Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)
1959-11-01 / nr. 4669
Pal. 4 Calea spre reglementarea paşnică a problemelor nerezolvate Reglementarea problemelor nerezolvate constituie calea spre îmbunătăţirea continuă a situaţiei internaţionale, a constatat N. S. Hruşciov. Noi am reuşit să realizăm o anumită îmbunătăţire a atmosferei internaţionale în ansamblu şi să deschidem calea tratativelor. Acum intrăm în faza unor astfel de tratative. Mai este mult de făcut pentru a topi aşa cum trebuie gheaţa ,,războiului rece" şi a obţine o îmbunătăţire considerabilă a relaţiilor dintre state. In mod concret, aceasta înseamnă în primul rînd, a rezolva, în sfîrşit, problemele dezarmării, a pune capăt cursei înarmărilor. N. S Hruşciov a subliniat că trebuie eliminate din relaţiile internaţionale nodurile care sînt o moştenire a celui de al doilea război mondial şi a perioadei „războiului rece“ care l-a urmat. El a relevat necesitatea rezolvării unei probleme care este de multă vreme actuală — încheierea Tratatului de pace german. N. S. Hrușciov a amintit totodată că în cursul convorbirilor sale cu președintele Eisenhower au căzut de acord că este de dorit să se reia tratativele în problema germană. Şeful guvernului sovietic a constatat că, în ansamblu, situaţia din Europa continuă să inspire încă destul de multă nelinişte. In această regiune sunt concentrate forţe armate importante ale celor două părţi. în Europa occidentală sunt amplasate numeroase baze militare aeriene și navale străine și în afară de aceasta acolo se creează și baze pentru arme rachetă și arme nucleare. Armata vestgermană este înzestrată cu arme nucleare și arme rachetă. SCÎNTEIA O PUTERNICA CHEMARE LA UNIREA EFORTURILOR TUTUROR STATELOR Pentru îmbunătăţirea continuă a situaţiei internaţionale Raportul prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). - TASS In raportul său CU PRIVIRE LA SITUAŢIA INTERNAŢIONALA ŞI POLITICA EXTERNĂ A UNIUNII SOVIETICE prezentat la 31 octombrie la cea de-a IlI-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. care se desfăşoară la Kremlin, N. S. Hruşciov a subliniat cu satisfacţie că datorită eforturilor depuse de Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste precum şi de toate forţele iubitoare de pace, ultima perioadă s a caracterizat printr-o îmbunătăţire vizibilă a situaţiei internaţionale. PRINCIPALUL, a declarat el, CONSTA IN FAPTUL CA ÎNCORDAREA IN RELAŢIILE DINTRE STATE A SLĂBIT CONSIDERABIL IAR PERSSubliniind că coexistenţa paşnică este un imperativ al vieţii, N. S. Hruşciov a spus : Prin politica lor iubitoare de pace UNIUNEA SOVIETICĂ ŞI TOATE ŢĂRILE SOCIALISTE AU DESCHIS IN FAŢA OMENIRII CALEA EVOLUŢIEI SOCIETĂŢII F*R* RĂZBOAIE, PE BAZELE COLABORĂRII PAŞNICE. In prezent nu se pune problema dacă coexistenţa paşnică trebuie sau nu trebuie să existe, — ea există şi va exista, dacă nu vrem nebunia unui război mondial în care ar fi folosite arme nucleare şi rachetă. Fondul chestiunii constă în a coexista pe o bază rezonabilă. Principiul coexistenţei paşnice a statelor cu orinduiri sociale diferite, a declarat N. S. Hruşciov. înseamnă neamestec in treburile interne, necesitatea concesiilor reciproce, a compromisurilor, sau, dacă doriţi, acomodări de ambele părţi d in domeniul relaţiilor internationale — la rezolvarea problemelor practice urgente in interesul menţinerii şi întăririi păcii. Cum se aplică aceasta la condiţiile actuale ? Să luăm bunăoară problema dezarmării. Guvernul sovietic a prezentat propunerea cu privire la dezarmarea generală şi totală. Socotim că înfăptuirea acestei propuneri va asigura pacea pentru toate popoarele. Suntem însă dispuşi să examinăm şi alte propuneri pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile ale problemei dezarmării. Pe de altă parte, şi statele capitaliste fac anumite concesii. Se ştie, de pildă, că ele