Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)

1959-11-01 / nr. 4669

De trei ani, Irinea Apostol a terminat şcoala profesională şi de atunci lucrează ca sudoriţă la Şantierul naval din Galaţi. Muncitoare fruntaşă în producţie, ea a adus o contribuţie importantă la constru­irea primului cargou de 4.500 tone. Acum lucrează la sudarea bloc-sec­ţiilor unui nou cargou ce se construieşte aici.. (Foto Gh. Baltă) Trei interviuri pe aceeași temă: brigăzile de mecanizare complectă Cele dinţii brigăzi de mecanizare complectă s-au ivit în 1957 , 5 oa­meni şi 5 tractoare la 500 de hec­­tare, adică la o suprafaţă pe care altădată ar fi asudat 125 familii cu cite 4 hectare. Cînd ziarele au publicat întîiele informaţii, imaginea aceasta — 5 oa­meni la 500 de hectare — părea atît de greu de generalizat în practică, încât, printre tehnicienii gospodării­lor de stat, mulţi s au arătat neîn­crezători , le părea a fi vorba de o performanţă sportivă pe măsura ci­­torva inşi înzestraţi cu talente ex­cepţionale, nicidecum de o metodă menită să dea curînd un sprijin masiv mecanizării muncilor agri­cole. De atunci, în răstimp de nici doi ani, iniţialele „B.M.C.“ — prin care în gostaturi se înţelege „brigadă de mecanizare complectă“, spre a o deo­sebi de vechea brigadă — au intrat în limbajul profesional curent. A­­cum sunt peste 500 asemenea „B. M. C.“, — şi după datele centra­lizate la Departamentul Gostat, rezultă că în bătălia pentru recolta anului viitor vor intra circa 800, ele vor cultiva 400.000 ha., adică aproximativ suprafaţa arabilă a două raioane agricole. Masiva orientare a gospodăriilor agricole de stat către brigada de me­canizare complectă vorbeşte lămurit, chiar şi omului căruia statisticile comparative nu i-ar spune prea multe despre avantajele, superiori­tatea şi popularitatea noii forme de organizare a muncii asupra formei vechi. Rîndurile care urmează caută să înfăţişeze ceea ce mi-a părut esen­ţial din experienţa strînsă pînă acum pe ţărimul R.M.C.-urilor la gospodă­ria de stat din Pietroiu, raionul Fe­teşti. ■ Numele acestei gospodării fruntaşe e cunoscut, cred, multor cititori. Nu e mult de cînd, tot în pa­ginile „Sem­­­ei­“, se anunţa că G. A. S. Pietroiu a predat statului 4.800.000 kg. grîu în loc de 4.000.000 cît îi era sarcina planificată , şi se mai arăta că gospodăria dă statului un beneficiu de 10 milioane lei in loc de 4 milioane cit prevede planul. Ce contribuţie aduc brigăzile de mecanizare complectă la aceste rea­lizări ? Interviu cu cifrele Anul acesta, gospodăria a cultivat cu prășitoare, păioase și furaje, 7.000 ha., 3 000 (deci 43 la sută) sínt preluate de 6 brigăzi de mecani­zare complectă, cu 30 tractoare. Restul, 4.000 ha. (57 la sută) sínt lucrate de 8 brigăzi de cîmp cu 59 tractoare. Pentru a face compa­­raţii utile, trebuie ţinut seama că tractoarele care nu sunt constituite V. EM. GALAN în brigăzi de mecanizare com­plectă execută şi lucrările me­canice posibile la orezărie, in pepinieră, în grădina de legume, fac şi anumite transporturi, etc. Calculind în hantri, lucrările aces­tea suplimentare totalizează un volum de muncă prin care s ar mai putea cultiva mecanizat pînă la capăt, încă aproximativ 800 ha. Deci, se poate considera că aceste 59 tractoare cultivă 4.800 ha. Cifrele indică o primă concluzie : în condiţiile brigăzilor de mecanizare complectă, tractorul este mult mai bine folosit, pentru că „în condiţii B.M C.“ 4.800 ha. ar fi cultivate cu numai 48 tractoare nu cu 59 ca în cazul brigăzilor simple. A doua concluzie o indică cifrele privind producţia : deşi la culturile respective brigăzile de mecanizare complectă deţin doar 43 la sută din suprafaţa totală, ele dau aproape 50 la sută din producţia gospodăriei — şi o dau la un preţ de cost mai mic, faţă de brigăzile simple, cu 8—30 procente. Interviu cu Caşca: Intîi, calificarea Numele său adevărat, — Ion Du­mitru. Porecla „Caşca“ a căpătat-o pe la 12 ani, cînd un frate mai mare, întors din Uniunea Sovietică, unde fusese prizonier de război, a găsit că fratele-i mezin semăna leit cu un om îndrăgit de el în prizonierat: — Tu, mă, parc-ai fi Saşka al meu! — Care „Caşca“ ? s a minunat me­zinul, stib­ind numele. „Casca“ a rămas, de-atunci ! Acum are 25 de ani. Decorat cu Ordinul Muncii. Conduce o brigadă de mecanizare complectă — brigadă care lucrează pe acelaşi teren din 1957. II Întreb dacă Înainte de a intra în brigada de mecanizare complectă a fost un tractorist excepţional, bun, mijlociu ori slab. — Cred că „bun“ — răspunde. Nu „tractorist“, ci mecanic agricol. Fă­cusem şcoala de tractorişti; aveam 6 ani de muncă aici, la gospodărie ; făcusem şi 6 luni şcoală de combai­­nieri; urmasem iarnă de iarnă, tot în gospodărie, cursuri de mecanică şi agrotehnică. Eram un mecanic agricol „bun“, cred. — In brigăzile de mecanizare com­plectă lucrează numai mecanici agri­coli ? întreb. — Da, numai mecanici agricoli. Brigada are pe seamă un set de ma­şini care pretind calificare temeini­că. Scoatem primăvara maşinile din atelierul mecanic şi luăm în primire sâmînţa la rampa hambarului ; toamna, după ce predăm recolta — boabele tot la rampa hambarului, cocenii şi nutreţul la groapa-siloz şi paiele, balotate, unde ni se cere — continuăm muncile pentru recolta anului viitor... — Trebuie înţeles din asta că bri­găzile de mecanizare complectă au recrutat cei mai calificaţi mecanici agricoli din gospodărie ? Asta ar ex­plica faptul că brigăzile de cîmp ob­ţin rezultate mai slabe ? — Nu- Noi am intrat în B.M.C.-uri cu cite 3—6 ani vechime. Dacă s-ar face o comparaţie după media de vîrstă şi de vechime n meserie, cred că la celelalte ar fi mai ri­dicată cifra, nu la noi. E drept că tractoriştii tineri, abia ieşiţi din şcoală, lucrează cu toţii acolo , dar ei sunt încadraţi de mecanici agri­coli cu experienţă. RAIONUL SATU MARE Creşterea animalelor în gospodăriile colective După Consfătuirea de la Constan­ţa, gospodăriile colective din raio­nul Satu Mare şi-au fixat sarcini sporite privind creşterea animalelor. De la începutul anului trecut şi pînă acum, numărul de animale proprie­tate obştească a crescut cu 734 bo­vine, din care peste 300 vaci, cu 4.125 ovine etc. Unele gospodării colective au rea­lizat producţii mari de carne, lapte, lină şi alte produse. La gospodăria colectivă din Botiz s-au obţinut, pînă la 20 octombrie, peste 1915­­. lapte de fiecare vacă şi 4,8 kg. lină de la fiecare oaie, iar la gospodăria colectivă din Păuleşti — cite 1780 1. lapte de la fiecare vacă şi cite 4,6 kg. lină de la fiecare oaie. Sunt şi unele lipsuri. Astfel, la creşterea păsărilor n-au fost reali­zate sarcinile prevăzute. Construc­ţiile pentru animale se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Pentru a se obţine producţii tot mai mari de carne, lapte, lină etc., trebuie înlăturate aceste lipsuri. MIHAÎ SCHWARTZKOPFF coresp. voluntar PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4669 Duminică 1 noiembrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI In pag. 4-a PENTRU ÎMBUNĂ­TĂŢIREA CONTINUĂ A SITUAŢIEI INTER­NAŢIONALE Raportul prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Su­prem al U. R. S. S. A 13.000-a tonă de ţevi peste plan BACAlI (coresp. „Seîntei").­­ Ieri muncitorii și tehnicienii fabricii de ţevi din Roman au înscris pe graficul întrecerii un nou succes: au produs cea de-a ÎS.DO0-a tonă de țevi peste plan. Cu această canti­tate de ţevi produsă în plus, de la începutul anului, se poate construi o magistrală care să lege Romanul de Orașul Stalin. La complexul de la Gălăuţaş Ieri a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate din lemn de la Complexul din Gălăuţaş. Fabrica urmează să intre în func­ţiune în prima jumătate a anului viitor. Ea va produce 8.000 de tone plăci pe an, şi va folosi ca materie primă resturile de fabricație de la unita­tea de placare a aceluiași complex. Spre marile combinate siderurgice Sîmbătă după-amiază a plecat din Capitală spre Hunedoara un tren încărcat cu 500 tone de fier vechi, colectat în ultimul timp da Nu numai inima ci şi capul ! — Atunci — întreb — de unde vin aceste diferenţe la rezultate, mereu şi pentru toate capitolele în favoa­rea B.M.C.-urilor ? — Intîi, şi-ntîi, cred, din forma de organizare. Eu am lucrat, doar, şi-n brigadă neconstituită în „B.M.C.“. Acolo munceşti gîndindu-te nu­mai ’ la lucrarea pe care o faci , cauţi să ai pînă-n seară cît mai mulţi hantri, fără a forţa maşi­na, economisind combustibil şi dînd o lucrare bună. Dacă împaci capra cu varza — hantri mulţi şi lucru de calitate — eşti fruntaş. Şi primeşti la acord suma corespunzătoare depăşi­rilor de normă. Dar nimic nu te o­­bligă să gîndeşti dincolo de lucrarea făcută atunci, în ziua aceea , grija recoltei rămîne în seama şi în răs­punderea agronomului, maistrului de cultură... Or, la noi, în R.M.C.-uri, organizarea tocmai la re­­coltă te obligă să te gîndeşti. Ince­­pînd cu salarizarea , In B.M.C., pre­miul depinde de recoltă , trebuie să obţii mult, cu muncă şi cheltuieli puţine, la preţ scăzut. Asta în­seamnă că nu-i destul să lucrezi cu toată inima : pui la bătaie şi capul ! (Continuare in pag. 11­ a) brigăzile utemiste de muncă patrio­tică din Bucureşti. Acesta este cel de al 4-lea tren cu fier vechi pe care tineretul Capita­lei îl trimite siderurgiştilor de la cele două mari combinate — Hune­doara şi Reşiţa. In vizita la uzină Un grup de 47 colectivişti din G.A.C. „Pămînt desţelenit“ din comuna Lehliu, satul Săpunari, au vizitat ieri uzinele „Semănătoarea” din Bucureşti. Oaspe­ţii au ascultat mai intii, in sala clubu­lui, un scurt istoric al uzinei apoi au vizitat secţiile fabricii. Radiograma din Londra .Din portul Londra, echipajul va­sului românesc „Berezina“ a trans­mis ieri următoarea radiogramă . „Cu ocazia adunării de partid pen­tru dare de seamă şi alegeri, echipa­jul vasului nostru şi-a luat angaja­mentul ca în cinstea zilei de 7 No­iembrie să-şi depăşească planul de transport şi să predea mărfurile în condiţii optime. Echipajul şi-a mai propus să economisească o însemna­tă cantitate de ulei şi să efectueze 300 de ore de muncă patriotică pen­tru înfrumuseţarea vasului“. Premiera la Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Semn­­ten­").­­ Colectivul Teatrului Muzi­cal de stat „Gheorghe Dima“ din Oraşul Stalin a prezentat ieri seară a treia premieră din această stagiu­ne de toamnă, cunoscuta operetă „Casa cu trei fete“. Spectatorii , printre care mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzinele „Strungul", „Steagul Roşu", „Partizanul Roşu“ etc. — au apreciat frumoasa interpretare a operetei lui Frantz Schubert. Ce sunt şi cum funcţionează restaurantele-cantină La începutul lunii septembrie au fost deschise în Capitală 6 restau­­rante-cantină. Ele au fost înfiinţate cu scopul de a deservi un mare număr de oameni ai muncii cu o masă de bună calitate, consistentă, la un preţ modest. Să vizităm, de pildă, restaurantul-­ cantină „Mureş“ din str. Lipscani. Te impresionează în mod plăcut sala spaţioasă, feţele de mese curate, mobilierul, ordinea. La intrare sunt afişate listele cu meniuri. In fiecare zi se pregăteşte o gamă variată de mîncăruri calde. Se prepară tot felul de bucate, de la creme, supe, ciorbe etc. pînă la fripturi, salate; se servesc deser­turi de fructe sau prăjituri. Trebuie adăugat, de asemenea, că se pre­gătesc și mîncăruri dietetice. La masă se pot servi sucuri proaspete sau bere. Din ctte se vede ne aflăm într-un adevărat restaurant. De ce i se spune atunci restaurant-cantină ? Ceea ce deosebeşte această nouă unitate de un restaurant obişnuit este felul în care se ia masa. După ce a intrat în local, fiecare consumator primeşte de la perso­nalul de serviciu o tavă pe care îşi pune singur tacîmurile. Trece apoi prin faţa aşa-zisei linii de deservire, formate din mai multe vitrine, în care sunt expuse mîn­­cărurile. In acest fel i se dă po­sibilitatea să vadă dinainte me­niurile zilei. Se opreşte mai intîi la vitrina in care se află ciorbele şi supele, toate cu preţurile lor. Consumatorul alege şi cere perso­nalului de serviciu mîncarea do­rită. Tot aşa se procedează pentru felul doi. Ajunge la deserturi, şi tot aci îşi ia o porţie de pline albă sau neagră. La casă i se face plata­ După ce a plătit, consumatorul se aşează la o masă. Vreţi să ştiţi, fireşte, care sunt preţurile mîncărurilor ? Iată ce se poate mînca, bunăoară, cu 5 lei : o ciorbă de fasole cu costiţă afu­mată, papricaş de porc cu găluşti. In acelaşi preţ mai intră şi un sfert de pîine albă. In medie, preţurile unei mese consistente variază intre 5 şi 7 lei. La cele şase restaurante-cantină iau masa zilnic aproape 6.000 de salariaţi, membri de familie ai a­­cestora, pensionari. Numărul lor creşte de la o zi la alta. Consuma­torii s-au convins că restaurantele­­cantină, „Mureş“, „Caraiman“, „Lipscani“, cît şi celelalte unităţi pregătesc o masă bună, bogată în substanţe nutritive, la preţuri ac­cesibile■ Alimentele sunt proaspete, aprovizionarea făcîndu-se direct de la producători. Unele dintre restau­rantele-cantină, („Mureş“, „Carai­­man“) funcţionează şi seara ca lo­caluri obişnuite, deschise pentru consumatori, cu aceleaşi preparate, la preţuri convenabile. - V. VIŞINESCU La restaurantul-cantină din str. Lipscani (Foto : R. Costins (Continuare In pag, a H.a. coli 4—5) .41 Deschiderea celui Congres al A♦ U. Sîmbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au des­chis lucrările celui de-al V-lea Con­gres al Asociaţiei române pentru le­găturile de prietenie cu Uniunea So­vietică - A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii a­­leşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regio­nale din ţară — muncitori fruntaşi inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.­­ului care s-au distins în munca pe tărimul întăririi prieteniei romîno­­sovi­etice. Participanţii la Congres au întim­­pinat cu puternice aplauze pe tot­varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Con­stantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi Invitat! — membri ai C.C. al P.M.R., ai gu­vernului şi Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespon­denţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi mem­brii delegaţiei Asociaţiei de priete­nie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Aso­ciaţiei,­­ministrul Invățămîntului al R.S.F.S . , precum şi A. A. Epi­­sev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei sovie­tice. Cuvîntul de deschidere a Congre­sului a fost rostit de acad. Ilie Mur­­gulescu, vicepreședinte al Consiliu­lui General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată în­tre cele două Congrese ; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lu­crărilor Congresului a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vi­cepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delega­ţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu tarife străine şi de conducerea Asociaţiei de priete­nie sovieto-romîne. In mesaj se a­­rată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare, care îşi au tradiţia în trecutul în­depărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aces­te relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de Întărire a le­găturilor de prietenie romîno-sovie­­tice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.­­ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat presti­giu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delega­ţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puter­nice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire sa­lutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A­­.L.U­S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dra­­gostea faţă de constructorii comu­nismului au încolţit de mult trainic in conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructo­rii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cînd zăbovim pu­ţin, ca să contemplăm peisajul rea­lizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovieti­­că, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In Încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. După alegerea Comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a Comisiei pentru re­dactarea rezoluţiei Congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vice­preşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socia­liste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Ora­şul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedin­­­a gospodăriei agricole colectiva „Steagul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Fiorea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, direc­torul Combinatului petrochimic