Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)

1959-10-01 / nr. 4642

Pag. 4 Cuvântarea tovarăşului Hruşciov pe aeroportul soudu Dragă tovarăşe Mao Tze-dun ! Dragi tovarăşi Liu Şao-ţi, Ciu De şi Ciu En-lai ! Dragi tovarăşi, prieteni ! Mă bucură invitaţia de a fi oas­petele dv. la festivităţile consacrate celei de-a 10-a aniversări a Repu­blicii Populare Chineze. Partidul Comunist Chinez sub conducerea Comitetului Central în frunte cu tovarăşul Mao Tze­­dun. Însufleţind şi organizând lupta poporului său pentru vic­toria revoluţiei, pentru avântul economiei şi reorganizarea pe noi baze socialiste a structurii economiei sale, a obţinut succese uriaşe. Ne bucurăm de succesele voastre şi vă urăm progres con­tinuu pe calea desăvîrşirii cons­trucţiei socialiste. In construirea comunismului. Partidele noastre au fost ală­turi în momentele cele mai gre­le, noi mergem împreună spre un ţel măreţ şi vom ajunge împreu­nă la desăvîrşirea construirii so­cietăţii comuniste, care încunu­nează eforturile comune ale po-ppoarelor în transformarea revo­­uţionară a societăţii. Am sosit la dv. imediat după ce mn-am Întors la Moscova din călă­toria mea în Statele Unite ale A­­mericii, transbordîndu-mă literal­mente dintr-un avion în altul. In Statele Unite am avut întîlniri si convorbiri cu conducătorii S.U.A., în special cu președintele Dwight Eisenhower. In cursul acestor întîl­niri și convorbiri noi am avut un schimb de păreri cît se poate de sin­cer asupra tuturor problemelor care se cer rezolvate, pentru a crea o at­mosferă de colaborare, de coexisten­ţă paşnică şi de asigurare a păcii in întreaga lume. Călătoria în S.U.A. şi convor­birile care au avut loc acolo au fost utile , ele trebuie să ducă. Incontestabil, la îmbunătăţirea re­laţiilor dintre ţările noastre şi la slăbirea încordării internaţionale. Trebuie făcut totul pentru a lim­pezi cu adevărat atmosfera şi a crea condiţii pentru prietenia dintre ponoare. DEPUNIND TOATE EFORTURILE, TRE­BUIE SA AJUNGEM LA O SI­TUAŢIE IN CARE PACEA SA FIE ASIGURATA IN ÎNTREA­GA LUME. Noi am prezentat în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiuni­lor Unite propuneri cu privire la dezarmarea totală şi generală cu instituirea unui control eficient. Dacă aceste propuneri vor avea ecou, se vor bucura de înţelege­rea şi sprijinul tuturor statelor, ele por determina schimbări ra­dicale în relaţiile dintre popoare. După cum reiese din propunerile noastre, Uniunea Sovietică este dispusă să accepte soluţionarea cea mai largă a problemei dezar­mării, astfel încît să fie create cu adevărat condiţii de secu­ritate pentru toate popoarele. Atunci nimeni — nici popoarele mici, nici cele mari — nu vor fi îngrijorate că ar putea fi expuse unei agresiuni, deoarece nici un stat nu va dispune de mijloace de agresiune. Aceasta ar fi o măreaţă realizare pentru toate popoarele, pentru asigurarea păcii şi crearea unei atmosfere de relaţii prieteneşti. Aceasta ar fi o garantare concretă a coexistenţei paşnice, a dezvoltării relaţiilor de prietenie între ţări, a dezvoltării legăturilor economice, culturale şi de altă natură, de care au nevoie toate popoarele. Guvernul sovietic a declarat în repetate rînduri — şi în cuvîntarea pe care am rostit-o în Adunarea Ge­nerală a O.N.U. am reafirmat punc­tul nostru de vedere — că Organi­zaţia Naţiunilor Unite nu poate fi un organ cu adevărat universal al colaborării internaţionale, un instru­ment internaţional pe deplin efi­cient pentru reglementarea tuturor problemelor internaţionale, dacă acolo este absentă o mare putere cum este Republica Populară Chi­neză. Am declarat în Adunare că a sosit de mult timpul să fie îndepăr­tat din Organizaţia Naţiunilor Uni­te cadavrul Chinei reacţionare — clica lui Cian Kai-şi. Marea Chină socialistă trebuie să-şi o­­cupe locul ce-i revine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. A­­ceasta se va face, oricît s-ar îm­potrivi forţele reacţionare. Drep­tatea trebuie să triumfe. Prieteni ! Sosind în capitala Republicii Populare Chineze, oraş­ul Pekin, transmit un cordial salut prietenesc în numele Comitetului Central al partidului comunist, al guvernului sovietic, al întregului nostru popor şi în numele meu personal Comite­tului Central al Partidului Comunist frăţesc al Chinei, guvernului Chi­nei populare, întregului mare popor chinez. Trăiască Republica Populară Chi­neză care păşeşte cu încredere sub steagul marxism-leninismului spre victoria socialismului ! Trăiască prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre popoarele Uniu­nii Sovietice şi Republicii Populare Chineze ! Trăiască puternicul lagăr al socia­lismului — bastionul de neînvins al păcii în întreaga lume ! (Sublinierile aparţin redacţiei) Recepţia de la Pekin PEKIN 30 (Agerpres), — TASS Miercuri, Mao Tze-dun, preşedin­tele C.C. al Partidului Comunist Chinez, Liu Şao-ti, preşedintele R.P. Chineze, Sun Tin-lin şi Dun Bi­ t, vicepreşedinţi ai R.P. Chineze, Ciu De, preşedintele Comitetului Per­manent al Adunării Reprezentanţi­lor Populari din Întreaga Chină, şi Ciu En-lai, premierul Consiliului de­ Stat al R. P. Chineze, au oferit o mare recepţie: în uriaşa sală de recepţie din clădirea Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină se aflau peste 5.000 de oameni. Au rostit cuvîntări tovarăşii Ciu En-lai şi N. S. Hruşciov. Cuvîntul lui Ciu En-lai Sîntem deosebit de bucuroşi, a spus Ciu En-lai, că astăzi se află aici tovarăşul Hruşciov care abia s-a înapoiat din vizita sa în Statele Unite ale Americii. O felicităm pen­tru succesul pe care l-a realizat în timpul vizitei în S.U.A. ca sol al păcii şi salutăm comunicatul cu pri­vire la tratativele dintre el şi pre­şedintele Eisenhower. Ciu En-lai a subliniat că în cei zece ani care au trecut în China populară s-au petrecut schimbări uriaşe. Am repurtat, a spus el, o mare victorie în revoluţia socialistă şi am dobîndit mari succese în con­strucţia socialistă Am şi început să schimbăm înfăţişarea Chinei. In cursul revoluţiei şi construc­ţiei am primit un uriaş sprijin şi ajutor din partea tuturor ţărilor so­­cialiste şi îndeosebi din partea Uni­unii Sovietice, ne-am bucurat de mare simpatie şi sprijin din partea popoarelor lumii întregi. Le mulţu­mim din inimă. Sîntem ferm convinşi, a spus în continuare Ciu En-lai, că nu va fi nevoie de prea mult timp pentru ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze­­dun, să putem transforma ţara noa­stră într-un stat socialist înfloritor şi puternic şi, împreună cu toate ţările socialiste, să triumfăm în în­trecerea paşnică cu capi­tal­ismul. Cuvîntul lui N. S. Hruşciov Actualul an 1959, a spus N. S. Hruşciov, este bogat în date însem­nate şi, după cum se spune la noi, în date „rotunde“. In acest an, po­poarele polonez, român, bulgar, al­banez sărbătoresc 15 ani de la in­staurarea puterii democrat-populare în ţările lor, iar prietenii noştri germani vor sărbători peste o săp­­tămină 10 ani de la proclamarea Re­publicii Democrate Germane. Sîntem fericiţi să celebrăm aici, alături de dv., în Pekinul sărbăto­resc, glorioasa victorie a poporului chinez care a deschis o nouă epocă în istoria Chinei. Fiecare din aceste date remarcabile reprezintă un ja­lon istoric pe calea dezvoltării im­petuoase a socialismului şi comunis­mului. Victoria revoluţiei chineze a constituit un nou triumf al for­ţei revoluţionare, transformatoare, însufleţitoare a ideilor marxist­­leniniste. După victoria Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis o nouă epocă în is­toria omenirii, Revoluţia populară din China a fost cel mai important eveniment din istoria mondială. Subliniind că în faţa popoarelor eliberate de dependenţa colonială şi care caută căi pentru a-şi scoate ţările din starea de înapoiere pe drumul larg al dezvoltării indepen­dente, al avîntului economiei şi cul­turii, se deschid două căi de dezvol­tare — capitalistă şi socialistă — N. S. Hruşciov a declarat: O simplă comparaţie a ritmului de dezvol­tare al