au recunoscut statul nostru sovietic, iar apoi şi majoritatea altor ţări socialiste, deşi cercurile guvernante capitaliste sunt adversare ale socialismului. Ele au relaţii diplomatice cu ţările socialiste, poartă tratative cu ele, participă şi discută împreună cu ele problemele internaţionale în Organizaţia Naţiunilor Unite. Şi acestea sunt, desigur, concesii, sau, dacă vreţi, o acomodare din partea statelor capitaliste care sunt nevoite să ţină seamă de faptul real al existenţei şi dezvoltării ţărilor sistemului mondial socialist. Nu trebuie insă să confundăm concesiile reciproce in interesul coexistentei paşnice a statelor cu concesiile in ceea ce priveşte principiile, in ceea ce priveşte naturaînsăşi a orinduirii noastre socialiste, a ideologiei noastre. Aici nici nu poate fi măcar vorba de concesii sau de adaptare. Suntem siguri de forţa adevărului nostru, a subliniat N- S. Hruşciov, noi purtăm sus şi demonstrăm în faţa lumii întregi acest adevăr socialist, superioritatea socialismului. N. S. Hruşciov a calificat ca o denaturare a esenţei marxism-leninismului afirmaţiile unor personalităţi burgheze care se pronunţă împotriva coexistenţei paşnice şi pretind că Uniunea Sovietică ar formula lozinca coexistenţei paşnice numai ca o lozincă provizorie, din considerente tactice, deoarece marxism-leninismul, pretind ei, ar porni de fapt de la teza necesităţii războiului pentru victoria socialismului. Marxismul, a subliniat el, a dus întotdeauna o luptă neîmpăcată împotriva militarismului şi nu a considerat niciodată războiul între state ca fiind necesar pentru victoria clasei muncitoare. Experienţa istorică dovedeşte că războaiele au fost declanşate nu de comunişti ci de imperialişti. Orientarea spre coexistenţa paşnică a statelor găseşte acum o înţelegere tot mai mare în Occident Şi dacă în prezent toată lumea vede că începe o încălzire în dePECTIVELE DE ÎNTĂRIRE A PĂCII IN ÎNTREAGA LUME AU DEVENIT MAI FAVORABILE. N. S. Hruşciov a subliniat că în prezent în Occident începe să predomine o apreciere mai lucidă a situaţiei, o înţelegere mai realistă a raportului de forţe care s-a creat pe arena internaţională. Un asemenea mod de a înţelege lucrurile duce în mod inevitabil la concluzia că calculele cu privire la folosirea forţei militare împotriva lumii socialiste trebuie să fie date la arhivă. Viaţa însăşi reclamă ca statele cu orînduiri sociale diferite să ştie să trăiască împreună pe planeta noastră, să coexiste paşnic, meniul relaţiilor internaţionale, fireşte că la aceasta au contribuit în mare măsură eforturile depuse de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări socialiste. N. S. Hruşciov a arătat că schimbul de păreri pe care l-a avut cu primul minstru al Marii Britanii, Macmillan, în timpul vizitei acestuia în U.R.S.S., a avut un rol evident atît pentru îmbunătăţirea relaţiilor anglo-sovietice, cit şi pentru însănătoşirea situaţiei internaţonale generale. N. S Hruşciov consideră înţelegerea cu privire la schimbul de vizite între preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedintele S.U.A. ca un pas deosebit de important care deschide mari perspective în direcţia îmbunătăţirii radicale a relaţiilor dintre U.R.S.S. şi S.U.A. şi a destinderii generale a încordării internaţionale. N. S. Hruşciov a relevat că, după cît se pare, poziţia Uniunii Sovietice este înţeleasă acum mai bine în Statele Unite ale Americii. Convorbiile sale cu preşedintele Eisenhower au fost foarte utile şi au contribuit la realizarea unei anumite înţelegeri, la apropierea punctelor de vedere in ceea ce priveşte aprecierea situaţiei existente în ansamblul ei, abordarea unor importante probleme concrete şi recunoaşterea faptului că este necesară îmbunătăţirea relaţiilor dintre U.R S.S. şi S.U.A. Aceasta, a subliniat N. S. Hruşciov reprezintă o contribuţie substanţială la întărirea păcii