Scînteia, februarie 1960 (Anul 29, nr. 4746-4769)
1960-02-02 / nr. 4746
VROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Anul XXIX Nr. 4746 Mărfi 2 februarie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Cum obţinem producţii mari de porumb Intre tarlalele gospodăriei noastre de stat se cultivă în fiecare an suprafeţe întinse cu porumb, grîu, sfeclă de zahăr şi legume. In anul 1959, ca urmare a aplicării agrotehnicii înaintate, s-au obţinut producţii frumoase , de pe cele 350 ha. cultivate cu griu, s-a realizat o producţie medie de 2.441 kg. la hectar, la sfeclă de zahăr de 42.620 kg., iar la cartofi de pe unele parcele s-a obţinut o producţie de peste 40.000 kg. la hectar. Rezultate frumoase am obţinut Îndeosebi la cultura porumbului : 4261 kg. porumb boabe in medie de pe întreaga suprafaţă • 4.241 KG. ROI de 370 ha. Putem HECTAR DE PI spune că în culţi • 10.000 KG. POvarea porumbului HA. DE PE UN LC am cîştigat expe- • 140.000 KG. Frienţă. Din anul SILOZ LA 1956 această cui- _______ tură se bucură de o atenţie deosebită din partea conducerii gospodăriei. An de an producţia a sporit. Ne-am convins că pămîntul poate da şi mai mult şi că totul depinde de felul cum este lucrat. Acest lucru este dovedit mai ales de producţia realizată in anul 1959. Aplicîndu-se regulile agrotehnice înaintate pe unele suprafeţe s-au obţinut chiar 13—14.000 kg. ştiuleţi la hectar. Cum am reuşit să obţinem o producţie sporită de porumb ? întreaga suprafaţă cultivată cu porumb a fost situată în terenul îndiguit dintre Dunăre şi Siret — deci un teren de baltă. Terenul a fost pregătit din toamnă cînd s-au făcut arături adinei la 28—30 cm., iar în primăvară a fost discuit şi grăpat. Intre 8 şi 21 aprilie a fost însămânţată întreaga suprafaţă cu porumb dublu hibrid. La semănat noi am căutat să asigurăm o densitate de 40.000 fire la hectar. La 3 zile după însămînţare s-a trecut cu sapa rotativă pentru a distruge buruienile şi totodată pentru a menţine umiditatea în sol. După ce porumbul a încolţit şi a ajuns să aibă două frunzuliţe, s-a aplicat prima praşilă mecanică şi apoi pe rînd încă alte două. întreaga suprafaţă cultivată cu porumb a fost irigată. Apa s-a dat de trei ori după necesităţi , prima irigare am făcut-o cind plantele au ajuns la 80 cm. Iar celelalte două la intervale de trei săptămîni. Toate aceste metode ne-au ajutat ca la recoltare să obţinem o producţie medie de 4261 kg. la hectar, iar pe unele parcele, unde s-a dat mai mare atenţie lucrărilor de îngrijire, s-a realizat între 13.000—14.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar, ceea ce revine la cca. 10.000 kg. boabe. Concluzia la care am ajuns în urma experienţei cîştigate este aceea că pentru a obţine producţii cit mai mari de porumb trebuie asigurată in primul rind o densitate de 40— 50.000 fire la hectar şi apoi administrate cantităţi însemnate de îngrăşăminte. Pe această bază ne-am propus ca In anul 1960 să obţinem de pe cele 40 ha. cultivate cu porumb o recoltă medie de cel puţin 5.500 kg. boabe la hectar. O experienţă bună am căpătat şi in ceea ce priveşte cultura porumbului pentru siloz. Pentru a asigura hrana animalelor pe anul 1959 am cultivat 30 ha. cu porumb pentru siloz. Consiliul gospodăriei noastre a hotărit ca la cultura de porumb pentru furaje să se aplice aceleaşi lucrări ca şi la cultura porumbului pentru boabe. Iată cum am procedat : întreaga suprafaţă de teren a fost arată din toamnă, iar pe la jumătatea lunii martie am discuit-o şi boronit-o în acelaşi timp am împrăştiat pe fiecare hectar cite 60.000 kg. mraniţă. Semănatul porumbului pentru siloz l-am făcut odată cu porumbul pentru boabe. Ca sămînță am folosit un porumb hibrid cu mare productivitate. Distanţa între rînduri a fost de 70 cm., iar între cuiburi pe rînd de 20 cm. Ca lucrări de întreţinere la porumbul pentru siloz am dat 5 praşile, din care două cu sapa rotativă. Un mare efect la sporirea producţiei de porumb siloz l-a avut şi irigarea. In perioada lunilor de secetă au fost executate trei udări. Cînd boabele au ajuns In faza de lapteceară, am Început recoltatul ştiind că în această fază de vegetaţie a _______ plantelor obţinem un porumb de si- JMB BOABE LA loz cu o mare can-S70 HECTARE titate de substan-UMB BOABE LAte nutritive şi cu 1 EXPERIMENTAL o suculentă bună. 5RUMB PENTRU De pe un hec- HECTAR tar cultivat cu pe_______ rumb pentru siloz şi pe care l-am recoltat in faza lapte-ceară am obţinut 140.000 kg., ceea ce Înseamnă 28.000 unităţi nutritive. Cheltuielile de producţie pe tona de porumb siloz s-au redus la 7,84 lei faţă de 48 lei ci a fost planificat. Ţinînd cont că în anul acesta sectorul zootehnic al gospodăriei noastre se va dezvolta, ajungînd să cuprindă 150 capete bovine din care 100 vaci cu lapte, consiliul gospodăriei noastre, avînd în vedere sarcinile izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, şi-a propus să extindă cu mult suprafaţa cultivată cu porumb siloz, iar producţia de 140.000 kg. la hectar să fie depăşită. Terenul destinat culturii porumbului pentru siloz a fost arat adine şi îngrăşat cu mari cantităţi de gunoi de grajd. Suntem hotărîţi ca în acest an să aplicăm la întreaga cultură metode şi reguli agrotehnice aplicate anul trecut pe parcele experimentale, pentru a obţine o producţie cit mai mare de porumb boabe şi pentru siloz. MIHALACHE UNTARU directorul gospodăriei de stat „Dunărea", regiunea Galaţi • 4.241 KG. PORUMB BOABE LA HECTAR DE PE S70 HECTARE • 10.600 KG. PORUMB BOABE LA HA. DE PE UN LOT EXPERIMENTAL • 140.000 KG. PORUMB PENTRU SILOZ LA HECTAR în Capitală au continuat lucrările Intîlnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. (Darea de seamă în pag. 3-a). lată in fotografia noastră un aspect dintr-o pauză a lucrărilor: Cîţiva delegaţi fac schimb de autografe. (Foto Gh. Vintilă) I In interiorul ziarului. j 1 • Probleme ale construcţiilor : I I In proiectare şi execuţie costuri cât mai reduse (pag. 2-a). j [ • Congresul al iX-lea al P.C.) Italian — Raportul prezentat de J I tovarăşul Palmiro Togliatti (pag . 3-a). j J • „Trebuie să se pună capăt ră- I I măşitelor celui de-al doilea război mondial" — Mesajul adresat de N. S. Hrușciov lui K. Adenauer (pag. 4-a). I Realizările siderurgiştilor Hunedoarei HUNEDOARA (coresp. „Scinteii“). Ieri a avut loc la Hunedoara o consfătuire de producţie in cadrul căreia s-a făcut bilanţul muncii siderurgiştilor pe luna ianuarie. Cu acest prilej, s-a arătat că s-au produs în luna ianuarie, peste plan, 8.135 tone oţel, 1.836 tone fontă, 10.309 tone laminate, 2.000 tone cocs, 6.200 tone minereu aglomerat. In întrecerea socialistă desfăşurată intre secţii, pe locul I s-a clasat colectivul secţiei oţelaria Martin nr. 2. In luna ianuarie, oţelarii din această secţie au produs, peste plan, 5.409 tone oţel, obţinind cei mai inulţi indici de utilizare a cuptoarelor Martin din istoria acestei oţelarii. Pe locurile II şi III s-au clasat colectivele din secţia bluming şi de la laminorul de 800 mm., producind peste plan mii de tone laminate. Rezultate însemnate au obţinut şi colectivele altor secţii ale combinatului. In cadrul consfătuirii de producţie, siderurgiştii de aici şi-au exprimat hotărirea ca in această lună să depăşească realizările obţinute in cursul lunii ianuarie. Prefabricate din beton şi zgură Incepind de ieri, constructorii de pe şantierul de locuinţe de la Gara de Nord folosesc, la confecţionarea pardoselilor, un material nou, mai economic - plăcile prefabricate din beton cu zgură, montate in locul duşumelelor „oarbe“ din cherestea, pe care se aşează parchetul. Calitatea lucrărilor executate cu plăci prefabricate este superioară şi aduce o economie de circa 15 lei pe metru pătrat de pardoseală. Un concurs al brigăzilor artistice de agitație Pe scena clubului Monetăriei Naţionale s-a deschis ieri concursul brigăzilor artistice de agitaţie din 10 intreprinderi ale raionului N. Bălcescu, printre care „Flora“, Ţesăturile reunite, fabrica de chibrituri, fabrica de produse zaharoase Bucureşti, întreprinderea de utilaj chimic etc. Pentru profecia muncii Un colectiv de inovatori de la fabrica de bere „Rahova“ Bucureşti, in frunte cu maistrul Ion Coman şi ing. Victor Alexandrescu, au conceput şi au realizat un sistem de evacuare a prafului şi a talaşului din secţia butoaie. Ieri s-au terminat lucrările de instalare a tuburilor şi a rezervorului de absorbţie a talaşului de dogarie. Prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii se creează condiţii mai bune de lucru muncitorilor. Noi unități de deservire a populaţiei TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). La blocurile de locuinţe din strada Bolyai au fost date in folosinţă toate magazinele de la parter. Ieri dimineaţă, in cele 12 localuri şi-au inceput activitatea membrii cooperatori ai cooperativei meşteşugăreşti „Textila"-Mureş. Aici funcţioneaza secţii de croitorie de comandă pentru femei, bărbaţi şi copii şi alte unităţi de deservire a populaţiei. Vacanta studenţilor !ncepind de ieri, studenţii din întreaga ţară au intrat în vacanţa de iarnă. Ei işi vor petrece vacanţa în tabere, care de odihnă sau in mijlocul familiilor lor. Ieri au părăsit Capitala, indreptindu-se spre cele mai frumoase staţiuni climaterice - Sinaia, Predeal, Lacul Roşu etc. - unde se vor odihni timp de 10 zile, peste 2200 de studenţi fruntaşi la învăţătură din institutele de invăţămînt superior din Bucureşti. Primul lot de ţesături al secfiei de relon La fabrica „Mătasea Populară“ din Bucureşti a intrat în funcţiune o secţie nouă, unde se produc ţesături imprimate din fire de relon. Ieri, fabrica a livrat comerţului primul lot de 5000 metri ţesături de relon produse aci. Pentru Ziua internaţională a femeii, colectivul de muncitori a produs citeva noi modele de baticuri din voal natural in desene şi culori variate. A devenit mai greu să calculezi Vreme îndelungată ce nu sunt numai patru carea calificării muncilectivul Depoului C.F.R., fruntaşi, ci şi Constantin lorilor etc. leteşti avea cuvinte de Ciucur, Chiţă Ovidiu. Nu după multă vreme laudă numai pentru a împreună cu tovarăşii au început să se vadă ceiaşi mecanici şi folor fochişti, care au rea- roadele acestei acţiuni, chişti fruntaşi: Nicolae Uzat in zece luni econo- Muncitori cu o califi-Gheorghiu, Ştefan Rădu- mii în valoare de aproape care mai slabă, printre Iescu, Tludor Ştefănescu 50.000 lei. Majoritatea care Ioniţă Creţu, Tuşi Ion Gornea. Folosind comuniştilor au recu dor Stroe, Alexandru metode înaintate de /v . Culea şi alţii, au lucru şi dovedind _________ reuŞit sa lucreze ateta?ai b*ne- •«d°bi”tate in muiua, ei j/dl / fTIH tiească succese, să îşi îndeplineau şi V.----fit 11 At I II păşească în rundudepăşeau sarcinile grile fruntaşilor, de producţie. Anul trecut, născut însă că în depou Acum, sarcinile care ei şi au depăşit cu mult există mult mai mulţi revin ceferiştilor de la propriul angajament, de tovarăşi care, dacă ar fi Depoul C.F.R.-Feteşti a economisi 180 tone ajutaţi să înveţe din ex- sînt realizate mai repede, combustibil convenţional, perienţa celor mai buni mai bine. O treabă insă Succesele lor bucurau în muncitori, ar putea ajuna devenit mai grea ; caltregul colectiv ar depouge şi ei în rîndurile truncularea realizărilorruului. Un lucru însă protaşilor, taşilor. Pînă nu de mult voca nedumerire. De ce de Ţinînd seama de a erau lesne de stabilit atîta vreme numai ceastă părere, organiza succesele fruntaşilor de apar şi alţi fruntaşi ? ţia de partid a iniţiat o aici, deoarece se însu-Problema aceasta a acţiune de ridicare a sau realizările cîtorva fost discutată şi în ca- calificării muncitorilor. muncitori. Acum calculul drul organizaţiei de par- Au fost luate un şir de e ceva mai greu de răuid a depoului. Voim- măsuri concrete : mun- cut : trebuie adunate niştii au găsit răspun- citorii mai slab pregătiţi realizările peste plan nu suil : nu există prrocu- profesional au fost tre- ale cîtorva muncitori, ci pare pentru a răspindi cuti să lucreze,e ,îngă *,e ce,or 198 i!e bun* experienţa în nmneă « CT"nitti cu r 0 tnallâ *a?i' ,cîti numara ali ! IT .. . calificare, au fost popii- depoul, fruntaşilor. Unu tovarăşi iarizate nbiocele ale C. BANCIU au încercat să arate că muncă ale fruntaşilor, activist al Comitetului lucrurile nu stau chiar au fost înlăturate cau- raional de partid așa de rău, că în depouzele care îngreunau roi- Fetești Contractări de cereale cu statul ORADEA (coresp. „Scinteii“). In adunările generale, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, colectiviştii şi întovărăşiţii din regiunea Oradea au hotărit să valorifice cantităţi sporite de cereale pe bază de contract. Numai in raionul Salonta s-au Încheiat contracte pentru o cantitate de peste 7500 tone cereale. ■ Să ajungi la 17 ani conducătorul unei brigăzi numeroase este, orice s-ar spune, un caz nu dintre cele mai obişnuite. Cu atît mai mult, cu cit este vorba să îndrumi pe alţii într-o meserie grea şi pretenţioasă ca aceea de cazangiu. Şi totuşi, cînd încă nu împlinise majoratul, lui Constantin Zamfir de la atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie“ i-a fost încredinţată o brigadă de 24 de tineri cazangii. Aceasta era în urmă cu 5 ani. Tînărul care absolvise şcoala profesională cu unul dintre cele mai bune calificative se dovedea un muncitor destoinic, priceput şi ager la munte, dar mai ales cu o mare pasiune pentru meseria lui. De aceea, întregul colectiv al secţiei l-a socotit demn să conducă brigada care purta numele lui „Vasile Roaită“. Tovarăşii care i-au acordat această încredere nu s-au înşelat. Brigada de tineret condusă de Zamfir a ajuns una dintre cele mai bune brigăzi de cazangii de la Griviţa. In cursul anului trecut, tinerii din brigadă au reparat peste plan 14 cazane de locomotivă. Lucrul făcut de el este întotdeauna de cea mai bună calitate. Disciplina exemplară, organizarea bună a locului de muncă, însușirea profundă a meseriei — toate acestea împlinite cu entuziasm tineresc — iată cheia succeselor. Dar brigada condusă de Constantin Zamfir este fruntaşă nu numai In producţie. In orele lor libere, tinerii cazangii au colectat multe vagoane de fier vechi pe care le-au trimis apoi oţelăriitor. Pe şantierele de construcţii în Piaţa Palatului, la casa raională de cultură şi alte indei au depus pină acum aproape 20.000 de ore muncă voluntară.In diferite formaţii artistice din cadrul clubului şi in echipele de sport activează majoritatea membrilor din brigadă. Zamfir şi alţi tineri din brigadă urmează cursurile şcolii medii serale. In toate acţiunile, sufletul brigăzii este Constantin Zamfir. Comuniştii i-au apreciat meritele, primirdu-l acum cîtva timp in rindurile membrilor de partid. IN CAPITALĂ Mii de cetăţeni au participat la colectarea fierului vechi Duminică a continuat acţiunea patriotică de colectare a fierului vechi. Mii de cetăţeni, deputaţi, gospodine, elevi şi pionieri din toate cartierele Capitalei au participat cu însufleţire, mergînd din curte în curte, pentru a strînge metalul vechi necesar oţelăriilor. In circumscripţiile electorale 237 şi 127 din raionul Stalin echipele conduse de deputaţii Elena Teodosiu, Stelian Mahailescu şi Marin Dobre au strins cu sprijinul cetăţenilor, din curţi şi din blocuri de locuinţe, însemnate cantităţi de fier vechi. In citeva ore au fost colectate peste 30.000 de kg. fier vechi. In cartierul Foişor din raionul 23 August, acţiunea de colectare a fierului vechi a fost pregătită încă din cursul săptăminii trecute. Cetăţenii fuseseră vizitaţi de echipele de agitatori, aşa că pregătiseră din vreme diferitele obiecte de metal ce le prisoseau din curţi, poduri, pivniţi. Autocamioanele sfatului popular, care mergeau în urma echipelor, au încărcat peste 35 tone metale vechi. Organizaţiile U.T.M. din şcoli şi din întreprinderi au antrenat duminică mii de muncitori tineri, elevi şi pionieri. Utemiştii de la întreprinderea „Izolatorul“ au adunat 2.200 kg. fier vechi. Tinerii de la uzinele „Republica“ şi „23 August“ au strîns din incinta uzinelor alte citeva zeci de tone. In total, tinerii, elevii şi pionierii din Capitală au colectat duminică aproape 40 tone fier vechi. Mandatul de delegat lll!ll!lllll!lllllll!lllllllll!l!lll!llllll!l!!lll!!!ll!llllllllll!llllll!llllllllll!IIIIIIIIIIIIIM La orice conferinţă raională de partid ai prilejul să cunoşti oameni dintre cei mai reprezentativi ai raionului, veniţi să aducă la tribuna conferinţei cuvîntul masei membrilor si candidaţilor de partid. In mandatul de delegat el văd o împuternicire plină de răspunderi, căreia se străduiesc să-i facă faţă cu cinste. Nu odată intre vorbitori şi delegaţii din sală se iscă polemici pasionante, care contribuie la clarificarea problemelor, duc la găsirea celor mai potrivite soluţii. La tribună s-a urcat un om virstnic, cu părul cărunt şi mustaţa neagră. Şi-a început cuvîntarea pe un ton potolit, fără prea mare însufleţire, ba chiar cu oarecare monotonie. Delegaţii la conferinţa raională de partid Piatra Neamţ îl urmăreau cu atenţie scăzută. La un moment dat însă, vorbitorul a deşteptat dintr-odată interesul sălii : — La noi, la întreprinderea forestieră Roznov, se spun multe cuvinte mari, frumoase despre inovaţii. Uneori se bate şi destulă apă-n piuă. Dar cînd e vorba, la o adică, să ţi se dea sprijin concret, să fii ajutat, de pildă, la facerea proiectelor, apoi mai va. Ba că unii ingineri n-au timp, ba că alţii sunt in şedinţe, ba ca „lasă pe altădată". In acelaşi timp, în unele sectoare de muncă se mai folosesc metode de pe vremea lui tata Noe. Multe deşeuri zac nefolosite. Trebuie să ne punem treaba asta la inimă, tovarăşi, să dovedim tuturor că inovator poate fi orice muncitor forestier — fie el ţapinar sau mecanic, sortator sau gaterist. Dar pentru ca asta să nu rămînă vorbă goală, trebuie ca fiecare om care se gîndeşte la o inovaţie să fie sprijinit, mai ales la proiect... Cine-i omul acesta cu înfăţişare de bunic sfătos, care începe să vibreze ca o strună de îndată ce vorbeşte de inovaţii ? Ludovic Scarba e unul din cei mai vechi muncitori in industria forestieră a Roznovului. A trecut prin toate meseriile, de la căratul bracului în pădure pină la munca pe care o îndeplineşte acum - maistru de atelier mecanic. De trei decenii şi-a legat viaţa de această industrie, pe care o slujeşte cu un devotament rar intîlnit. Meserie a ştiut bine dintotdeauna — nu i-a plăcut să inveţe nimic de florile mărului - dar adevărata pasiune pentru tehnică l-a cuprins abia In ultimii ani, cînd a văzut că in faţa noului au fost larg deschise toate porţile. Şi-a petrecut nopţi de-a rindul aplecat deasupra cărţilor şi revistelor de specialitate, a înnegrit maldăre de foi cu desene misterioase. Din creierul lui au ieşit in aceşti ani nu mai puţin de douăzeci şi una de inovaţii. De aceea nimeni din sală nu s-a mirat cînd, fără emfază, cu o modestie sinceră, a spus printre altele : — In noul an am făcut două Inovaţii : o maşină de zincuit tocuri de uşi la finale şi una de şlefuit cu pinză sticlată. Dar ca să le pun la punct am nevoie de ajutorul inginerilor pentru proiecte... M-am uitat în calendar: 16 Ianuarie. Trecuseră deci numai cincisprezece zile de la începutul anului. Şi Ludovic Scarba a şi făcut două inovaţii. Ba se poate reduce! ...După cum am aflat, pînă la conferinţa raională, tovarăşul Gheorghe Preda, directorul S.M.T.-ului Ştefan cel Mare, din raionul Piatra Neamţ, o ţinea morţiş : nu se poate coborî preţul de cost la hantru sub 110 lei. In ruptul capului, nu ! Membrii biroului raional, însă, alcătuind darea de seamă, au stabilit, în urma unei temeinice cercetări, că preţul de cost al lucrărilor la S.M.T. poate fi redus. Datorită progreselor cooperativizării în raion, S.M.T.-ul are acum de făcut lucrări agricole pe mari suprafeţe şi, deci, s-au creat posibilităţi pentru o scădere mai serioasă a preţului de cost pînă la 100 de lei la hantru. Şi aşa s a şi propus în darea de seamă şi în proiectul de hotărîre. Cînd s-a urcat la tribună, tovarăşul Preda, după alte importante angajamente, a spus : — Totodată mecanizatorii din S.M.T.ul nostru se angajează în faţa conferinţei raionale să reducă preţul de cost la hantru la o sută de lei... Bine. Nimic de zis. Dar iată că la tribună ia cuvîntul tovarăşul Alexandru Gavrilescu, directorul gospodăriei de stat Girov. Printre altele, tovarăşul Gavrilescu spune : — Ne angajăm să realizăm un preț de cost la hantru de 52 de lei... Rumoare in sală. Aplauze. Cineva din prezidiu II întreabă pe vorbitor : — Ce părere ai, .... tovarășe Gavrilescu, la S.M.T. care nu s-ar putea face o asemenea reducere masivă ? — Ba da, s-ar putea ! Și pot să dovedesc concret... Directorul S.M.T.-ului, din sală, sare ca fript : — Vezi, tovarășe Gavrilescu, că eu In cuvîntul meu nu m-am ocupat de gospodăria de stat, Iar dumneata... Cu alte cuvinte : eu nu te-am atins, tu de ce mă atingi? Ciudat argument! Uitase tovarășul Preda zicala populară : ochiul vecinului vede mai bine. VICTOR BIRLADEANU (Continuare In pag. II-a, col. 1—2) Prime pentru vechime Zilele trecute prim-topitorii Mihai Trufan, Vasile Lendeschi şi alţi 810 muncitori şi tehnicieni de la uzinele „1 Mai“-Ferneziu, regiunea Baia Mare, au primit sume însemnate de bani drept recompensă pentru vechime în Întreprindere. Mulţi dintre ei au primit cite 2.500 lei si chiar mai mult. In total au fost acordate prime care însumează aproape 650.000 lei. GHEORGHE BUNEA coresp. voluntar BRAVO COPII! ...şi ei au luat parte duminică, in Capitală, la colectarea fierului vechi. Alături de alţi numeroşi pionieri şi elevi din şcolile Bucureştiului, elevii de la şcoala medie nr. 38 au strîns pînă acum două vagoane şi jumătate de fier vechi. (Foto Agerpres) în locuinţe noi In oraşul Roşiorii de Vede din regiunea Bucureşti au fost terminate şi date de curtnd In folosinţă 3 noi blocuri cu 24 apartamente. Locuinţele au fost repartizate muncitorilor de la ţesătoria ,,Teleorman“ şi de la alte întreprinderi. O nouă rachetă lansată de Uniunea Sovietică în regiunea Pacificului şi-a atins cu precizie ţinta A fost încheiată cu succes etapa de realizare a rachetei MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite, în conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliţi grei ai Pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific, în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă şi a fost reperată la căderea în apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. În legătură cu aceasta, agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen, la 1 februarie.