Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)
1959-10-01 / nr. 4642
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4642 Joi 1 octombrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI A 10-a aniversare a P. Chineze Glorioasa sărbătoare a poporului chinez In marea piaţă Tien An Mîn din Pekin, în toate oraşele şi satele Chinei populare, drapelele sale roşii şi înstelate flutură astăzi deasupra unor mulţimi uriaşe cuprinse de entuziasm. Poporul chinez de 650 de milioane de oameni trăieşte o zi de glorioasă sărbătoare , se împlinesc zece ani de la marea sa victorie împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalismului birocratic, de la întemeierea Republicii Populare Chineze. Aceasta e o sărbătoare şi pentru poporul român, care nutreşte o dragoste frăţească faţă de marele popor chinez. Instaurarea puterii populare a încununat îndelungata şi dîrza luptă revoluţionară dusă de poporul chinez sub conducerea încercatului său partid Comunist, după exemplul şi sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste începută în Rusia în octombrie 1917. In deceniul de viaţă liberă pe care-l sărbătoreşte astăzi, poporul chinez, care a terminat odată pentru totdeauna cu soarta tristă de naţiune înrobită, jefuită şi oprimată, a obţinut realizări epocale. După ce, în primii trei ani, a înfăptuit în linii mari reconstrucţia economiei naţionale şi sarcinile revoluţiei democratice, îndeosebi reforma agrară, poporul chinez a trecut, sub conducerea Partidului Comunist, la îndeplinirea primului plan cincinal, la construirea bazelor socialismului. In această ţară vastă cu un continent, sunt terminate azi în cea mai mare parte transformările socialiste în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Măreaţa operă de industrializare socialistă a Chinei se desfăşoară cu avînt. Pe acest drum, în colaborare cu celelalte ţări socialiste şi cu ajutorul puternic al Uniunii Sovietice, au fost construite peste 909 de întreprinderi industriale de mari proporţii, — bază trainică pentru o industrie socialistă modernă — iar producţia industrială a ţării a spărit de aproape 10 ori. In linii mari a fost înfăptuită transformarea socialistă a agriculturii. Ca rezultat al organizării socialiste a muncii, precum şi al vastelor lucrări de îmbunătăţiri funciare, irigaţii, combatere a calamităţilor naturale desfăşurate în aceşti ani, producţia agrară a crescut cu peste 150 la sută, în mod corespunzător a crescut nivelul de trai al poporului chinez. Şomajul, plagă grea şi nevindecabilă a vechii Chine, a fost lichidat. S-a îmbunătăţit viaţa ţăranilor. A început şi se desfăşoară cu succes asaltul hotărîtor împotriva neştiinţei de carte, a mizeriei şi a bolilor moştenite din trecutul întunecat. în precent, marele popor chinez continuă să-şi dezvolte cu repeziciune economia naţională. Sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez, care i-a asigurat marile victorii obţinute pînă acum, poporul chinez, strîns unit în jurul partidului, al Comitetului Central în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, va obţine noi şi mari succese pe drumul luminos al făuririi socialismului şi comunismului. In China viaţa arată in mod strălucit ce poate face pentru ridicarea sa materială şi culturală un popor dezrobit, care şi-a luat soarta în propriile sale mîini, care a păşit pe calea construirii socialismului, în strînsă alianţă şi întrajutorare frăţească cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Victoria revoluţiei socialiste chineze şi uriaşele succese obţinute de poporul chinez în dezvoltarea economiei sale au o mare însemnătate internaţională, înfăptuită intr-o ţară atît de vastă şi de un popor atît de numeros, revoluţia chineză a adus, ca şi crearea celorlalte ţări de democraţie populară, o strălucită confirmare a vitalităţii şi justeţei învăţăturii marxist-leniniste. Crearea uriaşei Republici Populare Chineze a întărit în mare măsură sistemul socialist, forţele socialismului şi păcii. Alianţa