generale, contribuţie pe care o apreciem foarte mult. Referindu-se la înţelegerea realizată cu privire la întîlnirea sa cu preşedintele Republicii Franceze, generalul De Gaulle, S. Hruşcov a spus: Credem că această întîlnire va fi utilă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Franţa, pentru cauza întăririi păcii generale. El a subliniat că în ansamblu, relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Franţa evoluează normal, deşi participarea acesteia din urmă la blocuri militare îndreptate împotriva U.R.S.S. pune o anumită amprentă pe politica sa. Oamenii sovietici ar vrea să trăiască in pace şi prietenie cu poporul francez, ei doresc Franţei prosperitate şi măreţie. Privind In zare, a declarat N. S. Hruşciov, nu văd obstacole sau impedimente care ar putea stinjeni serios relaţiile bune, prieteneşti intre ţara noastră şi Republica Franceză. Aş vrea să declar de la înalta tribună a Sovietului Suprem al U.R.S.S., că preţuim mult declaraţiile realiste ale preşedintelui De Gaulle şi ale primului ministru Debré cu privire la caracterul imuabil al frontierelor de pe Oder- Neisse. Aceasta contribuie fără îndoială la întărirea păcii in Europa. N. S. Hrușciov a declarat că recentele propuneri ale preşedintelui De Gaulle de a rezolva problema algeriană pe baza autodeterminării prin organizarea în Algeria a unui referendum al întregului popor pot avea un rol important în reglementarea problemei algeriene. Ele vor avea acest rol dacă nu vor rămâne simple declaraţii, dacă vor fi întărite de măsuri reale care, ţinind seama de drepturile populaţiei algeriene la o dezvoltare liberă şi independentă, ar asigura totodată punerea de acord a intereselor reciproce ale părţilor. Nu este greu de constatat că reglementarea paşnică a problemei algeriene ar contribui la ridicarea prestigiului internaţional al Franţei şi a rolului ei de mare putere. Amintind că Uniunea Sovietică a prezentat nu odată propuneri asupra modalităţilor de destindere a atmosferei in Europa, N. S. Hruşciov a declarat: Sîntem gata atît pentru acţiuni de mare perspectivă în această direcţie cît şi pentru orice măsuri parţiale rezonabile. Nu dorim decit ca lucrurile să progreseze, ca situaţia din Europa să se îmbunătăţească, ca nodul european să nu rămînă încurcat şi nedezlegat. Orientul Apropiat şi Mijlociu, a subliniat N. S Hruşciov, continuă să fie una din regiunile neliniştite ale globului, fapt care ar putea duce la tot felul de complicaţii. Aici situaţia nu devine mai sănătoasă pentru că teritoriul unor state este folosit, ca şi înainte, şi uneori chiar într-o măsură şi mai mare, de către unele puteri străine, drept cap de pod pentru pregătiri militare împotriva unor terţe ţări. N. S. Hruşciov a atras din nou atenţia asupra prejudiciilor aduse intereselor întăririi păcii generale de ţările participante la blocuri agresive, care îşi oferă teritoriile pentru amplasarea de baze militare străine. El s-a referit în această ordine de idei la Turcia, al cărei teritoriu este transformat în prezent intr-un cap de pod militar şi unde pe deasupra urmează să fie amplasate şi rachete străine cu Încărcătură nucleară. Este inutil să spunem că aceasta subminează in primul rînd securitatea Turciei înseşi. Am vorbit nu odată despre primejdia pe care o reprezintă politica externă a Turciei şi am prezentat propuneri concrete in interesul stabilirii unor relaţii de bună vecinătate intre statele noastre — a spus N. S. HruşIn zilele noastre, a declarat N. S. Hruşciov. opinia publică Internaţională este serios neliniştită de problema atitudinii S.U.A. şi altor cîteva puteri occidentale faţă de Republica Populară Chineză. Cercurile guvernante ale statelor occidentale ar dori să transforme această mare ţară într-o putere de rangul al doilea. In Occident se mai fac încercări de a promova ideea că există nu o singură Chină, ci două, ca urmare a poziţiei adoptate de S.U.A. şi de aliaţii lor, drepturile Republicii Populare Chineze în O.N.U. n-au fost încă restabilite, deşi aceasta este în contradicţie cu raţiunea. Locul ei în această organizaţie este ocupat de nişte impostori. In pofida faptelor evidente şi a mersului evoluţiei istorice, S.U.A. continuă să se cramponeze de rămăşiţele regimului danbaisist răsturnat. Amestecul în treburile Interne ale Chinei, încercările de a „corecta“ geografia şi de a crea situaţia artificială a existenţei a „două Chine" sunt în contradicţie cu năzuinţa popoarelor spre lichidarea „războiului rece“ şi creează o situaţie încordată în Extremul Orient — a subliniat N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a declarat că după convorbirile care au avut loc in cursul vizitei sale in S.U.A., cind a fost abordată si problema Chinei, secretarul de Stat Herter şi adjunctul său Dillon au dezlănţuit un fel de atac psihologic împotriva Uniunii Sovietice, căutând în mod deliberat să denatureze caracterul relaţiilor dintre U.R.S.S. şi China, să pună la îndoială suveranitatea Republicii Populare Chineze în rezolvarea problemelor ei de politică internă şi externă. Nu ştiu cum se spune asta pe americăneşte, a spus N. S. Hruşciov, dar pe ruseşte asemenea incercări pot fi numite logică de cal. China populară este un mare stat suveran, guvernul ei duce o politică internă şi externă de sine stătătoare. Şi, pe bună dreptate, americanii înşişi ridiculizează părerile exprimate de reprezentanţii Departamentului de Stat. Domnii Herter şi Dillon ar trebui să ştie că procedeele de acest fel nu pot da nici un rezultat atunci cind este vorba de Uniunea Sovietică şi de China Populară. N. S. Hruşciov şi a exprimat convingerea că Taiwanul şi celelalte insule se vor reuni cu restul Chinei. Orice ameninţări sau aluzii la ameninţări în acest domeniu sînt absolut nefondate. Cei care vorbesc despre răspunderea U.R.S.S. pentru acţiunile Chinei ar trebui să ştie că R. P. Chineză nu are nevoie de tutela nimănui. diov. Dorim sincer ca relaţiile noastre să fie pătrunse de spiritul prieteniei şi colaborării care a caracterizat trecutul relativ nu prea îndepărtat, cind politica Turciei era stabilită de o personalitate atit de marcantă ca Kemal Atatürk. N. S. Hruşciov a declarat că relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Iran lasă mult de dorit. Amintind că, în ultimii ani, guvernul sovietic a luat o serie de măsuri importante în scopul de a stabili relaţii bune, prieteneşti, cu această ţară, el a subliniat că în pofida intereselor naţionale ale ţării lor, conducătorii Iranului au preferat să se lege prin obligaţii militare îndreptate împotriva Uniunii Sovietice. O asemenea politică nu corespunde intereselor întăririi păcii şi ale îmbunătăţirii relaţiilor sovieto-iraniene. Orientarea viitoare a politicii Iranului va trebui să fie apreciată după acţiunile concrete ale acelora care stabilesc politica acestei ţări. Guvernul popular duce o politică proprie şi reprezintă cu demnitate poporul său, Republica Populară Chineză. Dacă se vorbeşte însă despre Uniunea Sovietică ca aliat al Republicii Populare Chineze, sîntem de acord să purtăm această răspundeN. S. Hruşciov a spus că problema dezarmării este cea mai importantă problemă a timpurilor noastre. De găsirea unei soluţii a acestei probleme depinde direcţia în care se va îndrepta omenirea — spre pace sau spre război. Pentru a bara calea războiului este necesar să se înfăptuiască dezarmarea generală și totală. Tocmai în acest scop a supus guvernul sovietic examinării O N.U. binecunoscutele sale propuneri. Expunînd esența programului sovietic care prevede înfăptuirea în aproximativ patru ani a dezarmării generale şi totale a statelor, N. S. Hruşciov a amintit că Uniunea Sovietică a propus instaurarea unui control Internaţional strict, eficient şi