Scînteia, august 1959 (Anul 28, nr. 4590-4615)

1959-08-01 / nr. 4590

­nteia Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4590 Simbat 1 1 august 1959 4 PAGINI — 20 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi şi instituţii Pe baza măsurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea sala­riilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicieni­lor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de pre­miere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotărârii Comitetului Central al P.M.R. şi a Consi­liului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa eco­nomică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramuri­lor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din dife­ritele ramuri de producţie se majorează după cum urmează: In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. in industria siderurgică — cu 8,4 plnă la 11,4 la sută. In industria constructoare de maşini — cu 8,7 plnă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 plnă la 14,1 la sută. In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 plnă la 9,6 la sută. In Industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcţii — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută. In industria cimentului — cu 8,6 plnă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută. In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pină la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 plnă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale și aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In industria locală şl panificaţie — cu 4,5 plnă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şl transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 plnă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condi­ţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut — pe lîngă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea de spo­ruri la salarii de la 25—100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică: In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 plnă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 plnă la 15,2 la sută. In industria sticlei de la 6,5 plnă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 plnă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 plnă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50 —150 lei, şi in unele cazuri plnă la 200 lei lunar, muncitori­lor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la sa­larii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echipă, bri­gadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De aseme­nea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea princi­piilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii ca­racterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor. Hotărîrea pre­vede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de eco­nomii, îmbunătățirea calității produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece ce­lelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează în medie cu 20%, diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate In medie cu 8% salariile tari­fare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de specia­litate din întreprinderile Industriale, de construcţii, de transpor­turi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din Institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. si Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică Incepind cu data de 1 august 1959. Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii. Astfel, ciştigurile lunare ptnâ la 500 lei se scutesc complect de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% N N H H 601— 700 „ I, I, 66% Impozitul asupra cîștigurilor de peste 1.500 lei rămîne neschim­bat. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor , • lunare între : 701—* 800 lei se reduce tn medie cu 57% „ „ „ „ 801— 900 „ „ „ 37,5% „ „ „ * 901—1.000 „ „ pf 25% „ „ w * 1.001—1.100 „ „ „ 19% „ „ if „ 1.101—1.300 „ „ „ 13% ............................. 1.301—1.500 „ „ „ 5,7% .»4 In raionul Adamclisi trebuie grăbit treierişul După situaţia existentă la Sfatul popular regional Constanţa, recolta­tul cerealelor pâioase s-a terminat. Planul de treieriş a fost realizat în proporţie de 68 la sută. Tot din a­­ceastă situaţie rezultă că in timp ce raionul Feteşti e cu treierişul pe ter­minate (94,53°/» din plan), în raionul Adamclisi s-a realizat doar 4%. Rămînerea în urmă la treieriş se da­­torește faptului că Sfatul popular raional Adamclisi n-a luat măsurile cuvenite pentru buna organizare a muncii la aici. In primul rînd, în raion nu s-au luat din vreme măsuri care să asigure maximum de randament al întregului parc de mașini de treierat. Acest lucru se poate vedea din aceea că în timp ce la gospodăria colectivă din Petro­șani fiecare batoză treieră zilnic 28.000-35.000 kg. de griu, în alte locuri se treieră numai 8-9000 kg. Cum se poate obţine un asemenea randament ridicat la G.A.C.-Petroşani ? Trebuie spus că batozarii calificaţi de S.M.T. sunt aceiaşi de 5-6 ani. La ora 6 di­mineaţa batoza merge în plin, lucrind fără întrerupere pînă seara tîrziu. Oamenii lucrează in schimburi de o oră, iar coşarii au fost aleşi dintre colectiviştii cu cea mai multă expe­rienţă. Din păcate, lucrurile nu merg peste tot aşa. La gospodăria colec­tivă din Şipote batoza condusă de Gh. Bălan treieră zilnic 8-9000 kg. griu. Şi aceasta se datoreşte faptului că batoza trimisă de S.M.T. Adamclisi se defectează des, munca este prost organizată. De asemenea, toate cele trei batoze trimise la G.A.C. din satul Valea Rea, în ziua de 24 iulie, n-au treierat nici un bob din cauză că președintele gospodăriei, neorien­­tindu-se bine, a hotărît ca toţi colec­tiviștii să lucreze la prăşit. Cum pot oare conducătorii raionului să se plîngă de lipsa de maşini cînd în remizele S.M.T. Adamclisi stau nefo­­losite de 4 batoze bune? Colectiviştii din Ostrov au hotărît să lucreze la treier în schimburi de zi şi de noapte, pentru a putea ter­mina mai repede această importantă lucrare. N-au reuşit să-şi ducă la în­deplinire hotărîrea decit in parte, de­oarece cele două batoze trimise de S.M.T. Ostrov, prost reparate, mai mult stau decit lucrează. In raionul Adamclisi, la fel ca şi in celelalte raioane din regiunea Con­stanţa, există toate condiţiile­­■a treie­rişul să se termine la timp. Pentru aceasta însă e necesar să se lichi­deze cu lipsurile existente, iar comite­tul raional de partid să se ocupe cu mai multă răspundere de această pro­blemă. M. ROTARU coresp. „Scînteii“ Restaurarea cetăţii Prejmer în curînd va începe restaurarea ral. Zidul incintei, inait de 5—8 me­­cetăţii Prejmer din regiunea Stalin, (j­j. prevăzut cu găuri de metereze inclusiv a bisericii de aici. Acest ca­d coridorul de apărare dinspre valoros monument, datind de acum . . ... . circa 600 de ani, prezintă interes din sud-est, lung de mai bine de 30 m, punct de vedere istoric și arhitectu­ vor fi consolidate. Expoziţie romînească la Moscova Printre manifestările culturale care vor avea loc la Moscova cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, un loc im­portant revine expoziţiei documen­tare pe care A.R.L.U.S. o organi­zează în Parcul de cultură şi odihnă „Gorki“ din Moscova. Pavilionul construit In ţari a fost transportat la Moscova. Montarea lui se apropie de sfîrşit. Faţa pavi­lionului este realizată aproape in întregime din sticlă, iar acoperişul, transparent, a fost executat din ma­terial plastic. Peste cîteva zile va porni spre Moscova și trenul cu exponatele ce vor ocupa în pavilion o suprafață de 800 m.p. Expoziția va oglindi realizările R. P. Romíne pe drumul construirii socialismului. Conducta de apâ din policlorura de vinil IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ Pină acum citva timp sectorul zootehnic al staţiunii experimentale pentru cultura porumbului din Podu Iloaiei, Tg. Frumos era alimentat cu apă cu sacaua de la mari distanţe. Pentru a se îmbunătăţi aprovizionarea cu apă a sectorului zootehnic s-a con­struit, cu titlu experimental, o in­stalaţie alcătuită numai din con­ducte din policlorură de vinil fa­bricate în ţară. S-au economisit ast­fel cca. 1.000 metri liniari de con­­ducte oţel in Interiorul ziarului­­ • Demostens Botei — Momente Pag. 2-a). • Plenari lărgită a Consiliului entral al Sindicatelor din R. P.­lomină (pag. 3-a). • A. Cernea — Nu­­echilibrul roazei“, ci triumful raţiunii 1 (pag. -a). Iniţiativa fruntaşilor fabricii x SUCEAVĂ (coresp. „Scînteii“). A X Reducerea consumului specific A \ la materia primă şi îmbunătăţirea A X calităţii produselor sunt princip«- A x lele obiective în întrecerea socia- A X listă desfăşurată in cinstea zilei de () X 23 August de muncitorii de la fa- 0 X brica de piele şi încălţăminte Q \ „Străduinţa“ din Iţcani-Suceava. 0 \ Plenara C.C. al P.M.R. din 13- Q \ 14 iulie a dat muncitorilor şi teh- d­o nicienilor din această întreprindere 0 X un nou şi puternic imbold in mun- 0 \ că. _ 0 X De la 15 iulie şi pînă in prezent, 0 \ prin reducerea consumului specific C A la croit, s-au realizat economii la Q­­ secţia de croit de 16.469 dm. p. v A piețe. V A In primele 7 luni ale anului, v A muncitorii din secţia croit a acestei V A întreprinderi au economisit piele C a de bizon din care se pot confec- Q A ţiona feţe pentru 6.500 perechi bo- V A canei bărbăteşti. x A Iniţiativa luată de fruntaşii fa- \ A bricii de a lua in grija lor munci- x (­ torii cu o calificare mai slabă a x x făcut ca toţi muncitorii din secţia X V de croit să se încadreze în consu- X v mul specific, realizindu-se in ace- X v laşi timp economii însemnate. X bacău 40 milioane -----------lei economii BACĂU (coresp. „Scînteii“), între­prinderile din regiunea Bacău şi-au însuşit iniţiativa patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală ca şi ini­ţiativa celor trei colective din re­giune de a realiza pină la 23 Au­gust planul anual la economii. întreprinderile industriei republi­cane din regiune au reuşit să reali­zeze peste plan pe primele 6 luni ale anului economii in valoare de 40.000.000 lei. Cele mai importante economii au fost realizate de colectivele fabri­cii de ţevi Roman, Trustului de foraj Moineşti, Direcţiei silvice. CRAIOVA 109 noi apartamente CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ In Craiova se fac in prezent ulti­mele finisări la un bloc de 77 apar­tamente din str. Popa Şapcă, pre­cum şi la un altul de 32 aparta­mente, situat in centrul orasului. Alte 132 apartamente in Craiova, 55 de apartamente la Tr. Severin si 48 apartamente la Tg. Jiu se vor da în folosinţă pină la sfirşitul acestui an. Totodată, constructorii acordă o a­­tenţie deosebită începerii unor noi construcţii, mai ales in Craiova, con­strucţii care fac parte din planul de sistematizare a oraşului. Pînă la 23 August, în afară de construcţiile de locuinţe, in regiu­nea Craiova vor mai fi date în folo­sinţă o serie de unităţi social cultu­rale ca: o şcoală de 7 ani, la Băl­­ceşti, un spital la Tr. Severin, o po­liclinică şi o fabrică de pîine la Căr­­buneşti ş.a. Mariana Ceau­­şu, fruntaşă în producţie, una din cele mai bune tri­­cotoare de la sec­ţia de calitate su­perioară a între­prinderii „Tricota­jul Roşu“ din Ca­pitală (Fiito: Gh. Vintilă) Activitate intensă pentru valorificarea rezervelor interne PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ In ultimele zile, în toate secţiile ra­finăriei nr. 5 din Ploeşti colective de muncitori fruntaşi, tehnicieni şi ingineri au analizat în lumina do­cumentelor recentei plenare a C.C. al P.M.R. posibilităţile şi resursele interne pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost. In primul semestru al anului, co­lectivul rafinăriei a realizat, prin reducerea preţului de cost, econo­mii în valoare de 2.256.000 lei. Din analizele făcute reiese că se pot rea­liza noi economii în producţie. Ni­­colae Drăgănoiu, maistru distilator, Ştefan Mogoş, Năstase Bucur şi alţi muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut numeroase propuneri de mi­stui pentru îmbunătăţirea şi perfec­ţionarea procesului de producţie. Deunăzi a avut loc adunarea ge­nerală a organizaţiei de bază din rafinărie care a analizat aceste po­sibilităţi de creştere a producţiei şi de reducere a preţului de cost în această adunare, comuniştii s-au angajat să realizeze pînă la sfirşitul anului economii de încă un milion lei. A fost întocmit cu această ocazie un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice. Măsurile pre­văd reducerea consumurilor specifice de materiale şi chimicale, valorifi­carea mai bună a fiecărei tone de ţiţei etc. întrecere patriotica pentru înfrumuseţarea satelor Oamenii muncii din regiunea Ora­dea, în frunte cu cei peste 6.000 de deputaţi ai sfaturilor populare, des­făşoară o însufleţită întrecere pen­tru înfrumuseţarea satelor in in­­timpinarea celei de-a 15-a aniver­sări a eliberării patriei. In satul Aldeşti angajamentul de a termina lucrările de electrificare a fost rea­lizat cu 3 săptămîni mai devreme. Ţăranii muncitori din alte 15 loca­lităţi fac acum ultimele lucrări pen­tru electrificarea satelor lor. De a­­semenea, cu ajutorul lucrătorilor de la oficiile P.T.T.R., în regiune au fost radioficate în ultimul timp încă 5 sate. Cu multă însufleţire se lucrează pe şantierele celor 35 de şcoli de 4­ 7 ani şi a celor 30 de cămine cul­turale care vor fi date in folosinţă în cinstea zilei de 23 August. Şi alte angajamente luate de ce­­tăţeni în cinstea zilei de 23 Au­gust prind viaţă. La Vaşcău s-a dat în folosinţă, cu mult înainte de ter­men, noua casă de cultură — una din cele mai moderne instituţii cultu­rale de acest fel din regiune — la ridicarea căreia cetăţenii din loca­litate au efectuat peste 15.000 ore de muncă voluntară. Ţăranii muncitori din regiune a­­duc o contribuţie însemnată la ac­­ţiunea de întreţinere şi refacere a drumurilor. (Agerpres). Muncitori la odihnă pe litoral P­e litoral nu prea mai au cău­tare vechile ilustrate. Le ză­reşti acum rămase grămadă pe la chioşcuri pentru că vizitatorul de azi vrea să-şi transmită salutările spre cine ştie ce colţ de ţară, nu pe un simplu peisaj marin ci pe peisajul îmbogăţit cu noile construcţii, a că­ror frumuseţe rivalizează cu frumu­seţea mării. Acum un an, Eforia ieşea din iarnă intîmpinind sezonul balnear cu o elegantă şi o prospeţime pe care alte staţiuni aveau de ce s-o invi­dieze. La doi paşi de faleză fusese ridicat centrul de odihnă, cu clădi­rile sale maiestuoase, in faţa cărora strălucirea de altădată a „Belonei“ a pălit cu totul. Apoi, in toamnă, cind ţărmul a rămas pustiu, ca şi mai tîrziu, cind crivăţul învolbura nă­meţii, zidari şi dulgheri, instalatori şi mozaicari, ingineri şi meşteri hor­­ticultori, intr-un cuvînt constructo­rii, au dat viaţă schiţelor de pe hîr­­tia de cale, inălţînd pe locul viran din vecinătatea gării un nou com­­­plex. Fiecare din cele cinci ansam­­bluri noi care alcătuiesc complexul îşi are personalitatea sa arhitecto­nică, propria sa frumuseţe. Sobrie­tatea brîurilor de piatră de Tuzla, care încing clădirile, terasele inva­date de soare, restaurantul modern conceput cu gust şi fantezie, ava­­lanşa de flori şi de verdeaţă, toate acestea se complectează unele pe altele într-o imagine plină de far­mec. Complexul nou poate găzdui câte 5000 de oameni pe serie. Seara, cind se aprind de-a lungul aleilor luminile fluorescente, cind „piticii de neon" amplasaţi in jurul cantinei restaurant şi in parcul din vecinătate prind şi ei să strălu­cească, imaginea Eforiei e si mai impresionantă. Ai in faţa ochilor priveliştea unei adevărate constelaţ­­ii terestre. Cine sunt zecile de mii de oaspeţi ai litoralului in zilele noastre ? Pen­tru cine au fost create toate frumu­seţile de pe ţărmul mării ? Să ne oprim la oricare dintre blocurile construite mai acum un an, ori mai recent, din toamnă pină in primăvară. Să pornim, bună­oară, spre blocul nr. 11. Este trecut de ora primului. Cind ajungem, o tovarăşă tinerică ne face semn cu degetul la buze să păşim in linişte. Oaspeţii dorm sau poate că unii ci­tesc ori admiră priveliştea din jur. In hol, facem prima cunoştinţă. Mi­nerul Ileş Nicolae, din regiunea Cluj, ne spune pe scurt următoarele: „Ce-am văzut la Eforie întrece orice închipuire. In prima zi parcă vi­sam...". Urcăm la primul etaj şi ciocănim la uşa camerei 112. Cel care ne des­chide e un om în puterea virstei, cu faţa înnegrită de soare. Mobilierul din material plastic, frumos colorat, dă camerei o notă de veselie, de bun gust. Aflăm că gazda se nu­meşte Petreş Alexandru. E învăţă­tor şi e directorul şcolii din comuna Biharia, regiunea Oradea. — O să le povestesc copiilor la lecţiile de geografie ce lucruri mi­nunate s-au făcut la Eforie, ci drept, nu-i scrisă in carte această lecţie, dar o s-o fac în plus. Păcat insă că nu cunosc şi numele constructorilor. Le-aş vorbi şi despre ei. Merită to­varăşe ! Am bătut apoi la altă uşă. Ne des­chide tovarăşul Gheorghe Furtună, mecanic la rafinăria nr. 2 din Plo­eşti. — Aţi picat bine, ne spune el zim­­bind. Tocmai ii spuneam lui Pan­telimon — el e Pantelimon — ni-l prezintă Furtună pe colegul său de cameră mai tînăr. Muncim împreună la rafinărie. Zic, tocmai ii pove­steam cum era Pe vremea cind tru­deam la capitaliști. Mi-aduc aminte că intr-un an, asta era înainte de război, mă necăjea tare reumatis­mul. Aş fi avut nevoie de tratament. Dar n-aveam bani nici să trăiesc de azi, pe mîine. In schimb capitaliştii şi inginerii străini s-au dus la Con­stanţa şi au pierdut la cazinou in citeva ore cit ciştigam eu intr-un an... Acu, vedeţi şi dumneavoastră ce frumuseţe e aici. Mincarea e bună, odihna e plăcută, iar camera, ce să mai spun. Parcă ţi-e şi milă să te atingi de ceva. Şi toate astea sunt pentru noi, oamenii muncii. Pe măsuţă, un teanc de ilustrare. Sînt ale tovarăşului Pantelimon Dăscălescu. Cine ar avea de scris tînărul electrician de la rafinăria nr. 2 despre condiţiile minunate in care-şi petrece concediul la Eforie. Dar cum spaţiul unei ilustrate nu permite să scrie prea mul­te, el notează doar: „E minu­nat aici! O să vă placă mult de tot“. Şi ii asigură pe tovarăşii ION MARGINEANU (Continuare In pag. II a, col. 6-7) După masă, o plimbare pe aleile din faţa noului complex. (De la stingă la dreapta): Gh. Furtună, petrolist, C. Sorescu, miner, Maria Banbauer, funcţionară, Pantelimon Dăscălescu, electrician, Gh. Sorescu, miner, Ioana Opriţoiu, muncitoare, Iosif Peşii, director de mină, Maria Mălai, strungăriţă, Elena Cristea, muncitoare, Alexandru Petreş, învă­ţător, (Foto R. Costin)

Next