Bor­­zeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Io­­nescu-Siseşti, Spiridon Bulete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepre­şedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Ing. Mircea Marincescu, de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zam­fir, maistru la Uzinele metalurgica „Progresul“ din Brăila. In şedinţa de după-amiază, lucră­­rile au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate Congresului de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi ex­primă regretul de a nu putea parti­cipa la Congres, în scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele : „Pentru întîia oară, acum în istoria, relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internaţională prietenia. Statelor mari, dar boie­reşti, nu le plăcea prietenia cu po­­poarele mici care umblau cu picioa­rele goale şi un opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat po­porului nostru prietenia lui, o priete­­nie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă. Au luat cuvîntul tovarăşii Con­stantin Prisnea, adjunct al ministru­lui Invăţămintului şi Culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşedintele gospodăriei agricole co­lective „Filimon Sîrbu“, regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim­­secretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obra­­dov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniu­­n­i Arhitecţilor, Nicolae Roman, se­cretar al C-C. al U.T.M., Ştefan Pa­taki, secretar al Consiliului A.R.L.U­ S. al Regiunii Autonome Maghiare, scriitorul Demostene Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tripşa, o­­ţelar la Combinatul Siderurgic Hu­nedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Mihcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Aspect din sala Congresului, „ (Foto : Agerpres)" IN PAG. 3-a . • Darea de seamă a Consiliu­lui General A.R.L.U.S. prezentată de acad. P. Constantinescu-Iași. • Salutul rostit de conducătorul delegaţiei sovietice, E. I. Afana­senko. Pentru muncitorii ieşiţei Muncitorilor combinatu­lui metalurgic din Reşiţa li se creează condiţii me­reu mai bune de lucru. Odată cu aceasta se îm­bunătăţesc şi condiţiile de viaţă ale muncitorilor reşiţeni. După terminarea pro­gramului de lucru, in o­­rele de răgaz, muncitorii din combinatul nostru au o bogată activitate cultura­lă. In casa de cultură a combinatului activează 33 de cercuri de artişti ama­tori. Intîlneşti copii de 10-12 ani, muncitori, teh­nicieni, ingineri, tineri sau cu părul încărunţit. Mun­citorii loan Brădiceanu şi loan Tambor sînt nelipsiţi de la repetiţii. Primul face parte din echipa de cor, celălalt e in colectivul or­chestrei. Echipa de tea­tru pregăteşte piesa dra­maturgului Aurel Baran­­ga - „Mielul turbat". Anul acesta, pentru sa­lariaţii combinatului nos­tru au fost date in fo­losinţă 72 de aparta­mente noi. In locul cămi­nului muncitoresc „Podul Inalt“, devenit necores­­punzâtor, s-a clădit un cămin nou, în care lo­cuiesc 186 de tineri mun­citori. Prin grija comitetului de întreprindere au fost tri­mişi în staţiunile de odih­nă şi la tratament, de la începutul anului şi pînă acum, peste 2800 sala­riaţi ai combinatului. Drept mulţumire pentru grija pe care le-o poartă partidul, muncitorii reşi­ţeni sunt hotărîţi să obţi­nă noi succese in produc­ţie. CONSTANTIN UNTÁN coresp. voluntar A intrat parţial în producţie un combinat vinicol la Murfatlar CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). La Murfatlar a fost dat în folosin­ţă parţială un mare combinat vi­­nicol. Combinatul a fost săpat în stîncă — necesitînd excavarea a 28 000 m. c. piatră — şi are cinci etaje (dintre care două subterane), întregul proces de fabricare a vinu­lui este mecanizat. Limpezirea și fermentarea mustului se face la tem­peraturi dirijate în bazine, cu o ca-­ pacitate de 80 vagoane, izolate cu material plastic. La nivelele I și II în subteran se află sălile de înve­­chire naturală a vinurilor in budane de lemn de stejar. Mai sus se află sala de învechire artificială a vinu­lui în bazine cu ultrafrig. Combinatul este înzestrat cu la­boratoare moderne. El va fi com­­plect gata pînă la sfirșitul anului acesta.

Next