Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)

1959-10-01 / nr. 4642

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4642 Joi 1 octombrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI A 10-a aniversare a P. Chineze Glorioasa sărbătoare a poporului chinez In marea piaţă Tien An Mîn din Pekin, în toate oraşele şi satele Chi­nei populare, drapelele sale roşii şi înstelate flutură astăzi deasupra unor mulţimi uriaşe cuprinse de entuziasm. Poporul chinez de 650 de milioane de oameni trăieşte o zi de glorioasă săr­bătoare , se împlinesc zece ani de la marea sa victorie împotriva imperia­lismului, feudalismului şi capitalismu­lui birocratic, de la întemeierea Repu­blicii Populare Chineze. Aceasta e o sărbătoare şi pentru poporul român, care nutreşte o dra­goste frăţească faţă de marele po­por chinez. Instaurarea puterii populare a încu­nunat îndelungata şi dîrza luptă re­voluţionară dusă de poporul chinez sub conducerea încercatului său partid Comunist, după exemplul şi sub in­fluenţa Marii Revoluţii Socialiste în­cepută în Rusia în octombrie 1917. In deceniul de viaţă liberă pe care-l sărbătoreşte astăzi, poporul chinez, care a terminat odată pen­tru totdeauna cu soarta tristă de naţiune înrobită, jefuită şi oprimată, a obţinut realizări epocale. După ce, în primii trei ani, a înfăptuit în linii mari reconstrucţia economiei naţionale şi sarcinile revoluţiei democratice, în­deosebi reforma agrară, poporul chi­nez a trecut, sub conducerea Partidu­lui Comunist, la îndeplinirea primului plan cincinal, la construirea bazelor socialismului. In această ţară vastă cu­ un continent, sunt terminate azi în cea mai mare parte transformările socialiste în toate domeniile vieţii e­­conomice şi sociale. Măreaţa operă de industrializare socialistă a Chinei se desfăşoară cu avînt. Pe acest drum, în colaborare cu celelalte ţări socia­liste şi cu ajutorul puternic al Uniu­nii Sovietice, au fost construite peste 909 de întreprinderi industriale de mari proporţii, — bază trainică pen­tru o industrie socialistă modernă — iar producţia industrială a ţării a spărit de aproape 10 ori. In linii mari a fost înfăptuită transformarea socia­listă a agriculturii. Ca rezultat al or­ganizării socialiste a muncii, precum şi al vastelor lucrări de îmbunătăţiri funciare, irigaţii, combatere a calami­tăţilor naturale desfăşurate în aceşti ani, producţia agrară a crescut cu peste 150 la sută, în mod corespunzător a crescut ni­velul de trai al poporului chinez. Şo­majul, plagă grea şi nevindecabilă a vechii Chine, a fost lichidat. S-a îm­bunătăţit viaţa ţăranilor. A început şi se desfăşoară cu succes asaltul hotă­­rîtor împotriva neştiinţei de carte, a mizeriei şi a bolilor moştenite din tre­cutul întunecat. în pre­cent, marele popor chinez con­tinuă să-şi dezvolte cu repeziciune e­­conomia naţională. Sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez, care i-a asigurat marile victorii ob­ţinute pînă acum, poporul chinez, strîns unit în jurul partidului, al Co­mitetului Central în frunte cu tova­răşul Mao Tze-dun, va obţine noi şi mari succese pe drumul luminos al făuririi socialismului şi comunismului. In China viaţa arată in mod strălu­cit ce poate face pentru ridicarea sa materială şi culturală un popor dezro­bit, care şi-a luat soarta în propriile sale mîini, care a păşit pe calea con­struirii socialismului, în strînsă a­­lianţă şi într­ajutorare frăţească cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Victoria revoluţiei socialiste chineze şi uriaşele succese obţinute de poporul chinez în dezvoltarea economiei sale au o mare însemnătate internaţională, înfăptuită intr-o ţară atît de vastă şi de un popor atît de numeros, revolu­ţia chineză a adus, ca şi crearea ce­lorlalte ţări de democraţie populară, o strălucită confirmare a vitalităţii şi justeţei învăţăturii marxist-leniniste. Crearea uriaşei Republici Populare Chineze a întărit în mare măsură siste­mul socialist, forţele socialismului şi păcii. Alianţa indestructibilă dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză, unitatea de nezdruncinat a întregului lagăr socia­list, relaţiile frăţeşti care s-au făurit în interiorul acestei mari comunităţi de naţiuni socialiste constituie cheză­şia înfloririi şi mersului înainte al fie­cărei ţări socialiste în parte şi a în­tregului lagăr socialist în ansamblu, chezăşia menţinerii şi întăririi păcii în lume. „Partidele noastre au fost alături în momentele cele mai grele, noi mergem împreună spre un ţel măreţ şi vom ajunge împreună la desăvîrşirea construirii societăţii co­muniste, care încununează eforturile comune ale popoarelor în transforma­rea revoluţionară a societăţii“. Aceste cuvinte pe care tovarăşul N. S. Hruş­ciov le-a rostit pe aeroportul din Pe­kin, unde a sosit pentru a lu­a parte la marea sărbătoare a Chinei populare, exprimă sentimentele, aspiraţiile şi voinţa tuturor popoarelor din ţările socialiste. Victoria deplină şi definitivă a so­cialismului in U.R.S.S., victoria revo­luţiei chineze şi succesele construcţiei socialiste în China şi în celelalte ţări de democraţie populară din Europa şi Asia însufleţesc popoarele din ţările dependente şi coloniale, le dau încre­dere în propriile lor forţe,­in propria lor capacitate de a-şi cuceri liberta­tea, de a-şi asigura o dezvoltare eco­nomică independentă, înfioritoare. Uniunea Sovietică, R. P. Chineză, toate ţările lagărului socialist, salută cu satisfacţie faptul că în ultima vre­me realismul politic cîştigă noi pozi­ţii în viaţa internaţională, că perspec­tivele consolidării păcii în lume se îm­bunătăţesc. Vizita încununată de suc­ces a tovarăşului Hruşciov în S.U.A. constituie o contribuţie de seamă la micşorarea încordării internaţionale, pe calea coexistenţei paşnice. Cele mai elementare cerinţe ale realis­mului politic cer participarea la O.N.U. a marii puteri mondiale care este R. P. Chineză. Viaţa însăşi demonstrează că O.N.U. nu poate sâ-şi joace pe deplin rolul ce i-a fost încredinţat de po­poare cită vreme va continua să men­ţină în incinta ei, pe locul cuvenit R.P. Chineze, cadavrul politic al Go­­mindanului reacţionar. Prestigiul Chi­nei populare, influenţa ei în viaţa in­ternaţională, legăturile ei multilate­rale cu celelalte ţări ale lumii cresc de la an la an, în ciuda acestei ano­malii, pe care mai curînd sau mai tîr­­ziu viaţa o va lichida. (Continuare in pag. IV-a, col. 5-6) =*♦= TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului MAO ‘TZE-DUN, Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii gran­dioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului, elaborată de în­cercatul Partid Comunist Chinez, oamenii muncii din Republica Popu­lară Chineză au obţinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agri­culturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc,­in dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere so­cialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a uni­tăţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prie­tenie şi intr-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care Ie încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, în lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze! Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne I. GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române In interiorul ziarului: • Pe patru roţi — de C. Mantu ; N. Pantelie (pag. 2-a), • Den Ti Huei: Un deceniu stră­lucit (pag. 3—4). • A. Munteanu: Greu romînesc în satul celor 9 Lan (pag. 3-a). • Opinia publică mondială sa­lută rezultatele vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. (pag. 4-a), Adunarea festivă din Capitală Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comi­tetul executiv al Sfatului popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Ale­xandru Bîrlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, repre­zentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organiza­ţiilor obşteşti, fruntaşi în producţie din întreprinderile Capitalei, acade­micieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze la Bucu­reşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii am­basadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al CC. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. A luat apoi cuvîntul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al R.P. Chineze la Bucu­reşti. Cuvîntările au fost subliniate în repetate rînduri de îndelungi a­­plauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru priete­nia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru pu­ternicul lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace în întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Cuvintarea ambasadorului Siu G­en­gue şi cuvintarea tova­răşului Ştefan Voitec în pag. 11 l­a. 7.*.7 In curind Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră In cadrul Lunii prieteniei româno­­sovietice va sosi în ţara noastră, în a doua jumătate a lunii octombrie, cu­noscutul teatru de dramă „Mossoviet“ din Moscova. Spectatorii romîni vor avea prilejul să asiste la spectacolul artiştilor „Mos­­soviet-ului“ cu piesa „Bătălia în marş“, una din cele mai importante lucrări înscrise în ultimul timp in repertoriul teatrului, după romanul Galinei Niko­laeva. Cel de-al doilea spectacol ce va fi prezentat publicului romînesc va fi „Zări necuprinse“ de Nikolai Virta. In repertoriul turneului figurează apoi comedia lui Shakespeare „Neve­stele vesele din Windsor“ şi drama lui Lermontov „Mascarada“. Dintre cuno­scuţii oameni de teatru pe care publi­cul romînesc va avea prilejul să-i re­vadă se află regizorul luri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia, Nikolai Mord­­vinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră va dura două săptămîni timp în care vor fi prezentate specta­cole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. „Vine fratele nostru cel mare“ — aceste cuvinte le-am auzit de nenu­mărate ori azi pe aeroportul din Pekin de la cei veniţi să-l întîmpine pe N. S. Hruşciov. „Lao Tha­ka“ a­­dică „fratele cel mare“ — aşa e numit aici în China omul sovietic. Aceste trei cuvinte simple răsună în melodioasa limbă chineză ca o poezie; ele exprimă respectul şi dragostea poporului chinez faţă de marele popor sovietic. Poporul chi­nez nu va uita niciodată că sufle­tele oamenilor sovietici au fost ală­turi de el atunci cînd lupta cu arma în mină în grotele munţilor din Yenan, după cum azi specialiştii şi muncitorii sovietici lucrează cot la cot cu muncitorii chinezi pe şantie­rele marilor întreprinderi ce se ri­dică pe întinsul Chinei, cu ajutorul Uniunii Sovietice­. Pe aerodrom in intîmpinarea înal­tului oaspete sovietic au venit tova­răşii Mao Tze-dun, Liu Şao-ti, Ciu En-lai, Ciu De şi alţi conducători de partid şi guvern, conducători ai partidelor democratice şi ai organi­zaţiilor obşteşti, delegaţiile de par­tid şi guvernamentale participante la sărbătorirea celei de-a zecea ani­versări a proclamării R. P. Chineze, printre care şi delegaţia romînă in frunte cu tov. Emil Bodnăraş, corpul diplomatic din Pekin, ziarişti stră­ini etc. In aşteptarea avionului se comen­tează rezultatele vizitei tovarăşu­lui Hruşciov în Statele Unite. In­­tîlnirea tovarăşului Hruşciov cu pre­şedintele Eisenhower este conside­rată ca o contribuţie uriaşă a gu­vernului sovietic la consolidarea pă­cii mondiale. Obiectul principal al comentariilor îl constituie noile pro­puneri ale U.R.S.S. privind dezar­marea generală şi totală, propuneri ce constituie un eveniment istoric de o excepţională importanţă. Avionul TU-114 aterizează lin pe aerodrom. Apariţia tovarăşului Hruşciov pe scara avionului e în­­tîmpinată cu aplauze furtunoase. Tovarăşul Hruşciov şi tovarăşul Mao Tze-dun îşi string mîinile cu De la corespondentul nostru căldură şi se îmbrăţişează. Fotore­porterii imortalizează pe peliculă­ a­­ceastă clipă care simbolizează ma­rea prietenie dintre cele două po­poare. Fanfara intonează imnul U.R.S.S. şi imnul R. P. Chineze. În­soţit de tovarăşii Map Tze-dun, Liu Sao-ti, Ciu En-lai, tovarăşul N. S. Hruşciov trece în revistă garda de onoare.. Un grup de pionieri oferă buchete de flori roşii înaltului oas­pete şi persoanelor care-l însoţesc. Împreună cu Mao Tze-dun, N. S. Hruşciov urcă apoi la tribuna im­provizată pe peronul aeroportului unde rosteşte o cuvîntare de salut, (vezi pagina a 4-a — N.R.). Izbuc­nesc aplauze furtunoase. De-a lungul drumului pînă la Pe­kin grupuri de muncitori, ţărani care şi-au părăsit pentru cîteva mi­nute munca cîmpului salută cu dra­goste pe înaltul oaspete sovietic. In centrul oraşului, chinezii întîmpină cu aceeaşi prietenie pe tovarăşul Hruşciov, venit să sărbătorească cu poporul chinez marea aniversare. A. MUNTEANU ,pe N. S. Hruşciov a sosit la Pekin N. S. Hr­uşciov şi Mao Tze-dun pe aeroportul Soudu din apropiere de Pekin. (TELEFOTO AGERPRES) Declarația guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R. P. Romíné salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovie­tice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întrutotul in­tereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orîn­­duirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cind un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru elibera­rea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posi­bilităţi de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura a­­vantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securităţii­­celor­lalte. înfăptuirea programului de dezar­mare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilita­tea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distru­gere, să fie folosit­e în mod construc­tiv, pentru îmbunătăţirea vieţii po­poarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea ros­tită în faţa Adunării Generale a O.N.U. de preşedintele Consiliului de Miniştri ai U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au tre­zit un interes atît de profund în lu­mea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţe­legerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovie­tic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale con­temporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, a unor per­sonalităţi influente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în pre­zent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îm­bunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea probleme­lor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat fa­vorabil destinderii în situaţia inter­naţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul co­mun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nere­glementate in relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru solu­ţionarea constructivă a celei mai im­portante probleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării gene­rale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi so­luţia, spre binele întregii omeniri. Fi­reşte, traducerea în viaţă a propune­rilor sovietice depinde de voinţa tutu­ror guvernelor şi în primul rînd a gu­vernelor marilor puteri. Guvernul român îşi exprimă convin­gerea că nu pot exista piedici de ne­înlăturat în calea realizării unui a­­cord internaţional privitor la dezar­marea generală şi consideră că pro­gramul de dezarmare atotcuprinzătoa­re şi totală, însoţit de un control ge­neral şi total efectuat cu participa­rea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlu­lui, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui pro­gres în problema dezarmării. In acelaşi timp, guvernul român îm­părtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului U.R.S.S. că dacă in momentul de faţă, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare in domeniul dezarmării şi consolidă­rii securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situa­ţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, tre­buie unite eforturile tuturor popoare­lor şi guvernelor ataşate cauzei pă­cii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor do­rite cu ardoare de Întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi li­niştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile construc­tive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor ar­mate ale ţării noastre, pe teritoriul R. P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. In aceeaşi direcţie se situează şi pro­punerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi secu­ritate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nu­cleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui pro­punerile privitoare la dezarmarea ge­nerală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul gu­vernelor tuturor ţărilor. R. P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Na­ţiunilor Unite şi Comitetul pentru de­zarmare le vor analiza cu toată răs­punderea şi vor lua hotărîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republi­cii Populare Romíne este hotărît să-și aducă întreaga contribuție la înfăptu­irea acestui țel măreț. Recolte mari de sfeclă de zahăr PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Membrii gospodăriei colective „Secera şi Ciocanul“ din satul Nicolae Fleva, raionul Rm. Sărat, au cultivat anul aceste 54 ha. cu sfeclă de zahăr. Co­lectiviştii au aplicat o serie de măsuri agrotehnice care au asigurat o pro­ducţie sporită la hectar. Terenul a fost arat din toamnă şi îngrăşat cu circa 26 tone gunoi de grajd la fiecare hec­tar. In primăvară au fost administrate şi îngrăşăminte minerale — azotat de amoniu 80 kg. la hectar şi super­­fosfat, 200 kg. la hectar Insămînţatul a fost făcut din vreme, iar cînd plan­tele au început să se dezvolte au fost executate 4 prășite. De curînd, colectiviștii din satul Nicolae Fleva au început recoltarea sfeclei de zahăr. Pînă în prez­ent au recoltat 32 ha., realizînd în medie 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Din calculele făcute pînă acum reiese că cele 54 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr vor educe gospodăriei venituri băneşti în valoare de peste 700.000 lei şi circa 10.000 kg. zahăr. Recolte mari de sfeclă de zahăr au realizat anul acesta şi alte gospodării colective din raionul Rm. Sărat. Co­lectiviştii din Ziduri, Ştiubeiu, Vîlce­­le, Ciorăşti şi Spătăreasa au obţinut peste 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. In noua brigadă a lui Nicolae Militam Brigada de croitori conomisit circa 5.420 — numai în luna trecu­­în piele „Bernath An- dm. p. piele, din care tă ■— 1.250 dm. p. piele, drei“ de la fabrica de se vor putea croi în Nicolae Militam con­­încălțăminte „Nicolae plus aproape 540 pe­ duce acum o brigadă Bălcescu“ din Capita- vechi feţe de pantofi de nomă. El se interesează că, cunoscută înainte copii. S-au evidenţiat însă şi de brigada pe ca o brigadă slabă, a îndeosebi Ecaterina Zoe care a condus-o mai înregistrat în ultimele roiur­­iena Cernea şi înainte şi împărtăşeşte conducerea ~ei a "fost Teodora Mărgărit, care experienţa sa şi celor­­preluată de Nicolae pun îmbinarea tipare, lalţi croitori în piele Militaru — succese în- l°r mari S' mici 5* ro- pentru a se realiza un semnate în producţie, losind mai bine timpul minim de deşeuri de J In acest timp, ea a e­ de lucru au economisit piele. I AZI SE DESCHIDE ANUL UNIVERSITAR ★ * Capitala—un puternic centru de învăţămînt superior In anii puterii populare, învăţă­­mîntul superior a luat o mare dez­voltare. Numai în Bucureşti există azi tot atîţia studenţi cîţi existau în România burghezo-moşierească în anul 1938. In Capitală au fost în­fiinţate institute noi, printre care Institutul de construcţii, Institutul de petrol, gaze şi geologie, Institu­tul „Maxim Gorki“, Institutul de căi ferate. Fosta şcoală politehnică din Bucureşti s-a transformat în­­tr-un puternic institut politehnic, cu cinci facultăţi: electrotehnică şi energetică, electronică şi tele­comunicaţii, mecanică, chimie in­dustrială, metalurgie. Un profil cu totul nou, lărgit, are Institutul de agronomie ,,Nicolae Bălcescu“. In facultăţile acestui institut, studenţii se pregătesc pentru a deveni spe­cialişti în agricultură, zootehnie, horticultură, medicină veterinară etc. In cadrul Universităţii „C. I. Parhon“ se studiază astăzi discipline noi, ca fizica nucleară, izotopi şi semiconductori, structura materiei. Aproape 4000 de cadre didactice — profesori, conferenţiari, lectori, a­­sistenţi — pregătesc cu dragoste pe studenţii bucureşteni pentru a deveni cadre cu înaltă calificare, participanţi activi la construirea socialismului. Pentru activitatea practică a stu­denţilor au fost înfiinţate labora­toare, ateliere, cabinete, sere, tere­nuri experimentale. La Institutul politehnic, de pildă, studenții fac experiențe practice în cele 83 labo­ratoare , universitatea „C. I. Par­hon“ are 75 laboratoare. Pentru procurarea aparaturii necesare aces­tor laboratoare s-au alocat, în me­die, anual 6-7 milioane lei. Un număr însemnat de studenţi, fii de muncitori, ţărani muncitori, in­telectuali primesc burse de la stat. In anul şcolar 1958-1959, în Bucu­reşti au locuit in cămine 11.490 studenţi, iar la cantine au luat masa 10.000 ; s-a înfiinţat şi o can­tină dietetică. Studenţii Institutului agronomic locuiesc în cele patru blocuri de cămine, construite re­cent, cu o capacitate de 1.200 locuri. S-a amenajat căminul de studente „Carpaţi“, s-au construit căminele studenţeşti „Panduri“ şi „Hristo Botev“, în care locuiesc 500 de stu­denţi. Studenţii bucureşteni, încadraţi în Asociaţia studenţilor din R­ P. Romînă, desfăşoară o intensă acti­vitate­­ cultural-educativă la Casa de cultură „Grigore Preoteasa“, creată în anul 1956. Aci activează ansambluri corale, echipe de teatru, cercuri de pictură, coregrafie, an cenaclu literar etc. Studenţii au o policlinică a lor, un spital unificat etc. In cartierul Tei a luat fiinţă o puternică bază sportivă studen­ţească. Condiţii îmbunătăţite de studiu CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Stu­ cu o capacitate de peste 2.000 de denţi a universităţii „Babeş-Bolyai“ locuri. Facultăţile au fost instalate din Cluj vor avea la dispoziţie, în în clădiri amenajate după cerinţele acest an universitar, noi săli de curs, procesului de învăţămînt. Au fost laboratoare mai bine utilate, cămine reorganizate laboratoarele de chimie, spaţioase, cantine, cit şi condiţii pen- fizică, zoologie, laboratorul de cine­­ru a putea desfăşura o intensă ac­­ficare­tivitate cul­tural-sportivă. Numai în Fonduri însemnate au fost asigura vara aceasta, statul nostru democrat . __, __,___.. . . , popular a alocat peste 4.600.000­ lei pe pentul construcţia casei de cai­­pentru reparaţia clădirilor universi- *,ura ,a studenţilor, a unui complex tăţii şi căminelor, pentru amenaja- sportiv, a unui complex de sere în rea laboratoarelor, grădina botanică și pentru lărgirea S-au făcut reparaţii la 6 cămine, bibliotecii universitare. Pâuleşti Avansează construcţia ţesătoriei de in şi cînepă Pe şantierul ţesătoriei de în şi beton. S au montat stîlpii de cînepă de la Păuleşti, regiunea Plo­­cite 10 tone (executaţi chiar ps­eşti, lucrările au ajuns într-un sta- şantier), pe care se vor rezema bol din avansat; aceasta va permite în- zile. La centrala termică au început,­chiderea, în curînd, a halelor pen- încă înainte de aşezarea ultimelor tru executarea finisajelor pe timp grinzi prefabricate, pregătirile pen de iarnă. în prezent, la hala tesă­ tru montarea cazanelor, care vor da­toriei se fac ultimele turnări de căldură la gamă șantierului

Next