Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)

1959-11-01 / nr. 4669

Pal. 4 Calea spre reglementarea paşnică a problemelor nerezolvate Reglementarea problemelor nere­zolvate constituie calea spre îmbu­nătăţirea continuă a situaţiei inter­naţionale, a constatat N. S. Hruş­ciov. Noi am reuşit să realizăm o anumită îmbunătăţire a atmosferei internaţionale în ansamblu şi să des­chidem calea tratativelor. Acum in­trăm în faza unor astfel de tratative. Mai este mult de făcut pentru a topi aşa cum trebuie gheaţa ,,răz­boiului rece" şi a obţine o îm­bunătăţire considerabilă a rela­ţiilor dintre state. In mod concret, aceasta înseamnă în primul rînd, a rezolva, în sfîrşit, problemele dezarmării, a pune ca­păt cursei înarmărilor. N. S Hruşciov a subliniat că tre­buie eliminate din relaţiile interna­ţionale nodurile care sînt o moşte­nire a celui de al doilea război mon­dial şi a perioadei „războiului rece“ care l-a urmat. El a relevat necesi­tatea rezolvării unei probleme care este de multă vreme actuală — încheierea Tratatului de pace german. N. S. Hrușciov a amintit totodată că în cursul convorbirilor sale cu președintele Eisenhower au căzut de acord că este de dorit să se reia tratativele în problema ger­mană. Şeful guvernului sovietic a consta­tat că, în ansamblu, situaţia din Eu­ropa continuă să inspire încă destul de multă nelinişte. In această regiu­ne sunt concentrate forţe armate im­portante ale celor două părţi. în Eu­ropa occidentală sunt amplasate nu­meroase baze militare aeriene și na­vale străine și în afară de aceasta acolo se creează și baze pentru arme rachetă și arme nucleare. Armata vestgermană este înzestrată cu arme nucleare și arme rachetă. S­C­Î­N­T­E­I­A O PUTERNICA CHEMARE LA UNIREA EFORTURILOR TUTUROR STATELOR Pentru îmbunătăţirea continuă a situaţiei internaţionale R­aportul prezentat de N. S. HRUŞCIOV la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). - TASS In raportul său CU PRIVIRE LA SITUAŢIA INTERNAŢIONALA ŞI POLITICA EXTERNĂ A UNIUNII SOVIETICE prezentat la 31 octombrie la cea de-a IlI-a se­siune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. care se desfăşoară la Krem­­lin, N. S. Hruşciov a subliniat cu satisfacţie că datorită eforturilor depuse de Uniunea Sovietică şi ce­lelalte ţări socialiste precum şi de toate forţele iubitoare de pace, ultima perioadă s a caracterizat printr-o îmbunătăţire vizibilă a situaţiei internaţionale. PRINCIPALUL, a declarat el, CONSTA IN FAPTUL CA ÎN­CORDAREA IN RELAŢIILE DINTRE STATE A SLĂBIT CONSIDERABIL IAR PERS­Subliniind că coexistenţa paşnică este un imperativ al vieţii, N. S. Hruşciov a spus : Prin politica lor iubitoare de pace UNIUNEA SO­VIETICĂ ŞI TOATE ŢĂRILE SOCIALISTE AU DESCHIS IN FAŢA OMENIRII CALEA EVO­LUŢIEI SOCIETĂŢII F*R* RĂZBOAIE, PE BAZELE CO­LABORĂRII PAŞNICE. In prezent nu se pune problema dacă coexistenţa paşnică trebuie sau nu trebuie să existe, — ea există şi va exista, dacă nu vrem nebunia unui război mondial în care ar fi folosite arme nucleare şi rachetă. Fondul chestiunii constă în a coexista pe o bază rezonabilă. Principiul coexistenţei paşnice a statelor cu orinduiri sociale diferite, a declarat N. S. Hruşciov. înseam­nă neamestec in treburile interne, necesitatea concesiilor reciproce, a compromisurilor, sau, dacă doriţi, acomodări de ambele părţi d in domeniul relaţiilor internationale — la rezolvarea problemelor practice urgente in interesul menţinerii şi întăririi păcii. Cum se aplică aceasta la condi­ţiile actuale ? Să luăm bunăoară problema de­zarmării. Guvernul sovietic a pre­zentat propunerea cu privire la de­zarmarea generală şi totală. Soco­tim că înfăptuirea acestei propuneri va asigura pacea pentru toate po­­poarele. Suntem­ însă dispuşi să e­­xaminăm şi alte propuneri pentru a se ajunge la soluţii reciproc ac­ceptabile ale problemei dezarmării. Pe de altă parte, şi statele capi­taliste fac anumite concesii. Se ştie, de pildă, că ele au recunoscut sta­tul nostru sovietic, iar apoi şi ma­joritatea altor ţări socialiste, deşi cercurile guvernante capitaliste sunt adversare ale socialismului. Ele au relaţii diplomatice cu ţările socialis­te, poartă tratative cu ele, participă şi discută împreună cu ele proble­mele internaţionale în Organizaţia Naţiunilor Unite. Şi acestea sunt, de­sigur, concesii, sau, dacă vreţi, o acomodare din partea statelor ca­pitaliste care sunt nevoite să ţină seamă de faptul real al existenţei şi dezvoltării ţărilor sistemului mon­dial socialist. Nu trebuie insă să confundăm concesiile reciproce in interesul co­existentei paşnice a statelor cu con­cesiile in ceea ce priveşte princi­piile, in ceea ce priveşte natura­­în­săşi a orinduirii noastre socialiste, a ideologiei noastre. Aici nici nu poate fi măcar vorba de concesii sau de adaptare. Suntem­ siguri de forţa adevăru­lui nostru, a subliniat N- S. Hruş­­ciov, noi purtăm sus şi demonstrăm în faţa lumii întregi acest adevăr socialist, superioritatea socialismu­lui. N. S. Hruşciov a calificat ca o denaturare a esenţei marxism-leni­­nismului afirmaţiile unor personali­tăţi burgheze care se pronunţă îm­potriva coexistenţei paşnice şi pre­tind că Uniunea Sovietică ar for­mula lozinca coexistenţei paşnice numai ca o lozincă provizorie, din considerente tactice, deoarece mar­­xism-leninismul, pretind ei, ar porni de fapt de la teza necesităţii răz­boiului pentru victoria socialismului. Marxismul, a subliniat el, a dus întotdeauna o luptă neîmpăcată îm­potriva militarismului şi nu a con­siderat niciodată războiul între state ca fiind necesar pentru victoria cla­sei muncitoare. Experienţa istorică dovedeşte că războaiele au fost de­clanşate nu de comunişti ci de im­perialişti. Orientarea spre coexistenţa paş­nică a statelor găseşte acum o în­ţelegere tot mai mare în Occident­ Şi dacă în prezent toată lumea vede că începe o încălzire în de­PECTIVELE DE ÎNTĂRIRE A PĂCII IN ÎNTREAGA LUME AU DEVENIT MAI FAVORA­BILE. N. S. Hruşciov a subliniat că în prezent în Occident începe să predomine o apreciere mai luci­dă a situaţiei, o înţelegere mai realistă a raportului de forţe care s-a creat pe arena interna­ţională. Un asemenea mod de a înţelege lucrurile duce în mod inevitabil la concluzia că calcu­lele cu privire la folosirea forţei militare împotriva lumii socia­liste trebuie să fie date la arhi­vă. Viaţa însăşi reclamă ca sta­tele cu orînduiri sociale diferite să ştie să trăiască împreună pe planeta noastră, să coexiste paş­nic, meniul relaţiilor internaţionale, fi­reşte că la aceasta au contribuit în mare măsură eforturile depuse de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări socialiste. N. S. Hruşciov a arătat că schim­bul de păreri pe care l-a avut cu primul min­st­ru al Marii Britanii, Macmillan, în timpul vizitei acestuia în U.R.S.S., a avut un rol evident atît pentru îmbunătăţirea relaţiilor anglo-sovietice, cit şi pentru însă­nătoşirea situaţiei internaţ­onale ge­nerale. N. S Hruşciov consideră înţele­gerea cu privire la schimbul de vizite între preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedintele S.U.A. ca un pas deosebit de important care des­chide mari perspective în direc­ţia îmbunătăţirii radicale a re­laţiilor dintre U.R.S.S. şi S.U.A. şi a destinderii generale a în­cordării internaţionale. N. S. Hruşciov a relevat că, după cît se pare, poziţia Uniunii Sovie­tice este înţeleasă acum mai bine în Statele Unite ale Americii. Con­­vorbiile sale cu preşedintele Eisen­hower au fost foarte utile şi au contribuit la realizarea unei anu­mite înţelegeri, la apropierea punc­telor de vedere in ceea ce priveşte aprecierea situaţiei existente în an­samblul ei, abordarea unor impor­tante probleme concrete şi recunoa­şterea faptului că este necesară îm­bunătăţirea relaţiilor dintre U.R S.S. şi S.U.A. Aceasta, a subliniat N. S. Hruşciov reprezintă o contribuţie substanţială la întărirea păcii generale, contribuţie pe care o apreciem foarte mult. Referindu-se la înţelegerea reali­zată cu privire la întîlnirea sa cu preşedintele Republicii Franceze, ge­neralul De Gaulle,­­ S. Hruşc­ov a spus: Credem că această întîl­­nire va fi utilă pentru dezvolta­rea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Franţa, pentru cauza întăririi pă­cii generale. El a subliniat că în ansamblu, relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Franţa evoluează normal, deşi par­ticiparea acesteia din urmă la blocuri militare îndreptate împo­triva U.R.S.S. pune o anumită am­prentă pe politica sa. Oamenii so­vietici ar vrea să trăiască in pace şi prietenie cu poporul francez, ei doresc Franţei prosperitate şi mă­reţie. Privind In zare, a declarat N. S. Hruşciov, nu văd obstacole sau im­pedimente care ar putea stinjeni serios relaţiile bune, prieteneşti in­tre ţara noastră şi Republica Fran­ceză. Aş vrea să declar de la înalta tri­bună a Sovietului Suprem al U.R.S.S., că preţuim mult declara­ţiile realiste ale preşedintelui De Gaulle şi ale primului ministru Debré cu privire la caracterul imua­bil al frontierelor de pe Oder- Neisse. Aceasta contribuie fără în­doială la întărirea păcii in Europa. N. S. Hrușciov a declarat că re­centele propuneri ale preşedintelui De Gaulle de a rezolva problema al­geriană pe baza autodeterminării prin organizarea în Algeria a unui referendum al întregului popor pot avea un rol important în reglemen­tarea problemei algeriene. Ele vor avea acest rol dacă nu vor rămâne simple declaraţii, dacă vor fi întă­rite de măsuri reale care, ţinind seama de drepturile populaţiei al­geriene la o dezvoltare liberă şi independentă, ar asigura totodată punerea de acord a intereselor reci­proce ale părţilor. Nu este greu de constatat că reglementarea paşnică a problemei algeriene ar contribui la ridicarea prestigiului internaţional al Franţei şi a rolului ei de mare putere. Amintind că Uniunea Sovietică a prezentat nu odată propuneri asupra modalităţilor de destindere a atmos­ferei in Europa, N. S. Hruşciov a declarat: Sîntem gata atît pentru acţiuni de mare perspectivă în a­­ceastă direcţie cît şi pentru orice măsuri parţiale rezonabile. Nu dorim decit ca lucrurile să pro­greseze, ca situaţia din Europa să se îmbunătăţească, ca nodul eu­ropean să nu rămînă încurcat şi nedezlegat. Orientul Apropiat şi Mijlociu, a subliniat N. S Hruşciov, continuă să fie una din regiunile neliniştite ale globului, fapt care ar putea duce la tot felul de com­plicaţii. Aici si­tuaţia nu devine mai sănătoasă pentru că terito­riul unor state este folosit, ca şi înainte, şi uneori chiar într-o mă­sură şi mai mare, de către unele puteri străine, drept cap de pod pentru pregătiri militare împotri­va unor terţe ţări. N. S. Hruşciov a atras din nou atenţia asupra prejudiciilor adu­se intereselor în­tăririi păcii gene­rale de ţările par­ticipante la blocu­ri agresive, care îşi oferă teritorii­le pentru ampla­sarea de baze mi­litare străine. El s-a referit în această ordine de idei la Turcia, al cărei teritoriu este transformat în prezent intr-un cap de pod mili­tar şi unde pe deasupra urmează să fie amplasate şi rachete străine cu Încărcătură nu­cleară. Este inutil să spunem că a­­ceasta subminează in primul rînd securitatea Tur­ciei înseşi. Am vorbit nu odată despre primejdia pe care o re­prezintă politica externă a Tur­ciei şi am prezentat propuneri concrete in interesul stabilirii unor relaţii de bună vecinătate intre sta­tele noastre — a spus N. S. Hruş­In zilele noastre, a declarat N. S.­ Hruşciov. opinia publică Interna­ţională este serios neliniştită de problema atitudinii S.U.A. şi al­tor cîteva puteri occidentale faţă de Republica Populară Chineză. Cercurile guvernante ale statelor oc­cidentale ar dori să transforme a­­ceastă mare ţară într-o putere de rangul al doilea. In Occident se mai fac încercări de a promova ideea că există nu o singură Chină, ci două, ca urmare a poziţiei adoptate de S.U.A. şi de aliaţii lor, drepturile Republi­cii Populare Chineze în O.N.U. n-au fost încă restabilite, deşi aceasta este în contradicţie cu raţiunea. Lo­cul ei în această organizaţie este ocupat de nişte impostori. In pofi­da faptelor evidente şi a mersului evoluţiei istorice, S.U.A. continuă să se cramponeze de rămăşiţele re­gimului d­anbaisist răsturnat. A­­mestecul în treburile Interne ale Chinei, încercările de a „co­recta“ geografia şi de a crea si­tuaţia artificială a existenţei a „două Chine" sunt în contradic­ţie cu năzuinţa popoarelor spre lichidarea „războiului rece“ şi creează o situaţie încordată în Extremul Orient — a subliniat N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a declarat că după convorbirile care au avut loc in cursul vizitei sale in S.U.A., cind a fost abordată si problema Chinei, secretarul de Stat Herter şi adjunc­tul său Dillon au dezlănţuit un fel de atac psihologic împotriva Uniunii Sovietice, căutând în mod deliberat să denatureze caracterul relaţiilor din­tre U.R.S.S. şi China, să pună la îndoială suveranitatea Republicii Populare Chineze în rezolvarea problemelor ei de politică internă şi externă. Nu ştiu cum se spune asta pe a­­mericăneşte, a spus N. S. Hruşciov, dar pe ruseşte asemenea incercări pot fi numite logică de cal. China populară este un mare stat suveran, guvernul ei duce o politică internă şi externă de sine stătătoare. Şi, pe bună dreptate, americanii înşişi ridiculizează părerile exprimate de reprezentanţii Departamentului de Stat. Domnii Herter şi Dillon ar trebui să ştie că procedeele de acest fel nu pot da nici un rezultat atunci cind este vorba de Uniunea Sovie­tică şi de China Populară. N. S. Hruşciov şi a exprimat con­vingerea că Tai­wanul şi celelalte insule se vor reuni cu restul Chi­nei. Orice ameninţări sau aluzii la ameninţări în acest domeniu sînt absolut nefondate. Cei care vorbesc despre răspun­derea U.R.S.S. pentru acţiunile Chi­nei ar trebui să ştie că R. P. Chine­ză nu are nevoie de tutela nimănui. diov. Dorim sincer ca relaţiile noa­stre să fie pătrunse de spiritul prie­teniei şi colaborării care a caracte­rizat trecutul relativ nu prea înde­părtat, cind politica Turciei era sta­bilită de o personalitate atit de mar­cantă ca Kemal Atatürk. N. S. Hruşciov a declarat că rela­ţiile dintre Uniunea Sovietică şi Iran lasă mult de dorit. Amintind că, în ultimii ani, guvernul sovietic a luat o serie de măsuri importan­te în scopul de a stabili relaţii bune, prieteneşti, cu această ţară, el a subliniat că în pofida intereselor naţionale ale ţării lor, conducătorii Iranului au preferat să se lege prin obligaţii militare îndreptate împo­triva Uniunii Sovietice. O asemenea politică nu corespunde intereselor întăririi păcii şi ale îmbunătăţirii relaţiilor sovieto-iraniene. Orienta­rea viitoare a politicii Iranului va trebui să fie apreciată după acţiuni­le concrete ale acelora care stabi­lesc politica acestei ţări. Guvernul popular duce o politi­că proprie şi reprezintă cu dem­nitate poporul său, Republica Populară Chineză. Dacă se vorbeşte însă despre Uniunea Sovietică ca aliat al Repu­blicii Populare Chineze, sîntem de acord să purtăm această răspunde­N. S. Hruşciov a spus că pro­blema dezarmării este cea mai im­portantă problemă a timpurilor noastre. De găsirea unei soluţii a acestei probleme depinde direcţia în care se va îndrepta omenirea — spre pace sau spre război. Pentru a bara calea războiului este necesar să se înfăptuiască dezarmarea generală și totală. Toc­mai în acest scop a supus guvernul sovietic examinării O­ N.U. binecu­noscutele sale propuneri. Expunînd esența programului sovietic care prevede înfăptuirea în aproximativ patru ani a dezarmării generale şi totale a statelor, N. S. Hruşciov a amintit că Uniunea Sovietică a pro­pus instaurarea unui control Inter­naţional strict, eficient şi atotcu­prinzător. DEZARMAREA GENERA­LA SI TOTALA AR DES­CHIDE O ETAPA NOUA IN DEZVOLTAREA SOCIETA­TII OMENEŞTI, — ETAPA ACII FARA RĂZBOAIE. Ea ar însemna de asemenea un avînt uriaş al bunăstării tutu­ror popoarelor. Problema dezarmării nu mai este acum un simplu obiect de tratative între diplomaţi şi de studiu pentru experţi, ci cea mai importantă problemă a luptei sociale la care participă ma­joritatea covîrşitoare a ome­nirii. îmi face plăcere să constat, a spus N. S. Hruşciov, că domnul Eisenhower se pronunţă pentru ne­cesitatea de a se căuta soluţia pro­blemei dezarmării. Noi considerăm că reacţia primului ministru al Marii Britanii, dl. Macmillan, a pri­mului ministru al Indiei, dl. Nehru, a preşedintelui Indoneziei, dl. Sukar­no, şi a altora la propunerile sovie­tice are o semnificaţie pozitivă pen­tru viitoarele tratative. Este îmbucurător să constatăm că în cursul discutării propunerilor noastre la actuala sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. majoritatea delegaţilor au exprimat sub o formă sau alta o atitudine favora­bilă faţă de ideea dezarmării ge­nerale şi totale. S-a recunoscut unanim că Uni­unea Sovietică este o mare pu­tere mondială. Astăzi, Uniunea Sovietică nu mai este singură. re, a declarat N. S. Hruşciov. Uniunii Sovietice îi este apro­piată dorinţa poporului chinez şi a guvernului R. P. Chineze de a readuce în componenţa statului chinez Taiwanul şi celelalte insu­le care aparţin Chinei, însă sunt ocupate de trupe străine, şi ea înţelege această dorinţă. În a­­ceastă chestiune noi sprijinim şi vom sprijini întrutotul guvernul Republicii Populare Chineze, pină cind va obţine rezolvarea a­­cestei probleme, deoarece drep­turile juridice şi morale sunt de partea lui. Referindu se la problema coreea­nă, N. S. Hruşciov a spus: Avem impresia că State­le Unite nu urmă­resc în Coreea un conflict militar. Se creează con­diţii favorabile pentru a pregăti pas cu pas re­zolvarea defini­tivă a problemei coreene. Acest lucru trebuie în­ceput prin retrage­rea trupelor străi­ne din Coreea de Sud. Dacă în Co­reea nu vor exista trupe străine şi dacă nu va exista un amestec din a­­fară în treburile ei, coreenii înşişi vor ajunge mai repede la o înţele­gere cu privire la apropierea trep­tată între nord şi sud, ceea ce la rîndul său, ar crea premize pentru restabilirea unită­ţii naţionale a Co­reei pe o bază paşnică şi demo-­ cratică. Regretăm foarte mult, a spus în continuare N. S. Hruşciov, inciden­tele petrecute in ultimul timp la frontiera dintre două state prie­tene cu noi — Republica Populară Chineză cu care sîntem uniţi­ printr-o indestructibilă prietenie frăţească şi Republica India, cu care dezvoltăm cu succes relaţii de prietenie. Re­gretăm deosebit de mult că aceste incidente s-au soldat cu victime o­­meneşti atît dintr-o parte cit şi din cealaltă. Nimic nu poate dom­pens­a pier­derile suferite de părinţii şi rudele celor care şi-au pierdut viaţa. Am fi bucuroşi dacă incidentele de la frontiera chino indiană nu s ar repeta, dacă litigiile de frontieră existente ar fi rezolvate prin trata­tive prieteneşti, spre satisfacţia am­belor părţi. Există marele lagăr al statelor socialiste, in aceste condiţii ni­meni nu poate afirma că propu­nerile noastre de dezarmare ge­nerală şi totală ar fi dictate de slăbiciune. Dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a ne apă­ra ţara împotriva oricăror aten­tate dinafară şi pentru a da o ripostă nimicitoare duşmanului. Sîntem în stare nu numai să asi­gurăm neamestecul în treburile noastre, dar şi să ajutăm ţările socialiste frăţeşti să-şi apere cu­ceririle, libertatea şi indepen­denţa. De aceea astăzi când prezen­tăm propunerile de dezarmare este absolut evident că ele sunt dictate cu adevărat de ţeluri umanitare, urmărind excluderea războiului care în secolul armei termonucleare poate aduce neno­rociri îngrozitoare. NOI NU DO­RIM SA FOLOSIM IN SCOPURI MILITARE SUPERIORITATEA DE CARE DISPUNEM SI CARE VA CREŞTE PE MĂSURĂ DEZ­VOLTĂRII CONTINUE A ŢARI­LOR SOCIALISTE. N. S- Hruşciov a arătat că în ţările occidentale există personali­tăţi care denaturează propunerile sovietice cu privire la control, deşi atît în declaraţia pe care am fă­cut-o în faţa Adunării Generale a O­ N.U. cît şi în declaraţia guvernu­lui sovietic se arată clar că în con­diţiile dezarmării generale, Uniu­nea Sovietică va fi gata să ac­cepte controlul general. Uniunea Sovietică este de asemenea de acord să instituie organe cores­punzătoare, evident, sub egida O.N.U., in scopul asigurării u­­nui control eficient, pentru ca toate statele care îşi asumă obli­gaţii sacre în ce priveşte dezar­marea să le respecte cu fermi­tate. Cei care se pronunţă pentru crea­rea unor forţe armate internaţio­nale, a spus şeful guvernului sovie­tic, nu urmăresc decit un singur scop — acela de a împiedica ţările să adopte propunerile sovietice de dezarmare. N. S. Hruşciov a declarat că afir­maţia duşmanilor păcii care în­cearcă să discrediteze programul so­vietic de dezarmare că U.R.S.S. ar propune dezarmarea generală şi to­tală şi nu ar mai fi de acord cu nimic altceva nu corespund reali­tăţii. In propunerile sovietice se spune că dacă puterile occidentale nu vor fi dispuse să accepte dezarmarea generală şi totală, Uniunea Sovietică consideră că este posibil şi necesar să se ajungă la o înţelegere chiar şi numai în­­ legătură cu măsuri parţiale în domeniul dezarmării. Constatăm cu plăcere, a spus N. S. Hruşciov, că datorită înţelegerii rea­lizate îrntre Uniunea Sovietică şi Sta­tele Unite ale Americii propunerile în problema dezarmării generale şi N. S. Hruşciov a declarat că a că­zut la înţelegere cu preşedintele Ei­senhower asupra convocării confe­rinţei şefilor de guverne. De aseme­nea şi primul ministru al Marii Britanii, dl. Macmillan, a declarat în repetate rînduri că este pentru convocarea conferinţei şefilor de guverne. Guvernul sovietic împărtăşeşte întru totul părerea că este de dorit convocarea cît mai grabnică a acestei conferinţe. Sperăm că şi guvernele celorlalte state se vor situa pe o poziţie constructi­vă în această problemă — a spus N. S. Hruşciov. CU CIT ACEA­STA CONFERINŢA VA FI CONVOCATA MAI REPEDE. CU ATIT VA FI MAI BINE PENTRU CAUZA PĂCII. Unii oameni de stat din Occident îşi exprimă în prezent părerea că conferinţa şefilor de guverne tre­buie ţinută atunci cind principalele probleme litigioase vor fi rezolvate în prealabil şi afirmă că numai în acest caz întîlnirea şefilor de guver­ne va fi eficientă. Dar aşa pot vorbi numai acei care nu ţin seama de situaţia reală sau doresc să inducă în eroare pe oamenii care se pricep puţin în politică. Dacă principalele probleme s-ar rezolva pînă la întîl­nirea şefilor de guverne atunci a­­ceasta ar fi o întâlnire nu pentru rezolvarea problemelor actuale ci pentru a prinde împreună peşte — eu însă nu sunt pescar, nu prind peşte —, a audia concerte şi altele, adică pentru a petrece în mod plăcut timpul. Referindu-se la problemele care, după părerea Uniunii Sovietice, ar trebui să fie discutate la conferinţa şefilor de guverne, N. S. Hruşciov a spus că locul cel mai important trebuie să revină problemei de­zarmării care preocupă întreaga lume. Uniunea Sovietică consideră că în interesul întăririi păcii, la conferinţă trebuie să fie exami­nată problema încheierii trata­tului de pace cu Germania şi re­glementarea situaţiei din Berli­nul occidental, decurgînd din a­­ceasta. Ar putea fi examinate şi alte probleme internaţionale care prezintă interes general. La succesul conferinţei la ni­vel inait ar contribui hotărîrea N. S. Hruşciov a declarat cu un sentiment dda adîncă satisfacţie că TOATE ŢĂRILE SISTEMULUI MONDIAL AL SOCIALISMU­LUI SINT MAI UNITE CA ORI­­CIND. ELE ACŢIONEAZĂ UN FRONT UNIT PENTRU ÎNDE­PLINIREA SARCINII ISTORI­CE — ACEEA DE A IZBĂVI OMENIREA DE RĂZBOAIE ŞI DE A ASIGURA DEZVOLTA­REA POPOARELOR PE CA­LEA PĂCII ŞI PROGRESULUI SOCIAL. îngăduiţi mi, a spus N. S. Hruş­ciov, să transmit în numele dv., în numele poporului sovietic, fraţilor noştri din ţările de democraţie populară un fierbinte salut şi să le urez noi succese in construirea so­cialismului. Şeful guvernului sovietic a decla­rat că Uniunea Sovietică păşeşte cu încredere înainte, îndeplinind cu La discuţiile pe marginea raportu­lui prezentat de N. S. Hruşciov, au luat cuvîntul Aleksandr Ba­kulov, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S.; Walter Klausen, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; Viktor Blajenov, mecanic la depoul de loco­motive Moscova ; A. A. Gromiko, mi­nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; Gheorghi Jukov, preşedintele Co­mitetului de Stat pentru legăturile culturale cu ţările străine de pe lin­torale s-au bucurat de aprobare în Comitetul politic al O.N.U. Salutăm cu căldură această hotărîre una­nimă, a spus şeful guvernului so­vietic. Cu toate acestea nu trebuie să supraapreciem cele realizate, deoarece mai există forţe care vor face totul pentru a împiedica aplicarea unor măsuri realiste în vederea dezarmării generale şi totale. Pentru ca speranţele luminoase ale popoarelor să poată deveni realitate, adversarii dezarmării trebuie demascaţi şi trebuie să li se dea o ripostă hotărîtă, fermă a tuturor statelor de a nu întreprinde nici un fel de măsuri care ar putea să înrăutăţească situaţia înainte de conferinţă, să sporească neîncrederea din rela­ţiile intre participanţi, să semene simburele suspiciunii. In concluzie, N. S. Hruşciov a declarat că guvernul sovietic consideră de datoria sa faţă de poporul sovietic şi întreaga o­­menire să consolideze destinde­rea realizată în relaţiile interna­ţionale, să urmeze cu fermitate linia trecerii de la destindere la lichidarea totală a încordării in­ternaţionale, linia transformării destinderii realizate într-o pace trainică. In acest scop, a spus el, este necesar : Să se promoveze o politică activă de îmbunătăţire a relaţilor dintre ţă­ri. Să se realizeze pas cu pas rezol­varea în practică a tuturor proble­melor internaţionale urgente pentru a asigura o viaţă paşnică popoare­lor. Să nu se slăbească vigilenţa faţă de forţele şi cercurile care vor să întoarcă evoluţia evenimentelor in­ternaţionale înapoi, pe calea răz­boiului rece şi a înrăutăţirii relaţii­lor dintre ţări. să se demonstreze neobosit popoarelor lipsa de temei, caracterul nefast şi prejudiciile pe care le aduce omenirii această po­­ziţie a cercurilor militariste răz­boinice. Dacă vor fi puse în acţiune toata forţele care sunt pentru reglemen­tarea paşnică a problemelor interna­ţionale, dacă cercurile conducătoare care stabilesc politica ţărilor occi­dentale vor înţelege că nu vremurile noastre este imposibil să se ducă o altă politică decit politica coexis­tenţei paşnice, dacă popoarele îşi vor spune cuvîntul răspicat împo­triva războiului a declarat N. S. Hruşciov, încă în viitorul apropiat se vor face paşi hotărîtori pe ca­lea înlăturării primejdiei de răz­boi şi se va deschide o cale lim­pede, luminoasă spre pace pen­tru întreaga omenire. In ceea ce îl priveşte, GUVER­NUL SOVIETIC VA FACE TOT CE-I STA IN PUTINTA PENTRU ÎNDEPLINIREA ACESTEI SAR­CINI MĂREŢE. succes sarcinile construirii comunis­mului trasate de Congresul al XXI- lea al P.C.U.S. Ţara se află într-o perioadă de mare avînt. Cum să nu ne bucurăm, cum să nu ne mîndrim cu izbînzi ale oa­menilor sovietici ca lansarea cu suc­ces numai în cursul unui singur an. 1959, a trei rachete cosmice care au trezit admiraţia întregii omeniri, a spus N. S. Hruşciov. In numele guvernului sovietic, al Sovietului Suprem al U.R.S.S., al Comitetului Central al Parti­dului Comunist, N. S. Hruşciov a felicitat cu toată căldura pe savanţii-eroi, pentru fotografie­rea reversului Lunii, arătînd că aceasta este o glorioasă realiza­re ştiinţifică. (Sublinierile şi subtitlurile aparţin redacţiei) că Consiliul de Miniştri al U­R.S.S. şi scriitorul Aleksandr Korneiciuk. In încheierea discuţiilor pe margi­nea raportului prezentat de N. S. Hruşciov, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat o hotărîre în care aprobă politica externă a guvernului sovie­tic. De asemenea Sovietul Suprem al U.R . S. a adoptat apelul adresat parlamentelor tuturor ţărilor lumii. Cu aceasta, cea de-a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi-a încheiat lucrările. Coexistenţa paşnică - un imperativ al vieţii Amestecul in treburile interne ale R. P. Chineze este în contradicţie cu năzuinţele spre destindere Dezarmarea generală ar deschide etapa păcii fără războaie Cu cît va fi mai repede convocată conferinţa la nivel înalt, cu atît va fi mai bine Ţările sistemului socialist mai unite ca oricînd (TELEFOTO AGERPRES) Nr. 4669 SPECTACOLELE DE AZI Televiziune : orele 9.00 Emisiune pentru cei mici 1 9.25 Filmul de desene animate­­ ,,Trei tăietori de lemne", o producţie a stu­diourilor sovietice 1 9.35 Sceneta „Gnsa* dramatizare de Ioana Zamfir, după o poves­tire a scriitorului sovietic Arcadii Gaidar 1 9.55 Emisiunea pentru pionieri şi şcolari ,,Cravata Roşie"; 10.15 Filmul de desene ani­mate „Aventurile meşterului Drege-tot* ; 10.30 Emisiunea pentru sate ; 19.00 Informa­ţiile după-amiezii ; 19.05 Medalion : Ştefan Ciubotăraşu, artist emerit, laureat al Pre­miului de Stat ; 19.55 Jurnalul televiziunii ; 20.20 Montaj literar : „Din liria sovietică*; 20.55 Prezentarea filmului artistic „Ordinul Anna"; 22.25 Concert distractiv. Cinematografe : Patria (9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (10; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15); O inttmplare extraordinara (seria II-a), Mioriţa (11; 13,15; 15,30; 18,45; 20,15) Libertăţii (16; 18,15; 20,30) Soarta unui om: Republica (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (10,15; 12,30; 15, 17; 19, 21); înfrăţirea Intre popoare (15,30; 18; 20,30); O Intîmplare extraordinară (seria I-a)i Magheru (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) Inimă rece; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), Lumina (16; 18,30; 21). Ani de zbucium; Alex. Sabia (10, 12, 14,15; 16,30; 18,45, 21), N. Bălcescu (15, 17; 19, 21). 30 Decembrie (16; 18,30, 20,30)i Kociubei; El. Pavel (10,15, 12,15, 15,15, 17,15» 19,15, 21,15); Căsnicia Lorenz; Central (10,15, 12,15, 16, 18,15» 20,30) Cultural (15, 17, 19, 21), 1 Mai (16, 18,15, 20,30); Ultima primăvară: Vic­toria (10, 12,30, 15, 17, 19, 21), 8 Mai (15, 17, 19, 21); Alarmă la graniță; 13 Septembrie (16, 18,15, 20,30); Trilogia „Calvarul"; Maxim Gorki (10.30, 12.30, 14,30; 16.30, 18.30, 20.30); Gh. Doja (10, 12; 15, 17; 19, 21). 23 August (15, 17, 19, 21). Viața a In mii­nile tale; Timpuri Noi (rulează în continuare Intre 10—211 Program de filme documentare; Tineretului (15, 17, 19, 20 Munca (15, 17, 19, 21). Ultima aventură a lul Don Juan; Alex. Popov (rulează ia continuare intre 10—21); Fa­tima; Grivita (15, 17, 19, *21) Marinarul în­drăgostit; V Roab­ă (15, 17, 19, 21). Aurel Vlaicu (15, 17, 19, 21): Pentru 100.000 de mărci. CONCERT SIMFONIC Azi, 1 noiembrie a.c., orele 10,50, pos­turile noastre de radio vor transmite pe programul II, din sala Ateneului R. P. Ro­mano, concertul orchestrei sin­fonice a Fi­­larmonieii d­e Stat „George Enescu*. Diri­jor : Mircea Basarab. In program : Uvertura la opera ,,Ruslan si Ludmila" de Glinka , Simfonietta de Sergiu Sarchizov ; Concertul nr. 4 în sol major pentru pian şi orchestră de Beethoven — solistă Anny Fischer din R. P. Ungară şi „Valsul* — poem coregra­fic de Ravel, masa sa REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Seratei!“. Tel. 17,60,10, 17,60,40, 17,61.00. Abonamentele se fac la oficiile costale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin-

Next