Scînteia, septembrie 1959 (Anul 28, nr. 4616-4641)

1959-09-01 / nr. 4616

Pag. 4 N. S. Hruşciov în vizită la scriitorul Mihail Şolohov MOSCOVA 31 (Agerpres)..— TASS transmite: După cum s-a anunţat, la 30 august N. S. Hruşciov a sosit în Graniţa Veşenskaia în vizită la cunos­cutul scriitor sovietic Mihail Şolohov. N. S. Hruşciov a fost întîmpinat de conducători de partid şi de stat din regiunile Rostov şi Stalingrad. Pretu­tindeni el a fost salutat cu bucurie şi cu aclamaţii cordiale. In piaţa staniţei a avut loc un mare miting la care au luat cuvîntul con­ducători ai organizaţiilor obşteşti, Mi­hail Şolohov şi N. S. Hruşciov. Participanţii la miting au întimpinat cu vii aplauze apariţia la tribună a eminentului lor consătean Mihail Alek­­sandrovici Şolohov. In cuvîntarea sa vie şi emoţionantă, el a spus printre altele: „Dragi tovarăşi consăteni! Cred că voi exprima nu numai sentimentul meu personal, dar şi sentimentul nostru comun de adîncă bucurie cu prilejul sosirii în mijlocul nostru a lui Ni­kita Sergheevici Hruşciov, a membrilor familiei lui şi prietenilor lui apropiaţi. Desigur că am dori să întîmpinăm pe prietenul nostru Nikita Sergheevici Hruşciov poate cu succese economice mai mari, cu realizări mai mari decît cele din anul acesta. Trebuie să spun însă că în mijlocul nostru a sosit nu un oaspete obişnuit, ci unul dintre oa­menii care ne sînt cei mai scumpi şi apropiaţi. Apreciem cu toţii în mod deosebit vizita lui Nikita Sergheevici, şi pen­tru că în ajunul unei întîlniri de cea mai mare răspundere, a întîlnirii de importanţă istorică cu preşedintele S.U.A., el a găsit posibilitatea, fie şi pentru scurt timp, să ne viziteze şi să se intereseze de viaţa locuitorilor de pe cursul superior, al Donului. (Aplauze). Scumpe Nikita Sergheevici ! Veţi pleca cu avionul peste ocean. Dar, iată, această părticică a poporului so­vietic, Întregul popor sovietic şi nu numai poporul sovietic vor fi cu gîn­­dul alături de dv. Şi in numele locui­torilor staniţei Veşenskaia şi al scum­pilor noştri oaspeţi din Stalingrad şi Voronej vreau să vă asigur că şi noi vom fi alături de dv. acolo, in Ame­rica. (Aplauze). Vă dorim,scumpe Ni­kita Sergheevici, sănătate şi succes în toate. (Aplauze furtunoase, prelungite). La miting a luat cuvîntul tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., întîmpinat cu aplauze furtunoase de toţi cei pre­zenţi. In prima parte a cuvîntării sale, tovarăşul N. S. Hruşciov a vorbit despre munca intensă pentru transpu­nerea în viaţă a hotărîrilor Congresu­lui al XXI-lea şi ale Plenarei din iu­nie a C.C. al P.C.U.S., despre larga mişcare populară ce se desfăşoară în oraşele şi satele din ţară pentru în­deplinirea înainte de termen a planu­lui septenal. Sunt îndeplinite cu succes şi depă­şite sarcinile planului septenal apro­bate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. In prezent situaţia din ţara noas­tră este foarte bună, a spus N. S. Hruşciov. Acest fapt se datoreşte uni­tăţii de nezdruncinat a poporului în jurul scumpului său partid comunist. N. S. Hruşciov a subliniat că în lupta întregului popor pentru cons­truirea comunismului un mare şi im­portant rol îl joacă intelectualitatea sovietică ieşită din rîndurile poporu­lui, intelectualitate din care fac parte şi scriitorii sovietici. Prin, operele lor cele mai bune, scriitorii noştri contri­buie la întărirea unităţii poporului, ajută la educarea oamenilor sovietici în spiritul comunismului. Un exemplu viu al acestui fapt este creaţia ma­relui nostru scriitor sovietic Mihail Aleksandrovici Şolohov. (Aplauze furtunoase). Tovarăşul N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a însemnătăţii crea­ţiei lui Şolohov. Partidul nostru şi întregul popor so­vietic îl apreciază pe Mihail Aleksan­drovici Şolohov ca pe un eminent ar­tist care şi-a consacrat marele său talent slujirii măreţei cauze a cons­truirii comunismului. (Aplauze fur­tunoase). Operele lui Şolohov — a spus N. S. Hruşciov — ajută oamenilor să înţe­leagă just importanţa istorică a fap­telor eroice săvîrşite de poporul nos­tru sub conducerea scumpului partid comunist. Creaţia profund partinică şi popu­lară a lui Şolohov arată cu o incontes­tabilă putere de convingere că diurilul parcurs de ţara noastră a fost greu, complicat, dar a fost singura cale justă spre viaţa fericită a întregului popor. (Aplauze furtunoase). Partidul comunist a condus poporul nostru pe această cale leninistă. Şi în operele lui Mihail Şolohov întîl­­nim minunaţi comunişti , conducă­tori şi organizatori care trăiesc a­­ceeaşi viaţă cu poporul. Şolohov ştie să arate ca nimeni altul rolul parti­dului comunist, care a ridicat poporul la lupta pentru construirea vieţii noi şi pentru educarea omului nou. Partidul nostru a acordat întot­deauna şi continuă să acorde o mare atenţie dezvoltării literaturii şi artei, li consideră pe scriitori drept ajutoa­rele lui active şi devotate în educa­rea comunistă a oamenilor muncii. In prezent, cînd ţara a intrat în perioa­da construcţiei desfăşurate a comunis­mului, acest rol al artei creşte în mod deosebit. Construim comunismul in numele omului, în numele fericirii. Oamenii trebuie să ajungă în comu­nism eliberaţi de deprinderile legate de proprietatea privată, de egoism, de interese meschine, de tot ceea ce îm­piedică pe oameni să trăiască în chip comunist. Pentru­ literatura sovietică este­­important nu numai să redea ac­ţiunile şi faptele oamenilor, ci şi să arate izvoarele ideologice ale eroismu­lui care ia naştere în cadrul luptei pentru victoria comunismului. M. A- Şolohov arăta la cel de-al doilea congres al scriitorilor că spi­ritul partinic al artistului sovietic re­zidă în încrederea lui profundă în justeţea cauzei noastre : „Fiecare din­tre noi scrie la îndemnul inimii sale, iar inimile noastre aparţin partidului şi poporului drag pe care 11 slujim prin arta noastră". Tocmai din acest spirit partinic, aparţinind organic creaţiei lui Solohov, şi din legătura permanentă cu viaţa poporului său, izvorăşte ma­rea forţă a operelor sale. (Aplauze furtunoase). Tovarăşi, e plăcut să trăieşti şi sa munceşti intr-o epocă măreaţă, cînd oamenii de pe mari întinderi ale globu­lui pămîntesc îşi construiesc viaţa pe baze socialiste. Mai bine de o treime din omenire trăieşte într-o lume în care­­nu există exploatarea omului de către om, în care oamenii au pus capăt legii bestiale a capitalismului „omul e faţă de om — lup“ şi trăiesc după principiul: „omul e faţă de om — frate“, unde totul e subordonat îm­bunătăţirii vieţii oamenilor pe pămînt. Iar in aceste măreţe transformări, un rol important aparţine artiştilor cu­­vîntului. Poporul nostru, partidul nostru apre­ciază mult faptul că în această mi­nunată perioadă de realizări grandioa­se, M. A. Şolohov reprezintă cu cinste literatura sovietică, oglindeşte cu cinste faptele eroice ale poporului so­vietic, bărbăţia şi devotamentul neţăr­murit al oamenilor sovietici faţă de cauza partidului leninist care trans­formă viaţa pe baza învăţăturii nemu­ritoare a marxism-leninismului. (A­­plauze furtunoase). Creaţia lui Şolohov trezeşte un viu interes în rîndul a milioane de cititori din străinătate, care vor să afle ade­vărul despre ţara sovietică şi despre poporul sovietic, despre felul în care a luat naştere şi s-a statornicit în lupte eroice orînduirea socială socia­listă, cea mai umană. Ştiţi, a spus N. S. Hruşciov, că In viitorul apropiat urmează să plec In Statele Unite ale Americii, răspunzînd invitaţiei preşedintelui Eisenhower. Am plăcerea de a Invita In această călătorie pe Mihail Aleksandrovici. (Aplauze furtunoase). Cred că şi lui îi va fi de folos să cunoască mai îndea­proape viaţa Americii contemporane. N. S. Hruşciov a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor si­tuaţiei internaţionale, problemei, co­existenţei paşnice şi apropiatului schimb de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Am­ericii. In prezent, a arătat N. S. Hruşciov, absolut toţi oamenii sunt interesaţi şi preocupaţi de problema asigurării pă­cii in lumea întreagă, problemă con­siderată, pe bună