ţărilor care înaintează pe calea capitalistă cu ritmul de dez­voltare al ţărilor socialiste demon­strează în mod convingător unde se manifestă mai bine aptitudinile creatoare ale poporului. Exemplul înaintării cu succes a marelui popor al Chinei, a spus în continuare N. S. Hruşciov, poate trezi la alte popoare năzuinţa de a­­ urma exemplul pentru a obţine suc­cese tot atît de mari, iar în rîn­­durile duşmanilor socialismului a­­cest exemplu trezeşte teamă şi în­grijorare pentru destinele capita­lismului. Ne mîndrim cu succesele poporu­lui chinez, a spus în continuare N. S. Hruşciov. Ne bucurăm cu atît mai mult de aceste succese cu cît ele reprezintă rezultatul conducerii Partidului Comunist Chinez frăţesc, a Comitetului său Central în frunte cu marele fiu al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun. Ţările socialiste, a spus în conti­nuare N. S. Hruşciov, dispun de tot ce le trebuie pentru a ajunge din urmă şi pentru a depăşi ţările ca­pitaliste în domeniul dezvoltării for­ţelor de producţie şi al producţiei atît din punct de vedere al volu­mului cît şi pe cap de locuitor. Po­poarele ţărilor socialiste vor trăi an de an tot mai bine, ele vor ului lumea prin multe şi multe înfăp­tuiri şi, fără îndoială, vor învinge în întrecerea economică paşnică cu capitalismul. Şi atunci, a declarat N. S. Hruş­ciov, alte sute de milioane de oa­meni din ţările capitaliste, convin­­gîndu-se că socialismul şi comunis­mul constituie o viaţă mai bună, vor urma calea noastră. Ei vor do­­bîndi în socialism nu numai bunuri materiale ci şi adevărata libertate, bogăţii ale vieţii spirituale, pace pentru ei şi pentru generaţiile vii­toare. In vremurile noastre, a spus tov. Hruşciov, conducătorii guvernelor unor ţări capitaliste au început să manifeste o anumită tendinţă spre înţelegerea realistă a situaţiei care s-a creat în lume. Stînd de vorbă cu preşedintele Eisenhower mi-am format impresia că preşedintele S.U.A. — pe care nu puţini oameni îl sprijină — îşi dă seama de nece­sitatea slăbirii încordării interna­ţionale. N. S. Hruşciov a subliniat că cel care ar dori să continue în prezent politica războiului rece ar înainta spre propria sa pieire, de­oarece, în vîlvătăile unui nou răz­boi mondial ar pieri în primul rînd cei care l-ar dezlănţui. Oamenii de stat din ţările capi­taliste, a spus preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., nu pot să nu ţină seama de un factor atît de hotărî­tor al zilelor noastre ca existenţa puternicului lagăr mon­dial al socialismului. Noi trebuie însă să gîndim rea­list şi să înţelegem just situaţia contemporană. Aceasta, desigur, nu înseamnă cîtuşi de puţin că dacă sîntem atît de puternici trebuie să încercăm stabilitatea orinduirii capitaliste cu ajutorul forţei. A­­ceasta ar fi nejust. Popoarele nu ar înţelege şi nu ar sprijini nici­odată pe acei cărora le-ar trece prin minte să acţioneze astfel. Am fost întotdeauna împotriva războaielor de cotropire. Cînd va păşi o ţară sau alta pe calea socialismului, a adăugat Hruşciov, aceasta este o problemă pe care o va rezolva în­suşi poporul. Alianţa frăţească a ţărilor socia­liste, solidaritatea proletară interna­ţională, unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale — iată baza de nezdruncinat a viitoarelor noastre victorii în lupta pentru co­munism. Un deceniu­ strălucit (Urmare din pag. III-a) In acest an a apărut în ţara noastră marele salt atotcuprin­zător în construcţia socialistă. Rit­mul de creştere a producţiei în a­­cest an a fost fără precedent în is­toria Chinei. Să dăm cîteva cifre, vii pentru poporul nostru şi care emoţionează inimile oamenilor, ca un poem minunat. In anul 1958 va­loarea producţiei globale a indus­triei şi agriculturii s-a ridicat la 184.100.000.000 yuani, cu 48 la sută mai mult decît în 1957. Valoarea producţiei globale a industriei a cres­cut cu 66 la sută, iar cea a agri­culturii cu 25 la sută. Producţia principalelor produse ale industriei şi agriculturii a depăşit cu mult anii precedenţi. Producţia de fon­tă, oţel, instalaţii electrice, maşini auto, maşini unelte, motoare ş.a. a crescut de peste două ori faţă de 1957.­­Aici se înglobează şi o parte din cantitatea de fontă şi oţel pro­dusă prin metode locale). Producţia de cereale a crescut faţă de 1957 cu 35 la sută, iar cea de bumbac cu 28 la sută. Ritmul de creştere a producţiei multor produse industriale şi agri­cole a depăşit în 1958 cu mult rit­mul mediu de creştere din perioa­da primului plan cincinal. Este limpede că dezvoltarea eco­nomiei naţionale a ţării noastre în 1958 nu este o dezvoltare obişnuită, ci un progres imens, un salt atot­cuprinzător. Să comparăm ritmul de dezvoltare din 1958 al ţării noastre cu acela al unor ţâri capitaliste. Anul trecut producţia de oţel a Chinei, de exemplu, a crescut de la 5.530.000 tone la 8.000.000 tone (fără oţelul produs cu mijloace locale). Pentru a obţine o asemenea creştere a pro­ducţiei, Angliei i-au trebuit 11 ani, iar Statelor Unite ale Americii 5 ani. Producţia de fontă a crescut a­­nul trecut In ţara noastră de la 5 940.000 tone la 9.530.000 tone. (fără a include şi fonta produsă prin me­tode locale). Pentru a ajunge la acelaşi nivel, Angliei­­ au trebuit 29, iar Statelor Unite 4 ani. Acelaşi ta­blou ni-l arată şi producţia de căr­bune. In 1958 producţia de cărbu­ne a Chinei a săltat de la 130 000.000 tone la 270.000.000­ tone. Pentru ca să atingă un asemenea spor de pro­ducţie, Angliei­­ au trebuit 34 de ani, iar Statelor Unite 14 ani. De­geaba încearcă imperialiştii să mini­malizeze marele salt al ţării noas­­tre; ei se izbesc de zidul de fier al faptelor. In cadrul marelui salt din 1958 poporul nostru a obţinut mari rea­lizări în domeniul organizării so­ciale. A apărut comuna populară, care s a extins cu repeziciune în toa­te satele din China. Comuna popu­lară are o sferă mai largă de acti­vitate, unind Intr-un singur mă­nunchi industria, agricultura, co­merţul, şcoala etc. şi contopind la un loc administraţia politică şi lo­cală. Marele salt din anul 1958 este re­zultatul conducerii juste de către partid, precum şi al stimulării de­pline a spiritului creator şi activ al maselor. In primăvara anului 1958 partidul a făcut bilanţul experienţei primului plan cincinal şi a început să caute o metodă şi mai bună de con­struire a socialismului în ţara noas­tră. S-a elaborat linia generală de construire a socialismului sub lozin­cile : „mai mult, mai repede, mai bine şi mai economic“ şi „să-ţi în­cordezi toate puterile şi să lupţi pentru a fi în frunte". Aceasta este linia generală care a mobilizat toţi factorii activi ai poporului chinez. Pe baza liniei generale, în domeniul industriei am dezvoltat cu precă­dere industria grea şi, concomitent cu aceasta, industria uşoară. La noi s-a mers totodată pe linia dezvol­tării concomitente a industriei cen­trale şi a industriei locale, a între­­prinderilor mari şi a celor mici şi mijlocii, a producţiei de oţel din industria mare şi a celui produs cu mijloace locale. A crescut astfel cu mult spiritul organizatoric şi activ al maselor, grăbind ritmul de dez­voltare a producţiei. In acelaşi timp a crescut ritmul de dezvoltare a a­­griculturii, pe baza liniei de dezvol­tare concomitentă a industriei şi a­­griculturii. Aceasta a avut ca rezul­tat creşterea spiritului activ al ţă­rănimii în organizarea şi sporirea producţiei agricole. Pe toate fronturile partidul s-a împotrivit conservatorismului, a combătut misticismul, a răspîndit stilul de muncă comunist, a încu­rajat pe oameni să gîndească, să vorbească şi să acţioneze cu curaj, să dezvolte spiritul inovator de creaţie, să desfăşoare întrecerea şi colaborarea socialistă. Toate acestea au mărit entuziasmul muncitorilor, ţăranilor şi intelectualităţii revolu­ţionare, grăbind avîntul dezvoltării producţiei. Cu toate că poporul nostru a obţi­nut succese foarte mari în primul plan cincinal şi în anul marelui arînt, 1958, noi nu putem fi încă pe deplin mulţumiţi. Pentru o ţară ca a noastră, cu un popor de peste şase sute de milioane de oameni, nivelul la care a ajuns industria şi agricultura noastră este încă foarte scăzut Pentru a lichida cu desăvîr­­şire rămăşiţele mizeriei şi ale îna­poierii, poporul nostru este hotărît să continue lupta lui grea. In acest an, economia noastră naţională con­tinuă să meargă înainte pe drumul marelui salt din anul trecut. In pri­ma jumătate a anului curent pro­ducţia globală a industriei noastre a crescut cu 65 la sută faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut. In a­­gricultură, cu toate că au avut loc unele calamităţi naturale, produc­ţia din vara acestui an a crescut to­tuşi, în raport cu cea din anul tre­cut. De curînd cea de-a 8-a plenară a C. C. al P. C. Chinez a fixat ca obiectiv îndeplinirea in acest an a principalelor sarcini ale celui de-al doilea plan cincinal. Muncitorii, ţăranii şi intelectualii re­voluţionari din întreaga ţară au răs­puns cu căldură la acest apel al par­tidului. Poporul chinez întîmpină cea de-a 10-a aniversare a R. P. Chine­ze cu strălucite rezultate în muncă. Poporul nostru ştie foarte bine că în lupta sa pentru construi­rea socialismului a primit ajutor multilateral din partea ţărilor-su­­rori socialiste, în frunte cu Uniu­nea Sovietică. Experienţa Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări-surori în construirea socialismului ne a servit ca un bun model. Deşi între Marea Neagră şi Marea Galbenă este o distanţă de zeci de mii de li, lupta comună pentru eliberarea naţională şi construirea socialismu­lui a făcut ca inimile poporului chinez şi poporului român să fie aproape. De mult, încă înainte de eliberare, în acei ani de adevărat uragan din timpul războiului, po­porul chinez şi poporul român se simpatizau şi se sprijineau reciproc. După eliberare cele două ţări-surori fac parte din marea familie a la­gărului socialist- Pe baza principiu­lui internaţionalismului proletar şi a învăţăturii marxist-leniniste s-a dezvoltat cu putere prietenia din­tre cele două popoare ale noas­tre. In lupta pentru construirea so­cialismului şi apărarea păcii în lu­mea întreagă ele au colaborat şi s au sprijinit reciproc. De zece ani legăturile politice, economice şi cul­turale dintre noi se dezvoltă neîn­cetat, relaţiile dintre Partidul Co­munist Chinez şi Partidul Munci­toresc Român, dintre guvernele ce­lor două ţări devin tot mai strînse. Trebuie să arătăm că poporul român ne a dat un ajutor de­zinteresat în lupta pentru construi­rea socialismului, ne a sprijinit cu fermitate în lupta pentru apărarea teritoriului patriei noastre — Tai­­wanul și insulele de coastă. Acum, cind poporul nostru aniversează cea mai mare sărbătoare a sa, el expri­mă mulțumirile sale călduroase po­­porului-frate român. S­C­Î­N­T­E­I­A A 1­6-a aniversare a R. P. Chineze Opinia publică mondială salută rezultatele vizitei lui N. S. Hruşciov în S. U. A. * * „Drumul negocierilor se anunţă fructuos“ Ziarele americane reflectă puternicul ecou pe care l-a avut în S.U.A. vizita tovarăşului Hruşciov NEW YORK 30 (Agerpres). — Tri­misul special C Răducanu transmite. Vizita isto­rică a lui N. S. Hruş­ciov în Statele Unite şi rezultatul convorbirilor de la Camp David con­tinuă să preocupe în cel mai înalt grad opinia publică americană. „Un vînt cald a suflat din coastă în coastă (după cum spune americanul exprimînd figurat teritoriul Statelor Unite) şi rămîne doar să fie întreţi­nut" — semnala un călător în trenul de la Washington la New York. Sub titluri mari, ca de pildă „Ca­lea spre conferinţa la nivel înalt este deschisă“, „Drumul negocierilor se anunţă fructuos“, cele mai mari ziare americane constată, ca şi ziarul „New York Times“, că „s-a dovedit folosi­toare începerea negocierilor cu Mos­cova asupra comerţului, dezarmării şi securităţii în Europa“. Sunt publi­cate astăzi in întregime textul cu­­vîntării lui Hruşciov la sosirea la Moscova, cît şi conferinţa de presă a lui Eisenhower, ziarul „New York Post“ semnalînd „identitatea de a­­precieri asupra utilităţii discuţiilor şi perspectivelor de viitor“. Ni se pare interesant a comunica cititorilor noş­tri rezultatul unei lecturi a principa­lelor ziare americane de pe întreg cuprinsul Statelor Unite, pentru a c­­vea o imagine mai complectă asupra succesului acestei vizite şi răsunetului ei în opinia publică. Din New York ziarul „WORLD TE­LEGRAMM AND SUN“ scrie: „Li­derii celor mai mari puteri mondiale pot fi de acord că au contribuit la îmbunătăţirea atmosferei internaţio­nale“. Tot din New York ziarul „NEW YORK POST“ se ridică împotriva forţelor potrivnice poziţiei lui Eisen­hower şi spune „ar fi absurd şi ires­ponsabil pentru oponenţii politicii lui Eisenhower să încerce minimalizarea acestui efort. Oricine încearcă să combată acţiu­nea preşedintelui e o victimă a nebu­niei nucleare. Chiar dacă acesta este un început modest, preşedintele trebuie încurajat“. Din Hartford, ziarul „THE COU­RANT“ scrie : „Nici această ţară, nici războiul rece nu au mai rămas ace­leaşi după această istorică ocazie. Să sperăm că atunci cînd vor fi scrise cărţile de istorie, această conferinţă va marca punctul de cotitură în cu­rentul precipitat al evenimentelor, punct care marchează întoarcerea noa­stră de la război spre pace, de la moarte la viaţă“. Constatînd că asupra stabilităţii dolarului se exercită din cauza cursei înarmărilor „o enormă presiune din partea Pentagonului pe de o parte şi a nevoilor publice pe de altă parte, ceea ce constituie o permanentă ame­ninţare de inflaţie“ Walter Lippmann recunoaşte în ziarul „New York He­rald Tribune“ că „Rezultatul reprizei întîia (a discuţiilor Uniunii Sovietice cu Statele Unite, N.R.) este o plăcută surpriză chiar şi pentru acei sceptici care aveau rezerve asupra rezultate­lor diplomaţiei personale“. „Prin or­ganizarea schimbului de vizite s-a urmărit deschiderea canalelor astupate sau îngheţate ale comunicaţiilor di­plomatice intre Uniunea Sovietică şi alianţa occidentală. Aceasta s-a rea­lizat şi aceasta este semnificaţia con­ferinţei de la Camp David“. Togliatti: „Să se treacă definitiv la coexistenţa paşnică“ ROMA 30. — Corespondentul Ager­pres transmite: Rezultatele pozitive ale vizitei pre­mierului sovietic N. S. Hruşciov în Statele Unite şi ale convorbirilor sale cu preşedintele Eisenhower continuă să fie în centrul vieţii politice din Italia. Ziarul „L’Unita“ publică sub titlul „O cotitură spre pace" declaraţia se­cretarului general al Partidului Co­munist Italian. „Toţi prietenii păcii, toţi oamenii muncii şi oamenii de bună credinţă — declară Togliatti — trebuie să salute cu bucurie rezulta­tele intilnirii între primul ministru al Uniunii Sovietice şi preşedintele S.U.A... Intr-adevăr, subliniază To­gliatti, gheaţa războiului rece a fost spartă şi acum se pune problema de a face in aşa fel incit dezgheţul să devină general, adică să se treacă de­finitiv la coexistenţa paşnică şi să se meargă înainte pe această cale nouă. Ştim că pentru a ajunge la soluţii definitive între lagăre diferite va fi nevoie de noi întîlniri, convorbiri şi tratative. Dar astăzi noi simţim şi constatăm prezenţa nu numai a unui alt spirit, ci şi a o serie de noi mo­mente care denotă Începutul unei noi cotituri in relaţiile internaţionale, co­titură in direcţia păcii... In raportul prezentat la plenara C.C. al Partidului Socialist Italian, Pietro Nenni a declarat între altele : „Sînt mai mult decit satisfăcut de re­zultatele Întîlnirii dintre Hruşciov şi Eisenhower... S-au făcut paşi siguri şi reali înainte pe calea destinderii internaţionale“. Convorbirea lui N. S. Hruşciov cu Mao Tze-dun PEKIN S0 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 septembrie, N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., s-a intîlnit cu Mao Tze­­dun, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez. Ei au avut o convorbire cordială, prietenească. La convorbire au participat tova­răşii: Liu Şao-ţi, Ciu De, Ciu En lai şi alţi activişti cu mumci de condu­cere ai partidului comunist şi ai guvernului chinez. Din partea sovie­tică la convorbiri au luat parte M. A. Suslov şi A. A. Gromîko. TELEGRAMĂ Tovarăşului CEN­I Vicepremier al Consiliului de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai calde felicitări. Pop­orul român socoteşte un bun de mare preţ prietenia veşnică care-l leagă de poporul chinez şi întîmpină cu sincere sentimente fră­ţeşti succesele obţinute în construcţia socialismului în cei 19 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Urez pop­trului chinez şi dv. personal, tovarăşe ministru, noi suc­cese în aplicarea politicii R.P. Chineze de promovare a colaborării in­ternaţionale şi apărare a păcii între popoare. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române -090- (Urmare din pag. I-a) încă Înainte de eliberare, poporul român a urmărit cu admiraţie şi sim­patie eroica luptă revoluţionară a ma­relui popor chinez. După instaurarea noii orinduiri de­mocrat-populare în ţările noastre, le­găturile dintre poporul român şi po­porul chinez au fost aşezate pe baza de granit a internaţionalismului pro­letar şi s-au dezvoltat de la an la an, cum este firesc între fraţi şi tovarăşi care păşesc mină in mină spre nobilul ţel al făuririi socialismului şi comu­nismului. Este grăitor faptul că în 1958, faţă de 1952, volumul schimbu­rilor de mărfuri dintre R.P. Chineză şi R.P. Romînă a crescut de aproxi­mativ 33 de ori. Necontenit se dez­­voltă de asemenea legăturile cultura­le şi artistice dintre popoarele şi ţă­rile noastre. Romînia sprijină cu fer­mitate şi consecvenţă drepturile Chi­nei populare la O.N.U. precum şi cau­za dreaptă a eliberării străvechiului pămînt chinez al Taiwanului. Sărbătoarea de astăzi a poporului chinez este în acelaşi timp o sărbă­toare a Întregului lagăr socialist, a tuturor forţelor progresiste din lume, o sărbătoare pe care poporul român o consideră ca a sa proprie. Poporul nostru care se bucură din toată inima de marile realizări ale poporului chi­nez, urează fraţilor noştri chinezi să obţină şi In viitor noi şi strălucite succese In construirea socialismului şi in apărarea păcii. Glorioasa sărbătoare a poporului chinez Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez Miercuri la amiază a avut loc în sala Dalles deschiderea expoziţiei documentare „Realizările R. P. Chi­neze în cei 10 ani de construcţie“, organizată de Ministerul Invăţă­­mintului şi Culturii. Tot miercuri s-a deschis la Librăria Centrală din Capitală „Expoziţia cărţii chineze“. Nr. 4642 A. Stevenson ! Eveniment de bun augur pentru pacea lumii NEW YORK 30 (Agerpres).— Adio! Stevenson, fost candidat al Partidu­lui Democrat din S.U.A. la alegerile prezidenţiale, semnează în ziarul „New York Times“ un articol în care subliniază că vizita preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Uniunii Sovie­tice, N. S. Hruşciov, în Statele Unite este de bun augur pentru pacea lumii. Subliniind că din discuţiile pe care le-a avut cu N. S. Hruşciov şi din urmărirea discursurilor pronunţate de acesta în Statele Unite şi-a format părerea că Uniunea Sovietică doreşte să discute cu toată seriozitatea pro­blemele internaţionale în vederea re­glementării lor depline, Stevenson a­­rată că, după cum se desprinde şi din comunicatul comun sovieto-american, U.R.S.S. doreşte de asemenea lărgi­rea schimburilor comerciale cu S.UA. Ollenhauer. Şi germanii trebuie să-şi aducă aportul la destindere BONN 30 (Agerpres). — TASS Vizita lui N. S. Hruşciov în S.U.A., a declarat la posturile de televiziune Ollenhauer, preşedintele P.S.D.G., a contribuit la destinderea încordării în lume. Nu putem fi decit mulţumiţi de acest lucru. Ollenhauer şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că şefii guverne­lor U.R.S.S. şi S.U.A. au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce priveşte necesitatea reînceperii trata­tivelor în vederea rezolvării proble­mei Berlinului. In legătură cu aceasta, el a subliniat că şi germanii trebuie să-şi aducă aportul la destinderea în­cordării internaţionale. REDUCERI DE PRETURI IN R.D.O. Incepînd de la 1 Octombrie in R. D Germană intră in vigoare o nouă reducere de preţuri. Noua redu­cere de preţuri va mări puterea de cum­părare a populaţiei cu 213 milioane de mărci pe an. PREŞEDINTELE EISENHOWER a convocat la 30 septembrie pe reprezen­tanţii industriei siderurgice şi ai Sin­dicatului unit al muncitorilor oţelari pentru a le cere să reia tratativele în legătură cu reglementarea grevei, care a intrat în a 78-a zi. DEZASTRE PROVOCATE DE TAI­FUN IN JAPONIA. Potrivit relatărilor ziarului „Nihon Keidzai“, în urma tai­funului nimicitor care s-a abătut zilele acestea asupra Japoniei au avut de su­ferit 200 000 de familii sau aproxima­tiv 1.000.000 de oameni. Şi-au găsit moartea 2.964 de oameni, iar alţi 9.343 au fost răniţi. Au dispărut fără urmă 1.781 de oameni. ATAC PROVOCATOR ÎMPOTRIVA AMBASADEI SOVIETICE DIN OTTA­WA (CANADA). La 30 septembrie am­basada sovietică din Ottawa e dat pu­blicităţii o declaraţie în care se spune că în noapea de 24 septembrie un grup de huligani au încercat să incendieze clădirea ambasadei U.R.S.S. din Otta­wa. Acest fapt, se spune în declaraţie, nu poate fi apreciat altfel decît ca o provocare mişelească urmărind să strice relaţiile normale existente între Uniunea Sovietică şi Canada. HAVANA. După cum relatează agen­ţia United Press Internaţional, la 29 septembrie in localitatea Suburban Mariano a fost descoperit un complot Îndreptat împotriva lui Fidel Castro. Potrivit unui comunicat al autorităţi­lor de poliţie din Cuba au fost ares­tate peste 20 de persoane. SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE : orele 19,00 - Infor­­mațiile după amiezii: 19,05 — Emisiu­ne închinată celei de-a 10-a aniversări a Republicii Populare Chineze: 19,35 — Emisiune pentru școlari: „Jurnal pionieresc chinez“ : 19,50 — Jurnalul televiziunii: 20,10 — Filmul artistic „Sufletul mării“, o producţie a stu­­diourilor din R.P. Chineză : 21,50 — Poşta televiziunii: 22:05 — Ultimele Ştiri. CINEMATOGRAFE: Prin fier şi foc — Patria. Libertăţii. Ultima aventură a lui Don Juan — Republica: Elene Pavel. 1 Mai : Vârsta dragostei — Bucureşti. Grădina 13 Septembrie. Alex. Sahia : Marile familii — Ma­gheru, Central. Gh. Doja : Cartea Jun­­g­el — V. Alecsandri, B. Delavrancea : Micuţa — I. C. Filmu: Marfă pentru Catalonia — Lumina : Favoritul 13 — Victoria : Nevasta mea cîntă — 13 Sep­tembrie. Cultural : 60 de zile in Asia— Maxim Gorki : Program de filme docu­mentare — Timpuri Noi: Dimineaţa mohorîtă — Tineretului, T. Vladimi­rescu : Torentul —înfrăţirea între popoa­re. Volga: Dragoste pe note — Alex Popov, Doina Simo, Clubul „Boleslav Bierut“ : Frunze roşii _ Griviţa, Ilie Pintilie • Teodora — V. Roaită : Pagini de vitejie — Unirea: Lumea tă­cerii — Clubul C.F.R. „Griviţa Ro­şie“ : 12 rezultate exacte — C. David. M. Eminescu: Fatima — Munca. 16 Fe­bruarie. 8 Mai : Cîntăreţul mexican — Flacăra : Omul cu pantaloni scurţi — Arta. 30 Decembrie: Marile ma­nevre — Mioriţa (sală). Moşilor (gră­dină)- Frumoasele nopţii — G. Baco­via: Drumul Serii : Trapez — Olga Banele: Săgeata albastră — Popular Submarinul „Vulturul* — N Bălcescu: Sombrero — G Coşbuc : Pe drumurile României şi O poveste ca un basme — Aurel Vlaicu. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se va încălzi uşor şi treptat Cerul va fi schimbător, mai mult no­ros ziua. Temporar, ploaie locală în estul şi sud estul ţării. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura va creşte uşor, minimele vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, iar maximele între 14 şi 24 grade. _____ REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Plat* ..Scînteii*. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele se fac I* oficiile postale, factorii postal­­ii difuzor­­i voluntari din Întreprinderi «I Institu­lL Tiparul, Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“

Next