrumută cărţi de la bibliotecă, formează grupe de citit, afară de datele privitoare la dispensarele, casele de naşteri, şcolile înfiinţate în anii regimului democratpopular, concludente pentru ilustrarea transformărilor produse în „Ţara de piatră“ de la eliberare încoace, reportajul conţine cîteva scurte dialoguri, ce învederează ' Iff chip original, naiv uneori, schim-* ■barea mentalităţii, a modului de a gîndi al strănepoţilor lui Horia şi Iancu. Un bătrin, intîlnit întâmplător de reporter, se arată a fi un adversar hotărit al credinţelor deşarte: „Nu există dracu, tovarăşe. Dracu’ a fost scornit de burghezie“. Un om în toată firea se prezintă la miliţie, spre a-şi anunţa dorinţa de a deveni pasager al viitorului satelit sovietic. Realităţi noi, de neconceput in trecut, întîlneşte reporterul, de asemenea, în Valea Jiului. Oraşul Petroşani, bunăoară, până deunăzi „un loc anost, fără personalitate“, a devenit nu numai un important centru industrial, ci şi un centru cultural, cu teatru de stat, institut superior de mine, şcoală populară de artă, ziar, cenacluri de pictură şi literatură. Lupenii, odinioară teren al unor lupte înverşunate între mineri, care duceau un trai de mizerie, şi aparatul represiv burghezomoşieresc, a devenit un oraş al muncii avîntate şi al bunei stări. Oferind date interesante pentru cunoaşterea celor trei regiuni desscrise, reportajele din „Meridianul de foc" nu acordă, din păcate, suficientă atenţie oamenilor, faptelor concrete ale acestora. In volum se încheagă prea puţine figuri vii, memorabile. Or, principala sarcină a reportajului e, fără îndoială, tocmai aceea de a surprinde chipul moral al oamenilor celor mai reprezentativi din zilele noastre, de a face cunoscută activitatea lor, surprinzînd în imagini expresiv* eroismul muncii duse zi de zi de către făuritorii lumii noi. D. M Note bibliografice O iniţiativă bună şi unele tendinţe de formalism (Urmare din pag. 1 a) această metodă se aplică şi a dat roade. Nu era oare mai potrivit ca la demonstraţia practică organizată la montajul combinei să fie invitaţi muncitorii care lucrează la montajul carcasei, pentru a învăţa şi ei din metodele de muncă folosite aici ? Şi în alte secţii au fost făcute expuneri teoretice şi demonstraţii practice care nu şi-au atins scopul. De ce ? Pentru că în studierea şi stabilirea celor mai înaintate metode, comitetul de partid şi comitetul sindical n-au plecat de la principiul de a se găsi metodele care pot aduce foloase maxime întreprinderii, metode care să ţină seama de acele faze ale procesului de muncă care sunt hotaritoare pentru întreaga activitate de producţie a uzinei. Aşa s-au petrecut lucrurile la strungărie. Aici a fost studiată şi urmează să fie extinsă metoda aşchierii rapide. Şi pe bună dreptate. Aplicarea acestei metode de către un număr cit mai mare de strungari ar aduce un spor simţitor de productivitate. Acest lucru l-a arătat de altfel şi strungarul Ion Căruţaşu la demonstraţia practică pe care a făcut-o. Strungarii, care au participat la această demonstraţie, s-au convins cu proprii lor ochi că aplicarea metodei de aşchiere ra Ipidă la axele roţilor combinei duce la mărirea productivităţii muncii cu 50 la sută. Adică în loc de 4 axe pe oră se execută 6 pe oră. Creşte productivitatea , dar creşte şi cîştigul strungarului. Pină aici toate-s bune. Numai că cei care s-au oprit la studierea şi deci la extinderea organizată a acestei metode, au omis un lucru. Că în uzină există In prezent doar două piese la care se poate aplica această metodă înaintată şi că la aceste piese lucrează numai... doi strungari care de altfel şi aplică metode rapide. Alte piese nu există deocamdată la care să se poată extinde aşchierea rapidă. Se pune întrebarea: cui a folosit demonstraţia practică şi, mai ales, în ce scop a fost ea făcută? Hotărât lucru, comitetul de partid, comitetul sindical şi conducerea uzinei s-au orientat bine atunci cînd au hotărât să extindă in mod organizat anumite metode înaintate şi iniţiative în muncă. Aceasta este doar principiul de bază al întrecerii socialiste : să ridici marea masă a muncitorilor la nivelul fruntaşilor. Dar ca să ajungi aici, numai intenţia — oricît de bună ar fi ea — nu este de ajuns. Este necesar, în primul rînd, să găseşti acele metode şi iniţiative care corespund cel mai bine condiţiilor specifice ale întreprinderii şi care Îşi găsesc un cîmp larg de aplicare. Altfel, nu se pot culege roade bune, nu se pot obţine rezultate deosebite în producţie. In concediu — Ei bravoi Dezlegaţi cuvinte încrucişate ? — Da, ne mai aducem aminte de orele de birou. Desen de Fred Ghenădescu Nr. 4563 Secţie nouă de glucoza Zilele acestea la fabrica „Amilemn“ din Sînsimion, Regiunea Autonomă Maghiară, a intrat în producţie o nouă secţie de glucoza, cu o capacitate de producţie de 12 tone pe zi. Proiecteleşi utilajele noii secţii au fost executate, în ţară.