Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)
1960-01-08 / nr. 4725
Pag. 2 Sa priveşti mereu înainte! In raionul „N. Bălcescu" din Capitală, îşi desfăşoară activitatea un mare număr de întreprinderi din industria metalurgică şi constructoare de maşini, precum şi unităţi ale industriei chimice, textile şi încălţăminte, industriei alimentare etc. Era firesc deci, ca în cadrul dezbaterilor care au avut loc la conferinţa raională de partid — alături de problemele vieţii interne de partid, metodelor şi stilului de muncă al comitetului raional de partid, muncii politice de masă, organizării şi calităţii învăţămîntului de partid etc. — un loc important să-l ocupe problemele legate de munca depusă de comitetul raional de partid şi de organizaţiile de bază pentru mobilizarea oamenilor muncii din întreprinderile raionului la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenarele C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi iulie 1959 precum şi de plenara din 3-5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R. Darea de seamă prezentată de comitetul raional de partid, precum şi dezbaterile care au avut loc au subliniat faptul că în anril cate a trecut atît comitetul raional, cît şi organizaţiile de bază s-au ocupat mai temeinic, cu mai multă competenţă de probiermele comerfete ale economiei, contribuind într-o măsură însemnată la îndeplinirea sarcinilor de producţie, realizarea de economii de materiale şi mijloace financiare, reducerea preţului de cost al producţiei şi creşterea cotatinuă a productivităţii muncii. Cînd îji propui sarcini imobilizatoare In decursul anului 1959, în plenarele comitetului raional de partid şi în şedinţele de birou au fost analizate numeroase probleme privind stadiul îndeplinirii planului de producţie în întreprinderile industriale. Demn de remarcat este faptul că în pregătirea acestor analize, comitetul raional de partid a antrenat un mare număr de tovarăşi din activul de partid, iar studierea problemelor la nivelul întreprinderii a fost făcută împreună cu birourile organizaţiilor de bază. Delegaţii au subliniat că este un merit al Comitetului raional de partid „N. Bălcescu“ că, aplicînd în viaţă indicaţiile plenarei C.C. al P.M.R. din iulie 1959, a ajutat organizaţiile de bază din întreprinderile productive să permanentizeze colectivele formate din muncitori fruntaşi, tehnicieni, ingineri şi funcţionari cu scopul de a descoperi şi a pune în valoare rezervele interne. In întreg raionul activează cu bune rezultate 79 asemenea colective, cuprinzînd 2056 tovarăşi. Comitetul raional de partid a studiat şi a răspîndit experienţa celor mai bune organizaţii de bază în munca cu aceste colective, ajutînd astfel toate organizaţiile de bază să privească mereu înainte, să cunoască în ce direcţie să-şi îndrepte eforturile şi ce metode ale muncii politice să folosească pentru a asigura o mai bună şi rodnică valorificare a rezervelor interne. Numeroşi delegaţi la conferinţă, printre care tov. Constanţa Moscu, directoarea întreprinderii textile,Pavel Tcacenco“, Ionică Iordăchescu, instructor al comitetului raional de partid, Vasile Amzoiu, director la fabrica de încălţăminte „Kirov“ , au subliniat faptul că în anul care a trecut organizaţiile de partid au acumulat o bogată experienţă în descoperirea şi valorificarea rezervelor interne. Obţinerea unor însemnate economii peste plan a fost determinată de îmbunătăţirea continuă a muncii politice desfăşurate de organizaţiile de bază, de creşterea competenţei lor în conducerea economiei, de ridicarea pe o treaptă mai înaltă a folosirii dreptului de control asupra conducerii administrative. Dezbaterea documentelor plenarei din iulie 1959 a C.C. al P.M.R. a scos la iveală noi şi noi rezerve interne. 