Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)

1960-01-03 / nr. 4721

Nr. 4721 LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Art. 1. — Se aprobă bugetul de stat pe anul 1960 la venituri în sumă de 56.800 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 55.930 mi­lioane lei, cu o depășire a venituri­lor față de cheltuieli de 870 mi­lioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 de la întreprin­derile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste se stabilesc în sumă totală de 52.927,7 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 provenite din im­pozite şi taxe de la populaţie se stabilesc în sumă de 3.872,3 mi­lioane lei. Art. 4. - Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 33 562,7 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 14.789,4 milioane lei. Art 5. - Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea acţiunilor social-culturale se aprobă în sumă de 13.436,8 milioane lei, din care : a) pentru finanţarea acţiunilor în­scrise în bugetul asigurărilor sociale de stat 3.427,5 mii. lei ; b) pentru invâţămînt 3.327,8 mii. lei ; c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 mii. lei ; d) pentru sănătate, cultură fizică şi sport 3.037,3 mii. lei; e) pentru prevederi sociale 998,8 mii. lei; f) pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi a ajutorului familial de stat 1.660,0 mii. lei. Art 6. — Cheltuielile bugetului de sat pe anul 1960 pentru întreţine­­ra aparatului administrativ, orga­­ele judecătorești și procuraturii, se probă în sumă de 1.571,1 milioane și. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de sat pe anul 1960, pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3.505,0 milioane lei. Art. 8. — Fondul de rezervă buge­­ară se stabilește în sumă de 2.523,7 milioane lei, din care : 2.423,7 milioane lei in bugetul re­publican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi 100,0 milioane lei în bu­getele sfaturilor populare ale regiu­nilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit repartizării apro­bate prin bugetul de stat. Art. 9 - Bugetul republican se aprobă la , venituri în suma de 47.663,2 milioane lei, iar la cheltuieli in sumă de 46.793,2 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 870,0 milioane lei. Art. 10. - Din suma totală a ve­niturilor și cheltuielilor bugetului republican, bugetul asigurărilor so­ciale de stat se aprobă, atît la ve­nituri cit și la cheltuieli, în sumă de 3427,5 milioane lei. Art. 11. - Bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşe­lor Bucureşti şi Constanţa, cum şi cotele defalcate din impozitele şi de­Pentru echilibrarea bugetelor sfa­turilor populare ale regiunilor Iaşi şi Piteşti pe anul 1960, se stabilesc dotaţii din bugetul republican în sumă de 67.132 mii lei pentru Sfa­tul popular al regiunii Iaşi şi în sumă de 10.477 mii lei pentru Sfa­tul popular al regiunii Piteşti. Art. 13. - Ministerele, instituţiile centrale­­şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplini­rea de către fiecare întreprindere şi organizaţie economică în subor­dine a planurilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivi­tăţii muncii şi de reducere a pre­ţului de cost, in vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a veniturilor buge­tului de stat. Conducătorii ministerelor, institu­țiilor centrale comitetelor executi­niturile de stat și soldurile tranzito­rii se aprobă la următoarele sume : Art. 12. — Pentru anul 1960 se stabilesc următoarele cote defalca­te din impozitele și veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucu­reşti şi Constanţa. Ce ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor unităţilor e­­conomice şi bugetare sunt obligaţi să respecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloa­celor bugetare. Art. 14. - Se aprobă contul ge­neral de execuţii a bugetului de stat pe anul 1958, la venituri d­in sumă de 4. 005,8 milioane lei şi la chel­tuieli în sumă de 44.688,9 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 2.316,9 mi­lioane lei. —în mii lei— Venituri______ 00 » „8 g­ ._ „ o . Regiunea și orașul _ usja yj­­ •- -y E ^ •- --5 iu v O * 3 z t- u s!.sSfl 1. Bacău 431.827 209.228 431.827 5.000 2. Baia Mare 364.473 162.270 364.473 4.000 3. București 536.600 316 152 536.600 7.000 4. Cluj 588.737 292.423 588.737 7.000 5. Constanța 282.720 135.235 282.720 4.000 6. Craiova 562.203 327.091 562.203 7.000 7. Galați 496.193 235.399 496.193 6.000 8. Hunedoara 336.459 162.409 336.459 4.000 9. Iași 549.748 262.210 549.748 6.000 10. Oradea 423.813 229.005 423.813 5.000 11. Pitești 474.121 282.210 474.121 6.000 12. Ploești 582.056 220.986 582.056 7.000 13. Stalin 511.949 150.073 511.949 5.000 14. Suceava 426.864 246.460 428.864 5.000 15 Timișoara 644.098 178.811 644.098 7.000 16. Regiunea Auto­nomă Maghiară 419.427 187.219 419.427 5.000 17. Oraș București 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 18. Oraș Constanța 173,287 78.960 173.287 1.000 _________Total : 9,136.828 4,148,398 9.136,828 100,000 ________Procentul d­e defalcare________ 3= 1 = 35-Si-Regiunea sau orașul S ,--l_ o a o — 6 Iii Ij ■L .5 v o .Hti .S' ■ .5 cd *2 _ Si._ S c. o T-co T-CO T­ abS-Oc/v-c 1. Bacău 100 100 50 21 2. Baia Mare 100 100 50 15 3. Bucureşti 100 100 25 30 4. Cluj 100 100 50 32 5. Constanţa 100 100 30 57 6. Craiova 100 100 50 31 7. Galaţi 100 100 45 31 8. Hunedoara 90 100 30 18 9. Iaşi 100 100 100 100 10. Oradea 100 100 45 66 11. Piteşti 100 100 100 100 12. Ploeşti 55 100 45 5 13. Stalin 30 100 45 11 14. Suceava 100 100 100 88 15 Timişoara 35 100 25 9 16 Regiunea Autonomă Maghiară 100 100 50 21 17. Oraş Bucureşti 75 100 100 13 18. Oraş Constanţa 100 100 — 90 In noaptea de revelion (Urmare din pag. 1-a) LA HUNEDOARA HUNEDOARA 2 (Agerpres). - In sălile clubului muncitoresc dat de curînd în funcţiune în noul oraş al siderurgiştilor din Hunedoara, au sărbătorit revelionul peste 600 de si­­derurgişti, împreună cu familiile lor. Cu inimile pline de bucurie pentru succesele obţinute în anul care s-a încheiat, siderurgiştii au ciocnit pa­harele şi au făcut urări pentru noul an. într-o atmosferă sărbătorească au petrecut împreună, pînă în zori, jur­­nalişti, oţelari, laminatori, cocsari, printre care se aflau maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socia­liste, prim maistrul oţelar Valeriu Labuneţ, jurnalistul Ch. Croitorescu, Constantin Berbec, Solomon Selejan, muncitori fruntaşi la uzina cocso­­chimică şi alţii. Buna dispoziţie a fost întreţinută de frumoase programe artistice pre­zentate de formaţiile artistice de a­­matori ale combinatului. LA LUPENI LUPENI (coresp. „Scînteii“). Mi­nerii din Lupeni şi-au urat „La mulţi ani !" în marea sală a Palatu­lui cultural din localitate. Ei au pă­şit în anul 1960 încheind un rodnic bilanţ al muncii lor entuziaste. La Lonea, Vulcan sau Aninoasa, sute de mineri au pornit spre sălile cluburilor şi ale palatelor culturale să petreacă noaptea de revelion. Ri­­dicînd paharul, mineri ca Ion Schianu, Avram Doţiu din Lupeni, Viorel Neamţu şi Boris Lungu din Uricani şi-au exprimat dorinţa lor fierbinte de pace, hotărârea de a mamei cu însufleţire pentru îndepli­­­­nirea importantelor sarcini trasate de către partid şi guvern. LA GOSPODĂRIA COLECTIVA DIN CEACU CĂLĂRAŞI. (Coresp. „Scînteii“). — După un an cu rod bogat, merită să te şi înveseleşti. Doar este vorba de venituri băneşti de peste 5 milioane lei. Atît au obţi­nut în anul 1959 colectiviştii din Ceacu, raionul Călăraşi. In aceste realizări se află munca fiecărui co­lectivist. De aceea, ei au hotărît ca şi revelionul să-l petreacă împreună. Nici nu se lăsase bine seara cînd la căminul cultural, luminat şi îm­podobit sărbătoreşte, au început să sosească grupuri de colectivişti şi colectiviste. S-au adunat peste o sută de familii. „La mulţi ani !“ „La mulţi ani !“ se aude peste tot. „ In anul care vine să obţinem roade şi mai bogate — urează tutu­ror Ion Florea, preşedintele gospo­dăriei colective. Să trăiască parti­dul ! El ne-a arătat calea spre bel­şug ! LA CLUJ CLUJ (coresp. „Seinten­“). — In Sala „Casei Armatei“ din Cluj, pes­te 1.300 de tineri fruntaşi în pro­ducţie, precum şi elevi şi studenţi dintre cei mai buni la învăţătură, au petrecut revelionul împreună. La „Casa universitarilor“ au pe­trecut revelionul, laolaltă cu profe­sorii lor, peste 1.400 de studenţi ro­­mâni şi maghiari de la facultăţile universităţii „Babeş-Bolyai“. Acad. Const. Daicoviciu, rectorul universi­tăţii, a urat studenţilor spor la în­văţătură şi în activitatea obştească. Muncitorii şi studenţii români, maghiari şi germani au ciocnit îm­preună pentru noi succese în pro­ducţie şi în învăţătură. Informaţii • C.C. al U.T.M. şi Consiliul U.A.S.R au trimis preşedintelui tribu­nalului din Dortmund o telegramă de protest în legătură cu procesul însce­nat lui Klaus Steffen, Günter Hillmann şi Walter Fischer pentru activitatea de­pusă de ei în vederea participării ti­neretului din R F. Germană la Festiva­lurile mondiale ale tineretului pentru pace și prietenie. • La tragerea specială Loto Central a Anului Nou au fost scoase din urnă la extragerea principală pentru premiile în bani, următoarele numere : 35, 77, 14, 41, 62, 56, 53, 55, 4. La extragerea secundară pentru pre­miile în bani au fost scoase din urnă numerele : 76, 67, 14, 34, 70, 33, 90, 49, 69. La prima extragere pentru premiile suplimentare în obiecte, au fost scoase din urnă numerele: 47, 85, 31. La a doua extragere pentru premiile suplimentare în obiecte, au fost scoase din urnă numerele : 23, 9, 33, 70, 10. La a treia extragere pentru premiile suplimentare în obiecte, au fost scoase din urnă numerele: 3, 50, 77, 12, 18, 14, 63. Fondul general de premii este de 4.011.776 lei. S­O­I­SY BI­A T­E­IL JE O MAME E­X­T­ERNE Manifestări peste hotare în cinstea aniversării proclamării R. P. Romíné PEKIN 31 (Agerpres).­­ La 30 de­cembrie presa din R. P. Chineză a publicat articole în cinstea celei de-a 12-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Romíne. In ziarul „Guanminjibao“ a apărut articolul „Republica Populară Romina păşeşte înainte" ziarul tineretului la ru­brica „Foaie de calendar“ a publi­cat o scurtă prezentare intitulată „Ziua de naştere a R.P.R.“, iar „Da­­gunbao“ a publicat articolul „Tine­reţea Bucureştiului“ de acad. Geo Bogza. SOFIA 31 (Agerpres).­­ La 29 de­cembrie a avut loc în sala Clu­bului Activiştilor Culturali o seară închinată celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române. Festivitatea a fost organi­zată de Comitetul pentru Prietenie şi Relaţii Culturale cu Străinătatea, Comitetul Orăşenesc al Frontului Patriei şi Clubul Activiştilor Cultu­rali. Anghel Şişkov, preşedintele Comi­tetului Orăşenesc al Frontului Pa­triei, a vorbit despre importanţa proclamării Republicii Populare Române şi despre succesele obţinute de poporul român în anii puterii populare. A fost prezentat filmul do­cumentar „Pe drumurile României“. TIRANA 31 (Agerpres).­­ A.T.A. transmite: Presa albaneză din 30 de­cembrie salută cu căldură poporul romín cu prilejul celei de-a 12-a a­­niversări a proclamării R. P. Ro­míne. In articolul „Noile victorii ale poporului român“ ziarul „Zeri i Popullit“ subliniază succesele înre­gistrate de R. P. Romina. Ziarul „Bashkimi“ publică un articol re­dacţional intitulat „Pe calea lumi­noasă a socialismului“. BERLIN 31 Corespondentul Ager­­pres transmite : Presa din R. D. Ger­mană consacră diferite materiale ce­lei de-a 12-a aniversări a proclamă­rii Republicii Populare Române. In­­tr-o corespondenţă din Bucureşti in­titulată „Anul cel mare pentru România“, ziarul „Neues Deutsch­land“ scrie pe larg despre dezvolta­­rea industriei, agriculturii şi despre ridicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii din R­P Romînă. Zia­rul „Junge Welt“ a publicat la 29 decembrie clişee reprezentând as­pecte ale construcţiei socialiste din R. P. Romînă, precum şi o informa­ţie intitulată „Cei 12 ani ai Repu­blicii Populare Române“. PHENIAN 31 (Agerpres).­­ La 29 decembrie, la Phenian a avut loc o adunare a muncitorilor Fabricii de Confecţii a Ministerului Industriei Uşoare consacrată celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Popula­re Romi­ne. In cadrul adunării au luat cuvîn­­tul O Ceah Uk, directorul fabricii, şi Liviu Adam, secretar al ambasa­dei R. P. Romíné la Phenian. Muncitorii Fabricii de confecții din Phenian au înmînat reprezentan­tului ambasadei R. P. Romíné o scri­soare de salut și un steag de mătase, rugîndu-i să-l transmită muncitori­lor de la Fabrica de confecții „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. --- -----pao----­ -090- Relaţii comerciale ale R. P. Romíne pe 1960 PARIS 31 (Agerpres). — La 30 de­cembrie s-a semnat la Paris un Protocol prin care, în cadrul Acor­dului de lungă durată existent în­tre R. P. Română şi Franţa, valabili­tatea listelor de import şi export pe 1959 a fost prelungită şi pe 1960. Potrivit acestor­­ liste, Republica Populară Romînă va livra : produse lemnoase, chimice, agro-alimentare, petroliere, covoare, articole de arti­zanat etc.­­­ Franţa va livra: laminate, instala­ţii industriale complecte, maşini di­verse, materii prime textile, produse chimice, medicamente etc. ★ BONN 31 (Agerpres).­­ In urma tratativelor purtate între 14 și 23 de­cembrie 1959, s-a semnat la Bonn un Protocol privind schimburile de mărfuri ce se vor efectua între R. P. Romînă și R. F. Germană în anii 1960-1962. Volumul acestor schimburi pre­zintă pe 1960 o creştere de 30 la sută faţă de 1958 şi va putea fi majorat în anii următori. Republica Populară Romînă va li­vra : produse lemnoase, chimice, electrot­eh­nice, produse de petrol, agro-alimentare, fructe, legume proaspete şi conservate, covoare, ar­ticole de artizanat etc. Republica Federală Germană va livra : laminate, instalații industriale complecte, maşini diverse, materii prime textile, produse chimice, me­dicamente etc. Instantaneu de la tradiţionalul carnaval al tineretului bucureştean, la Paletul Republicii. (Foto Agerpres) „Loturile prieteniei chino-romîne“ ŞANHAI 31 (Agerpres). — China Nouă: într-o scrisoare adresată recent prietenilor lor romini, membrii unei co­mune populare de lingă Sanhai exprimă urări de Anul Nnu şi îi informează des­pre recentele recolte mari obţinute pe două loturi de păm­înt cultivate in colaborare cu membrii unei delegații a­­gricole romíne care a vizitat China in 1959. Cele două loturi sunt cunoscute sub numele de „Loturile prieteniei chino­­romíne**. La această scrisoare membrii comu­nei au adăugat și un pachet cu pres din recolta obținută. ------ -----0*0-----­Acad. P. Constantinescu­-Iaş i decorat cu un ordin bulgar SOFIA 2 (Agerpres), - B.T.A. : Prezidiul Adunării Populare a R. P. Bulgaria a decorat pe academicianul Petre Constantinescu-Iaşi cu ordinul „Chirii şi Metodiu" clasa I, pentru activitatea însemnată în domeniul stringent legăturilor dintre popoa­rele bulgar și român. -0*0- Greve în ţări capitaliste BUENOS AIRES. Funcţionarii comer­ciali din Argentina au declarat la 30 decembrie o grevă generată de 40 de ore in semn de protest împotriva refuzului patronilor de a revizui contractul colec­tiv şi de a spori salariile. Aceasta este cea de-a patra grevă declarată in luna decembrie de funcţionarii comerciali din Argentina. Pentru participarea la aceste greve, numeroase persoane au fost arestate. Printre arestaţi se află şi conducătorul Confederaţiei funcţionarilor din comerţ, Radames Grano. PARIS. De cîteva zile continuă greva lucrătorilor radiodifuziunii şi televiziu­nii franceze, care cer îmbunătăţirea si­tuaţiei lor materiale. In seara zilei de 31 decembrie Simonetti, secretar general al Sindicatului unit al lucrătorilor radio­difuziunii şi televiziunii franceze, a de­clarat in cadrul unei conferinţe de presă că regretă că milioanele de radioascul­tători şi telespectatori francezi nu au pu­tut asculta şi viziona programele de Anul Nou. Lucrătorii radiodifuziunii şi tele­viziunii, a spus el, nu au avut insă altă posibilitate de a-şi susţine revendicările cu privire la îmbunătăţirea situaţiei ma­teriale. Simonetti a subliniat că greva generală va continua pină cînd autori­tăţile vor satisface cererile greviştilor. LONDRA. Oamenii muncii din Anglia au întîmpinat noul an, continuînd lupta pentru drepturile Ior, împotriva încercă­rilor patronilor de a intensifica exploa­tarea. Potrivit datelor publicate în numărul din decembrie al publicaţiei „Ministry of Labour Gazette“, un 11 luni ale anului 1939, în Anglia au avut loc 1.932 de greve, la care au participat 601.200 muncitori. ROMN. Lupta muncitorilor din indus­tria chimică a districtului Renania de Nord pentru satisfacerea revendicărilor economice a fost încununată de succes. După ce muncitorii au votat declararea grevei, patronii au fost nevoiți să con­simtă la majorarea salariilor. ULTIMELE PREGĂTIRI LA ASSUAN Pregătirile în vederea inaugurării oficiale a lucrărilor pentru cons­truirea primului sector al barajului, inaugurare care va avea loc la 9 ia­nuarie, sunt pe terminate la Assuan. In faţa specialiştilor arabi şi sovie­tici stau sarcini vaste şi complexe pentru pregătirea şi organizarea lu­crărilor de construcţie care vor avea o amploare fără precedent pentru continentul african. Colaborarea teh­nică prietenească între cele două părţi chezăşuieşte faptul că aceste sarcini vor fi rezolvate cu succes. PREMII „DIMITROV" Consiliul de Miniştri al R. P. Bul­garia a adoptat o hotărîre cu privire la decernarea premiilor „Dimitrov“, unui mare grup de oameni de ştiinţă, lucrători din industrie, oa­meni ai culturii şi artei, pentru rea­lizările in domeniul ştiinţei, inven­ţiilor, raţionalizărilor, literaturii şi artei în anii 1954—1958. Printre cei decoraţi figurează scriitorii G. Ka­­raslavov şi D. Talev, compozitorul A. Raicev, artiştii D. Uzunov, N. Gheaurov, K. Popova. APROAPE 4 MILIOANE DE ŞOMERI IN S.U.A. „Trud“ a publicat un articol sem­nat de J. Dave, ziarist sindical ame­rican, despre mişcarea muncito­rească din S.U.A. Anul 1959 în S.U.A., scrie Dave, a început şi se încheie cu aproape 4 milioane de şo­meri — bărbaţi şi femei — oficial în­registraţi, precum şi cu un milion de alţi muncitori care nu sunt conside­raţi „şomeri“ numai pentru faptul că, potrivit declaraţiei Ministerului Muncii, ei „nu ar căuta energie de lucru“. MUZICIENI SOVIETICI LA NEW YORK La 31 decembrie a sosit la New York un grup de muzicieni sovietici pentru un turneu de două luni in oraşele S.U.A. şi ale Canadei. Muzi­cienii sovietici vor prezenta o serie de concerte la New York, Filadelfia, Washington, Los Angeles, San Fran­cisco şi alte oraşe din S.U.A. Din grup fac parte — dirijorii K. Ivanov şi K. Kondraşin, pianistul E. Ghilels, cîntăreaţa G. Vişnev­­skaia, violoncelistul D. Şafran şi membri ai Orchestrei Simfonice de Stat a U.R.S.S. Primul concert al muzicienilor so­vietici va avea loc la New York la 3 ianuarie la „Carnagie-Hall". După realizarea înţelegerii cu privire la data conferinţei la nivel înalt Declaraţia preşedintelui Eisenhower NEW YORK 31 (Agerpres).­­ După cum anunţă corespondentul din Au­gusta (statul Georgia) al agenţiei Asso­ciated Press, la 30 decembrie secre­tarul Casei Albe pentru problemele­­ presei a declarat că preşedintele Eisen­­­­hower „salută realizarea înţelegerii cu privire la data conferinţei la nivel Inait". Această declaraţie a fost făcu­tă după ce preşedintele Eisenhower, care se află in vacanţă la Augusta, a primit scrisoarea preşedintelui Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în care se arată că guvernul sovietic acceptă ca conferinţa la nivel înalt a celor patru mari puteri să înceapă la Paris, la 16 mai 1960. Ecouri din cercurile oficiale de la Londra LONDRA 31 (Agerpres). — Purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii a salutat acceptarea propunerii occiden­tale de către Uniunea Sovietică. ...şi de la Roma ROMA­­ (Agerpres). — TASS : Punem mari speranţe în apropiata vizită în Uniunea Sovietică a conducătorului statului italian, a declarat Giuseppe Pella, ministrul Afacerilor Externe al Italiei. Pella şi-a exprimat satisfacţia pen­tru înţelegerea la care s-a ajuns cu privire la convocarea conferinţei la nivel inalt in mai 1960. Italia, a spus el, nutreşte multe speranţe in legătură cu convocarea conferinţei la nivel înalt. Presa greacă subliniază aportul adus de U.R.S.S. In crearea unui climat de destindere ATENA 2 (Agerpres). — TASS: Răspunsul lui N. S. Hruşciov adresat puterilor occidentale în problema con­ferinţei la nivel înalt a fost primit în Grecia cu mare satisfacţie. Ziarul „Arghi" subliniază că popoarele lumii au aflat cu bucurie că, în sfîrşit, va avea loc conferinţa la nivel înalt. „Anexartitos Typos" scrie că s-a dat o nouă lovitură serioasă planurilor adepţilor războiului rece care îşi pu­neau speranţele în zădărnicirea con­ferinţei la nivel înalt Omenirea păşeş­te in noul an 1960 sub semnul păcii şi destinderii încordării scrie în con­tinuare ziarul Uniunea Sovietică are un merit uriaş în această privinţă. Ziarul Ethnos“ scrie că anul 1959 transmite anului 1960 ca moştenire speranţa pentru pace şi pentru lichi­darea războiului rece. -0*0- Un an de la lansarea primei rachete cosmice sovietice MOSCOVA 2 (Agerpres). - TASS La 2 ianuarie s-a împlinit un an de la lansarea primei rachete cosmice so­vietice. Acestui eveniment îi este con­sacrat articolul publicat de acad. L. Sedov în ziarul „Pravda". După ce face o caracterizare a suc­ceselor remarcabile obţinute de U.R.S.S. În studierea Cosmosului, L. Sedov scrie: Faptul că principalele rezultate în a­­cest domeniu au fost obţinute în Uniu­nea Sovietică este un lucru semnifica­tiv şi pentru mulţi observatori din străinătate - ceva surprinzător. Se poa­te afirma cu încredere că aceste suc­cese ale Uniunii Sovietice nu se ex­plică în primul rînd prin marile chel­tuieli materiale sau prin calităţile su­pranaturale ale oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sovietici care totuşi sînt foarte buni sau chiar cei mai buni din lume. Principalul constă în sistemul so­cial socialist care asigură înflorirea ştiinţei, o conducere generală şi teh­nico-ştiinţifică foarte înţeleaptă, o bună organizare şi contopire armonioasă a, intereselor personale cu cele sociale/ Realizările Uniunii Sovietice în do­meniul cercetărilor cosmice, subliniază autorul, sunt incontestabile, clare şi lesne de înţeles pentru oricine, ele sunt recunoscute in întreaga lume. Uniunea Sovietică a realizat succese remarca­bile şi în alte domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Prestigiul Uniunii Sovietice creşte an de an. Analizînd unele rezultate ale cerce­tărilor efectuate cu ajutorul sateliţilor artificiali ai Pămîntului şi al rachetelor cosmice sovietice, acad. Sedov subli­niază că prelucrarea acestor rezultate a dus la descoperiri ştiinţifice de cea mai mare importanţă teoretică şi prac­tică pentru organizarea zborurilor in­terplanetare. Totodată, autorul relevă că lansarea in U.R.S.S. a sateliţilor şi rachetelor cosmice a exercitat o in­fluenţă binefăcătoare asupra situaţiei în lume, a slăbit pericolul conflictelor militare. Foloasele pe care Ie obţine din aceasta populaţia întregii lumi de­păşesc orice s-ar putea exprima în valori materiale. Se poate spune cu toată convingerea că mijloacele şi e­­forturile cheltuite au dat rezultate utile de importanţă uriaşă. In continuare , Sedov se ocupă de colaborarea internaţională a oameni­lor de ştiinţă subliniind că contactele în domeniul cuceririi spaţiului cosmic pot şi trebuie să se dezvolte. Ele vor fi utile tuturor participanţilor. Aceasta va fi o contribuţie importantă la în­tărirea păcii. In încheiere, autorul îşi exprimă con­vingerea că noul an se va caracteriza prin noi zboruri curajoase in cosmos, prin noi descoperiri. După părerea sa, in prezent in faţa ştiinţei stau sarci­nile : sateliţi cu diferite destinaţii şi direcţii, rachete lunare, zboruri în spa­ţiul interplanetar, spre cele mai apro­piate planete, spre Soare. -o«o-Noua Constituţie a R. D. Vietnam HANOI 2 (Agerpres). — Agenţia Te­legrafică Vietnamezâ transmite : La 31 decembrie la Hanoi au luat sfîrşit lucră­rile celei de-a 11-a sesiuni a Adunării Naţionale a R.D. Vietnam care a adop­tat o serie de hotărîri şi legi. La şedinţa de închidere a Sesiunii a fost adoptată în unanimitate noua con­stituţie a R.D. Vietnam. In preambulul noii constituţii se spune că­­Vietnamul este un tot unit de la Lang Son (punct in partea de nord a Viet­­nanmlui — N.R.) pînă la Kartio (un cap din partea de sud a Vietnamului ~ N.R.)“ şi că „este un stat democrat­­popular bazat pe alianţa dintre munci­tori şi ţărani şi condus de clasa munci­toare. Luînd cuvântul în numele comisiei pen­tru studierea proiectului de constituţie, preşedintele Ho­­i Min a declarat că noua constituţie însufleţeşte şi mai mult populaţia din R.D. Vietnam la construi­rea socialismului, iar populaţia din Viet­namul de sud la o luptă şi mai îndir­­jită pentru libertăţi democratice şi reu­­nificarea naţională. -0*0- Un mesaj al lui Manolis Glezos BERLIN 2 (Agerpres). — Eroul na­ţional al Greciei, Manolis Glezos, a a­­dresat din închisoare, prin intermediul agenţiei A.D.N., un mesaj de Anul Nou tuturor oamenilor democraţi şi iubitori de pace din întreaga lume. Manolis Glezos transmite saluturi cor­diale tuturor prietenilor păcii din Ger­­mania şi din în­trea­ga lume, tuturor apă­rătorilor drepturilor democratice care au luptat şi luptă pentru restabilirea liber­tăţilor democratice şi politice în Gre­cia. Eroul de la Acropole subliniază că anul care a trecut a fost anul unor suc­cese remarcabile pentru întreaga lume deoarece a făcut începutul distrugerii gliciii ,,războiului rece“. Glezos arată că 1939 a fost un an im­portant şi pentru Grecia pentru că for­ţele iubitoare de pace şi progresiste au determinat guvernul să amine crearea de baze pentru rachete pe teritoriul Gre­ciei şi au reuşit în alegerile comunale să întrunească majoritatea în trei din cele mai mari oraşe. Manolis Glezos subliniază că apro­piata conferinţă la nivel înalt va contri­bui, fără îndoială, la cauza păcii şi în­ţelegerii între popoare. El îşi exprimă de asemenea convingerea că poporul Greciei va continua şi îşi va in­tensifica lupta împotriva bazelor pen­tru rachete şi a planurilor forţelor agre­sive ale N.A.T.O., pentru îmbunătăţi­rea relaţiilor dintre Grecia şi ţările so­cialiste, pentru contacte mai bune cu Republica Democrată Germană și va de­termina guvernul Greciei să restabilească drepturile democratice în țară. Pag.

Next