atotcuprinzător. DEZARMAREA GENERALA SI TOTALA AR DESCHIDE O ETAPA NOUA IN DEZVOLTAREA SOCIETATII OMENEŞTI, — ETAPA ACII FARA RĂZBOAIE. Ea ar însemna de asemenea un avînt uriaş al bunăstării tuturor popoarelor. Problema dezarmării nu mai este acum un simplu obiect de tratative între diplomaţi şi de studiu pentru experţi, ci cea mai importantă problemă a luptei sociale la care participă majoritatea covîrşitoare a omenirii. îmi face plăcere să constat, a spus N. S. Hruşciov, că domnul Eisenhower se pronunţă pentru necesitatea de a se căuta soluţia problemei dezarmării. Noi considerăm că reacţia primului ministru al Marii Britanii, dl. Macmillan, a primului ministru al Indiei, dl. Nehru, a preşedintelui Indoneziei, dl. Sukarno, şi a altora la propunerile sovietice are o semnificaţie pozitivă pentru viitoarele tratative. Este îmbucurător să constatăm că în cursul discutării propunerilor noastre la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. majoritatea delegaţilor au exprimat sub o formă sau alta o atitudine favorabilă faţă de ideea dezarmării generale şi totale. S-a recunoscut unanim că Uniunea Sovietică este o mare putere mondială. Astăzi, Uniunea Sovietică nu mai este singură. re, a declarat N. S. Hruşciov. Uniunii Sovietice îi este apropiată dorinţa poporului chinez şi a guvernului R. P. Chineze de a readuce în componenţa statului chinez Taiwanul şi celelalte insule care aparţin Chinei, însă sunt ocupate de trupe străine, şi ea înţelege această dorinţă. În această chestiune noi sprijinim şi vom sprijini întrutotul guvernul Republicii Populare Chineze, pină cind va obţine rezolvarea acestei probleme, deoarece drepturile juridice şi morale sunt de partea lui. Referindu se la problema coreeană, N. S. Hruşciov a spus: Avem impresia că Statele Unite nu urmăresc în Coreea un conflict militar. Se creează condiţii favorabile pentru a pregăti pas cu pas rezolvarea definitivă a problemei coreene. Acest lucru trebuie început prin retragerea trupelor străine din Coreea de Sud. Dacă în Coreea nu vor exista trupe străine şi dacă nu va exista un amestec din afară în treburile ei, coreenii înşişi vor ajunge mai repede la o înţelegere cu privire la apropierea treptată între nord şi sud, ceea ce la rîndul său, ar crea premize pentru restabilirea unităţii naţionale a Coreei pe o bază paşnică şi demo- cratică. Regretăm foarte mult, a spus în continuare N. S. Hruşciov, incidentele petrecute in ultimul timp la frontiera dintre două state prietene cu noi — Republica Populară Chineză cu care sîntem uniţi printr-o indestructibilă prietenie frăţească şi Republica India, cu care dezvoltăm cu succes relaţii de prietenie. Regretăm deosebit de mult că aceste incidente s-au soldat cu victime omeneşti atît dintr-o parte cit şi din cealaltă. Nimic nu poate dompensa pierderile suferite de părinţii şi rudele celor care şi-au pierdut viaţa. Am fi bucuroşi dacă incidentele de la frontiera chino indiană nu s ar repeta, dacă litigiile de frontieră existente ar fi rezolvate prin tratative prieteneşti, spre satisfacţia ambelor părţi. Există marele lagăr al statelor socialiste, in aceste condiţii nimeni nu poate afirma că propunerile noastre de dezarmare generală şi totală ar fi dictate de slăbiciune. Dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a ne apăra ţara împotriva oricăror atentate dinafară şi pentru a da o ripostă nimicitoare duşmanului. Sîntem în stare nu numai să asigurăm neamestecul în treburile noastre, dar şi să ajutăm ţările socialiste frăţeşti să-şi apere cuceririle, libertatea şi independenţa. De aceea astăzi când prezentăm propunerile de dezarmare este absolut evident că ele sunt dictate cu adevărat de ţeluri umanitare, urmărind excluderea războiului care în secolul armei termonucleare poate aduce nenorociri îngrozitoare. NOI NU DORIM SA FOLOSIM IN SCOPURI MILITARE SUPERIORITATEA DE CARE DISPUNEM SI CARE VA CREŞTE PE MĂSURĂ DEZVOLTĂRII CONTINUE A ŢARILOR SOCIALISTE. N. S- Hruşciov a arătat că în ţările occidentale există personalităţi care denaturează propunerile sovietice cu privire la control, deşi atît în declaraţia pe care am făcut-o în faţa Adunării Generale a O N.U. cît şi în declaraţia guvernului sovietic se arată clar că în condiţiile dezarmării generale, Uniunea Sovietică va fi gata să accepte controlul general. Uniunea Sovietică este de asemenea de acord să instituie organe corespunzătoare, evident, sub egida O.N.U., in scopul asigurării unui control eficient, pentru ca toate statele care îşi asumă obligaţii sacre în ce priveşte dezarmarea să le respecte cu fermitate. Cei care se pronunţă pentru crearea unor forţe armate internaţionale, a spus şeful guvernului sovietic, nu urmăresc decit un singur scop — acela de a împiedica ţările să adopte propunerile sovietice de dezarmare. N. S. Hruşciov a declarat că afirmaţia duşmanilor păcii care încearcă să discrediteze programul sovietic de dezarmare că U.R.S.S. ar propune dezarmarea generală şi totală şi nu ar mai fi de acord cu nimic altceva nu corespund realităţii. In propunerile sovietice se spune că dacă puterile occidentale nu vor fi dispuse să accepte dezarmarea generală şi totală, Uniunea Sovietică consideră că este posibil şi necesar să se ajungă la o înţelegere chiar şi numai în legătură cu măsuri parţiale în domeniul dezarmării. Constatăm cu plăcere, a spus N. S. Hruşciov, că datorită înţelegerii realizate îrntre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii propunerile în problema dezarmării generale şi N. S. Hruşciov a declarat că a căzut la înţelegere cu preşedintele Eisenhower asupra convocării conferinţei şefilor de guverne. De asemenea şi primul ministru al Marii Britanii, dl. Macmillan, a declarat în repetate rînduri că este pentru convocarea conferinţei şefilor de guverne. Guvernul sovietic împărtăşeşte întru totul părerea că este de dorit convocarea cît mai grabnică a acestei conferinţe. Sperăm că şi guvernele celorlalte state se vor situa pe o poziţie constructivă în această problemă — a spus N. S. Hruşciov. CU CIT ACEASTA CONFERINŢA VA FI CONVOCATA MAI REPEDE. CU ATIT VA FI MAI BINE PENTRU CAUZA PĂCII. Unii oameni de stat din Occident îşi exprimă în prezent părerea că conferinţa şefilor de guverne trebuie ţinută atunci cind principalele probleme litigioase vor fi rezolvate în prealabil şi afirmă că numai în acest caz întîlnirea şefilor de guverne va fi eficientă. Dar aşa pot vorbi numai acei care nu ţin seama de situaţia reală sau doresc să inducă în eroare pe oamenii care se pricep puţin în politică. Dacă principalele probleme s-ar rezolva pînă la întîlnirea şefilor de guverne atunci aceasta ar fi o întâlnire nu pentru rezolvarea problemelor actuale ci pentru a prinde împreună peşte — eu însă nu sunt pescar, nu prind peşte —, a audia concerte şi altele, adică pentru a petrece în mod plăcut timpul. Referindu-se la problemele care, după părerea Uniunii Sovietice, ar trebui să fie discutate la conferinţa şefilor de guverne, N. S. Hruşciov a spus că locul cel mai important trebuie să revină problemei dezarmării care preocupă întreaga lume. Uniunea Sovietică consideră că în interesul întăririi păcii, la conferinţă trebuie să fie examinată problema încheierii tratatului de pace cu Germania şi reglementarea situaţiei din Berlinul occidental, decurgînd din aceasta. Ar putea fi examinate şi alte probleme internaţionale care prezintă interes general. La succesul conferinţei la nivel inait ar contribui hotărîrea N. S. Hruşciov a declarat cu un sentiment dda adîncă satisfacţie că TOATE ŢĂRILE SISTEMULUI MONDIAL AL SOCIALISMULUI SINT MAI UNITE CA ORICIND. ELE ACŢIONEAZĂ UN FRONT UNIT PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINII ISTORICE — ACEEA DE A IZBĂVI OMENIREA DE RĂZBOAIE ŞI DE A