Scînteia, august 1959 (Anul 28, nr. 4590-4615)
1959-08-01 / nr. 4590
nteia Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4590 Simbat 1 1 august 1959 4 PAGINI — 20 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi şi instituţii Pe baza măsurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotărârii Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa economică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramurilor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din diferitele ramuri de producţie se majorează după cum urmează: In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. in industria siderurgică — cu 8,4 plnă la 11,4 la sută. In industria constructoare de maşini — cu 8,7 plnă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 plnă la 14,1 la sută. In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 plnă la 9,6 la sută. In Industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcţii — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută. In industria cimentului — cu 8,6 plnă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută. In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pină la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 plnă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale și aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In industria locală şl panificaţie — cu 4,5 plnă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şl transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 plnă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condiţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut — pe lîngă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea de sporuri la salarii de la 25—100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică: In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 plnă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 plnă la 15,2 la sută. In industria sticlei de la 6,5 plnă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 plnă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 plnă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50 —150 lei, şi in unele cazuri plnă la 200 lei lunar, muncitorilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De asemenea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea principiilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii caracterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor. Hotărîrea prevede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de economii, îmbunătățirea calității produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează în medie cu 20%, diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate In medie cu 8% salariile tarifare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de specialitate din întreprinderile Industriale, de construcţii, de transporturi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din Institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. si Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică Incepind cu data de 1 august 1959. Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii. Astfel, ciştigurile lunare ptnâ la 500 lei se scutesc complect de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% N N H H 601— 700 „ I, I, 66% Impozitul asupra cîștigurilor de peste 1.500 lei rămîne neschimbat. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor , • lunare între : 701—* 800 lei se reduce tn medie cu 57% „ „ „ „ 801— 900 „ „ „ 37,5% „ „ „ * 901—1.000 „ „ pf 25% „ „ w * 1.001—1.100 „ „ „ 19% „ „ if „ 1.101—1.300 „ „ „ 13% ............................. 1.301—1.500 „ „ „ 5,7% .»4 In raionul Adamclisi trebuie grăbit treierişul După situaţia existentă la Sfatul popular regional Constanţa, recoltatul cerealelor pâioase s-a terminat. Planul de treieriş a fost realizat în proporţie de 68 la sută. Tot din această situaţie rezultă că in timp ce raionul Feteşti e cu treierişul pe terminate (94,53°/» din plan), în raionul Adamclisi s-a realizat doar 4%. Rămînerea în urmă la treieriş se datorește faptului că Sfatul popular raional Adamclisi n-a luat măsurile cuvenite pentru buna organizare a muncii la aici. In primul rînd, în raion nu s-au luat din vreme măsuri care să asigure maximum de randament al întregului parc de mașini de treierat. Acest lucru se poate vedea din aceea că în timp ce la gospodăria colectivă din Petroșani fiecare batoză treieră zilnic 28.000-35.000 kg. de griu, în alte locuri se treieră numai 8-9000 kg. Cum se poate obţine un asemenea randament ridicat la G.A.C.-Petroşani ? Trebuie spus că batozarii calificaţi de S.M.T. sunt aceiaşi de 5-6 ani. La ora 6 dimineaţa batoza merge în plin, lucrind fără întrerupere pînă seara tîrziu. Oamenii lucrează in schimburi de o oră, iar coşarii au fost aleşi dintre colectiviştii cu cea mai multă experienţă. Din păcate, lucrurile nu merg peste tot aşa. La gospodăria colectivă din Şipote batoza condusă de Gh. Bălan treieră zilnic 8-9000 kg. griu. Şi aceasta se datoreşte faptului că batoza trimisă de S.M.T. Adamclisi se defectează des, munca este prost organizată. De asemenea, toate cele trei batoze trimise la G.A.C. din satul Valea Rea, în ziua de 24 iulie, n-au treierat nici un bob din cauză că președintele gospodăriei, neorientindu-se bine, a hotărît ca toţi colectiviștii să lucreze la prăşit. Cum pot oare conducătorii raionului să se plîngă de lipsa de maşini cînd în remizele S.M.T. Adamclisi stau nefolosite de 4 batoze bune? Colectiviştii din Ostrov au hotărît să lucreze la treier în schimburi de zi şi de noapte, pentru a putea termina mai repede această importantă lucrare. N-au reuşit să-şi ducă la îndeplinire hotărîrea decit in parte, deoarece cele două batoze trimise de S.M.T. Ostrov, prost reparate, mai mult stau decit lucrează. In raionul Adamclisi, la fel ca şi in celelalte raioane din regiunea Constanţa, există toate condiţiile■a treierişul să se termine la timp. Pentru aceasta însă e necesar să se lichideze cu lipsurile existente, iar comitetul raional de partid să se ocupe cu mai multă răspundere de această problemă. M. ROTARU coresp. „Scînteii“ Restaurarea cetăţii Prejmer în curînd va începe restaurarea ral. Zidul incintei, inait de 5—8 mecetăţii Prejmer din regiunea Stalin, (jj. prevăzut cu găuri de metereze inclusiv a bisericii de aici. Acest cad coridorul de apărare dinspre valoros monument, datind de acum . . ... . circa 600 de ani, prezintă interes din sud-est, lung de mai bine de 30 m, punct de vedere istoric și arhitectu vor fi consolidate. Expoziţie romînească la Moscova Printre manifestările culturale care vor avea loc la Moscova cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, un loc important revine expoziţiei documentare pe care A.R.L.U.S. o organizează în Parcul de cultură şi odihnă „Gorki“ din Moscova. Pavilionul construit In ţari a fost transportat la Moscova. Montarea lui se apropie de sfîrşit. Faţa pavilionului este realizată aproape in întregime din sticlă, iar acoperişul, transparent, a fost executat din material plastic. Peste cîteva zile va porni spre Moscova și trenul cu exponatele ce vor ocupa în pavilion o suprafață de 800 m.p. Expoziția va oglindi realizările R. P. Romíne pe drumul construirii socialismului. Conducta de apâ din policlorura de vinil IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ Pină acum citva timp sectorul zootehnic al staţiunii experimentale pentru cultura porumbului din Podu Iloaiei, Tg. Frumos era alimentat cu apă cu sacaua de la mari distanţe. Pentru a se îmbunătăţi aprovizionarea cu apă a sectorului zootehnic s-a construit, cu titlu experimental, o instalaţie alcătuită numai din conducte din policlorură de vinil fabricate în ţară. S-au economisit astfel cca. 1.000 metri liniari de conducte oţel in Interiorul ziarului • Demostens Botei — Momente Pag. 2-a). • Plenari lărgită a Consiliului entral al Sindicatelor din R. P.lomină (pag. 3-a). • A. Cernea — Nuechilibrul roazei“, ci triumful raţiunii 1 (pag. -a). Iniţiativa fruntaşilor fabricii x SUCEAVĂ (coresp. „Scînteii“). A X Reducerea consumului specific A \ la materia primă şi îmbunătăţirea A X calităţii produselor sunt princip«- A x lele obiective în întrecerea socia- A X listă desfăşurată in cinstea zilei de () X 23 August de muncitorii de la fa- 0 X brica de piele şi încălţăminte Q \ „Străduinţa“ din Iţcani-Suceava. 0 \ Plenara C.C. al P.M.R. din 13- Q \ 14 iulie a dat muncitorilor şi teh- do nicienilor din această întreprindere 0 X un nou şi puternic imbold in mun- 0 \ că. _ 0 X De la 15 iulie şi pînă in prezent, 0 \ prin reducerea consumului specific C A la croit, s-au realizat economii la Q secţia de croit de 16.469 dm. p. v A piețe. V A In primele 7 luni ale anului, v A muncitorii din secţia croit a acestei V A întreprinderi au economisit piele C a de bizon din care se pot confec- Q A ţiona feţe pentru 6.500 perechi bo- V A canei bărbăteşti. x A Iniţiativa luată de fruntaşii fa- \ A bricii de a lua in grija lor munci- x ( torii cu o calificare mai slabă a x x făcut ca toţi muncitorii din secţia X V de croit să se încadreze în consu- X v mul specific, realizindu-se in ace- X v laşi timp economii însemnate. X bacău 40 milioane -----------lei economii BACĂU (coresp. „Scînteii“), întreprinderile din regiunea Bacău şi-au însuşit iniţiativa patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală ca şi iniţiativa celor trei colective din regiune de a realiza pină la 23 August planul anual la economii. întreprinderile industriei republicane din regiune au reuşit să realizeze peste plan pe primele 6 luni ale anului economii in valoare de 40.000.000 lei. Cele mai importante economii au fost realizate de colectivele fabricii de ţevi Roman, Trustului de foraj Moineşti, Direcţiei silvice. CRAIOVA 109 noi apartamente CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). In Craiova se fac in prezent ultimele finisări la un bloc de 77 apartamente din str. Popa Şapcă, precum şi la un altul de 32 apartamente, situat in centrul orasului. Alte 132 apartamente in Craiova, 55 de apartamente la Tr. Severin si 48 apartamente la Tg. Jiu se vor da în folosinţă pină la sfirşitul acestui an. Totodată, constructorii acordă o atenţie deosebită începerii unor noi construcţii, mai ales in Craiova, construcţii care fac parte din planul de sistematizare a oraşului. Pînă la 23 August, în afară de construcţiile de locuinţe, in regiunea Craiova vor mai fi date în folosinţă o serie de unităţi social culturale ca: o şcoală de 7 ani, la Bălceşti, un spital la Tr. Severin, o policlinică şi o fabrică de pîine la Cărbuneşti ş.a. Mariana Ceauşu, fruntaşă în producţie, una din cele mai bune tricotoare de la secţia de calitate superioară a întreprinderii „Tricotajul Roşu“ din Capitală (Fiito: Gh. Vintilă) Activitate intensă pentru valorificarea rezervelor interne PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). In ultimele zile, în toate secţiile rafinăriei nr. 5 din Ploeşti colective de muncitori fruntaşi, tehnicieni şi ingineri au analizat în lumina documentelor recentei plenare a C.C. al P.M.R. posibilităţile şi resursele interne pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. In primul semestru al anului, colectivul rafinăriei a realizat, prin reducerea preţului de cost, economii în valoare de 2.256.000 lei. Din analizele făcute reiese că se pot realiza noi economii în producţie. Nicolae Drăgănoiu, maistru distilator, Ştefan Mogoş, Năstase Bucur şi alţi muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut numeroase propuneri de mistui pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea procesului de producţie. Deunăzi a avut loc adunarea generală a organizaţiei de bază din rafinărie care a analizat aceste posibilităţi de creştere a producţiei şi de reducere a preţului de cost în această adunare, comuniştii s-au angajat să realizeze pînă la sfirşitul anului economii de încă un milion lei. A fost întocmit cu această ocazie un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice. Măsurile prevăd reducerea consumurilor specifice de materiale şi chimicale, valorificarea mai bună a fiecărei tone de ţiţei etc. întrecere patriotica pentru înfrumuseţarea satelor Oamenii muncii din regiunea Oradea, în frunte cu cei peste 6.000 de deputaţi ai sfaturilor populare, desfăşoară o însufleţită întrecere pentru înfrumuseţarea satelor in intimpinarea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei. In satul Aldeşti angajamentul de a termina lucrările de electrificare a fost realizat cu 3 săptămîni mai devreme. Ţăranii muncitori din alte 15 localităţi fac acum ultimele lucrări pentru electrificarea satelor lor. De asemenea, cu ajutorul lucrătorilor de la oficiile P.T.T.R., în regiune au fost radioficate în ultimul timp încă 5 sate. Cu multă însufleţire se lucrează pe şantierele celor 35 de şcoli de 4 7 ani şi a celor 30 de cămine culturale care vor fi date in folosinţă în cinstea zilei de 23 August. Şi alte angajamente luate de cetăţeni în cinstea zilei de 23 August prind viaţă. La Vaşcău s-a dat în folosinţă, cu mult înainte de termen, noua casă de cultură — una din cele mai moderne instituţii culturale de acest fel din regiune — la ridicarea căreia cetăţenii din localitate au efectuat peste 15.000 ore de muncă voluntară. Ţăranii muncitori din regiune aduc o contribuţie însemnată la acţiunea de întreţinere şi refacere a drumurilor. (Agerpres). Muncitori la odihnă pe litoral Pe litoral nu prea mai au căutare vechile ilustrate. Le zăreşti acum rămase grămadă pe la chioşcuri pentru că vizitatorul de azi vrea să-şi transmită salutările spre cine ştie ce colţ de ţară, nu pe un simplu peisaj marin ci pe peisajul îmbogăţit cu noile construcţii, a căror frumuseţe rivalizează cu frumuseţea mării. Acum un an, Eforia ieşea din iarnă intîmpinind sezonul balnear cu o elegantă şi o prospeţime pe care alte staţiuni aveau de ce s-o invidieze. La doi paşi de faleză fusese ridicat centrul de odihnă, cu clădirile sale maiestuoase, in faţa cărora strălucirea de altădată a „Belonei“ a pălit cu totul. Apoi, in toamnă, cind ţărmul a rămas pustiu, ca şi mai tîrziu, cind crivăţul învolbura nămeţii, zidari şi dulgheri, instalatori şi mozaicari, ingineri şi meşteri horticultori, intr-un cuvînt constructorii, au dat viaţă schiţelor de pe hîrtia de cale, inălţînd pe locul viran din vecinătatea gării un nou complex. Fiecare din cele cinci ansambluri noi care alcătuiesc complexul îşi are personalitatea sa arhitectonică, propria sa frumuseţe. Sobrietatea brîurilor de piatră de Tuzla, care încing clădirile, terasele invadate de soare, restaurantul modern conceput cu gust şi fantezie, avalanşa de flori şi de verdeaţă, toate acestea se complectează unele pe altele într-o imagine plină de farmec. Complexul nou poate găzdui câte 5000 de oameni pe serie. Seara, cind se aprind de-a lungul aleilor luminile fluorescente, cind „piticii de neon" amplasaţi in jurul cantinei restaurant şi in parcul din vecinătate prind şi ei să strălucească, imaginea Eforiei e si mai impresionantă. Ai in faţa ochilor priveliştea unei adevărate constelaţii terestre. Cine sunt zecile de mii de oaspeţi ai litoralului in zilele noastre ? Pentru cine au fost create toate frumuseţile de pe ţărmul mării ? Să ne oprim la oricare dintre blocurile construite mai acum un an, ori mai recent, din toamnă pină in primăvară. Să pornim, bunăoară, spre blocul nr. 11. Este trecut de ora primului. Cind ajungem, o tovarăşă tinerică ne face semn cu degetul la buze să păşim in linişte. Oaspeţii dorm sau poate că unii citesc ori admiră priveliştea din jur. In hol, facem prima cunoştinţă. Minerul Ileş Nicolae, din regiunea Cluj, ne spune pe scurt următoarele: „Ce-am văzut la Eforie întrece orice închipuire. In prima zi parcă visam...". Urcăm la primul etaj şi ciocănim la uşa camerei 112. Cel care ne deschide e un om în puterea virstei, cu faţa înnegrită de soare. Mobilierul din material plastic, frumos colorat, dă camerei o notă de veselie, de bun gust. Aflăm că gazda se numeşte Petreş Alexandru. E învăţător şi e directorul şcolii din comuna Biharia, regiunea Oradea. — O să le povestesc copiilor la lecţiile de geografie ce lucruri minunate s-au făcut la Eforie, ci drept, nu-i scrisă in carte această lecţie, dar o s-o fac în plus. Păcat insă că nu cunosc şi numele constructorilor. Le-aş vorbi şi despre ei. Merită tovarăşe ! Am bătut apoi la altă uşă. Ne deschide tovarăşul Gheorghe Furtună, mecanic la rafinăria nr. 2 din Ploeşti. — Aţi picat bine, ne spune el zimbind. Tocmai ii spuneam lui Pantelimon — el e Pantelimon — ni-l prezintă Furtună pe colegul său de cameră mai tînăr. Muncim împreună la rafinărie. Zic, tocmai ii povesteam cum era Pe vremea cind trudeam la capitaliști. Mi-aduc aminte că intr-un an, asta era înainte de război, mă necăjea tare reumatismul. Aş fi avut nevoie de tratament. Dar n-aveam bani nici să trăiesc de azi, pe mîine. In schimb capitaliştii şi inginerii străini s-au dus la Constanţa şi au pierdut la cazinou in citeva ore cit ciştigam eu intr-un an... Acu, vedeţi şi dumneavoastră ce frumuseţe e aici. Mincarea e bună, odihna e plăcută, iar camera, ce să mai spun. Parcă ţi-e şi milă să te atingi de ceva. Şi toate astea sunt pentru noi, oamenii muncii. Pe măsuţă, un teanc de ilustrare. Sînt ale tovarăşului Pantelimon Dăscălescu. Cine ar avea de scris tînărul electrician de la rafinăria nr. 2 despre condiţiile minunate in care-şi petrece concediul la Eforie. Dar cum spaţiul unei ilustrate nu permite să scrie prea multe, el notează doar: „E minunat aici! O să vă placă mult de tot“. Şi ii asigură pe tovarăşii ION MARGINEANU (Continuare In pag. II a, col. 6-7) După masă, o plimbare pe aleile din faţa noului complex. (De la stingă la dreapta): Gh. Furtună, petrolist, C. Sorescu, miner, Maria Banbauer, funcţionară, Pantelimon Dăscălescu, electrician, Gh. Sorescu, miner, Ioana Opriţoiu, muncitoare, Iosif Peşii, director de mină, Maria Mălai, strungăriţă, Elena Cristea, muncitoare, Alexandru Petreş, învăţător, (Foto R. Costin)