Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)
1959-11-01 / nr. 4669
De trei ani, Irinea Apostol a terminat şcoala profesională şi de atunci lucrează ca sudoriţă la Şantierul naval din Galaţi. Muncitoare fruntaşă în producţie, ea a adus o contribuţie importantă la construirea primului cargou de 4.500 tone. Acum lucrează la sudarea bloc-secţiilor unui nou cargou ce se construieşte aici.. (Foto Gh. Baltă) Trei interviuri pe aceeași temă: brigăzile de mecanizare complectă Cele dinţii brigăzi de mecanizare complectă s-au ivit în 1957 , 5 oameni şi 5 tractoare la 500 de hectare, adică la o suprafaţă pe care altădată ar fi asudat 125 familii cu cite 4 hectare. Cînd ziarele au publicat întîiele informaţii, imaginea aceasta — 5 oameni la 500 de hectare — părea atît de greu de generalizat în practică, încât, printre tehnicienii gospodăriilor de stat, mulţi s au arătat neîncrezători , le părea a fi vorba de o performanţă sportivă pe măsura citorva inşi înzestraţi cu talente excepţionale, nicidecum de o metodă menită să dea curînd un sprijin masiv mecanizării muncilor agricole. De atunci, în răstimp de nici doi ani, iniţialele „B.M.C.“ — prin care în gostaturi se înţelege „brigadă de mecanizare complectă“, spre a o deosebi de vechea brigadă — au intrat în limbajul profesional curent. Acum sunt peste 500 asemenea „B. M. C.“, — şi după datele centralizate la Departamentul Gostat, rezultă că în bătălia pentru recolta anului viitor vor intra circa 800, ele vor cultiva 400.000 ha., adică aproximativ suprafaţa arabilă a două raioane agricole. Masiva orientare a gospodăriilor agricole de stat către brigada de mecanizare complectă vorbeşte lămurit, chiar şi omului căruia statisticile comparative nu i-ar spune prea multe despre avantajele, superioritatea şi popularitatea noii forme de organizare a muncii asupra formei vechi. Rîndurile care urmează caută să înfăţişeze ceea ce mi-a părut esenţial din experienţa strînsă pînă acum pe ţărimul R.M.C.-urilor la gospodăria de stat din Pietroiu, raionul Feteşti. ■ Numele acestei gospodării fruntaşe e cunoscut, cred, multor cititori. Nu e mult de cînd, tot în paginile „Semei“, se anunţa că G. A. S. Pietroiu a predat statului 4.800.000 kg. grîu în loc de 4.000.000 cît îi era sarcina planificată , şi se mai arăta că gospodăria dă statului un beneficiu de 10 milioane lei in loc de 4 milioane cit prevede planul. Ce contribuţie aduc brigăzile de mecanizare complectă la aceste realizări ? Interviu cu cifrele Anul acesta, gospodăria a cultivat cu prășitoare, păioase și furaje, 7.000 ha., 3 000 (deci 43 la sută) sínt preluate de 6 brigăzi de mecanizare complectă, cu 30 tractoare. Restul, 4.000 ha. (57 la sută) sínt lucrate de 8 brigăzi de cîmp cu 59 tractoare. Pentru a face comparaţii utile, trebuie ţinut seama că tractoarele care nu sunt constituite V. EM. GALAN în brigăzi de mecanizare complectă execută şi lucrările mecanice posibile la orezărie, in pepinieră, în grădina de legume, fac şi anumite transporturi, etc. Calculind în hantri, lucrările acestea suplimentare totalizează un volum de muncă prin care s ar mai putea cultiva mecanizat pînă la capăt, încă aproximativ 800 ha. Deci, se poate considera că aceste 59 tractoare cultivă 4.800 ha. Cifrele indică o primă concluzie : în condiţiile brigăzilor de mecanizare complectă, tractorul este mult mai bine folosit, pentru că „în condiţii B.M C.“ 4.800 ha. ar fi cultivate cu numai 48 tractoare nu cu 59 ca în cazul brigăzilor simple. A doua concluzie o indică cifrele privind producţia : deşi la culturile respective brigăzile de mecanizare complectă deţin doar 43 la sută din suprafaţa totală, ele dau aproape 50 la sută din producţia gospodăriei — şi o dau la un preţ de cost mai mic, faţă de brigăzile simple, cu 8—30 procente. Interviu cu Caşca: Intîi, calificarea Numele său adevărat, — Ion Dumitru. Porecla „Caşca“ a căpătat-o pe la 12 ani, cînd un frate mai mare, întors din Uniunea Sovietică, unde fusese prizonier de război, a găsit că fratele-i mezin semăna leit cu un om îndrăgit de el în prizonierat: — Tu, mă, parc-ai fi Saşka al meu! — Care „Caşca“ ? s a minunat mezinul, stibind numele. „Casca“ a rămas, de-atunci ! Acum are 25 de ani. Decorat cu Ordinul Muncii. Conduce o brigadă de mecanizare complectă — brigadă care lucrează pe acelaşi teren din 1957. II Întreb dacă Înainte de a intra în brigada de mecanizare complectă a fost un tractorist excepţional, bun, mijlociu ori slab. — Cred că „bun“ — răspunde. Nu „tractorist“, ci mecanic agricol. Făcusem şcoala de tractorişti; aveam 6 ani de muncă aici, la gospodărie ; făcusem şi 6 luni şcoală de combainieri; urmasem iarnă de iarnă, tot în gospodărie, cursuri de mecanică şi agrotehnică. Eram un mecanic agricol „bun“, cred. — In brigăzile de mecanizare complectă lucrează numai mecanici agricoli ? întreb. — Da, numai mecanici agricoli. Brigada are pe seamă un set de maşini care pretind calificare temeinică. Scoatem primăvara maşinile din atelierul mecanic şi luăm în primire sâmînţa la rampa hambarului ; toamna, după ce predăm recolta — boabele tot la rampa hambarului, cocenii şi nutreţul la groapa-siloz şi paiele, balotate, unde ni se cere — continuăm muncile pentru recolta anului viitor... — Trebuie înţeles din asta că brigăzile de mecanizare complectă au recrutat cei mai calificaţi mecanici agricoli din gospodărie ? Asta ar explica faptul că brigăzile de cîmp obţin rezultate mai slabe ? — Nu- Noi am intrat în B.M.C.-uri cu cite 3—6 ani vechime. Dacă s-ar face o comparaţie după media de vîrstă şi de vechime n meserie, cred că la celelalte ar fi mai ridicată cifra, nu la noi. E drept că tractoriştii tineri, abia ieşiţi din şcoală, lucrează cu toţii acolo , dar ei sunt încadraţi de mecanici agricoli cu experienţă. RAIONUL SATU MARE Creşterea animalelor în gospodăriile colective După Consfătuirea de la Constanţa, gospodăriile colective din raionul Satu Mare şi-au fixat sarcini sporite privind creşterea animalelor. De la începutul anului trecut şi pînă acum, numărul de animale proprietate obştească a crescut cu 734 bovine, din care peste 300 vaci, cu 4.125 ovine etc. Unele gospodării colective au realizat producţii mari de carne, lapte, lină şi alte produse. La gospodăria colectivă din Botiz s-au obţinut, pînă la 20 octombrie, peste 1915. lapte de fiecare vacă şi 4,8 kg. lină de la fiecare oaie, iar la gospodăria colectivă din Păuleşti — cite 1780 1. lapte de la fiecare vacă şi cite 4,6 kg. lină de la fiecare oaie. Sunt şi unele lipsuri. Astfel, la creşterea păsărilor n-au fost realizate sarcinile prevăzute. Construcţiile pentru animale se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Pentru a se obţine producţii tot mai mari de carne, lapte, lină etc., trebuie înlăturate aceste lipsuri. MIHAÎ SCHWARTZKOPFF coresp. voluntar PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4669 Duminică 1 noiembrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI In pag. 4-a PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A SITUAŢIEI INTERNAŢIONALE Raportul prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. A 13.000-a tonă de ţevi peste plan BACAlI (coresp. „Seîntei"). Ieri muncitorii și tehnicienii fabricii de ţevi din Roman au înscris pe graficul întrecerii un nou succes: au produs cea de-a ÎS.DO0-a tonă de țevi peste plan. Cu această cantitate de ţevi produsă în plus, de la începutul anului, se poate construi o magistrală care să lege Romanul de Orașul Stalin. La complexul de la Gălăuţaş Ieri a început montajul utilajelor la fabrica de plăci aglomerate din lemn de la Complexul din Gălăuţaş. Fabrica urmează să intre în funcţiune în prima jumătate a anului viitor. Ea va produce 8.000 de tone plăci pe an, şi va folosi ca materie primă resturile de fabricație de la unitatea de placare a aceluiași complex. Spre marile combinate siderurgice Sîmbătă după-amiază a plecat din Capitală spre Hunedoara un tren încărcat cu 500 tone de fier vechi, colectat în ultimul timp da Nu numai inima ci şi capul ! — Atunci — întreb — de unde vin aceste diferenţe la rezultate, mereu şi pentru toate capitolele în favoarea B.M.C.-urilor ? — Intîi, şi-ntîi, cred, din forma de organizare. Eu am lucrat, doar, şi-n brigadă neconstituită în „B.M.C.“. Acolo munceşti gîndindu-te numai ’ la lucrarea pe care o faci , cauţi să ai pînă-n seară cît mai mulţi hantri, fără a forţa maşina, economisind combustibil şi dînd o lucrare bună. Dacă împaci capra cu varza — hantri mulţi şi lucru de calitate — eşti fruntaş. Şi primeşti la acord suma corespunzătoare depăşirilor de normă. Dar nimic nu te obligă să gîndeşti dincolo de lucrarea făcută atunci, în ziua aceea , grija recoltei rămîne în seama şi în răspunderea agronomului, maistrului de cultură... Or, la noi, în R.M.C.-uri, organizarea tocmai la recoltă te obligă să te gîndeşti. Incepînd cu salarizarea , In B.M.C., premiul depinde de recoltă , trebuie să obţii mult, cu muncă şi cheltuieli puţine, la preţ scăzut. Asta înseamnă că nu-i destul să lucrezi cu toată inima : pui la bătaie şi capul ! (Continuare in pag. 11 a) brigăzile utemiste de muncă patriotică din Bucureşti. Acesta este cel de al 4-lea tren cu fier vechi pe care tineretul Capitalei îl trimite siderurgiştilor de la cele două mari combinate — Hunedoara şi Reşiţa. In vizita la uzină Un grup de 47 colectivişti din G.A.C. „Pămînt desţelenit“ din comuna Lehliu, satul Săpunari, au vizitat ieri uzinele „Semănătoarea” din Bucureşti. Oaspeţii au ascultat mai intii, in sala clubului, un scurt istoric al uzinei apoi au vizitat secţiile fabricii. Radiograma din Londra .Din portul Londra, echipajul vasului românesc „Berezina“ a transmis ieri următoarea radiogramă . „Cu ocazia adunării de partid pentru dare de seamă şi alegeri, echipajul vasului nostru şi-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noiembrie să-şi depăşească planul de transport şi să predea mărfurile în condiţii optime. Echipajul şi-a mai propus să economisească o însemnată cantitate de ulei şi să efectueze 300 de ore de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea vasului“. Premiera la Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Semnten"). Colectivul Teatrului Muzical de stat „Gheorghe Dima“ din Oraşul Stalin a prezentat ieri seară a treia premieră din această stagiune de toamnă, cunoscuta operetă „Casa cu trei fete“. Spectatorii , printre care mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzinele „Strungul", „Steagul Roşu", „Partizanul Roşu“ etc. — au apreciat frumoasa interpretare a operetei lui Frantz Schubert. Ce sunt şi cum funcţionează restaurantele-cantină La începutul lunii septembrie au fost deschise în Capitală 6 restaurante-cantină. Ele au fost înfiinţate cu scopul de a deservi un mare număr de oameni ai muncii cu o masă de bună calitate, consistentă, la un preţ modest. Să vizităm, de pildă, restaurantul- cantină „Mureş“ din str. Lipscani. Te impresionează în mod plăcut sala spaţioasă, feţele de mese curate, mobilierul, ordinea. La intrare sunt afişate listele cu meniuri. In fiecare zi se pregăteşte o gamă variată de mîncăruri calde. Se prepară tot felul de bucate, de la creme, supe, ciorbe etc. pînă la fripturi, salate; se servesc deserturi de fructe sau prăjituri. Trebuie adăugat, de asemenea, că se pregătesc și mîncăruri dietetice. La masă se pot servi sucuri proaspete sau bere. Din ctte se vede ne aflăm într-un adevărat restaurant. De ce i se spune atunci restaurant-cantină ? Ceea ce deosebeşte această nouă unitate de un restaurant obişnuit este felul în care se ia masa. După ce a intrat în local, fiecare consumator primeşte de la personalul de serviciu o tavă pe care îşi pune singur tacîmurile. Trece apoi prin faţa aşa-zisei linii de deservire, formate din mai multe vitrine, în care sunt expuse mîncărurile. In acest fel i se dă posibilitatea să vadă dinainte meniurile zilei. Se opreşte mai intîi la vitrina in care se află ciorbele şi supele, toate cu preţurile lor. Consumatorul alege şi cere personalului de serviciu mîncarea dorită. Tot aşa se procedează pentru felul doi. Ajunge la deserturi, şi tot aci îşi ia o porţie de pline albă sau neagră. La casă i se face plata După ce a plătit, consumatorul se aşează la o masă. Vreţi să ştiţi, fireşte, care sunt preţurile mîncărurilor ? Iată ce se poate mînca, bunăoară, cu 5 lei : o ciorbă de fasole cu costiţă afumată, papricaş de porc cu găluşti. In acelaşi preţ mai intră şi un sfert de pîine albă. In medie, preţurile unei mese consistente variază intre 5 şi 7 lei. La cele şase restaurante-cantină iau masa zilnic aproape 6.000 de salariaţi, membri de familie ai acestora, pensionari. Numărul lor creşte de la o zi la alta. Consumatorii s-au convins că restaurantelecantină, „Mureş“, „Caraiman“, „Lipscani“, cît şi celelalte unităţi pregătesc o masă bună, bogată în substanţe nutritive, la preţuri accesibile■ Alimentele sunt proaspete, aprovizionarea făcîndu-se direct de la producători. Unele dintre restaurantele-cantină, („Mureş“, „Caraiman“) funcţionează şi seara ca localuri obişnuite, deschise pentru consumatori, cu aceleaşi preparate, la preţuri convenabile. - V. VIŞINESCU La restaurantul-cantină din str. Lipscani (Foto : R. Costins (Continuare In pag, a H.a. coli 4—5) .41 Deschiderea celui Congres al A♦ U. Sîmbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică - A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.ului care s-au distins în munca pe tărimul întăririi prieteniei romînosovietice. Participanţii la Congres au întimpinat cu puternice aplauze pe totvarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi Invitat! — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei,ministrul Invățămîntului al R.S.F.S . , precum şi A. A. Episev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două Congrese ; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu tarife străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare, care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de Întărire a legăturilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu nu numai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.L.US. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului au încolţit de mult trainic in conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cînd zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In Încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. După alegerea Comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a Comisiei pentru redactarea rezoluţiei Congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedina gospodăriei agricole colectiva „Steagul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Fiorea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Borzeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Ionescu-Siseşti, Spiridon Bulete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Ing. Mircea Marincescu, de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgica „Progresul“ din Brăila. In şedinţa de după-amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate Congresului de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la Congres, în scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele : „Pentru întîia oară, acum în istoria, relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internaţională prietenia. Statelor mari, dar boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi un opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui, o prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă. Au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invăţămintului şi Culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşedintele gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu“, regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, primsecretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obradov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniuni Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C-C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar al Consiliului A.R.L.U S. al Regiunii Autonome Maghiare, scriitorul Demostene Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tripşa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Mihcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Aspect din sala Congresului, „ (Foto : Agerpres)" IN PAG. 3-a . • Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. P. Constantinescu-Iași. • Salutul rostit de conducătorul delegaţiei sovietice, E. I. Afanasenko. Pentru muncitorii ieşiţei Muncitorilor combinatului metalurgic din Reşiţa li se creează condiţii mereu mai bune de lucru. Odată cu aceasta se îmbunătăţesc şi condiţiile de viaţă ale muncitorilor reşiţeni. După terminarea programului de lucru, in orele de răgaz, muncitorii din combinatul nostru au o bogată activitate culturală. In casa de cultură a combinatului activează 33 de cercuri de artişti amatori. Intîlneşti copii de 10-12 ani, muncitori, tehnicieni, ingineri, tineri sau cu părul încărunţit. Muncitorii loan Brădiceanu şi loan Tambor sînt nelipsiţi de la repetiţii. Primul face parte din echipa de cor, celălalt e in colectivul orchestrei. Echipa de teatru pregăteşte piesa dramaturgului Aurel Baranga - „Mielul turbat". Anul acesta, pentru salariaţii combinatului nostru au fost date in folosinţă 72 de apartamente noi. In locul căminului muncitoresc „Podul Inalt“, devenit necorespunzâtor, s-a clădit un cămin nou, în care locuiesc 186 de tineri muncitori. Prin grija comitetului de întreprindere au fost trimişi în staţiunile de odihnă şi la tratament, de la începutul anului şi pînă acum, peste 2800 salariaţi ai combinatului. Drept mulţumire pentru grija pe care le-o poartă partidul, muncitorii reşiţeni sunt hotărîţi să obţină noi succese in producţie. CONSTANTIN UNTÁN coresp. voluntar A intrat parţial în producţie un combinat vinicol la Murfatlar CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). La Murfatlar a fost dat în folosinţă parţială un mare combinat vinicol. Combinatul a fost săpat în stîncă — necesitînd excavarea a 28 000 m. c. piatră — şi are cinci etaje (dintre care două subterane), întregul proces de fabricare a vinului este mecanizat. Limpezirea și fermentarea mustului se face la temperaturi dirijate în bazine, cu o ca- pacitate de 80 vagoane, izolate cu material plastic. La nivelele I și II în subteran se află sălile de învechire naturală a vinurilor in budane de lemn de stejar. Mai sus se află sala de învechire artificială a vinului în bazine cu ultrafrig. Combinatul este înzestrat cu laboratoare moderne. El va fi complect gata pînă la sfirșitul anului acesta.