dreptate, ca fiind cea mai importantă din viaţa internaţio­nală. Vorbind despre actuala situaţie in­ternaţională, tovarăşul N. S. Hruşciov a arătat că, apreciată după criteriul principal — menţinerea păcii în în­treaga lume — situaţia internaţională nu este atît de rea. Ea este chiar bună. Referindu-se la declaraţia preşedin­telui S.U.A., Eisenhower, la conferinţa de presă din 25 august, N. S. Hruş­ciov a spu­s: Sîntem pe deplin satis­făcuţi de declaraţia preşedintelui S.U.A. făcută la conferinţa de presă. Această declaraţie arată că dl. Eisen­hower este dispus să contribuie la în­lăturarea încordării în relaţiile dintre state. Considerăm aceasta ca o bază favorabilă pentru apropiatul schimb rodnic de păreri cu preşedintele. Preşedintele S.U.A., a spus N. S. Hruşciov, îşi dă seama că principalul constă acum în asigurarea păcii în lumea întreagă. In această privinţă nu avem divergenţe cu preşedintele şi salut sincer declaraţia lui. N. S. Hruşciov a remarcat cu re­gret că, răspunzînd la întrebările zia­riştilor, preşedintele S.U.A. a reluat într-o oarecare măsură unele expresii purtînd amprenta „războiului rece“. Aş dori să cred, a spus şeful guver­nului sovietic, că în acest caz preşe­dintele nu a făcut decît să plătească un tribut vechilor păreri preconcepute. N. S. Hruşciov a arătat în conti­nuar că relaţiile sovieto-engleze au început să se îmbunătăţească simţi­tor şi că volumul schimburilor comer­ciale cu Franţa, Italia şi Germania oc­cidentală a crescut. Aplicăm cu fermitate principiile coexistenţei paşnice. Noi spunem : Să nu ne amestecăm unul în treburile in­terne ale altuia, să nu căutăm să re­zolvăm cu forţa armelor divergenţele ideologice şi alte probleme litigioase. Dacă ne vom înţelege pe această bază vom găsi uşor mijloace pentru asigu­rarea coexistenţei paşnice. In cazul acesta ar fi asigurate condiţii în care războiul ar fi exclus din viaţa socie­tăţii. Partidul nostru, Comitetul Central, guvernul sovietic, a declarat N. S. Hruşciov, sînt ferm convinşi că am ajuns la o etapă cînd aceasta va de­veni realitate. Fiecare nou succes al U.R.S.S., succesele tuturor ţărilor so­cialiste apropie această perioadă. Ideea coexistenţei paşnice va triumfa. Comu­nismul şi-a apărat dreptul la existenţă, a spus N. S. Hruşciov. După cum a arătat istoria îndelungată, a lupta îm­potriva comunismului cu tunuri şi bombe atomice este o cauză întrutotul lipsită de speranţă. Dacă personalită­ţile din ţările capitaliste sînt atît de convinse de superioritatea filozofiei lor, a modului lor de viaţă, n-au de­cît să accepte chemarea la întrecerea paşnică. Noi propunem pacea, iar aceia care sunt pentru „războiul rece“ ne împing la agravarea situaţiei, la continuarea cursei înarmărilor. Vrem să facem totul pentru a lichida starea de răz­boi rece şi a slăbi implicit încordarea internaţională, a spus N. S. Hruşciov. Coexistenţa paşnică şi rachetele în­cărcate, pregătite pentru a fi lansate pe teritoriile altor state — sînt lu­cruri incompatibile. Cînd vorbim des­pre '■oexistenţa paşnică, avem în ve­dere crearea în rîndurile poporului a convingerii că războiul care nu există astăzi, nu va exista mîine şi nici mai tîrziu. De aceea, a spus N. S. Hruşciov în continuare, acceptăm reducerea ar­mamentelor, acceptăm retragerea tru­pelor noastre din R. D. Germană, Po­lonia şi Ungaria, dacă puterile occi­dentale se vor declara şi ele dispuse să-şi retragă trupele de pe teritoriile statelor străine. , Ne dăm desigur seama, a arătat N. S. Hruşciov, că între Uniunea So­vietică şi Statele Unite există multe divergenţe. Nu negăm aceasta. Dar astăzi problema se pune în felul ur­mător : să menţinem şi pe viitor aceste divergenţe, să nu acţionăm împotriva eventualelor ascuţiri sau să căutăm căi pentru înlăturarea lor ? Uniunea Sovietică se declară dispusă să caute acorduri reciproc acceptabile în cele mai arzătoare probleme internaţio­nale. Totodată N. S. Hruşciov a sub­liniat că în primul rînd trebuie rezol­vate problemele cele mai actuale, din cauza cărora este frînată însănătoşi­rea situaţiei internaţionale. Printre aceste probleme, a spus el, înscriem în primul rînd încheierea unui Tratat de pace cu Germania. In continuare, N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a situaţiei in­ternaţionale, a expus măsurile înfăp­tuite de Uniunea Sovietică în scopul destinderii încordării internaţionale şi întăririi păcii în întreaga lume. In prezent, in centrul atenţiei în­tregii lumi se află problema slăbirii încordării internaţionale şi lichidării „războiului rece“. Iată de ce ştirea privind schimbul de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi State­lor Unite ale Americii a avut un ecou atît de viu şi larg. La 29 august, a spus tovarăşul N. S. Hruşciov, s-a primit răspunsul cancelarului Republicii Federale Ger­mane, domnul Adenauer, la mesajul meu din 18 august a.c. La prima ci­tire, acest răspuns face o impresie fa­vorabilă, dar asemenea documente, al­cătuite de diplomaţi cu experienţă, ne­cesită nu numai o citire atentă, ci şi un studiu minuţios, înţelegerea a ceea ce scrie printre rînduri. Dacă ne referim la fondul mesaju­lui de răspuns al d-lui Adenauer, tre­buie remarcat în primul rînd că el este mult mai reţinut în ceea ce pri­veşte tonul şi, în această privinţă, se deosebeşte considerabil de documentele anterioare ale guvernului R. F. Ger­mane. In mesajul d-luî Adenauer sînt abordate probleme deosebit de impor­tante, este exprimată dorinţa de a se ajunge la o înţelegere mai bună a acestor probleme acute în interesul dezv­oltării colaborării între ţările noa­stre. Dacă aceste cuvinte vor fi urmate de fapte se poate presupune că vom putea înlătura bariera care ne des­parte în discutarea problemelor actu­ale ale relaţiilor internaţionale şi vom putea face un anumit pas pe ca­lea destinderii încordării internaţionale şi îmbunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G. Trebuie subliniat că aceste probleme sunt tratate în mesaj într-o formă cu totul succintă şi generală, iar noi am dori ca guvernul R­­. Germane să expună mai complect propunerile cu­­privire la rezolvarea unor probleme importante ca problema dezarmării şi a lichidării „rămăşiţelor războiului“ şi cea a dezvoltării colaborării între ţă­rile noastre. După părerea noastră, aceste probleme nu sunt indisolubile, dacă şi cealaltă parte doreşte rezolva­rea lor. Ele pot fi rezolvate dacă pu­terile occidentale doresc sincer regle­mentarea paşnică a problemelor inter­naţionale actuale. Fireşte că am să răspund cu plăcere la acest mesaj al d-lui Adenauer. Aş vrea să cred că acest mesaj nu este un document în care se vorbeşte des­pre un lucru şi se subînţelege un al­tul. Sînt obişnuit să gîndesc aşa cum gîndesc oamenii simpli, care acceptă cu încredere sensul direct al cuvinte­lor şi nu să caut un alt sens care se află numai între rînduri. Aş vrea să cred că guvernul R. F. G. doreşte în­­tr-adevăr să contribuie la destinderea încordării internaţionale. In încheierea cuvîntării sale, tova­răşul N. S. Hruşciov a spus : Vreau să subliniez încă odată că plec în Statele Unite cu intenţii bune, cu dorinţa fierbinte de a contribui în modul cuvenit la cauza destinderii în­cordării internaţionale, la cauza con­solidării păcii. Suntem­ ferm hotărîţi să adoptăm măsuri care să contribuie la topirea gheţei „războiului rece“ şi să permită popoarelor să respire uşu­rate. Aş vrea să nădăjduiesc că şi gu­vernul S.U.A. este călăuzit de ace­leaşi considerente. Oricărui om cu judecată sănătoasă îi este clar că de pe urma îmbunătăţirii relaţiilor sovieto-americane au de ciştigat nu numai popoarele Uniunii Sovietice şi S.U.A., ci şi popoarele tu­turor ţărilor mari şi mici, întrucît ele nu vor război, ci sunt însetate de pace trainică şi îndelungată. ★ Serbarea populară din staniţa Ve­şenskaia a constituit o emoţionantă demonstraţie a dragostei fierbinţi a oamenilor muncii din regiunea Donu­lui faţă de marele partid leninist. (Sublinierile aparţin redacţiei) N. S. Hruşciov şi M. A. Solohov în staniţa Vesens­kaia din regiunea Rostov. S­C­Î­N­T­E­I­A Declaraţia conferinţei internaţionale a oamenilor de ştiinţă OTTAWA 30 (Agerpres). — TASS afirma că au fost acumulate cunoştinţe Conferinţa internaţională a oameni considerabile în domeniul tehnicii de lor de ştiinţă care şi-a încheiat lucră- producţie şi transport al microorganis­m­le la 29 august la Pugwash a adop­­melor în scopuri militare, iat o declaraţie împotriva producerii şi Dezminţind "afirmaţiile că aceste folosirii armelor bacteriologice şi chi­­ar de ar fi mai umane decît alte mii­­mice. loace de război, oamenii de ştiinţă se După ce au analizat în amănunţime pronunţă pentru interzicerea folosirii proprietăţile distructive ale acestor­ai­ armelor biologice şi chimice de exter­­puri de arme, participanţii la conte­­minare în masa şi pentru renunţarea rinţă declară că, după­ părerea unora la caracterul secret al cercetătorilor dintre ei, un atac subit împotriva unui care duc la crearea şi perfecţionarea cartier orăşenesc cu ajutorul acestor lor. Declaraţia subliniază că „numai arme poate să facă tot atâtea victime preîntâmpinarea definitivă a războiului cît o bombă atomică nu prea mare, va feri viaţa oamenilor şi civilizaţia Deşi datele respective sunt ţinute se­ de armele chimice, biologice şi iu­­crete, se arată în declaraţie, se poate cleare“. ­omo- Ministru! de Externe al Japoniei despre schimbul de vizite Hruşciov-Eisenhower TOKIO 31 (Agerpres). —■ TASS N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu- După cum transmite postul de radio lui de Miniştri al U.R.S.S., va contri- Tokio, ministrul Afacerilor Externe al lul la înlăturarea neîncrederii dintre Japoniei, A. Fujiyama, luînd cuvîntul cele două state. Luînd cunoştinţă reci­ta 31 august în cadrul unei şedinţe a proc de situaţia din ţările respective şi comisiei pentru problemele externe , realizînd o înţelegere reciprocă, a de- Camerei Inferioare a parlamentului, a clarat Fujiyama, conducătorii celor declarat că „schimbul de vizite dintre două state vor aduce o mare contri- D. Eisenhower, preşedintele S.U.A., şi luţie la cauza păcii generale. ------------------0*0------------------­ Tratativele dintre preşedintele Eisenhower şi premierul Macmillan LONDRA 80 (Agerpres). — După al Angliei, Lloyd. Ulterior li s-au­ală­­cum transmite agenţia Reuter, la 30 turat alte oficialităţi, inclusiv specia­­august la reşedinţa de vară de la lişiti­­n problemele energiei atomice Şi Chequers a primului ministru al An- problemele militare, gliei, au continuat tratativele Intre pre- După cum a declarat la o conferinţă şedinţele Eisenhower şi primul minis­ de presă Hope, şeful Direcţiei presei tru Macmillan în legătură cu situaţia din Ministerul Afacerilor Externe al internaţională. La întrevederea de di Angliei, Eisenhower şi Macmillan nu­mineaţă la tratative au participat de au împuternicit pe reprezentanţii lor să asemenea secretarul de stat al S.U.A., facă declaraţii despre conţinutul tra- Herter, şi ministrul Afacerilor Externe tativelor. -0*0-La sărbătoarea ziarului „Volksstimme“ VIENA (de la trimisul „Scînteii"). — Duminică, in poiana din pădurea „Prater" din Viena, peste o sută de mii cetățeni din Viena şi împreju­rimi au venit să sărbătorească zia­rul „Volksstimme", organ central al Partidului Comunist din Austria. Aci, în celebrul Prater, ei au găsit un adevărat oraş construit efectiv peste noapte cu expoziţii in aer li­ber, cinematografe, chioşcuri, cu ne­numărate jocuri distractive şi o uriaşă tombolă, cu peste 50.000 nu­mere ciştigătoare. Ziare comuniste din ţările lagăru­lui socialist şi din unele ţări capi­taliste au trimis expoziţii, pe es­trade au avut loc spectacole. De mult succes s-a bucurat standul cu articole de artizanat trimis de zia­rul „Scînteia“. Numărul mare al participanţilor reflectă popularitatea de care se bucură ziarul partidului comunist în rîndurile maselor populare. Mulţi oameni veniţi in Prater au devenit cititori şi simpatizanţi ai ziarului ,,Volksstimme'' în zilele Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor, „V­olksstirhme" fiind singurul ziar care a scris despre manifestă­rile ce au avut loc in cadrul festi­valului. Ca marele miting care a avut loc, a luat cuvîntul tov. Erwin Scharf, membru al Biroului Politic al Par­tidului Comunist din Austria, redac­torul şef al ziarului „Volksstimme", şi reprezentanţi ai ziarelor frăţeşti. Deoarece in Austria te fac intense pregătiri în vederea alegerilor mu­nicipale care vor avea loc în octom­brie, sărbătorirea ziarului „Volks­­stimme" a fost împletită cu popu­larizarea programului cu care se prezintă în alegeri partidul comu­nist : lupta pentru sporirea salarii­lor şi pensiilor, reducerea preţuri­lor la produsele industriale, scăde­rea chiriilor — numai acestea din urmă înghit 25—35 la sută din sala­riul muncitorului austriac — inten­sificarea construcţiei de locuinţe muncitoreşti din fondurile statului. I. GALETEANU Intilnirea luptătorilor antifascişti din Bulgaria SOFIA 31 (Agerpres). — La 30 au­gust, la Predel (regiunea Blagoev­­grad) a avut loc o întâlnire a luptăto­rilor împotriva fascismului — foşti partizani şi deţinuţi politici, consacrată celei de-a 15-a aniversări a victoriei insurecţiei armate a poporului din 9 septembrie 1944. La întîlnire au luat parte Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar, și Enver Hodja, prim-secretar al C.C. al Parti­dului Muncii din Albania, care se află la odihnă în Bulgaria. Ei au rostit scurte cuvîntări. -000- A. A. GROMIKO, ministrul Aface­rilor Externe al U.R.S.S., a vizitat la 31 august expoziţia americană de la Moscova, unde a fost întimpinat de E. Freers, însărcinat cu" afaceri al S.U.A. la Moscova. Directorul expoziţiei Miac Clellan l-a însoţit pe A. A. Gro­­mîko şi i-a dat explicaţii. AL DOILEA RECITAL al taiorului român Ion Dacian, artist emerit al R.P. Romíno, laureat al Premiului de Strat, a avut loc cu mult succes la 29 august. Recitalul a fost transmis şi la postul de televiziune Vilnius, VARŞOVIA. Continuând manifestă­rile în cinstea celei de-a 15-a aniver­sări a eliberării României de sub jugul fascist, la 28 august, la Teatrul „Alek­­sander Wengerki“ din Biaiystok a avut loc premiera piesei „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian. Sala tea­trului a fost arhiplină, HAGA. Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României, în săptămâna 20—27 august Radiodifuziu­nea olandeză a transmis Rapsodia I de George Enescu, un program de mu­zică populară românească, precum şi un fragment din romanul lui N. Fili­­mon „Ciocoii vechi şi noi“ în lectura artistului Guns Oster. LA TIRANA a avut loc la 29 august solemnitatea remiterii de către V. I. Ivanov, ambasadorul U.R.S.S. in R.P. Albania, Asociaţiei pentru prietenia albano-sovietică a 10 caravane cinema­tografice — dar oferit de către dele­gaţia de partid şi guvernamentală a U.R.S.S. in frunte cu N. S. Hruşciov, care a vizitat Albania la sfîrşitul lunii mai şi începutul lunii iunie a.c. LA BUDAPESTA şi-a încheiat lucră­rile Conferinţa internaţională a turişti­lor, organizată de Academia de Ştiinţe a R.P. Ungare şi de Uniunea­­ juriştilor din R.P. Ungară. La conferinţă au par­ticipat jurişti din Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, România, Polonia, Bul­garia, Anglia şi din alte ţări. Conferinţa a fost consacrată împlini­rii a zece ani de la adoptarea Consti­tuţiei R.P. Ungare. HANOI. La 31 august au început tratativele între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.D. Vietnam şi R.P. Mongole, care se află la Hanoi In cursul tratativelor cele două părţi au făcut un schimb de păreri în pro­blemele care privesc ţările respective şi în problemele situaţiei internaţionale curente. Tratativele s-au desfăşurat Intr-o atmosferă cordială. PLENARA C.C. AL P.C. DIN SUE­DIA. La Stockholm au loc şedinţele plenarei C.C. al P.C. din Suedia. Pre­şedintele P.C. din Suedia, Hilding Hagberg, s-a ocupat în raportul său de principalele probleme care stau in faţa oamenilor muncii suedezi şi de sarcinile partidului comunist. Tîrgul de la Leipzig „Lăsaţi mărfurile să treacă graniţele in locul armelor“! LEIPZIG (prin telefon de la co­respondentul nostru). — Duminică s-a deschis tradiţionalul tirg inter­naţional de mostre de la Leipzig în ediţia lui de toamnă. „Lăsaţi măr­furile să treacă graniţele în locul armelor­­“ — sunt cuvintele semni­ficative afişate la unul din standu­rile tirgului. Tirgul de mostre de la Leipzig aduce o contribuţie însemnată : dezvoltarea comerţului internaţio­nal. Dacă în toamna anului 1949, exponatele erau prezentate pe o suprafaţă de 67­ 479 m.p., ele cu­prind acum 111.859 m.p., iar numă­rul ţărilor participante a crescut de la 7 la 45, printre care 34 ţări capitaliste din toate continentele. Pentru prima oară participă in acest an Australia, Madagascar şi Mona­co. Numărul firmelor care expun a crescut de asemenea. Intre cele două războaie mondiale numărul lor nu a depăşit niciodată 500—600, acum sunt prezente la tîrg 900, din­tre care 81 organizaţii comerciale de stat din ţările socialiste reprezen­­tind mii de întreprinderi. La Tîrgul internaţional de la Leipzig sunt larg reprezentate ţă­rile socialiste. Suprafaţa pavilioane­lor ţărilor lagărului socialist este cu aproape 50 la sută mai mare decit anul trecut. Printre va­riantele exponate ale R-D. Germane un loc de seamă îl ocupă turismele, motocicletele, pro­dusele industriei electrotehnice şi ale industriei optice. U.R.S.S. prezintă peste 6.000 de exponate, printre care cele mai noi tipuri de televizoare şi aparate de radio, aparate de fotografiat, blă­nuri, covoare, obiecte de artă popu­lară etc. Se disting prin calitatea lor obiectele de consum popular ex­puse de R.P. Chineză, R P.D. Co­reeană şi alte ţări socialiste. Deosebit de interesante sunt mi­cile aparate de radio cu semicon­­ductori in greutate de 530 grame, prezentate de R.P. Polonă cit şi aparatele de acelaşi gen produse in R.D. Germană, care cintăresc numai 410 grame. In hala nr. 1, chiar la intrare, este standul ţării noastre. Privirile vizi­tatorilor se opresc îndelung asupra produselor industriei noastre uşoare — încălţăminte, articole de marochi­­nărie, produse textile, produse chi­mice şi farmaceutice. Sunt admirate obiectele de artizanat, mobila, co­voarele, produsele agro-alimentare. In acelaşi timp întreprinderea „Cartimex“ prezintă la Hansa Mes­sehaus un mare număr de lucrări din literatura română, precum şi discuri „Electrecord", timbre fila­telice etc. Heinrich Rau, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, ministru pentru comerţul exterior şi intergerman, însoţind un grup de delegaţii guvernamentale, a vizitat standul nostru şi a exprimat admiraţia pentru exponatele din ţara noastră. „Dintre exponatele Republicii Populare Române — subliniază zia­rul .Jleues Deutschland“ — te cuce­resc in mod deosebit mobila moder­nă, stofele de înaltă calitate, precum şi conservele“. Printre delegaţiile guvernamen­tale străine care au luat parte la deschiderea Tirgului se află şi o delegaţie guvernamentală a R.P- Ro­míne condusă de tovarăşul Alexan­dru Sencovici, ministrul Industriei Bunurilor de Consum. Delegația a fost însoțită de Iosif Puvac, amba­sadorul R.P- Romíne la Berlin. ST. DEJU -0*0-Poporul chinez aprobă hotăririle plenarei C. C. al P. C Chinez PEKIN 30 (Agerpres). — Oamenii muncii din China aprobă cu căldură hotărîrea celei de-a 8-a plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez care a chemat po­poarele întregii ţări să desfăşoare pe larg în anul acesta o mişcare pentru sporirea producţiei şi respec­tarea unui regim de economii. In aceste zile pe tot întinsul Chi­nei au loc mitinguri, adunări şi de­monstraţii ale muncitorilor, ţărani­lor, reprezentanţilor partidelor de­mocratice şi ai organizaţiilor ob­şteşti, în cadrul cărora oamenii muncii sprijină în unanimitate ho­tărîrea celei de-a 8-a plenare a C.C. al P.C. Chinez şi îşi iau angajamente concrete­­ de a îndeplini înainta de termen planul pe anul 1959. Adu­nările şi mitingurile se transformă într-o demonstraţie grăitoare a uni­tăţii dintre partidul comunist şi popor. Răspunzînd hotărîrii plenarei C.C., muncitorii din Şanhai încheie con­tracte de întrecere socialistă întră diferite uzine, secţii şi sectoare pen­tru îndeplinirea înainte de termen şi depăşirea planului pe anul acesta. Minerii de la minele carbonifere din Kailuan (China de nord) și-au luat angajamentul să extragă anul acesta 250.000 tone cărbune peste plan. In cinstea plenarei, colectivul exploatărilor petrolifere de la Iui­­man a îndeplinit înainte de termen sarcina pe luna august. Ţăranii din regiunea autonomă Guansi-Cijuan, din provinciile Sensi, Hubei, Henan şi din alte regiuni ale Chinei declară că sint ferm hotărîţi să răspundă prin noi succese în pro­ducţie la hotărîrea celei de-a 8-a plenare a C.C. al P.C. Chinez. In cadrul unei şedinţe lărgite a Prezidiului Comitetului Executiv al Federaţiei democrate a femeilor din China, Tai Clan, preşedinta federa­ţiei, a chemat femeile din China să ia parte activă la lupta pentru în­deplinirea înainte de termen a pla­nului pe 1959. Vorbitoarele, printre care erau fruntaşe în Industrie, ţă­­rănci, medici, lucrătoare în învăță­­mînt, au declarat că sunt hotărîte să răspundă prin fapte concrete la che­marea p­artidului comunist. -0­0-Preşedintele Sukarno va vorbi la Congresul P.C. din Indonezia DJAKARTA 31 (Agerpres). — TASS O delegaţie a Biroului Politic al C.C. al P.C. din Indonezia l-a vizitat la 30 august pe preşedintele Sukarno şi i-a înmânat rezoluţia celei de-a 8-a plenare a C.C. al P.C. din Indonezia despre situaţia creată în ţară In urma decretului publicat de preşedinte la 4 iulie şi de asemenea a invitat pe prer şedintele Sukarno să ia cuvîntul la al VI-lea Congres al P.C. din Indone­zia, convocat intre 7 şi 15 septembrie. Preşedintele Sukarno a acceptat pro­punerea Biroului Politic al C.C. al P.C. din Indonezia. Nr. 4616 SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE : orele 19.90 - Infor­maţiile după amiezii : 19,05 — Emisiune pentru copii — teatru de păpuşi — „Fips şi ursul“ ; 19,25 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică­: 19,45 — Jurnalul te­leviziunii : 20,05­— Artişti abatori in studio : 20,55 — Filmul artistic „Fa­tima“ : 22,45 — Ultimele ştiri. CINEMATOGRAFE : Teodora­­ Pa­tria, Bucureşti, Grădina 13 Septembrie. Alex. Sahia. Grădina Dinamo: Marfă pentru Catalonia — Reipublica, Elena Pavel, Mioriţa (sală). Moşilor (grădi­nă). 1 Mai : Contrabandiştii — Ma­ghem, I. C. Frim­u, Donca Simo. Omul cu pantaloni scurţi — V. Alecsan­­dri, V. Roaită, G Coşbuc: Dimineaţa mohorită — Lumina. Libertăţii : Pa­triotul — Central . Nevăzut... Necu­noscut — Victoria. 16 Februarie : Casa liniştită — 13 Septembrie : Fatima — Maxim Gorki. T Vladimirescu : Pro­gram de filme documentare — Timpuri Noi. Alex. Popov : Alarmă la graniţă — Tineretului Griviţa : Pe drumurile României şi O poveste ca în basme — înfrăţirea între popoare. Drumul Serii : Pagini de vitejie — Gh. Doja, B. De­­lavnancea: Dragoste pe note — 8 Martie. Popular : Evgheni Oneghin — Cultural ; Vremea ghioceilor — Uni­­rea : Sufletul mării — C. David : Ne­vasta mea cîntă — Flacăra : Evadare din umbră — Arta, N Bălcescu : Esca­­dri­a „Liliacul" — Munca : In zgomo­tul roţilor — 23 August : Porte des Lilas — Hie Pintilie: Trapez — M. Eminescu : Fete de aceeaşi vârstă — Volga : Frunze roşii — 8 Mai : Să­geata albastră — Olga Bancic : Favo­ritul 13 — Aurel Vlaicu : Prietenul re­găsit — G Bacovia : Continentul pierdut — 30 Decembrie. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile în ţară, vremea se menţine răcoroasă cu cel variabil Plor locale şi sub formă de averse vor cădea în prima parte a in­tervalului, în cea mai mare parte a ţării. Vînt potrivit cu intensificări izo­late pînă la tare din sectorul nordic. Temperatura staţionară la început, apoi in creştere uşoară , minimele vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade, iar maximele intre 14 şi 24 grade.____ -mREDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii*, Tel. 17,60,10. 17,60,40. 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi institutii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii ,S­. V. Stalin*

Next