indestructibilă dintre U.R.S.S. şi R.P. Chineză, unitatea de nezdruncinat a întregului lagăr socialist, relaţiile frăţeşti care s-au făurit în interiorul acestei mari comunităţi de naţiuni socialiste constituie chezăşia înfloririi şi mersului înainte al fiecărei ţări socialiste în parte şi a întregului lagăr socialist în ansamblu, chezăşia menţinerii şi întăririi păcii în lume. „Partidele noastre au fost alături în momentele cele mai grele, noi mergem împreună spre un ţel măreţ şi vom ajunge împreună la desăvîrşirea construirii societăţii comuniste, care încununează eforturile comune ale popoarelor în transformarea revoluţionară a societăţii“. Aceste cuvinte pe care tovarăşul N. S. Hruşciov le-a rostit pe aeroportul din Pekin, unde a sosit pentru a lua parte la marea sărbătoare a Chinei populare, exprimă sentimentele, aspiraţiile şi voinţa tuturor popoarelor din ţările socialiste. Victoria deplină şi definitivă a socialismului in U.R.S.S., victoria revoluţiei chineze şi succesele construcţiei socialiste în China şi în celelalte ţări de democraţie populară din Europa şi Asia însufleţesc popoarele din ţările dependente şi coloniale, le dau încredere în propriile lor forţe,in propria lor capacitate de a-şi cuceri libertatea, de a-şi asigura o dezvoltare economică independentă, înfioritoare. Uniunea Sovietică, R. P. Chineză, toate ţările lagărului socialist, salută cu satisfacţie faptul că în ultima vreme realismul politic cîştigă noi poziţii în viaţa internaţională, că perspectivele consolidării păcii în lume se îmbunătăţesc. Vizita încununată de succes a tovarăşului Hruşciov în S.U.A. constituie o contribuţie de seamă la micşorarea încordării internaţionale, pe calea coexistenţei paşnice. Cele mai elementare cerinţe ale realismului politic cer participarea la O.N.U. a marii puteri mondiale care este R. P. Chineză. Viaţa însăşi demonstrează că O.N.U. nu poate sâ-şi joace pe deplin rolul ce i-a fost încredinţat de popoare cită vreme va continua să menţină în incinta ei, pe locul cuvenit R.P. Chineze, cadavrul politic al Gomindanului reacţionar. Prestigiul Chinei populare, influenţa ei în viaţa internaţională, legăturile ei multilaterale cu celelalte ţări ale lumii cresc de la an la an, în ciuda acestei anomalii, pe care mai curînd sau mai tîrziu viaţa o va lichida. (Continuare in pag. IV-a, col. 5-6) =*♦= TELEGRAMĂ ‘Tovarăşului MAO ‘TZE-DUN, Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului, elaborată de încercatul Partid Comunist Chinez, oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obţinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc,in dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi intr-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care Ie încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, în lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze! Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne I. GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române In interiorul ziarului: • Pe patru roţi — de C. Mantu ; N. Pantelie (pag. 2-a), • Den Ti Huei: Un deceniu strălucit (pag. 3—4). • A. Munteanu: Greu romînesc în satul celor 9 Lan (pag. 3-a). • Opinia publică mondială salută rezultatele vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. (pag. 4-a), Adunarea festivă din Capitală Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi în producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al CC. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. A luat apoi cuvîntul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti. Cuvîntările au fost subliniate în repetate rînduri de îndelungi aplauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace în întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Cuvintarea ambasadorului Siu Gengue şi cuvintarea tovarăşului Ştefan Voitec în pag. 11 la. 7.*.7 In curind Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră In cadrul Lunii prieteniei românosovietice va sosi în ţara noastră, în a doua jumătate a lunii octombrie, cunoscutul teatru de dramă „Mossoviet“ din Moscova. Spectatorii romîni vor avea prilejul să asiste la spectacolul artiştilor „Mossoviet-ului“ cu piesa „Bătălia în marş“, una din cele mai importante lucrări înscrise în ultimul timp in repertoriul teatrului, după romanul Galinei Nikolaeva. Cel de-al doilea spectacol ce va fi prezentat publicului romînesc va fi „Zări necuprinse“ de Nikolai Virta. In repertoriul turneului figurează apoi comedia lui Shakespeare „Nevestele vesele din Windsor“ şi drama lui Lermontov „Mascarada“. Dintre cunoscuţii oameni de teatru pe care publicul romînesc va avea prilejul să-i revadă se află regizorul luri Zavadski, artiştii Vera Mareţkaia, Nikolai Mordvinov, Rostislav Pliatt. Turneul teatrului „Mossoviet“ în ţara noastră va dura două săptămîni timp în care vor fi prezentate spectacole la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. „Vine fratele nostru cel mare“ — aceste cuvinte le-am auzit de nenumărate ori azi pe aeroportul din Pekin de la cei veniţi să-l întîmpine pe N. S. Hruşciov. „Lao Thaka“ adică „fratele cel mare“ — aşa e numit aici în China omul sovietic. Aceste trei cuvinte simple răsună în melodioasa limbă chineză ca o poezie; ele exprimă respectul şi dragostea poporului chinez faţă de marele popor sovietic. Poporul chinez nu va uita niciodată că sufletele oamenilor sovietici au fost alături de el atunci cînd lupta cu arma în mină în grotele munţilor din Yenan, după cum azi specialiştii şi muncitorii sovietici lucrează cot la cot cu muncitorii chinezi pe şantierele marilor întreprinderi ce se ridică pe întinsul Chinei, cu ajutorul Uniunii Sovietice. Pe aerodrom in intîmpinarea înaltului oaspete sovietic au venit tovarăşii Mao Tze-dun, Liu Şao-ti, Ciu En-lai, Ciu De şi alţi conducători de partid şi guvern, conducători ai partidelor democratice şi ai organizaţiilor obşteşti, delegaţiile de partid şi guvernamentale participante la sărbătorirea celei de-a zecea aniversări a proclamării R. P. Chineze, printre care şi delegaţia romînă in frunte cu tov. Emil Bodnăraş, corpul diplomatic din Pekin, ziarişti străini etc. In aşteptarea avionului se comentează rezultatele vizitei tovarăşului Hruşciov în Statele Unite. Intîlnirea tovarăşului Hruşciov cu preşedintele Eisenhower este considerată ca o contribuţie uriaşă a guvernului sovietic la consolidarea păcii mondiale. Obiectul principal al comentariilor îl constituie noile propuneri ale U.R.S.S. privind dezarmarea generală şi totală, propuneri ce constituie un eveniment istoric de o excepţională importanţă. Avionul TU-114 aterizează lin pe aerodrom. Apariţia tovarăşului Hruşciov pe scara avionului e întîmpinată cu aplauze furtunoase. Tovarăşul Hruşciov şi tovarăşul Mao Tze-dun îşi string mîinile cu De la corespondentul nostru căldură şi se îmbrăţişează. Fotoreporterii imortalizează pe peliculă această clipă care simbolizează marea prietenie dintre cele două popoare. Fanfara intonează imnul U.R.S.S. şi imnul R. P. Chineze. Însoţit de tovarăşii Map Tze-dun, Liu Sao-ti, Ciu En-lai, tovarăşul N. S. Hruşciov trece în revistă garda de onoare.. Un grup de pionieri oferă buchete de flori roşii înaltului oaspete şi persoanelor care-l însoţesc. Împreună cu Mao Tze-dun, N. S. Hruşciov urcă apoi la tribuna improvizată pe peronul aeroportului unde rosteşte o cuvîntare de salut, (vezi pagina a 4-a — N.R.). Izbucnesc aplauze furtunoase. De-a lungul drumului pînă la Pekin grupuri de muncitori, ţărani care şi-au părăsit pentru cîteva minute munca cîmpului salută cu dragoste pe înaltul oaspete sovietic. In centrul oraşului, chinezii întîmpină cu aceeaşi prietenie pe tovarăşul Hruşciov, venit să sărbătorească cu poporul chinez marea aniversare. A. MUNTEANU ,pe N. S. Hruşciov a sosit la Pekin N. S. Hruşciov şi Mao Tze-dun pe aeroportul Soudu din apropiere de Pekin. (TELEFOTO AGERPRES) Declarația guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R. P. Romíné salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întrutotul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orînduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cind un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posibilităţi de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securităţiicelorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N.U. de preşedintele Consiliului de Miniştri ai U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, a unor personalităţi influente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nereglementate in relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluţionarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propunerilor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor şi în primul rînd a guvernelor marilor puteri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internaţional privitor la dezarmarea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. In acelaşi timp, guvernul român împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului U.R.S.S. că dacă in momentul de faţă, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare in domeniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de Întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R. P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. In aceeaşi direcţie se situează şi propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R. P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotărîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romíne este hotărît să-și aducă întreaga contribuție la înfăptuirea acestui țel măreț. Recolte mari de sfeclă de zahăr PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). Membrii gospodăriei colective „Secera şi Ciocanul“ din satul Nicolae Fleva, raionul Rm. Sărat, au cultivat anul aceste 54 ha. cu sfeclă de zahăr. Colectiviştii au aplicat o serie de măsuri agrotehnice care au asigurat o producţie sporită la hectar. Terenul a fost arat din toamnă şi îngrăşat cu circa 26 tone gunoi de grajd la fiecare hectar. In primăvară au fost administrate şi îngrăşăminte minerale — azotat de amoniu 80 kg. la hectar şi superfosfat, 200 kg. la hectar Insămînţatul a fost făcut din vreme, iar cînd plantele au început să se dezvolte au fost executate 4 prășite. De curînd, colectiviștii din satul Nicolae Fleva au început recoltarea sfeclei de zahăr. Pînă în prezent au recoltat 32 ha., realizînd în medie 30.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Din calculele făcute pînă acum reiese că cele 54 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr vor educe gospodăriei venituri băneşti în valoare de peste 700.000 lei şi circa 10.000 kg. zahăr. Recolte mari de sfeclă de zahăr au realizat anul acesta şi alte gospodării colective din raionul Rm. Sărat. Colectiviştii din Ziduri, Ştiubeiu, Vîlcele, Ciorăşti şi Spătăreasa au obţinut peste 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. In noua brigadă a lui Nicolae Militam Brigada de croitori conomisit circa 5.420 — numai în luna trecuîn piele „Bernath An- dm. p. piele, din care tă ■— 1.250 dm. p. piele, drei“ de la fabrica de se vor putea croi în Nicolae Militam conîncălțăminte „Nicolae plus aproape 540 pe duce acum o brigadă Bălcescu“ din Capita- vechi feţe de pantofi de nomă. El se interesează că, cunoscută înainte copii. S-au evidenţiat însă şi de brigada pe ca o brigadă slabă, a îndeosebi Ecaterina Zoe care a condus-o mai înregistrat în ultimele roiuriena Cernea şi înainte şi împărtăşeşte conducerea ~ei a "fost Teodora Mărgărit, care experienţa sa şi celorpreluată de Nicolae pun îmbinarea tipare, lalţi croitori în piele Militaru — succese în- l°r mari S' mici 5* ro- pentru a se realiza un semnate în producţie, losind mai bine timpul minim de deşeuri de J In acest timp, ea a e de lucru au economisit piele. I AZI SE DESCHIDE ANUL UNIVERSITAR ★ * Capitala—un puternic centru de învăţămînt superior In anii puterii populare, învăţămîntul superior a luat o mare dezvoltare. Numai în Bucureşti există azi tot atîţia studenţi cîţi existau în România burghezo-moşierească în anul 1938. In Capitală au fost înfiinţate institute noi, printre care Institutul de construcţii, Institutul de petrol, gaze şi geologie, Institutul „Maxim Gorki“, Institutul de căi ferate. Fosta şcoală politehnică din Bucureşti s-a transformat într-un puternic institut politehnic, cu cinci facultăţi: electrotehnică şi energetică, electronică şi telecomunicaţii, mecanică, chimie industrială, metalurgie. Un profil cu totul nou, lărgit, are Institutul de agronomie ,,Nicolae Bălcescu“. In facultăţile acestui institut, studenţii se pregătesc pentru a deveni specialişti în agricultură, zootehnie, horticultură, medicină veterinară etc. In cadrul Universităţii „C. I. Parhon“ se studiază astăzi discipline noi, ca fizica nucleară, izotopi şi semiconductori, structura materiei. Aproape 4000 de cadre didactice — profesori, conferenţiari, lectori, asistenţi — pregătesc cu dragoste pe studenţii bucureşteni pentru a deveni cadre cu înaltă calificare, participanţi activi la construirea socialismului. Pentru activitatea practică a studenţilor au fost înfiinţate laboratoare, ateliere, cabinete, sere, terenuri experimentale. La Institutul politehnic, de pildă, studenții fac experiențe practice în cele 83 laboratoare , universitatea „C. I. Parhon“ are 75 laboratoare. Pentru procurarea aparaturii necesare acestor laboratoare s-au alocat, în medie, anual 6-7 milioane lei. Un număr însemnat de studenţi, fii de muncitori, ţărani muncitori, intelectuali primesc burse de la stat. In anul şcolar 1958-1959, în Bucureşti au locuit in cămine 11.490 studenţi, iar la cantine au luat masa 10.000 ; s-a înfiinţat şi o cantină dietetică. Studenţii Institutului agronomic locuiesc în cele patru blocuri de cămine, construite recent, cu o capacitate de 1.200 locuri. S-a amenajat căminul de studente „Carpaţi“, s-au construit căminele studenţeşti „Panduri“ şi „Hristo Botev“, în care locuiesc 500 de studenţi. Studenţii bucureşteni, încadraţi în Asociaţia studenţilor din R P. Romînă, desfăşoară o intensă activitate cultural-educativă la Casa de cultură „Grigore Preoteasa“, creată în anul 1956. Aci activează ansambluri corale, echipe de teatru, cercuri de pictură, coregrafie, an cenaclu literar etc. Studenţii au o policlinică a lor, un spital unificat etc. In cartierul Tei a luat fiinţă o puternică bază sportivă studenţească. Condiţii îmbunătăţite de studiu CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Stu cu o capacitate de peste 2.000 de denţi a universităţii „Babeş-Bolyai“ locuri. Facultăţile au fost instalate din Cluj vor avea la dispoziţie, în în clădiri amenajate după cerinţele acest an universitar, noi săli de curs, procesului de învăţămînt. Au fost laboratoare mai bine utilate, cămine reorganizate laboratoarele de chimie, spaţioase, cantine, cit şi condiţii pen- fizică, zoologie, laboratorul de cineru a putea desfăşura o intensă acficaretivitate cultural-sportivă. Numai în Fonduri însemnate au fost asigura vara aceasta, statul nostru democrat . __, __,___.. . . , popular a alocat peste 4.600.000 lei pe pentul construcţia casei de caipentru reparaţia clădirilor universi- *,ura ,a studenţilor, a unui complex tăţii şi căminelor, pentru amenaja- sportiv, a unui complex de sere în rea laboratoarelor, grădina botanică și pentru lărgirea S-au făcut reparaţii la 6 cămine, bibliotecii universitare. Pâuleşti Avansează construcţia ţesătoriei de in şi cînepă Pe şantierul ţesătoriei de în şi beton. S au montat stîlpii de cînepă de la Păuleşti, regiunea Plocite 10 tone (executaţi chiar pseşti, lucrările au ajuns într-un sta- şantier), pe care se vor rezema bol din avansat; aceasta va permite în- zile. La centrala termică au început,chiderea, în curînd, a halelor pen- încă înainte de aşezarea ultimelor tru executarea finisajelor pe timp grinzi prefabricate, pregătirile pen de iarnă. în prezent, la hala tesă tru montarea cazanelor, care vor datoriei se fac ultimele turnări de căldură la gamă șantierului