Scînteia, martie 1960 (Anul 29, nr. 4770-4796)
1960-03-01 / nr. 4770
Pag. 4 ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI O contribuţie la întărirea prieteniei sovieto-indoneziene Declaraţia comună sovieto-indoneziană BOGOR 29 (Agerpres). — TASS La 28 februarie N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, au semnat la Bogor. Declaraţia comună sovieto-indoneziană. în declaraţie se arată că la invitaţia lui Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a vizitat Indonezia între 18 februarie şi 1 martie 1960. în Indonezia, se spune în Declaraţie, N. S. Hruşciov şi persoanele care îl însoţesc au vizitat oraşele Djakarta, Bogor, Bandung, Djokjakarta, Surabaya şi insula Bali. N. A. Mihailov şi S. A. Skacikov, care l-au însoţit pe N. S. Hruşciov, au vizitat de asemenea oraşele Solo şi Ambon. Pretutindeni, N. S. Hruşciov şi persoanele care îl însoţesc au fost primiţi de poporul indonezian cu ospitalitate şi sentimente de prietenie. Această vizită, se spune în Declaraţie, a oferit lui N. S. Hruşciov un prilej favorabil de a avea un schimb de păreri cu Sukarno, în diferite probleme referitoare la relaţiile dintre cele două ţări, precum şi în problemele internaţionale în ansamblu. Schimbul de păreri s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, prietenie şi înţelegere. In ce priveşte relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Indonezia, care se dezvoltă favorabil îndeosebi in ultimii ani, în Declaraţie se menţionează că în relaţiile lor prieteneşti cele două guverne respectă cu fermitate principiile coexistenţei paşnice fără a se amesteca unul in treburile interne ale celuilalt, după cum se proclamă in Declaraţia comună sovietoindoneziană semnată în septembrie 1956 cu prilejul primei vizite oficiale în Uniunea Sovietică a preşedintelui Republicii Indonezia. Cele două guverne, se subliniază în continuare în Declaraţie, au reafirmat că toate manifestările colonialismului trebuie să fie lichidate şi că lichidarea lor corespunde intereselor păcii în întreaga lume. In această ordine de idei, guvernul Uniunii Sovietice sprijină pe deplin dreptul şi cererea Republicii Indonezia în ce priveşte Irianul de Vest. Guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii Indonezia îşi exprimă speranţa profundă că actuala conferinţă de la Geneva a reprezentanţilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii şi Angliei în problema încetării experienţelor cu arma nucleară va putea ajunge in curind la un acord favorabil a cărui încheiere ar contribui la micşorarea continuă a Încordării internaţionale. în Declaraţie se spune că in cursul schimbului de păreri a fost discutată problema apropiatei conferinţe la nivel înalt, care urmează să aibă loc la Paris şi că guvernul Indoneziei şi-a exprimat speranţa că această conferinţă va putea întreprinde acţiuni concrete în domeniul dezarmării. In această ordine de idei, guvernul Indoneziei declară că sprijină propunereaUniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală şi îşi exprimă speranţa că ea va fi înfăptuită. Preşedintele Consiliului de Miniştrial U.R.S.S. şi preşedintele Republicii Indonezia au subliniat că orice divergenţă între state trebuie să fie rezolvată prin mijloace paşnice. In Declaraţie se subliniază importanţa uriaşă pe care o are pentru slăbirea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre state vizita făcută de N. S. Hruşciov în S.U.A. Cele două guverne şi-au exprimat convingerea că interesele asigurării păcii impun dezvoltarea ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere tehnic în vederea asigurării unui nivel de trai demn şi, prin urmare, lichidarea în ultimă instanţă a deosebirii nivelului de trai din ţările cu o înaltă dezvoltare industrială şi ţările cu o industrie nedezvoltată. In Declaraţie se arată că, după părerea celor două guverne, problemele importante privind menţinerea păcii generale nu privesc numai cele patru mari puteri, ci afectează şi interesele tuturor celorlalte popoare. De aceea, ele îşi exprimă speranţa că în scopul rezolvării problemelor privind soarta păcii şi destinele întregii omeniri la întilnirile ulterioare la nivel înalt vor fi invitate să participe la examinarea problemelor menţionate şi alte ţări, inclusiv şi acele ţări care nu fac parte din alianţele militare existente, respectiv ţări din Asia şi Africa. In Declaraţie se menţionează, de asemenea, că poporul şi guvernul Uniunii Sovietice respectă politica externă activă şi independentă a Indoneziei şi că această politică reprezintă o contribuţie importantă la cauza întăririi păcii in întreaga lume. După cum se subliniază în Declaraţie, N. S. Hruşciov şi preşedintele Sukarno au examinat problemele colaborării economice dintre cele două ţări. A fost discutată problema ajutorării Indoneziei și, în legătură cu rugămintea guvernului indonezian, a acordării de către Uniunea Sovietică a unui nou credit pentru realizarea proiectelor prevăzute in planul general de dezvoltare a Indoneziei în viitorul apropiat. Se prevede, printre altele, proiectarea şi construcţia de oţelării, uzine metalurgice, chimice şi alte uzine, fabrici textile şi de alte obiective. S-a căzut de acord ca suma creditului acordat să se cifreze la 250 milioane dolari. Guvernul U.R.S.S. va acorda ajutor Indoneziei în executarea unor obiective în cadrul programului de folosire a energiei atomice în scopuri paşnice. Acest ajutor va include livrarea unui reactor atomic pentru desfăşurarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi pentru instruirea specialiştilor, în încheierea Declaraţiei se subliniază că cele două guverne îşi exprimă satisfacţia în legătură cu succesul vizitei lui N. S. Hruşciov, vizită care a contribuit la întărirea prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Indoneziei, la lărgirea colaborării economice şi tehnice dintre cele două state. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a invitat pe preşedintele Republicii Indonezia, Sukarno, să facă o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică la o dată care-i va conveni. Preşedintele Sukarno a primit cu recunoştinţă această invitaţie. întreaga presă indoneziană de luni dimineaţa subliniază pe prima pagină sub titluri mari semnarea celor trei documente. „Harian Rakját“, „Pedoman", „Pemuda“, „Harian Abadi" menţionează că datorită ajutorului sovietic indonezia va avea un reactor atomic. Ministrul de externe al Indoneziei Subandrio a declarat că creditul în valoare de 250 milioane dolari acordat de Uniunea Sovietică va fi folosit pentru punerea temeliei unei industrii naţionale dezvoltate. în articolul său redacţional ziarul „Suluh Indonesia“ subliniază că U.R.S.S. respectă politica externă a Indoneziei și că documentele semnate sunt un important sprijin pentru menținerea păcii in lume. Acordul de colaborare economică BOGOR 29 (Agerpres). — TASS. La 28 februarie, N. S. Hruşciov şi preşedintele Sukarno au semnat la Bogor cel de-al doilea acord general de colaborare economică şi tehnică între U.R.S.S. şi Indonezia. Guvernul U.R.S.S., se spune în acord, consimte să colaboreze cu guvernul Indoneziei în domeniul construcţiei de obiective industriale şi alte obiective, printre care întreprinderi ale metalurgiei, feroase şi neferoase, întreprinderi ale industriei chimice, în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, în domeniul construcţiei de întreprinderi textile şi obiective agricole necesare dezvoltării economice generale a Indoneziei. Potrivit acestui acord, guvernul U.R.S.S. acordă guvernului Indoneziei un credit în sumă de 250 milioane dolari americani cu o dobîndă anuală de 2,5 la sută şi cu dreptul de a folosi acest credit în decurs de şapte ani pentru plata lucrărilor de proiectare efectuate de organizaţiile sovietice şi a utilajului şi materialelor livrate Indoneziei de către U.R.S.S. Organizaţiile sovietice, se spune în acord, sunt gata să execute lucrările de proiectare pentru întreprinderile şi obiectivele care urmează să fie construite cu ajutorul Uniunii Sovietice, să livreze pentru aceste întreprinderi şi obiective utilajul şi materialele care nu pot fi procurate în Indonezia şi să acorde ajutor tehnic pentru construirea, montarea şi reglarea utilajului, precum şi pentru darea în exploatare a întreprinderilor. In acest scop, ele vor trimite în Indonezia specialişti şi muncitori calificaţi sovietici. Organizaţiile sovietice sunt de asemenea gata să acorde ajutor în pregătirea de specialişti indonezieni pentru întreprinderile care vor fi construite cu ajutorul U.R.S.S. Organizaţiile sovietice vor transmite părţii indoneziene documentaţia tehnică, informaţiile şi licenţele necesare pentru organizarea producţiei respective la întreprinderile şi obiectivele construite în conformitate cu prezentul acord general. Documentaţia şi licenţele de producţie menţionate vor fi transmise gratuit, urmînd ca partea indoneziană să suporte numai cheltuielile efective ale organizaţiilor sovietice legate de întocmirea documentaţiei. Prezentul acord, se subliniază în document, se bazează pe principiile avantajului reciproc, egalităţii, respectării suveranităţii şi neamestecului reciproc în treburile interne ale părţilor. Acordul cultural BOGOR 29 (Agerpres). TASS. La 28 februarie N. S. Hruşciov şi Sukarno au semnat la Bogor un acord de colaborare culturală dintre JU.R.S.S. şi Republica Indonezia. Părţile contractante vor contribui în măsura posibilităţilor şi necesităţilor la dezvoltarea colaborării, schimbului de experienţă şi de realizări în domeniul ştiinţei, învăţămîntului superior şi Instrucţiunii, ocrotirii sănătăţii, literaturii, artei şi sportului. Cele două părţi vor stimula pe bază de reciprocitate colaborarea în domeniul difuzării cărţilor şi revistelor şi în domeniul radiodifuziunii şi cinematografiei. Cele două părţi, potrivit cu posibilităţile şi necesităţile lor, vor oferi cetăţenilor celeilalte părţi desemnaţi de guvernele lor, posibilitatea de a studia în instituţiile ştiinţifice, tehnice şi industriale existente în fiecare din cele două ţări. Acordul prevede de asemenea extinderea vizitelor reciproce de profesori de la instituţiile de învăţămînt superior şi de oameni ai ştiinţei şi culturii pentru a ţine conferinţe şi cursuri. 5 CENTEIA ULTIMELE ȘTIRI Conferinţa de presă a şefului guvernului sovietic DJAKARTA 29 (Agerpres). TASS La 29 februarie a avut loc la Djakarta o conferinţă de presă a lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Exprimîndu-şi satisfacţia profundă faţă de rezultatele tratativelor şi ale vizitei sale, N. S. Hruşciov a caracterizat declaraţia comună sovietoindoneziană, acordul general de colaborare economică şi tehnică şi acordul privitor la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre Uniunea Sovietică şi Republica Indonezia ca documente pătrunse de spiritul înţelegerii reciproce, care deschid largi perspective colaborării între Uniunea Sovietică şi Indonezia pe baza principiilor coexistenţei paşnice, întăririi păcii şi prieteniei între popoare. Considerăm aceste documente, a spus N. S. Hruşciov, ca o contribuţie importantă la cauza comună a luptei tuturor popoarelor pentru lichidarea „războiului rece“ şi slăbirea încordării internaţionale. Menţionînd că colonialiştii europeni, care şi-au impus prin foc şi sabie „civilizaţia“ în Asia, au întîrziat cu secole dezvoltarea ţărilor înrobite de ei, N. S. Hruşciov a spus: Se apropie însă sfîrşitul colonialismului. In timpurile noastre, ţările Orientului în care trăieşte cea mai mare parte din populaţia globului, ocupă un loc de seamă în toate treburile omenirii, în rezolvarea problemelor păcii, în stabilirea destinelor lumii. Rolul popoarelor Orientului va continua să crească necontenit. Ele vor putea să-şi îndeplinească acest rol cu atît mai eficient cu cit vor dobîndi mai curînd independenţa politică şi economică deplină şi vor pune bazele unui avînt economic şi cultural rapid în ţările lor. Referindu-se la politica externă a Uniunii Sovietice faţă de ţările Orientului, N. S. Hruşciov a declarat : Sîntem dispuşi să colaborăm cit se poate de larg, să acordăm ajutor economic dezinteresat acestor ţări. Colaborarea economică, culturală şi de altă natură pe care Uniunea Sovietică o stabileşte cu ţările Asiei, contribuie la crearea unor relaţii normale între state şi la întărirea păcii. Acesta este obiectivul principal al Uniunii Sovietice în relaţiile internaţionale. U.R.S.S. nu a avut şi nu are alte obiective. Programul de ajutor economic şi tehnic al Uniunii Sovietice, a spus în continuare N. S. Hruşciov, se bucură de o recunoaştere tot mai largă. Posibilităţile ţării noastre în acest domeniu cresc, a declarat el. N. S. Hruşciov a citat ca exemplu ajutorul pe care Uniunea Sovietică îl va acorda Indoneziei pentru construirea unor mari întreprinderi industriale, precum şi construirea unor mari întreprinderi industriale în India cu ajutorul Uniunii Sovietice. N. S. Hruşciov a declarat că Uniunea Sovietică acordă un ajutor prietenesc asemănător şi altor ţări. Dorim sincer, a spus N. S. Hruşciov, să ajutăm ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic să lichideze moştenirea grea a colonialismului, să creeze premizele unui avînt economic şi cultural rapid. Creditele avantajoase acordate de Uniunea Sovietică sunt destinate finanţării unor mari obiective-cheie ale economiei naţionale de importanţă primordială. Referindu-se în continuare la cea mai importantă problemă a contemporaneităţii — asigurarea unei păci îndelungate şi trainice pe pămînt, a unei păci fără arme, fără încordare, fără războaie reci sau calde, N. S. Hruşciov a declarat că cheia rezolvării acestei probleme este înfăptuirea programului de dezarmare generală şi totală. In încheiere N. S. Hruşciov a spus: Anul 1960 începe sub auspicii bune. Este proiectată o întîlnire a şefilor de guverne ai marilor puteri. După cum o confirmă experienţa, multe depind de întâlnirile şi contactele personale între conducătorii de state. Uniunea Sovietică acceptă cu plăcere astfel de întîlniri şi contacte cu scopul precis de a obţine menţinerea unei păci îndelungate şi trainice, de a înlătura primejdia izbucniriiunui nou război. Apoi, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a răspuns la întrebările puse de corespondenţi. La 29 februarie N. S. Hruşciov a oferit o recepţie în cinstea preşedintelui Sukarno. b^RUSSEL Dezarmarea totală - cel mai bun mijloc de menţinere a păcii LONDRA 28 (Agerpres). — Cunoscutul filozof englez B. Russel semnează în paginile ziarului „Sunday Dispatch“ un articol în care se pronunţă împotriva armei nucleare. După părerea lui Russel, existenţa bazelor nucleare şi pentru arma rachetă conţine îngrozitoarea primejdie a izbucnirii pe neaşteptate a unui război nuclear. Dezarmarea totală, scrie el, este cel mai bun mijloc de menţinere a păcii. B. Russel subliniază că Rusia este sinceră in dorinţa ei de dezarmare, în timp ce puterile occidentale nu sunt sincere. „Guvernele, scrie autorul, trebuie să înceteze jocul de-a prestigiul şi să dezarmeze. Ele trebuie să cadă de acord asupra necesităţii ca toate divergenţele să fie rezolvate pe calea tratativelor“. o«o- Reduceri de preţuri în U. R. S. S. MOSCOVA 29 (Agerpres). TASS De la 1 martie în Uniunea Sovietică se reduc preţurile de stat cu amănuntul la unele categorii de bunuri de larg consum, printre care la aparate de fotografiat de cîteva mărci, maşini de cusut electrice, blănuri de vulpi argintii şi vulpe polară, ţesături din mătase naturală şi artificială, aparate de radio şi puşti de vînătoare de cîteva mărci, stilouri şi creioane mecanice, lame de ras, conserve, cacao şi cafea cu lapte condensat, marmeladă etc. Preţurile vor fi reduse în proporţie de pînă la 30 la sută. De pe urma reducerii de preţuri, populaţia Uniunii Sovietice va realiza un cîştig anual de circa 2,5 miliarde de ruble. Criza de guvern din Italia ROMA 29 (Agerpres). Luni dupâ-amiaza a început a doua fază a consultărilor preşedintelui Gronchi în vederea soluţionării crizei de guvern din Italia. Grupurile parlamentare din cameră şi senat ale Partidului guvernamental democrat-creştin au stabilit o listă de personalităţi pe care le propun preşedintelui pentru a desemna pe viitorul prim-ministru. In plină criză de guvern s-a produs luni un fapt căruia la Roma i se acordă o semnificaţie deosebită. Este vorba de demisia lui Merzagora din funcţia sa de preşedinte al senatului. Hotărîrea lui Merzagora este legată direct de declaraţia pe care acesta a făcut-o săptămîna trecută imediat după ce primul ministru Segun a anunţat în senat hotărîrea guvernului de a demisiona. Cu acel prilej Merzagora a criticat vehement pe conducătorii Partidului liberal şi democrat creştin pentru faptul că au provocat criza de guvern şi a denunţat unele practici necinstite şi vicii ale vieţii politice italiene. . Un nou discurs al lui Ferhat Abbas TUNIS 29 (Agerpres). După cum transmite agenţia France Presse, într-un discurs pronunţat la 29 februarie, preşedintele guvernului provizoriu al Algeriei, Ferhat Abbas, şi-a reînnoit cererea de tratative cu Franţa pentru a se pune capăt războiului din Algeria. Subliniind faptul că președintele Republicii Franceze, generalul De Gaulle, a recunoscut Algeriei dreptul la autodeterminare, Ferhat Abbas a declarat că „procedura democratică a autodeterminării este într-adevăr singura cale care poate să reglementeze, odată pentru totdeauna problema algeriană. Lăsînd poporului posibilitatea de a-şi hotărî în mod liber şi suveran soarta, i se permite astfel să-şi obţină independenţa pe cale paşnică“. Aceasta a arătat Abbas, nu exclude libera colaborare între Algeria şi Franţa, cu respectarea intereselor lor reciproce. Ferhat Abbas a respins orice idee a divizării Algeriei într-o federaţie de grupări etnice şi religioase. „Nu vom accepta mutilarea Algeriei“, a spus el. "0*0- -o®o- Cuvîntarea rostită de A. Rapacki la conferinţa voievodală de la Wroclaw a P. M. U. P. VARŞOVIA 29 (Agerpres). — După cum transmite agenţia P.A.P., la conferinţa voievodală de la Wroclaw a .P.M.U.P. a luat cuvîntul Adam Rapacki, membru în Biroul Politic al C. C. al P.M.U.P., ministrul Afacerilor Externe al R. P. Polone. Referindu-se la recentele tratative duse de R.F.G. în problema amplasării de baze în Spania, A. Rapacki a spus : Noi am mai declarat că se autoînşeală acel care afirmă că înarmarea Germaniei şi tendinţele de mare putere ale Germaniei pot fi ţinute sub control în cadrul N.A.T.O. Oare nu am avut dreptate... ? Frontiera polono-germană, a subliniat Rapacki, este foarte bine asigurată. Dacă Occidentul doreşte în mod sincer să împiedice evoluţia agresivităţii Germaniei occidentale, există o metodă simplă şi uşoară pentru aceasta: să recunoască că faptele sînt fapte, că R.D.G. există şi că acest fapt nu poate fi ignorat, că frontiera pe Oder-Neisse este o frontieră definitivă. Pentru destinderea încordării şi pentru consolidarea păcii este necesar ca aceste fapte să fie recunoscute. De aceea dorim încheierea Tratatului de pace şi reglementarea problemei Berlinului occidental şi vom cere cu consecvenţă şi de acum înainte să fie recunoscută pe faţă frontiera noastră, deşi şi fără aceasta ea este tot atît de garantată. Este vorba însă de interesele generale ale păcii în Europa şi tocmai de aceea vom apăra această cauză pe arena internaţională. -0*0-După vizita preşedintelui Eisenhower în Argentina BUENOS AIRES 29 (Agerpres). — preşedintele Eisenhower va sta la am-Agenţia americană Associated Press, basada S.U.A. referindu-se la un comunicat al auto- După cum anunţă agenţia United uităţilor poliţieneşti din Argentina, Press International, în ajunul sosirii anunţă că în urma demonstraţiilor an- preşedintelui Eisenhower poliţia dintiamericane care s-au produs cu prile- Santiago a arestat cinci tineri chilieniul vizitei preşedintelui Eisenhower au care au scris lozinci antiamericane pe fost arestate 50 de persoane, zidurile clădirilor. Corespondentul agenţiei United Press International informează că vizita făcută la 27 februarie în localitatea Mar del Plata, una din cele mai cunoscute localităţi balneare din Argentina a avut loc „în condiţiile unor măsuri de securitate înăsprite“. Corespondentul precizează că după incidentele de la Buenos Aires serviciul secret american şi oficialităţile argentiniene s-au grăbit să intensifice măsurile de precauţie luate iniţial. „Poliţia patrula tot timpul“, se arată în corespondenţă. SANTIAGO DE CHILE 29 (Agerpres). — La 29 februarie preşedintele Eisenhower a sosit la Santiago de Chile venind pe calea aerului de la Buenos Aires. La aeroport el a fost întîmpinat de Jorge Alessandri, preşedintele Republicii Chile. In cursul şederii sale de 48 de ore în capitala chiliană -------0*0------ ULTIMELE ȘTIRI SEMNAREA PLANULUI DE COLABORARE ŞTIINţIFICĂ PE 1960 ÎNTRE ACADEMIILE R. P. ROMÍNE Şl R. P. CHINEZE PEKIN 29 — Corespondentul Agerpres transmite : La 29 februarie a avut loc la Academia de Ştiinţe din Pekin semnarea planului de colaborare ştiinţifică pe anul 1960 între Academiile Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. La semnare au fost de faţă Go Mo-jo, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Populare Chineze, U Iusiun, vicepreşedinte, şi alţi colaboratori ai Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze. Din partea română au luat parte membrii delegației Academiei R.P. Romíné, Barbu Zaharescu, ambasadorul R.P. Romíné la Pekin, precum și alți membri ai Ambasadei R.P. Romíné. