Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)

1960-01-03 / nr. 4721

SroîetsM fini TöSrií T&rajS, tiOTţT-VAj Anul XXIX Nr. 4721 Duminică 3 ianuarie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Brigada de sudori autogeni condusă de tov. Ion Zincă de la uzinele „1 Mai“ din Ploeşti a încheiat anul 1959 cu importante succese în producţie. Anul trecut membrii brigăzii au realizat economii de circa 75.000 lei, în fotografie: (rîndul I) Ion Ghitoroiu, Ion Micu, Vasile Simion ; (rîndul II) Gheorghe Popescu, Ion Iordache, Ion Zincă, Maria Corpodeanu, Vasile Bulgaru; (rîndul III) Ştefan Dinu şi Gheorghe Gliga. (Foto R. Costin) IN PRIMELE ZILE ALE ANULUI NOU SUCCESE IM ÎNTRECEREA SOCIALISTA Şarje de oţel peste plan La agregatele cu foc continuu, de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, isiderurgiştii aflaţi în schimb nu mar­­icat trecerea în noul an muncind cu­­multă însufleţire. Topitorii de la Oţelă­­ria Martin nr. 1 au elaborat în noaptea­­de revelion 5 şarje de oţel dind astfel cu 11 la sută mai mult oţel decît pre­vedea planul, iar cei de la noua oţe­­lărie conduşi de Mihai Brînzei şi Teo­dor Karamalinis au elaborat în ziua de 1 ianuarie cu 100 tone de oţel mai m­ult faţă de plan. TIMIŞOARA (red. ziarului „Drapelul Roşu“).­­ Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ şi-au realizat planul pe anul­­1959, încă de acum o lună, dînd peste planul anual 15.100 tone de oţel. Pri­ma şarjă din noul an a fost elaborată­­de oţelarii de la cuptorul nr. 3 conduşi ide Petre Mila. In prima zi din noul an, oţelarii de la cuptorul 4 au elaborat SC tone oţel peste plan. La sondele din Oltenia ! CRAIOVA (coresp. „Scintel!“).­ Man­­ta la sondele aflate In foraj nu se poate întrerupe nici o clipă. In prima ei din anul 1960, petroliştii din Olte­­nia au pornit la lucru cu hotârîrea să obţină noi succese în muncă. Sondorii­­din brigada lui Ionel Nicolae de la întreprinderea de foraj Zotreni au fo­­rat în ziua de 1 Ianuarie, peste plan, 30 m., iar cei din brigada lui Ion Enă­­țchescu — 30 m. peste plan. Şi la întreprinderea de fora­ Craio­­lica numeroase brigăzi de petrolişti, cum sunt cele conduse de brigadierii Po-Am păşit intr-un an nou. Oa­menii muncii din ţara noastră, însufleţiţi de documentele re­centei plenare a C.C. al parti­dului, sunt m­iariţi sa depună eforturi sporite pentru a înde­plini şi depăşi sarcinile planu­lui de stat pe anul 1960. Încă din primele ceasuri ale noului an, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din fabricile şi uzinele cu proces de muncă continuu au ţinut să confirme prin fapte această hotărire a întregului nostru popor muncitor. Primele zile din 1960 au însemnat tot­odată şi primele succese în lup­ta pentru realizarea planului. pescu Ion, Vlad Vâsli« şi alţii, au realizat In aceste zil, un număr în­semnat de metri foraţi peste plan. Succesele furnaliştilor REŞIŢA (coresp. „Scînteii").­­ Colec­tivul de furnalişti de la combina­tul metalurgic Reşiţa a Intîmpinat noul an cu succese însemnate in mun­că. Sarcina de a da peste plan prima șarjă de fontă din noul an i-a revenit prim-furnalistului Petru Them. In ziua de 1 ianuarie la orele 3,25 pe platoul furnalelor s-a elaborat, de către echi­pa lui Ion Sava, o nouă șarjă de fontă. In primul schimb de lucru din anul acesta, la cele două furnale ale Reşiţei s-au elaborat şase şarje de fontă. 200 tone ciment In plus BACAU (red. ziarului „Steagul Roşu*), i­s In toate sectoarele fabricii de ciment de la Bicaz activitatea de producţie n-a cunoscut răgaz. Din prima zi a anului, întrecerea între e­­chipe şi brigăzi a fost deosebit de în­sufleţită. Muncitorii din schimburile care au lucrat in noaptea de Anul Nou au produs peste plan 60 tone klinker şi 100 tone ciment. Cele mai bune realizări de la cuptoare le-a ob­ţinut echipa condusă de cuptorarul Petre Lungu. In prima zi a anului 1960, pe în­treaga fabrică s-au produs în plus 112 tone klinker şi peste 200 tone ciment. In aceeaşi zi s-au expediat şantiere­lor de construcţii din ţară 1.336 tone ciment, cu 512 tone mai mult decît prevedea planul iniţial stabilit. In portul Brăila GALAŢI (coresp. „Scînteii“). Preda Bădin, Nicolae Dan şi Gheorghe Ni­colae sunt docheri cunoscuţi. Lucrea­ză de mulţi ani in portul Brăila. La fel ca şi în ceilalţi ani, şi acum, în dimineaţa primei zile a anului 1960 s-au intîlnit pe cheiul Dunării. După ce şi-au strins miinile şi şi-au urat tradiţionalul „La mulţi ani“, şefii celor trei echipe, împreună cu ceilalţi mun­citori din port, au inceput treaba. In port activitatea nu încetează nicicînd. Pa lingă vasele ancorate la danele de acostare a sosit In noaptea revelio­nului un vas sub pavilion polonez, iar în zorii zilei In gara fluvială a sosit și un tren cu diferite mărfuri din Re­publica Cehoslovacă. Munca din prima zi a noului an a fost rodnică. Cele trei echipe au des­cărcat din vase zeci de tone de mărfuri. !♦♦♦♦= Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului CHIVU STOICA­­ Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne Dragi tovarăşi ! Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pre­zidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi întregul popor sovietic vă felicită cordial pe dv. şi prin dv. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea continuă a puternicului lagăr socialist, prin slăbirea încordării internaţionale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut de harnicul popor român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, in construirea socialismului, umplu de bucurie sinceră inimile oamenilor sovietici. Suntem­ ferm convinşi că prietenia indisolubilă şi colaborarea rodnică dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a popoarelor lagărului so­cialist. Urăm din toată inima, dragi prieteni, poporului frate român succese și mai mari în construirea Romîniei socialiste, în lupta pentru triumful păcii în întreaga lume. Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959. NIKITA HRUŞCIOV KLIMENT VOROŞILOV, Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV, Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOV­ICI VOROŞILOV, Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice MOSCOVA Dragi tovarăşi, Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Român, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Pre­zidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi între­gul nostru popor, vă trimit dv. şi prin dv. gloriosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporului frate sovietic, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale ome­nirii, însufleţesc poporul nostru, ca şi popoarele tuturor ţărilor socia­liste, la dobîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stîrnesc res­pectul şi admiraţia întregii­ lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celorlalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnică între toate statele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic în vederea destinderii internaţionale deschid perspectiva unor noi victorii­­ale cauzei păcii şi prieteniei între popoare.­­ Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socia­­list în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în cons­truirea comunismului, în lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşi ! CHIVU stoica Ion gheorghe GHEORGHIU-DEJ Președinte al Consiliului MAURER Prim-secretar al Comite­ de Miniştri Președinte al Prezidia­tului Central al Partidu­­al R. P. Romíne lui Marii Adunări Națiu­­lui Muncitoresc Romín nale a R. P Romíné TELEGRAME -0*0- Pregătiri pentru producţia viitoare­ ­ Colectivului uzinei „Mao Tze-dun" din Capitală îi revin in acest an sar­cini importante. In urma discutării cifrelor de plan pe 1960, s-a propus şi s-a hotărît stabilirea unui flurt tehnologic mai raţional în anumite secţii. 120 de electricieni, montori, re­­glori şi macaragii s-au oferit să lu­creze în aceste zile de repaos, pen­tru ca luni, cînd muncitorii din ate­lierele de montaj, mecanică grea şi armături vor veni la lucru, să gă­sească maşinile amplasate potrivit fluxului tehnologic cerut de procesul de producţie din acest an. Mentorul Stan Badea, împreună cu echipa lui, a montat şi centrat în cîteva ore toate maşinile reparti­zate. Aceeaşi performanţă au reuşit-o şi echipele conduse de Ion Andreescu, Nicolae Tătulescu şi Constantin Văcărescu. In acelaşi timp, electricienii Marin Voitiş, Mi­hai Mateescu şi Ion Georgescu au executat instalaţia electrică de forţă pentru alimentarea maşinilor ream­­plasate cu curent electric. Intr-o singură zi, ieri, la atelierul mecanică-montaj s-au reamplasat 20 utilaje, cărora li s-au executat in­stalaţiile electrice de forţă, la me­canică­ reductoare s-au montat 3 ma­şini grele, dintre care una nouă, iar la mecanică grea încă două maşini. Produse şi mărfuri sosite din U. R. S. S. 1 ianuarie 1960, ora 1,43 noaptea. La această oră a intrat în gara So­­cola Roşie prin punctul de frontieră Ungheni, primul tren sovietic din anul acesta. Garnitura avînd peste 40 de vagoane conţinea produse şi mărfuri livrate ţării noastre de că­tre ţara vecină şi prietenă în baza acordurilor comerciale încheiate între cele două ţări : cocs pentru furnalele Hunedoarei, rezervoare şi pompe de mare capacitate pentru Combinatul chimic Borzeşti, motoa­re electrice pentru Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov, îngrăşăminte chimice, cocs siderur­gic şi altele. Chiar în aceeaşi zi în gara Socola au fost alcătuite trenuri care au transportat la destinaţie mărfurile şi produsele sovietice sosite din Uniunea Sovietică în cursul nopţii. (Agerpres). Cuvîntarea tovarăşului I. Gh. Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republi­cii Populare Române, a rostit In noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare. Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică şi so­­cial-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întin­sul ţării au intrat în funcţiune noi întreprinderi, s-au deschis noi şantier­e, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea în­semnată a producţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul culturii noastre socia­liste. Poporul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei boga­tele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei şi culturii, în mer­sul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sunt rezultatul muncii entuziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul politicii promo­vate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărirea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufle­ţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa crea­toare a maselor muncitoare se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strins uniţi în jurul forţei lor conducătoare, încercatul nostru Partid­ Muncitoresc Român, întărind necontenit alianţa muncitorească ţă­rănească şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaboraree«f­r­ăţeascâ şi intr-ajutorarea tovă­răşească între popoarele ţărilor socialiste. Uniunea So­vietică, păşind în etapa construcţiei desfăşurate a co­munismului, înfăptuieşte în ritm rapid măreţul plan septenal de dezvoltare a ţării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pun şi mai mult in evidenţă superioritatea socialismului faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor şi al progresului mondial. In 1959, ideile păcii şi colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internaţională. In relaţiile internaţionale se observă un început bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovie­tic de a se înfăptui dezarmarea generală şi totală a cîştigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare însemnătate — întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei şi Franţei, de la care popoarele aşteaptă noi rezultate pozitive în dezvolta­rea colaborării internaţionale şi consolidării păcii. Exprimăm speranţa că prin eforturile tuturor forţelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaţionale litigioase vor căpăta o re­zolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Alături de celelalte ţări socialiste,­ Repu­blica Populară Rorână va relita şi în viitor pentru triumful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín, al guvernului Republicii Populare Ro­míne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi tineretul ţării noastre, pe toţi cei ce mun­cesc şi le urez noi succese în construirea socialismu­lui, fericire şi sănătate în familie, spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! In case noi CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ De anul nou, zeci de familii de oameni ai muncii din oraşul Cluj au primit un dar preţios: ei s-au instalat în noile apartamente din cele 8 blocuri de locuinţe ridicate pe străzile Horia, Karl Marx şi în Piaţa Mihai Viteazu. Aceste blocuri însumează 290 aparta­mente confortabile. In pag. IlI-a LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Printre oamenii muncii din Capitală şi din ţară In noaptea de revelion In numeroase întreprinderi şi institu­ţii , la cluburi, case de cultură şi can­tine, la sediile gospodăriilor colective, muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţio­nari şi studenţi, colectivişti au petrecut revelionul împreună intr-o atmosferă de bucurie şi voie bună. Redăm câteva aspecte de la sărbăto­rirea revelionului. LA UZINELE „25 AUGUST“ Ultima seară a anului 1959 a reu­nit, la uzinele „23 August“, peste 600 de familii de muncitori, ingi­neri, tehnicieni şi funcţionari In marea sală a cantinei, împodobită sărbătoreşte, toţi cei prezenţi au ciocnit paharele unindu-şi succese şi mai mari în noul an. In sală se aflau numeroşi fruntaşi în producţie. Printre aceştia erau: sudorul Gheorghe Iliescu şi oţelarul Moise Mustaţă, şeful de brigadă Ma­rin Seceleanu şi alţii. In anul 1959 brigada lui Marin Seceleanu a obţinut economii de peste 30.000 lei, avînd lunar o depăşire a sarcinilor de plan între 20—25 la sută. La re­velion a venit întreaga brigadă. „Vrem să fim împreună şi în ultima zi a anului“ — a spus şeful brigăzii. Petrecerea a ţinut pînă-n zori. Pe scenă s-au perindat artişti amatori din întreprindere, precum şi artişti profesionişti care au contribuit la buna reuşită a programului artistic. LA PALATUL REPUBLICII Palatul Republicii, feeric luminat şi împodobit sărbătoreşte, freamătă de veselie, cîntec şi voie bună. Pe por­ţile sale, larg deschise, intră tine­reţea. Peste 2.000 de tineri munci­tori fruntaşi în producţie din între­prinderile bucureştene, tineri inte­lectuali merituoşi, studenţi romîni şi străini şi elevi fruntaşi la învăţă­tură, tineri militari ai armatei noas­tre populare au venit să petreacă la tradiţionalul lor carnaval organi­zat de Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti, cu sprijinul C.C. al U.T.M. La programul bogat şi variat al carnavalului şi-au dat concursul ar­tişti de frunte al Teatrului de Ope­retă şi de Estradă ca Ion Dacian, Virginica Romanovschi, Sili Popes­cu, Nae Roman, Mircea Crişan, cei mai buni solişti de muzică uşoară şi populară, printre care Dorina Drăghici, Maria Tănase, Rodica Bu­jor, Ştefan Lăzărescu, artişti ai Circului de Stat, orchestre de dans şi tarafuri populare, formaţii de ar­tişti amatori. Cu prilejul noului an, tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., a felicitat călduros pe tineri urîndu-le sănătate, fericire şi suc­cese tot mai mari şi mai frumoase în muncă. (Continuare în pag. III-a) Sărbătorirea revelionului la Atelierele „Griviţa Roşie“. Noul an este intîmpinat cu bucurie şi voie buna. (Foto Agerpres) 2 ianuarie 1960. La plimbare prin Cișmigiu. ............ 1; - nr-La început de an însorit început de an nou. Anul 1960 a apărut pe lume în nădejdile popoarelor de întărire a păcii, de limpezire a orizonturilor vieţii in­ternaţionale, de destindere şi cola­borare. Cetăţenii patriei noastre l-au întîmpinat cu bucurie — păşind în al şaselea deceniu al veacului nostru de pe treapta, mai, înaltă, a înfăptuirilor de pînă acum, a rezul­tatelor anului care s-a încheiat zi­lele trecute. Bilanţuri de sfîrşit de an s-au fă­cut şi alte dăţi... „Bilanţul anului 1928 — trist — scria „Curentul“ la 3 ianuarie 1929. Criza a luat proporţii. Puterea de cum­părare s-a redus considerabil. Comerţul şi industria stagnează. Numărul fali­mentelor e in creştere. Dobinda a cres­cut. Camăta a luat proporţii nebănuite. Trist tablou, pe care deficitul de înca­sări al statului îl complectează... Sacri­­ficiile care ni se vor cere vor privi, în primul rând, capitolul impozitelor. Func­ţionarii, muncitorii vor trebui să se re­semneze la un standard de viaţă infe­rior aspiraţiilor“. Asemenea bilanţuri deveniseră o tradiţie în anii regimurilor trebrute. Un an după altul trecea lăsînd în urmă amărăciune, deprimare, iar fiecare an nou deschidea oamenilor muncii perspective tot mai sumbre. Criză... stagnare... falimente... ca­mătă — iată cuvinte al căror înţe­les noua generaţie îl află din cărţi. In patria noastră, devenită republi­că populară, omul muncitor şi-a dez­doit spinarea, a ridicat fruntea, tră­ieşte o viaţă nouă şi munceşte cu dîrzenie şi stăruinţă s-o facă tot mai frumoasă. Prin munca lui, anul care a trecut a fost un an bun, spor­nic, în care avuţia poporului a con­tinuat să crească, în care au apă­rut pe cuprinsul ţării noi fabrici şi uzine, centrale electrice, gospodă­rii colective, şcoli şi cartiere de lo­cuinţe. Merită să ne amintim cum politi­cieni burghezi, care-şi stabileau convingerile în funcţie de interesele trusturilor occidentale, nu osteneau să repete că făurirea unei puterni­ce industrii naţionale este o utopie primejdioasă. „Afirm că condiţiile de existenţă naturale ale ţării noa­stre nu deschid perspectiva dezvol­tării dintr-un stat agrar intr-un stat industrial“ — scria economistul burghez V. Madgearu. Partidul no­stru, spulberînd aceste „teorii“, a înarmat clasa muncitoare cu acea pîrghie puternică, singura in stare să deschidă ţării calea progresului — politica de industrializare socia­listă. Pe această cale poporul nostru, biruind an de an prin mun­că eroică nenumărate piedici şi greutăţi, cu puteri sporite datorită ajutorului frăţesc al Uniunii Sovie­tice şi relaţiilor de colaborare cu celelalte ţări socialiste, a zmuls ţara din mizeria şi înapoierea economică de la care a fost nevoit să porneas­că opera de construcţie socialistă. In anul 1959 producţia întregului an 1938 la oţel a fost realizată în 74 de zile, la fontă în 57 de zile, la e­­nergie electrică în 61 de zile, la ţe­sături în 5 luni. Păşim intr-un an nou înarmaţi cu un program concret de activitate — obiectivele stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1959. In 1960 producţia industrială va creşte cu 14 la sută, a mijloacelor de producţie cu 14,6 la sută, iar a bunurilor de consum cu 13 la sută ; producţia de oţel, cea atît de „lipsită de perspectivă dezvoltării“ va ajun­ge la 1.700.000 tone, numai 74 zile ale anului 1960 fiind suficiente pen­tru a se echivala ca volum al pro­ducţiei industriale întreg anul 1938. In dezbaterile sesiunii Marii Adu­nări Naţionale s-a oglindit că eco­nomia noastră este în plin avînt, cu un buget excedentar, o circulaţie bă­nească sănătoasă şi o balanţă de plăţi externe echilibrată. Niciodată n-a fost leul atît de puternic ca acum. Se pierde în ceaţa trecutului ima­ginea satului de ieri — şir de colibe mizere peste care t tronau conacul boieresc, circiuma şi postul de jan­darmi. Existau judeţe unde un plug revenea la 4-5 gospodării, iar un trac­tor în medie la 3.000 ha. „Sînt sate în care plinea n-o au copiii decît la sărbători mari cînd se împarte co­lace, — recunoştea în 1935, cînd era în opoziţie „Dreptatea“. Ţăranul n-are în apropiere spital, n-are doc­tori, n-are nimic". (Continuare in pag. II-a)

Next