Scînteia, februarie 1960 (Anul 29, nr. 4746-4769)

1960-02-02 / nr. 4746

VROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Anul XXIX Nr. 4746 Mărfi 2 februarie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Cum obţinem producţii mari de porumb Int­re tarlalele gospodăriei noastre de stat se cultivă în fiecare an supra­feţe întinse cu porumb, grîu, sfeclă de zahăr şi legume. In anul 1959, ca urmare a aplicării agrotehnicii înaintate, s-au obţinut producţii fru­moase , de pe cele 350 ha. cultivate cu griu, s-a realizat o producţie me­die de 2.441 kg. la hectar, la sfeclă de zahăr de 42.620 kg., iar la cartofi de pe unele parcele s-a obţinut o producţie de peste 40.000 kg. la hec­tar. Rezultate frumoase am obţinut În­deosebi la cultura porumbului : 4261 kg. porumb boabe in medie de pe în­treaga suprafaţă • 4.241 KG. ROI de 370 ha. Putem HECTAR DE PI spune că în culţi­ • 10.000 KG. PO­varea porumbului HA. DE PE UN LC am cîştigat expe- • 140.000 KG. F­rienţă. Din anul SILOZ LA 1956 această cui- _______ tură se bucură de o atenţie deosebită din partea con­ducerii gospodăriei. An de an pro­ducţia a sporit. Ne-am convins că pămîntul poate da şi mai mult şi că totul depinde de felul cum este lu­crat. Acest lucru este dovedit mai ales de producţia realizată in anul 1959. Aplicîndu-se regulile agroteh­nice înaintate pe unele suprafeţe s-au obţinut chiar 13—14.000 kg. ştiuleţi la hectar. Cum am reuşit să obţinem o pro­ducţie sporită de porumb ? întreaga suprafaţă cultivată cu porumb a fost situată în terenul în­­diguit dintre Dunăre şi Siret — deci un teren de baltă. Terenul a fost pregătit din toamnă cînd s-au făcut arături adinei la 28—30 cm., iar în primăvară a fost discuit şi grăpat. Intre 8 şi 21 aprilie a fost în­sămânţată întreaga suprafaţă cu po­rumb dublu hibrid. La semănat noi am căutat să asigurăm o densitate de 40.000 fire la hectar. La 3 zile după însămînţare s-a trecut cu sapa rotativă pentru a distruge buruieni­le şi totodată pentru a menţine umi­ditatea în sol. După ce porumbul a încolţit şi a ajuns să aibă două frunzuliţe, s-a aplicat prima praşilă mecanică şi apoi pe rînd încă alte două. întreaga suprafaţă cultivată cu porumb a fost irigată. Apa s-a dat de trei ori după necesităţi , prima irigare am făcut-o cind plantele au ajuns la 80 cm. Iar celelalte două la intervale de trei săptămîni. Toate aceste metode ne-au ajutat ca la recoltare să obţinem o pro­ducţie medie de 4261 kg. la hectar, iar pe unele parcele, unde s-a dat mai mare atenţie lucrărilor de îngri­jire, s-a realizat între 13.000—14.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar, ceea ce revine la cca. 10.000 kg. boabe. Concluzia la care am ajuns în urma experienţei cîştigate este aceea că pentru a obţine producţii cit mai mari de porumb trebuie asigurată in primul rind o densitate de 40— 50.000 fire la hectar şi apoi admi­nistrate cantităţi însemnate de în­grăşăminte. Pe această bază ne-am propus ca In anul 1960 să obţinem de pe cele 4­0 ha. cultivate cu porumb o re­coltă medie de cel puţin 5.500 kg. boabe la hectar. O experienţă bună am căpătat şi in ceea ce priveşte cultura porum­bului pentru siloz. Pentru a asigura hrana animalelor pe anul 1959 am cultivat 30 ha. cu porumb pentru si­loz. Consiliul gospodăriei noastre a hotărit ca la cultura de porumb pen­tru furaje să se aplice aceleaşi lu­crări ca şi la cultura porumbului pentru boabe. Iată cum am proce­dat : întreaga suprafaţă de teren a fost arată din toamnă, iar pe la ju­mătatea lunii martie am discuit-o şi boronit-o în acelaşi timp am îm­prăştiat pe fiecare hectar cite 60.000 kg. mraniţă. Semănatul porumbului pentru siloz l-am făcut odată cu po­rumbul pentru boabe. Ca sămînță am folosit un porumb hibrid cu mare productivitate. Distanţa între rînduri a fost de 70 cm., iar între cuiburi pe rînd de 20 cm. Ca lucrări de întreţinere la po­rumbul pentru siloz am dat 5 pra­­şile, din care două cu sapa rotativă. Un mare efect la sporirea produc­ţiei de porumb siloz l-a avut şi iri­garea. In perioada lunilor de secetă au fost executate trei udări. Cînd boabele au ajuns In faza de lapte­­ceară, am Început recoltatul ştiind că în această fază de vegetaţie a _______ plantelor obţinem un porumb de si- JMB BOABE LA loz cu o mare can-S70 HECTARE titate de substan-UMB BOABE LA­te nutritive şi cu 1 EXPERIMENTAL o suculentă bună. 5RUMB PENTRU De pe un hec- HECTAR tar cultivat cu pe­_______ rumb pentru siloz şi pe care l-am recoltat in faza lapte-ceară am ob­ţinut 140.000 kg., ceea ce Înseamnă 28.000 unităţi nutritive. Cheltuielile de producţie pe tona de porumb si­loz s-au redus la 7,84 lei faţă de 48 lei ci a fost planificat. Ţinînd cont că în anul acesta sec­torul zootehnic al gospodăriei noa­stre se va dezvolta, ajungînd să cu­prindă 150 capete bovine din care 100 vaci cu lapte, consi­liul gospodăriei noastre, avînd în vedere sarcinile izvorîte din docu­mentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, şi-a propus să extindă cu mult suprafaţa cultivată cu porumb siloz, iar producţia de 140.000 kg. la hectar să fie depăşită. Terenul destinat culturii porumbu­lui pentru siloz a fost arat adine şi îngrăşat cu mari cantităţi de gu­noi de grajd. Suntem­ hotărîţi ca în acest an să aplicăm la întreaga cultură metode şi reguli agrotehnice aplicate anul trecut pe parcele experimentale, pentru a obţine o producţie cit mai mare de porumb boabe şi pentru siloz. MIHALACHE UNTARU directorul gospodăriei de stat „Dunărea", regiunea Galaţi • 4.241 KG. PORUMB BOABE LA HECTAR DE PE S70 HECTARE • 10.600 KG. PORUMB BOABE LA HA. DE PE UN LOT EXPERIMENTAL • 140.000 KG. PORUMB PENTRU SILOZ LA HECTAR în Capitală au continuat lucrările Intîlnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. (Darea de seamă în pag. 3-a). lată in fotografia noastră un aspect dintr-o pauză a lucrărilor: Cîţiva delegaţi fac schimb de auto­grafe. (Foto Gh. Vintilă) I In interiorul ziarului. j 1 • Probleme ale construcţiilor : I I In proiectare şi execuţie costuri­­ cât mai reduse (pag. 2-a). j [ • Congresul al iX-lea al P.C.) Italian — Raportul prezentat de J I tovarăşul Palmiro Togliatti (pag . 3-a). j J • „Trebuie să se pună capăt ră- I I măşitelor celui de-al doilea război­­ mondial" — Mesajul adresat de­­ N. S. Hrușciov lui K. Adenauer­­ (pag. 4-a). I Realizările siderurgiştilor Hunedoarei HUNEDOARA (coresp. „Scinteii“).­­ Ieri a avut loc la Hunedoara o consfătuire de producţie in cadrul căreia s-a făcut bilanţul muncii side­­rurgiştilor pe luna ianuarie. Cu acest prilej, s-a arătat că s-au produs în luna ianuarie, peste plan, 8.135 tone oţel, 1.836 tone fontă, 10.309 tone laminate, 2.000 tone cocs, 6.200 tone minereu aglomerat. In întrecerea socialistă desfăşu­rată intre secţii, pe locul I s-a cla­sat colectivul secţiei oţelaria Martin nr. 2. In luna ianuarie, oţelarii din această secţie au produs, peste plan, 5.409 tone oţel, obţinind cei mai inulţi indici de utilizare a cuptoarelor Martin din istoria acestei oţelarii. Pe locurile II şi III s-au clasat colectivele din secţia bluming şi de la laminorul de 800 mm., producind peste plan mii de tone laminate. Re­zultate însemnate au obţinut şi colectivele altor secţii ale combinatului. In cadrul consfătuirii de producţie, siderurgiştii de aici şi-au expri­mat hotărirea ca in această lună să depăşească realizările obţinute in cursul lunii ianuarie. Prefabricate din beton şi zgură Incepind de ieri, constructorii de pe şantierul de locuinţe de la Gara de Nord folosesc, la confecţionarea pardoselilor, un material nou, mai economic - plăcile prefabricate din beton cu zgură, montate in locul du­şumelelor „oarbe“ din cherestea, pe care se aşează parchetul. Calitatea lucrărilor executate cu plăci prefa­bricate este superioară şi aduce o economie de circa 15 lei pe metru pătrat de pardoseală. Un concurs al brigăzilor artistice de agitație Pe scena clubului Monetăriei Na­ţionale s-a deschis ieri concursul brigăzilor artistice de agitaţie din 10 intreprinderi ale raionului N. Bălcescu, printre care „Flora“, Ţesă­­turile reunite, fabrica de chibri­turi, fabrica de produse zaharoase Bucureşti, întreprinderea de utilaj chimic etc. Pentru profecia muncii Un colectiv de inovatori de la fa­brica de bere „Rahova“ Bucureşti, in frunte cu maistrul Ion Coman şi ing. Victor Alexandrescu, au con­ceput şi au realizat un sistem de evacuare a prafului şi a talaşului din secţia butoaie. Ieri s-au termi­­nat lucrările de instalare a tubu­rilor şi a rezervorului de absorbţie a talaşului de dogarie. Prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii se creează condiţii mai bune de lu­cru muncitorilor. Noi unități de deservire a populaţiei TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). La blocurile de locuinţe din strada Bolyai au fost date in folosinţă toa­te magazinele de la parter. Ieri dimineaţă, in cele 12 localuri şi-au inceput activitatea membrii coope­ratori ai cooperativei meşteşugă­reşti „Textila"-Mureş. Aici funcţio­­neaza secţii de croitorie de coman­dă pentru femei, bărbaţi şi copii­­ şi alte unităţi de deservire a popu­laţiei. Vacanta studenţilor !­ncepind de ieri, studenţii din în­treaga ţară au intrat în vacanţa de iarnă. Ei işi vor petrece vacanţa în tabere, care de odihnă sau in mijlocul familiilor lor. Ieri au pără­sit Capitala, indreptindu-se spre cele mai frumoase staţiuni climate­rice - Sinaia, Predeal, Lacul Roşu etc. - unde se vor odihni timp de 10 zile, peste 2200 de studenţi frun­taşi la învăţătură din institutele de invăţămînt superior din Bucureşti. Primul lot de ţesături al secfiei de relon La fabrica „Mătasea Populară“ din Bucureşti a intrat în funcţiune o secţie nouă, unde se produc ţe­sături imprimate din fire de relon. Ieri, fabrica a livrat comerţului pri­­mul lot de 5000 metri ţesături de relon produse aci. Pentru Ziua in­ternaţională a femeii, colectivul de muncitori a produs citeva noi mo­dele de baticuri din voal natural in desene şi culori variate. A devenit mai greu să calculezi Vreme îndelungată ce­ nu sunt numai patru carea calificării munci­lectivul Depoului C.F.R., fruntaşi, ci şi Constantin lorilor etc. l­eteşti avea cuvinte de Ciucur, Chiţă Ovidiu. Nu după multă vreme laudă numai pentru a­ împreună cu tovarăşii au început să se vadă ceiaşi mecanici şi fo­­lor fochişti, care au rea- roadele acestei acţiuni, ch­işti fruntaşi: Nicolae Uzat in zece luni econo- Muncitori cu o califi-Gheorgh­iu, Ştefan Rădu- mii în valoare de aproape care mai slabă, printre Iescu, Tludor Ştefănescu 50.000 lei. Majoritatea care Ioniţă Creţu, Tu­şi Ion Gornea. Folosind comuniştilor au recu­ dor Stroe, Alexandru metode înaintate de /v . Culea şi alţii, au lucru şi dovedind _________ reuŞit sa lucreze ateta?ai b*ne- •«d°bi”­tate in muiua, ei j/dl / fTIH tiească succese, să îşi îndeplineau şi V.----fit 11 At I II păşească în rundu­depăşeau sarcinile g­rile fruntaşilor, de producţie. Anul trecut, născut însă că în depou Acum, sarcinile care ei şi au depăşit cu mult există mult mai mulţi revin ceferiştilor de la propriul angajament, de tovarăşi care, dacă ar fi Depoul C.F.R.-Feteşti a economisi 180 tone ajutaţi să înveţe din ex- sînt realizate mai repede, combustibil convenţional, perienţa celor mai buni mai bine. O treabă insă Succesele lor bucurau în­ muncitori, ar putea ajun­­a devenit mai grea ; cal­­tregul colectiv ar depou­­ge şi ei în rîndurile trun­­cularea realizărilor­­ruu­lui. Un lucru însă pro­­taşilor, taşilor. Pînă nu de mult voca nedumerire. De ce de Ţinînd seama de a­ erau lesne de stabilit atîta vreme nu­mai ceastă părere, organiza­ succesele fruntaşilor de apar şi alţi fruntaşi ? ţia de partid a iniţiat o aici, deoarece se însu-Problema aceasta a acţiune de ridicare a sau realizările cîtorva fost discutată şi în ca- calificării muncitorilor. muncitori. Acum calculul drul organizaţiei de par- Au fost luate un şir de e ceva mai greu de ră­uid a depoului. Voim­- măsuri concrete : mun- cut : trebuie adunate niştii au găsit răspun- citorii mai slab pregătiţi realizările peste plan nu suil : nu există prrocu- profesional au fost tre- ale cîtorva muncitori, ci pare pentru a răspindi cuti să lucreze­­,e ,îngă *,e ce,or 198 i!e b­un* experienţa în nmneă « CT"nitti cu r 0 tnallâ *a?i' ,cîti numara ali ! IT .. . calificare, au fost popii- depoul, fruntaşilor. Unu tovarăşi iarizate nb­ioc­ele ale C. BANCIU au încercat să arate că muncă ale fruntaşilor, activist al Comitetului lucrurile nu stau chiar au fost înlăturate cau- raional de partid așa de rău, că în depou­zele care îngreunau r­oi- Fetești Contractări de cereale cu statul ORADEA (coresp. „Scinteii“).­ In adunările generale, cu prilejul dez­baterii cifrelor de plan, colectiviştii şi întovărăşiţii din regiunea Oradea au hotărit să valorifice cantităţi spo­rite de cereale pe bază de contract. Numai in raionul Salonta s-au În­cheiat contracte pentru o cantitate de peste 7500 tone cereale. ■ Să ajungi la 17 ani conducătorul unei brigăzi numeroase este, orice s-ar spune, un caz nu dintre cele mai obişnuite. Cu atît mai mult, cu cit este vorba să îndrumi pe alţii într-o meserie grea şi pretenţioasă ca aceea de cazangiu. Şi totuşi, cînd încă nu împlinise majoratul, lui Constantin Zamfir de la atelie­rele C.F.R. „Griviţa Roşie“ i-a fost încredinţată o brigadă de 24 de ti­neri cazangii. Aceasta era în urmă cu 5 ani. Tînărul care absolvise şcoala profe­sională cu unul dintre cele mai bu­ne calificative se dovedea un mun­citor destoinic, priceput şi ager la munte, dar mai ales cu o mare pa­siune pentru meseria lui. De aceea, întregul colectiv al secţiei l-a soco­tit demn să conducă brigada care purta numele lui „Vasile Roaită“. Tovarăşii care i-au acordat acea­stă încredere nu s-au înşelat. Bri­gada de tineret condusă de Zam­fir a ajuns una dintre cele mai bune brigăzi de cazangii de la Griviţa. In cursul anului trecut, tinerii din brigadă au reparat peste plan 14 cazane de locomotivă. Lucrul făcut de el este întotdeauna de cea mai bună calitate. Disciplina exemplară, organizarea bună a locului de mun­că, însușirea profundă a meseriei — toate acestea împlinite cu entu­ziasm tineresc — iată cheia succese­lor. Dar brigada condusă de Cons­tantin Zamfir este fruntaşă nu nu­mai In producţie. In orele lor libere, tinerii cazangii au colectat multe vagoane de fier vechi pe care le-au trimis apoi oţelăriitor. Pe şantierele de construcţii­­ în Piaţa Palatului, la casa raională de cultură şi alte in­d­ei au depus pină acum aproape 20.000 de ore muncă voluntară.In diferite formaţii artistice din cadrul clubului şi in echipele de sport activează majoritatea membrilor din­­ brigadă. Zamfir şi alţi tineri din brigadă urmează cursurile şcolii medii serale. In toate acţiunile, sufletul brigăzii este Constantin Zamfir. Comu­niştii i-au apreciat meritele, primir­du-l acum cîtva timp in rindurile­­ membrilor de partid. IN CAPITALĂ Mii de cetăţeni au participat la colectarea fierului vechi Duminică a continuat acţiunea patriotică de colectare a fierului vechi. Mii de cetăţeni, deputaţi, gos­podine, elevi şi pionieri din toate cartierele Capitalei au participat cu însufleţire, mergînd din curte în curte, pentru a strînge metalul vechi necesar oţelăriilor. In circum­scripţiile electorale 237 şi 127 din raionul Stalin echipele conduse de deputaţii Elena Teodosiu, Stelian Mahailescu şi Marin Dobre au strins cu sprijinul cetăţenilor, din curţi şi din blocuri de locuinţe, în­semnate cantităţi de fier vechi. In ci­teva ore au fost colectate peste 30.000 de kg. fier vechi. In cartierul Foişor din raionul 23 August, acţiunea de colectare a fie­rului vechi a fost pregătită încă din cursul săptăminii trecute. Cetăţenii fuseseră vizitaţi de echipele de agi­tatori, aşa că pregătiseră din vreme diferitele obiecte de metal ce le pri­soseau din curţi, poduri, pivniţi. Autocamioanele sfatului popular, care mergeau în urma echipelor, au încărcat peste 35 tone metale vechi. Organizaţiile U.T.M. din şcoli şi din întreprinderi au antrenat du­minică mii de muncitori tineri, elevi şi pionieri. Utemiştii de la între­prinderea „Izolatorul“ au adunat 2.200 kg. fier vechi. Tinerii de la uzinele „Republica“ şi „23 August“ au strîns din incinta uzinelor alte citeva zeci de tone. In total, tinerii, elevii şi pionierii din Capitală au co­lectat duminică aproape 40 tone fier vechi. Mandatul de delegat lll!ll!lllll!lllllll!lllllllll!l!lll!llllll!l!!lll!!!ll!llllllllll!llllll!llllllllll!IIIIIIIIIIIIIM La orice conferinţă raională de partid ai prilejul să cunoşti oameni din­­tre cei mai reprezentativi ai raionu­lui, veniţi să aducă la tribuna conferin­­ţei cuvîntul masei membrilor si candida­ţilor de partid. In mandatul de delegat el văd o împuternicire plină de răs­punderi, căreia se străduiesc să-i facă faţă cu cinste. Nu odată intre vorbitori şi delegaţii din sală se iscă polemici pasionante, care contribuie la clarificarea proble­melor, duc la găsirea celor mai potrivite soluţii. La tribună s-a urcat un om virstnic, cu părul cărunt şi mustaţa neagră. Şi-a început cuvîntarea pe un ton potolit, fără prea mare însufleţire, ba chiar cu oarecare monotonie. Delegaţii la con­ferinţa raională de partid Piatra Neamţ îl urmăreau cu atenţie scăzută. La un moment dat însă, vorbitorul a deştep­tat dintr-odată interesul sălii : — La noi, la întreprinderea forestieră Roznov, se spun multe cuvinte mari, frumoase despre inovaţii. Uneori se bate şi destulă apă-n piuă. Dar cînd e vorba, la o adică, să ţi se dea sprijin concret, să fii ajutat, de pildă, la facerea proiectelor, apoi mai va. Ba că unii ingineri n-au timp, ba că alţii sunt in şedinţe, ba ca „lasă pe altă­dată". In acelaşi timp, în unele sec­toare de muncă se mai folosesc meto­de de pe vremea lui tata Noe. Multe deşeuri zac nefolosite. Trebuie să ne punem treaba asta la inimă, tovarăşi, să dovedim tuturor că inovator poate fi orice muncitor forestier — fie el ţa­­pinar sau mecanic, sortator sau ga­­terist. Dar pentru ca asta să nu ră­­mînă vorbă goală, trebuie ca fiecare om care se gîndeşte la o inovaţie să fie sprijinit, mai ales la proiect... Cine-i omul acesta cu înfăţişare de bunic sfătos, care începe să vibreze ca o strună de îndată ce vorbeşte de inovaţii ? Ludovic Scarba e unul din cei mai vechi muncitori in industria forestieră a Roznovului. A trecut prin toate meserii­le, de la căratul bracului în pădure pină la munca pe care o îndeplineşte acum - maistru de atelier mecanic. De trei decenii şi-a legat viaţa de a­­ceastă industrie, pe care o slujeşte cu un devotament rar intîlnit. Meserie a ştiut bine dintotdeauna — nu i-a plăcut să inveţe nimic de florile mărului - dar adevărata pasiune pen­tru tehnică l-a cuprins abia In ultimii ani, cînd a văzut că in faţa noului au fost larg deschise toate porţile. Şi-a petrecut nopţi de-a rindul aplecat de­asupra cărţilor şi revistelor de specia­litate, a înnegrit maldăre de foi cu de­sene misterioase. Din creierul lui au ieşit in aceşti ani nu mai puţin de douăzeci şi una de inovaţii. De aceea nimeni din sală nu s-a mirat cînd, fără emfază, cu o modestie sinceră, a spus printre altele : — In noul an am făcut două Inova­ţii : o maşină de zincuit tocuri de uşi la finale şi una de şlefuit cu pinză sticlată. Dar ca să le pun la punct am nevoie de ajutorul inginerilor pentru proiecte... M-am uitat în calendar: 16 Ianuarie. Trecuseră deci numai cincisprezece zile de la începutul anului. Şi Ludovic Scarba a şi făcut două inovaţii. Ba se poate reduce! ...După cum am aflat, pînă la con­ferinţa raională, tovarăşul Gheorghe Preda, directorul S.M.T.-ului Ştefan cel Mare, din raionul Piatra Neamţ, o ţi­nea morţiş : nu se poate coborî pre­ţul de cost la hantru sub 110 lei. In ruptul capului, nu ! Membrii biroului raional, însă, alcă­tuind darea de seamă, au stabilit, în urma unei temeinice cercetări, că pre­ţul de cost al lucrărilor la S.M.T. poa­te fi redus. Datorită progreselor coo­perativizării în raion, S.M.T.-ul are acum de făcut lucrări agricole pe mari suprafeţe şi, deci, s-au creat posibi­lităţi pentru o scădere mai serioasă a preţului de cost pînă la 100 de lei la hantru. Şi aşa s a şi propus în da­­rea de seamă şi în proiectul de ho­tărî­re. Cînd s-a urcat la tribună, tovarăşul Preda, după alte importante angaja­mente, a spus : — Totodată mecanizatorii din S.M.T.­­ul nostru se angajează în faţa confe­rinţei raionale să reducă preţul de cost la hantru la o sută de lei... Bine. Nimic de zis. Dar iată că la tribună ia cuvîntul tovarăşul Alexandru Gavrilescu, directorul gospodăriei de­ stat Girov. Printre altele, tovarăşul Ga­vrilescu spune : — Ne angajăm să realizăm un preț de cost la hantru de 52 de lei... Rumoare in sală. Aplauze. Cineva din prezidiu II în­treabă pe vorbitor : — Ce părere ai, .... tovarășe Gavrilescu, la S.M.T. care nu s-ar putea face o asemenea reducere masivă ? — Ba da, s-ar putea ! Și pot să do­vedesc concret... Directorul S.M.T.-ului, din sală, sare ca fript : — Vezi, tovarășe Gavrilescu, că eu In cuvîntul meu nu m-am ocupat de gospodăria de stat, Iar dumneata... Cu alte cuvinte : eu nu te-am atins, tu de ce mă atingi? Ciudat argument! Uitase tovarășul Preda zicala popu­lară : ochiul vecinului vede mai bine. VICTOR BIRLADEANU (Continuare In pag. II-a, col. 1—2) Prime pentru vechime Zilele trecute prim-topitorii Mihai Trufan, Vasile Lendeschi şi alţi 810 muncitori şi tehnicieni de la uzi­nele „1 Mai“-Ferneziu, regiunea Baia Mare, au primit sume însem­nate de bani drept recompensă pen­tru vechime în Întreprindere. Mulţi dintre ei au primit cite 2.500 lei si chiar mai mult. In total au fost a­­cordate prime care însumează a­­proape 650.000 lei. GHEORGHE BUNEA coresp. voluntar BRAVO COPII! ...şi ei au luat parte duminică, in Capitală, la colectarea fierului vechi. Alături de alţi numeroşi pio­nieri şi elevi din şcolile Bucureştiu­­lui, elevii de la şcoala medie nr. 38 au strîns pînă acum două vagoane şi jumătate de fier vechi. (Foto Agerpres) în locuinţe noi In oraşul Roşiorii de Vede din regiu­nea Bucureşti au fost terminate şi date de curtnd In folosinţă 3 noi blocuri cu 24 apartamente. Locuinţele au fost re­partizate muncitorilor de la ţesătoria ,,Teleorman“ şi de la alte întreprinderi. O nouă rachetă lansată de Uniunea Sovietică în regiunea Pacificului şi-a atins cu precizie ţinta A fost încheiată cu succes etapa de realizare a rachetei MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite, în conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliţi grei ai Pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific, în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă şi a fost reperată la căderea în apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. În legătură cu a­­ceasta, agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen, la 1 februarie.

Next