4.989 de muncitori, tehnicieni şi ingineri au făcut propuneri concrete cu privire la o mai bună valorificare a posibilităţilor întreprinderilor, astfel că angajamentul anual a fost mărit la 58.000.000 lei economii peste plan ■“ faţă de 29.000.000 lei cît era pînă atunci. După cum se vede cifra a fost dublată, însă numai în 11 luni angajamentul anual a și fost depășit, realizîftdu-se economii de 60.255.000 lei, cu peste 2.000.000 lei mai mult decit angajamentul anual. E acesta un succes, o încununare a eforturilor depuse de oamenii muncii din întregul raion. Aceasta nu s-a făcut însă fără eforturi, fără învingerea unor greutăţi, şi, de ce să nu spunem, fără combaterea unor mentalităţi conservatoare şi vederi înguste. Mai sunt şi practici întvechite Chiar şi in cadrul conferinţei raionale s-au făcut auzite asemenea puncte de vedere. Luînd cuvîntul in cadrul dezbaterilor, tov. Bercea Gheorghe, director adjunct al uzinelor „Tudor Vladimirescu“, și DuctiaVicolae, director la fabrica de Ulei „Filimon SîrbU“, după ce au vorbit despre ajutorul primit din partea comitetului raional și din partea or Conferința raionala de partid „I. Bălcescu“ -------.—4— ----*-----1——- .—.—-...— ganizaţiilor de partid din întreprinderile respective în indeplinirea planului de producție și despre realizarea angajamentelor cu privire la economiile peste plan în anul 1950, şi-au luat angajamentul — în numele colectivelor din care fac parte — că în anul 1960 vor realiza economii peste plan în valoare de câte 1.000.000 lei fiecare. Un milion peste plan nu e glumă, şi totuşi alţi participanţi la conferinţă, delegaţi care cunoşteau bine întreprinderile respective, au arătat că aceste angajamente sunt inferioare posibilităţilor reale şi nu corespund angajamentelor luate de muncitori, tehnicieni şi ingineri atunci cînd au fost dezbătute documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. şi sarcinile de plan pe anul 1960. în faţa acestei situaţii, cei doi conducători de întreprinderi au cerut din nou cuvîntul numai pentru un ntimut, şi, pe loc, şi-au dublat angajamentul la cite 2.000.000 lei fiecare. Un mituit — un milion. Poate vorbitorii se aşteptau să fie aplaudaţi !? Dimpotrivă, în mod cu totul justificat, mai mulţi delegaţi au cerut comitetului raional de partid să analizeze metodele de muncă ale celor doi conducători de întreprinderi şi să-i facă să înţeleagă că partidul preţuieşte acele angajamente luate pe baza unor analize temeinice, aprofundate, condamnînd asemenea jonglerii „un minut — un milion“. Puterea creatoare a colectivului Analizînd sarcinile de plan pe anul 1960, delegaţii la conferinţă au subliniat că fiecare colectiv de întreprindere are posibilitatea nu numai să îndeplinească aceste sarcini, dar şi să le depăşească. In cuvîntul lor, toţi delegaţii s-au referit la sarcinile trasate de recenta plenară a C.C. al P.M.R. şi şi-au bazat afirmaţiile pe experienţa concretă acumulată de organizaţiile de partid în ultimul an de zile. — Organizaţia noastră de partid şi-a putut îndeplini sarcinile, deoarece a atras în muncă un larg activ de muncitori şi specialişti, membri şi nemembri de partid — a spus, în cuvîntul său Iovîne Creţu, secretarul Comitetului de partid al uzinelor „Tudor Vladimirescu“. în anul 1959, colectivul nostru a avut, printre altele, şi sarcina de a perfecţiona fabricarea troleibuzului, astfel ca greutatea acestuia să scadă cu cel puţin 500 kg. Noi am dezbătut această sarcină în toate organizaţiile de bază, la toate locurile de muncă şi, pe baza propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni, am reuşit să reducem greutatea troleibuzului nu cu 500, ci cu 1.200 kg. Ce dovedeşte aceasta altceva decit forţa creatoare a colectivului nostru ! Pentru anul acesta ne-am organizat munca în aşa fel incit ne angajăm să economisim 242 tone metal şi, printr-o mai bună repartizare a lucrului pe maşini, să producem peste plan 150 autobuze, 30 troleibuze şi 260 auto basculante. Desigur că în timpul anului, pe măsură ce colectivul nostru va căpăta mai multă experienţă şi vor fi descoperite noi rezerve interne, angajamentele noastre vor fi majorate. — Recenta plenară a C.C. al P.M.R. pune în faţa noastră sarcina de a folosi cît mai deplin instalaţiile industriale şi spaţiul de producţie de care dispun întreprinderile, evitînd în cit mai mare măsură noi investiţii. Experienţa noastră din ultimul timp demonstrează pe deplin valoarea acestor indicaţii , a spus tov. Ion Miuuteanu, inginer şef la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu“. Multă vreme şi noi ne-am văitat că avem spaţiu mic şi utilaje insuficiente pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. Organizaţia de partid, colectivul nostru de muncă s-a dovedit însă că asemenea prop.—3 pot fi rezolvate printr-o mai bună gospodărire a spaţiului şi a utilajului industrial. Pe baza propu' i ’»'or făcute de muncitori, inginer şi tehnicieni, dar mai ales pe baza studiilor întocmite de colectivul pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, noi am introdus pe larg mecanizarea şi mica mecanizare, am instalat patru benzi rulante şi am organizat producţia pe bază de flux tehnologic. Aceasta ne-a ajutat să îndeplinim la timp plănul de producţie pe anul 1959 — care a fost mai mare cu 44 la sută faţă de 1958 — şi să avem condiţii pentru îndeplinirea planului pe 1960, care e mai mare cu 28 la sută faţă de 1959. Deşi la începutul anului trecut ne gîndeam că avemi spaţiu mic, acum, prin mai buna organizare a procesului tehnologic, avem disponibil un spaţiu de 1.900 m.p., unde vom introduce o nouă bandă rulantă. Iată deci cum, prin forţe proprii, Colectivul nostru a reuşit să rezolve una din cele mai arzătoare probleme de care depind sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii. Vorbind despre sarcinile de producţie pe care recenta plenară a C.C. al P.M.R. şi planul de stat pe 1960 le pun în faţa oamenilor muncii, tov. Irina Stăncună, secretara organizaţiei de bază de la Bumbăcăria Jilava, a subliniat necesitatea ridicării continue a calificării profesionale a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din toate ramurile de activitate. Deoarece planul de producţie pe 1960 al Bumbăcăriei creşte cu 48 la sută, faţă de 1959, şi necesită angajarea unui număr de peste 700 de muncitori noi, organizaţia de bază şi conducerea tehnico -administrativă au luat încă de pe acum măsuri pentru organizarea unor cursuri de pregătire a cadrelor care se vor ocupa de instruirea şi calificarea noilor angajaţi. ★ Delegaţii la conferinţă au subliniat că, sub conducerea comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază, s-a desfăşurat o muncă temeinică pentru dezbaterea documentelor recentei plenare a C.C. al P.M.R. și a sarcinilor de plan Ce revin fiecărei întreprinderi pe anul 1960. în urma acestor dezbateri, colectivele a 40 de întreprinderi (din cele 52 existente în ruioni și-au luat angajamentul să realizeze în 1960 economii peste plan în valoare de 20.028.436 lei. Este datoria comitetului raional de partid să ajute în continuare organizaţiile de bază să desfăşoare o intensă muncă politică şi să stimuleze iniţiativa tuturor oamenilor muncii, incit angajamentul să fie nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. Delegaţii la conferinţă au ales noul comitet raional de partid, comisia raională de revizie şi delegaţi pentru conferinţa orăşeneasca de partid a Capitalei, în şedinţa de constituire, Comitetul raional de partid „N. Bălcescu“ a reales ca prim-secretar pe tovarăşul Dinu Constantin. ION OALETEANU ORO Noi unităţi sanitare TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). In ultimul timp, în satele şi în comunele regiunii Timişoara au luat fiinţă noi unităţi sanitare. Zilele acestea, de pildă, la Săvîrşiri, raionul Lipova, a fost dat în folosinţă un nou spital de circumscripţie cu 30 de paturi, utilat cu aparatura şi cu mobilierul necesar pentru acordarea în bune condiţii a asistenţei medicale. În ultima vreme, au mai fost inaugurate în regiune şase noi circumscripţii sanitare cu dispensare medicale, (la Lăpuşnicu Mare, Secaş, Gelu etc.), iar în satele Banloc, Moraviţa, Turnu, Şeitin, Tomeşti şi altele — 10 case de naştere.o*o- Itotal In munţii Vrane*! (Polo Agerpres) SA 3ÂNTEIA PE SCURT de la corespondenţii voluntari • Ciţiva ani la rînd, ocolul silvic Domneşti, regiunea Piteşti, a fost fruntaş pe ţară. Ţinînd la acest titlu, lucrătorii de la acest ocol depun strădanii să nu-l piardă. Planul de împădurire pe anul trecut l-au realizat încă în cursul primului semestru, iar planul supliftieritar a fost îndeplinit în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Anul trecut s-au plantat 452 ha. păduri din care 23 ha. cu sprijinul tineretului din raion. Lucrările au fost executate mecanizat în procent de peste 50 la sută. Prin reducerea preţului de cost s-au obţinut economii în valoare de 100.000 lei. ION NIŢII şef de şantier, ocolul silvic Domneşti • Anul trecut în aăvărăşiţii din comuna Surduc, raionul Jibou, au făcut toate muncile în comun. Aceasta le-a adus un mare spor de recoltă. S-a obţinut în medie la hectar 1.900 kg. grîu, 3.200 kg. porumb boabe, peste 29.000 kg. sfeclă de zahăr. Pe sfecla predată, întovărăşirea a primit peste 160.000 lei, 4.000 kg. zahăr şi cca 10 vagoane borhot. Acum, cînd plenara C.C. al P.M.R. a subliniat necesitatea creşterii şeptelului întovărăşiţii au hotărît ca din banii luaţi pe produsele contractate să cumpere 15 juninci Simental şi să procure unele materiale pentru construirea adăposturilor ne- IOAN GH. RUSU secretar, comitetul comunal de partid După cum se vede „coriştii“ din clişeu nu prea sunt disciplinaţi şi mai fac necazuri „dirijorului“ ! ...Ceea ce nu micşorează însă succesul de care se bucură corul grădiniţei de muzică de la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, o«o -o*o De ce sunt tolerate elemente necorespunzătoare la I. L. L. Cluj Un corespondent voluntar a sezisat redacţiei ziarului nostru că la I.L.L. din oraşul Cluj direcţia tolerează în funcţii de răspundere o serie de elemente necorespunzătoare— foşti patroni, foşti proprietari de cîrciumi şi ateliere — care se poartă cu salariaţii ca pe vremuri. Unii dintre ei şi-au plasat rubedeniile în diferite posturi administrative. In urma cercetărilor făcute s-a constatat că sezisarea corespondentului voluntar este justă. Sinai Gheorghe — pe vremuri proprietar de circiumă în Cluj, azi şeful sectorului V al I.L.L. Cluj are manifestări abuzive faţă de salariaţi, cărora le aplică fără motiv diferite sancţiuni disciplinare. Nu de mult, de exemplu, i-a retras muncitorului Andrei Antal premiul cuvenit pentru munca prestată, pe motiv că ar fi avut „abateri grave de la disciplină“ Ce făcuse el? Nimic altceva decît că, la executarea unor lucrări, folosise o roabă care stătea neutilizată. Conducerea întreprinderii nu cercetează în toate cazurile şi destul de amănunţit cele susţinute de „referatele“ acestui şef de sector care îşi permite de aceea să ia diferite măsuri arbitrare. La începutul anului trecut s-a întîmplat ca într-o consfătuire de producţie pe întreaga întreprindere să ia cuvîntul şi zugravul Matei Schuster, muncitor la sectorul I. El a criticat atitudinea şefului de sector Wilhelm Homm — fost proprietar al unui atelier de reparaţii radio, cu bfai ritulţi angajaţi — care seoartă urît cu salariaţii. După consfătuire Schuster a fost „luat la rost“ de fostul şef al serviciului personal administrativ, cu vădită tendinţă de intimidare. De altfel şeful de sector se poartă intr-un mod jignitor şi cu locatarii care i se adresează pentru rezolvarea diferitelor probleme. Conducerii I.L.L.ului i s-au semnalat asemenea cazuri, dar fără rezultat. Brigada artistică de agitaţie a criticat într-o vreme atitudinea lui Homm şi alte lipsuri din întreprindere. Care a fost urmarea ? Reorganizarea brigăzii, în cadrul căreia a avut loc şi „cooptarea“ lui Homm ! La I.L.L. Cluj se mai întîmplă şi alte lucruri care dovedesc că comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc nu controlează cum se cuvine activitatea acestei întreprinderi. Astfel I.L.L.Cluj a „amenajat“ pe str. Pavlov nr. 41 o locuință pentru ing. Nicolae Cristescu (salariat al întreprinderii) cheltuind aproape 60.000 lei. Adică, „amenajare“ care costă aproape cît două apartamente noi. In același timp, pentru tencuieli la o locuinţă de pe str. Tirp István nr. 6 nu s-au găsit cîteva sute de lei. Şi nu e de mirare, căci cel care a pus rezoluţia „nu avem fonduri“ nu este altul decit ing. Cristescu. De curind s-a mai aprobat o altă „amenajare“ costisitoare pentru alt inginer din cadrul I.L.L.-ului. Aşa trebuie gospodărite oare fondurile destinate întreţinerii şi reparării locuinţelor ? După cum se vede, la I.L.L. Cluj sunt menajate persoane şi atitudini necorespunzătoare şi se fac „amenajări“ pe sprinceană. De aceea este necesar ca comitetul orăşenesc de partid şi comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc să ia cît mai urgent măsurile cuvenite, să tragă la răspundere pe cei care risipesc banii poporului muncitor. GH. DOBAY coresp. „Scînteii“ Motoarele se fac nu numai din metal In Uzină a intrat schimbul doi. Podurile rulante huruie deasupra halei, strungurile îţi contopesc zgomotele intr-un zumzet continuu, de stup ; din cînd în cînd, Id răstimpuri egale, o piesă ţipă sub cuţitele frezei, dar brigada artistică repetă. Locul în care s-au retras după orele de schimb membrii brigăzii artistice de agitaţie nu e prea liniştit ; o uşă de tablă şi de sticlă nu-i poate apăra cu totul de vuietul halei. Dacă pentru un moment maşinile s-ar opri ca prin farmec, atunci în toată hala ar răsuna vesel acordeonul lui „nea Perianu“ şi vocile „artiştilor“. Dar maşinile nu se opresc iar zumzetul lor creează un acompaniament firesc pentru brigada artistică a secţiei motoare de la uzinele „23 August“, care repetă, netulburată. Ce anume ? BRIGADA PARTICIPA, DAR DIN CIND IN CIND.. O Scenetă despre rebuturi în care „rebuturile" : Mircea Ene, un ajustor înalt, împreună cu scundul şi liftrul Gheorghe Damian, controlor, sunt de uni comic irezistibil. Un cuplet despre economiile de metal. „Stropul de oţel fierbinte" : Ana Cîmpeanu, funcţionară, care înfierează necruţător pe risipitori. Acordeonul reia din nou şi din nou refrenul unui vals : „Valsul Motoristului"* compoziţie a tehnologului Al. Perianu. Biografia brigăzii artistice se împleteşte cu biografia secţiei şi chiar cu biografia unor oameni care lucrează în hala uriaşă a motoarelor. Dacă cineva ar scrie un roman despre viaţa secţiei nu va trebui să uite brigada artistică. ...De multă vreme podurile rulante ale halei trebuiau puse in funcţiune. Dar lucrurile se tărăgănau de la o ta la alta şi treceau Săptămîni, şi treceau luni. Anul trecut, în martie, brigada a pornit „ofensiva". Conducerea secţiei, mecanîcul-şef al uzinei şi alţii s-au trezit deodată întrebaţi, de la tribuna brigăzii artistice de agitaţie, de ce intîrzie darea In exploatare a macaralelor. Şi, rînd pe rînd, pînă la sfîrşitul anului, podurile rulante au început să funcţioneze. Cireşică Iile, Oprea Lică şi alţii lucrau uneori de mîntuială, dădeau rebuturi multe, aveau abateri de la disciplina de producţie. Brigada a intervenit. Cireşică s-a supărat pe brigadă şi era cit pe aci... s-o dea în judecată. Apoi, cînd programul brigăzii a fost radiodifuzat, acelaşi Cireşică s-a dus la radiodifuziune să ceară „socoteală". Azi Cireşică Ilie lucrează mai îngrijit şi e mai disciplinat în producţie. Dacă cineva ar scrie biografia strungarului Cireşică, n-ar trebui deci să uite brigada artistică. Toate sînt bune şi frumoase pînă aici, dar dacă-i întrebi pe muncitori care a fost ultimul spectacol cu program nou prezentat de brigadă, îţi vor răspunde cu greutate, numărînd pe degete săptămânile şi chiar lunile. Şi în vreme ce muncitorii din secţie au cărm început s-o uite, brigada face „turneu" cu acelaşi spectacol în afara uzinei. Oare acesta să fie rostul cel mai important al unei brigăzi artistice de agitaţie ? SA NU UITAM „COLŢUL ROŞU“ „Colţul roşu" este despărţit de vuietul halei prin acelaşi perete subţire de tablă şi sticlă. Este oare „Colţul roşu" doar un loc în incinta halei, sau constituie el un nucleu de viaţă, o „centrală energetică" legată purn invizibile fire de înaltă tensiune de oameni, de strungari, frezori, macaragii, montori ? Stimulează oare această „centrală energetică" pasiunea pentru ştiinţă şi tehnică, pentru o înaltă calificare, pentru productivitate şi economii mai mari ? Stimulează oare această „centrală energetică” pasiunea pentru cartea politică şi literară, pentru cultură şi artă, pentru o conduită morală nouă, înaintată ? Da,a dar intr-o oarecare măsură. Deşi au trecut mai bine de doi ani de atunci, muncitorii, maiştrii şi inginerii işi amintesc şi azi de „Cuţitul Meltz". In urmă cu doi ani, cuţitul strungarului Lothar Meltz, din R. D. Germană, era un lucru cu totul nou. Şi chiar dacă la început încercările de folosire a cuţitului n-au dat rezultatele dorite, după ce i s-au făcut unele modificări, cuţitul Meltz, folosit în prelucrarea vilbrochenelor, a dus la ridicarea productivităţii muncii cu circa 30 la sută. Schimburile de experienţă, organizate la „Colţul roşu", apoi demonstraţiile practice ale strungarilor fruntaşi au învins conservatorismul şi neîncrederea. Schimburi de experienţă pentru răspîndirea metodelor înaintate au mai avut loc şi în ultima vreme. O expunere urmată de demonstraţii practice, organizată în decembrie 1959, a dus la răspîndirea metodei de aşchiere rapidă a metalelor. In sala neîncăpătoare a „Colţului roşu“, tânărul inginer Petre Turcu a ţinut expuneri pe diferite teme : „Situaţia internaţională", „Ridicarea calităţii produselor", „Perspectivele de dezvoltare a secţiei motoare", „Problemele zborului în Cosmos". O acţiune primită cu interes a fost discuţia „Despre dragoste, căsătorie, familie şi divorţ". Dacă cineva ar vrea să scrie o istorie a motorului „23 August" sau să descrie viaţa intimă a unor muncitori din secţie, nu va trebui să uite de „Colţul roşu". TENSIUNEA „CENTRALEI ENERGETICE E SLABĂ Şi totuşi, constituie oare „Colţul roşu“ un nucleu de activizare, o „centrală energetică" pentru muncitorii din secţie ?“ Trebuie spus că această comparaţie şi-o merită doar în parte. Programul „Colţului roşu“ nu este respectat întotdeauna ; acţiuni interesante sunt amînate şi abandonate. Strungarii, şi nu numai ei, doresc organizarea unor schimburi de experienţă cu constructorii de motoare din alte uzine şi-şi amintesc cînd, în urmă cu doi-trei ani, fiecare meserie îşi avea „ziua“ sa, aproape săptămînal, în programul „Colţului roşu". Biblioteca tehnică a „Colţului roşu" numără 1.300 de volume. Dar responsabilul bibliotecii ţine cheia de la dulap şi cam atît. Cartea tehnică nu e folosită cu ocazia schimburilor de experienţă, a expunerilor şi demonstraţiilor practice, nu este popularizată şi recomandată. Nu este deci o întîmplare că în anul ce s-a scurs numărul inovaţiilor propuse şi realizate în secţie a fost redus. După cum se vede, atît Comitetul sindical de secţie cît şi cercul A.S.I.T., ca şi cabinetul tehnic al uzinei, nu dau importanţa cuvenita propagandei tehnice cu ajutorul cărţii. Recent, plenara din decembrie a C.C. al P.M.R. a ridicat în faţa industriei noastre sarcini de mare importanţă legate de obiectivele economice ale planului de stat pe anul 1960. Mărirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, realizarea de economii constituie şi pentru secţia motoare a uzinelor „23 August“ sarcini concrete în noul an. Fără să neglijeze aspectul cultural-educativ, „Colţul roşu“ are datoria să pună pe prim plan în activitatea sa acţiunile politice şi profesionale îndreptate spre obţinerea unor importante succese in producţie. In activitatea „Colţului roşu“ de la secţia motoare nu există însă o concepţie de perspectivă, nu sunt urmărite cîteva obiective principale in scopul ridicării nivelului politic, profesional şi cultural al muncitorilor. Organizaţia de partid şi comitetul sindical de secţie nu au reuşit încă să transforme „Colţul roşu“ intr-un focar de activitate politică şi profesională. Evident, lucrul acesta nu-i uşor , dar sprijinindu-se pe experienţa din anii trecuţi a „Colţului roşu“ s-ar putea elabora un plan de activitate permanentă, mai profundă care să fie axat pe sarcinile concrete şi actuale ale producţiei, să stimuleze şi să însufleţească pe muncitori în atingerea obiectivelor secţiei. Acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre brigada artistică de agitaţie. Mai operativă şi mai prezentă, brigada ar putea interveni cu mai multă eficacitate în viaţa de zi cu zi a secţiei. Motoarele se fac nu numai din metal. Se fac şi din pasiune. Pentru această pasiune atît „Colţul roşu“ cît şi brigada artistică de agitaţie pot face mai mult decit pînă acum. Muncitorii secţiei vor avea orizonturi mai largi iar motoarele pe care le produc vor fi mai bune. PAUL DIACONESCU yfPoemiul mării“ „Poemul mării“, operă postumă a marelui regizor sovietic A. Dovjenko, îşi justifică pe de-a întregul titlul. Avem în faţă realmente un poem, o operă lirică, închinată însă nu talazurilor unei mări obişnuite, ci naşterii unei vaste întinderi de apă create prin munca oamenilor. Marea artificială de la Kahovka — ivită în urma construirii giganticei hidrocentrale de pe Nipru — cuprinde, aşadar, şi frumuseţea mult cîntată a tuturor ^_ _ _ _ _ mărilor, dar din- « colo de aceasta şi poezia inedită a muncii oamenilor sovietici. Stepa aridă, care între- .—.,— cât a adus atîtea suferinţe locuitorilor ei şi care a îngreunat, prin vrăjmăşia uscăciunii şi secetei, munca şi eforturile colhoznicilor din acele locuri — va fi acoperită de apă. Dar totodată va fi inundat şi sătucul Zelenîi Kut. Filmul lui Dovjenko aduce pe ecran sentimentele contradictorii ale oamenilor din sat, care înţeleg însemnătatea istorică a marii construcţii şi se bucură de locuinţele noi, moderne, ce li se construiesc, dar care se despart, cu greutate de casele părinteşti. Satul acesta va deveni fundul unei mări. Preşedintele colhozului invită pe toţi cei care s-au născut aici să-şi mai privească odată casele, să arunce o ultimă privire asupra meleagurilor natale. Oameni de cele mai diverse profesiuni, ingineri, ofiţeri, miniştri, aviatori, sosesc din toate colţurile ţării la această întîlnire. Cu un adine simţ al adevărului e relatat amestecul fericirii şi mîndriei de a vedea îndeplinită opera magistrală a creării unei mări, cu tristeţea firească a despărţirii pentru totdeauna de locurile de care fiecare e legat prin atîtea amintiri. Valoarea poetică a filmului stă tocmai în momentele şi episoadele în care reuşeşte să redea acest tumult sufletesc. O pereche de tineri se simt înfioraţi de conştiinţa faptului că-şi ^ ^ mărturisesc dragostea tocmai pe acest pămînt care în curînd va dispare sub ape ; un şofer care lucrea-„—„— ,♦ ză la construcţia hidrocentralei priveşte numai spre viitor, iar naşterea, în acele zile, a celui de-al patrulea copil al său îi trezeşte noi gânduri pline de înflăcărare şi încredere în ziua de miîine ; un general care şi-a riscat viaţa de zeci de ori pentru apărarea acestui pămînt e copleşit şi de amintiri dar şi de măreţia momentului; un tînăr uşuratic, vîriător de fuste, trebuie să treacă printr-o criză de conştiinţă inevitabilă în aceste zile trăite la temperaturi înalte, căci se făureşte o construcţie a comunismului, iar în comunista nu pot fi aduse orice mentalităţi... Destinele şi frămîntările tuturor acestor eroi sînt descrise cu multă omenie, cu multă înţelegere şi simplitate, calităţi transmise emoţionant de excelenţii innterpreţi ai filmului, printre care se numără Livanov, Boris Andreev, Romanov şi alţi actori cunoscuţi. 1» B. PE ECRANELE CINEMATOGRAFELOR -o»o- IN RAIONUL CALAFAT Colectiviştii construiesc sere Dar şi aceasta a fost folosită maai mult la producerea răsadurilor. Totuşi, colectiviştii din Hunia au obţinut de pe urmaa culturii legumelor un venit de peste 110.000 lei. în acest an, unele gospodării colective din raion au luat măsuri să-şi construiască sere pentru producerea de legume timpurii. Astfel, la G.A.C. Tunarii Noi s-a început construirea unei sere de 300 m.p., la Poiana Mare se construieşte o seră de 120 m.p., la G.A.C. Piscu Vechi una de 245 m.p. Suprafaţa serelor ce se construiesc în gospodăriile colective din raionul Calafat este de aproape 1.000 m.p. CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Anul trecut, în raionul Calafat a existat o singura Seră - cea a gospodăriei colective din satul Hunia. 009: Patria (10, 12,15, 14,30; 16,45, 19, 21,15), Bucureşti (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21), înfrăţirea între popoare . (15, 17, 19, 21), Avalanşa; Republica (10, 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21). Ceasul s-a oprit la miezul nopţii; Gh. Doja (15,15; 19,45; 22,30 — cinemascop), Libertăţii (10, 12,15, 16, 18,15, 20,30), Poemul mării; V. Alecsandri (10, 12, 15, 17, 19, 21), Maxim Gorki (10, 11,30, 13, 15,15, 17, 18,45, 20,30) , Mioriţa (10, 12, 15, 17, 19, 21), 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21), Mumu; Magheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), I. C. Frimu (10, 12, 15, 17, 19, 21), Săbie şi zat; 8 Martie (15,30; 18, 20,30); Părinţi şi copii; Elena Pavel (9, 11,30; 14, 16,30, 19; 21,30); Oameni şi lupi (cinemascop); 13 Septembrie (14,30; 16,45; 19, 21,15); Simfonia dragostei; Lumina (matinee în continuare de la 9,30—15, 15; 17, 19, 21), Flacăra (15, 17; 19, 21), Volga (15, 17, 19, 21); Desigur, Nelly; Central (matinee în continuare de la 10,15—15; 15,30; 18, 20,30), In zilele lui Octombrie; Victoria (10, 12, 15, 17, 19, 21); V. Roaită (10, 12; 15, 17, 19, 21). In cautarea comorii; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21), „7 arte“, „Scurtă Istorie“, „O poveste ca-n basme", Pionieria nr. 6/1959; Tineretului (10; 12; 15; 17; 19; 21): Fata cu ulciorul; Alex. Popov (rulează în continuare de la 10—21): Pe drumurile României şi O poveste ca-n basme; Grivita (15; 17; 19; 21) Arta (15; 17; 19; 21): Pe ţărmuri Îndepărtate; Cultural (15; 17; 19; 21); Moartea în șa; Unirea (16; 18;15; 20,30) Soarta unui om; C. David (15; 17; 19; 21)Amnarul fermecat; Alex. Sahia (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); Stelele; T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21); Popular (15; 17; 19, 21); Abuz de încredere; G. Bacovia (15; 17; 19; 21); Intîlnire cu viaţa; 23 August (12; 15; 17; 19; 21); Drumul Serii (13; 15; 17; 19; 21); Haiducii din Rio-Filo; Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30, 20,30); Vînatorii de tigri; Ilie Pintilie (15; 17, 19; 21), B Delavrancea (16; 18; 20); S.O.S. în Cosmos: M. Eminescu (16, 18,30, 20,45); Haiduci): 8 Mai (15; 17; 19; 21); 30 Decembrie (16; 18,30; 20,30); Submarinul „Vulturul"; Coșbur (15; 17; 19; 21); Andreika; Olga Bancic (15, 17; 19; 21); Kociubei; Munca (15; 17, 19; 21); Mamă vitregă; 16 Februarie (16; 18,15 20,30) ; Cartea junglei; N. Bălcescu (15; 17; 19; 21); Teodora. CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile în ţară vreme umiedă şi în curs de răcire treptată Cerul va fi mai mult acoperit. Ninsori intermitente vor cădea în cea mai mare parte ae ţării. Vînt potrivit, local cu intensificări pînă la tare din sectorul nordic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 12 grade, iar maximele între plus 2 și minus 6 grade. Nr. 4725