ASIGURA DEZVOLTAREA POPOARELOR PE CALEA PĂCII ŞI PROGRESULUI SOCIAL. îngăduiţi mi, a spus N. S. Hruşciov, să transmit în numele dv., în numele poporului sovietic, fraţilor noştri din ţările de democraţie populară un fierbinte salut şi să le urez noi succese in construirea socialismului. Şeful guvernului sovietic a declarat că Uniunea Sovietică păşeşte cu încredere înainte, îndeplinind cu La discuţiile pe marginea raportului prezentat de N. S. Hruşciov, au luat cuvîntul Aleksandr Bakulov, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S.; Walter Klausen, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; Viktor Blajenov, mecanic la depoul de locomotive Moscova ; A. A. Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; Gheorghi Jukov, preşedintele Comitetului de Stat pentru legăturile culturale cu ţările străine de pe lintorale s-au bucurat de aprobare în Comitetul politic al O.N.U. Salutăm cu căldură această hotărîre unanimă, a spus şeful guvernului sovietic. Cu toate acestea nu trebuie să supraapreciem cele realizate, deoarece mai există forţe care vor face totul pentru a împiedica aplicarea unor măsuri realiste în vederea dezarmării generale şi totale. Pentru ca speranţele luminoase ale popoarelor să poată deveni realitate, adversarii dezarmării trebuie demascaţi şi trebuie să li se dea o ripostă hotărîtă, fermă a tuturor statelor de a nu întreprinde nici un fel de măsuri care ar putea să înrăutăţească situaţia înainte de conferinţă, să sporească neîncrederea din relaţiile intre participanţi, să semene simburele suspiciunii. In concluzie, N. S. Hruşciov a declarat că guvernul sovietic consideră de datoria sa faţă de poporul sovietic şi întreaga omenire să consolideze destinderea realizată în relaţiile internaţionale, să urmeze cu fermitate linia trecerii de la destindere la lichidarea totală a încordării internaţionale, linia transformării destinderii realizate într-o pace trainică. In acest scop, a spus el, este necesar : Să se promoveze o politică activă de îmbunătăţire a relaţilor dintre ţări. Să se realizeze pas cu pas rezolvarea în practică a tuturor problemelor internaţionale urgente pentru a asigura o viaţă paşnică popoarelor. Să nu se slăbească vigilenţa faţă de forţele şi cercurile care vor să întoarcă evoluţia evenimentelor internaţionale înapoi, pe calea războiului rece şi a înrăutăţirii relaţiilor dintre ţări. să se demonstreze neobosit popoarelor lipsa de temei, caracterul nefast şi prejudiciile pe care le aduce omenirii această poziţie a cercurilor militariste războinice. Dacă vor fi puse în acţiune toata forţele care sunt pentru reglementarea paşnică a problemelor internaţionale, dacă cercurile conducătoare care stabilesc politica ţărilor occidentale vor înţelege că nu vremurile noastre este imposibil să se ducă o altă politică decit politica coexistenţei paşnice, dacă popoarele îşi vor spune cuvîntul răspicat împotriva războiului a declarat N. S. Hruşciov, încă în viitorul apropiat se vor face paşi hotărîtori pe calea înlăturării primejdiei de război şi se va deschide o cale limpede, luminoasă spre pace pentru întreaga omenire. In ceea ce îl priveşte, GUVERNUL SOVIETIC VA FACE TOT CE-I STA IN PUTINTA PENTRU ÎNDEPLINIREA ACESTEI SARCINI MĂREŢE. succes sarcinile construirii comunismului trasate de Congresul al XXI- lea al P.C.U.S. Ţara se află într-o perioadă de mare avînt. Cum să nu ne bucurăm, cum să nu ne mîndrim cu izbînzi ale oamenilor sovietici ca lansarea cu succes numai în cursul unui singur an. 1959, a trei rachete cosmice care au trezit admiraţia întregii omeniri, a spus N. S. Hruşciov. In numele guvernului sovietic, al Sovietului Suprem al U.R.S.S., al Comitetului Central al Partidului Comunist, N. S. Hruşciov a felicitat cu toată căldura pe savanţii-eroi, pentru fotografierea reversului Lunii, arătînd că aceasta este o glorioasă realizare ştiinţifică. (Sublinierile şi subtitlurile aparţin redacţiei) că Consiliul de Miniştri al UR.S.S. şi scriitorul Aleksandr Korneiciuk. In încheierea discuţiilor pe marginea raportului prezentat de N. S. Hruşciov, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat o hotărîre în care aprobă politica externă a guvernului sovietic. De asemenea Sovietul Suprem al U.R . S. a adoptat apelul adresat parlamentelor tuturor ţărilor lumii. Cu aceasta, cea de-a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi-a încheiat lucrările. Coexistenţa paşnică - un imperativ al vieţii Amestecul in treburile interne ale R. P. Chineze este în contradicţie cu năzuinţele spre destindere Dezarmarea generală ar deschide etapa păcii fără războaie Cu cît va fi mai repede convocată conferinţa la nivel înalt, cu atît va fi mai bine Ţările sistemului socialist mai unite ca oricînd (TELEFOTO AGERPRES) Nr. 4669 SPECTACOLELE DE AZI Televiziune : orele 9.00 Emisiune pentru cei mici 1 9.25 Filmul de desene animate ,,Trei tăietori de lemne", o producţie a studiourilor sovietice 1 9.35 Sceneta „Gnsa* dramatizare de Ioana Zamfir, după o povestire a scriitorului sovietic Arcadii Gaidar 1 9.55 Emisiunea pentru pionieri şi şcolari ,,Cravata Roşie"; 10.15 Filmul de desene animate „Aventurile meşterului Drege-tot* ; 10.30 Emisiunea pentru sate ; 19.00 Informaţiile după-amiezii ; 19.05 Medalion : Ştefan Ciubotăraşu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat ; 19.55 Jurnalul televiziunii ; 20.20 Montaj literar : „Din liria sovietică*; 20.55 Prezentarea filmului artistic „Ordinul Anna"; 22.25 Concert distractiv. Cinematografe : Patria (9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (10; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15); O inttmplare extraordinara (seria II-a), Mioriţa (11; 13,15; 15,30; 18,45; 20,15) Libertăţii (16; 18,15; 20,30) Soarta unui om: Republica (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (10,15; 12,30; 15, 17; 19, 21); înfrăţirea Intre popoare (15,30; 18; 20,30); O Intîmplare extraordinară (seria I-a)i Magheru (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) Inimă rece; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), Lumina (16; 18,30; 21). Ani de zbucium; Alex. Sabia (10, 12, 14,15; 16,30; 18,45, 21), N. Bălcescu (15, 17; 19, 21). 30 Decembrie (16; 18,30, 20,30)i Kociubei; El. Pavel (10,15, 12,15, 15,15, 17,15» 19,15, 21,15); Căsnicia Lorenz; Central (10,15, 12,15, 16, 18,15» 20,30) Cultural (15, 17, 19, 21), 1 Mai (16, 18,15, 20,30); Ultima primăvară: Victoria (10, 12,30, 15, 17, 19, 21), 8 Mai (15, 17, 19, 21); Alarmă la graniță; 13 Septembrie (16, 18,15, 20,30); Trilogia „Calvarul"; Maxim Gorki (10.30, 12.30, 14,30; 16.30, 18.30, 20.30); Gh. Doja (10, 12; 15, 17; 19, 21). 23 August (15, 17, 19, 21). Viața a In miinile tale; Timpuri Noi (rulează în continuare Intre 10—211 Program de filme documentare; Tineretului (15, 17, 19, 20 Munca (15, 17, 19, 21). Ultima aventură a lul Don Juan; Alex. Popov (rulează ia continuare intre 10—21); Fatima; Grivita (15, 17, 19, *21) Marinarul îndrăgostit; V Roabă (15, 17, 19, 21). Aurel Vlaicu (15, 17, 19, 21): Pentru 100.000 de mărci. CONCERT SIMFONIC Azi, 1 noiembrie a.c., orele 10,50, posturile noastre de radio vor transmite pe programul II, din sala Ateneului R. P. Romano, concertul orchestrei sinfonice a Filarmonieii de Stat „George Enescu*. Dirijor : Mircea Basarab. In program : Uvertura la opera ,,Ruslan si Ludmila" de Glinka , Simfonietta de Sergiu Sarchizov ; Concertul nr. 4 în sol major pentru pian şi orchestră de Beethoven — solistă Anny Fischer din R. P. Ungară şi „Valsul* — poem coregrafic de Ravel, masa sa REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Seratei!“. Tel. 17,60,10, 17,60,40, 17,61.00. Abonamentele se fac la oficiile costale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin-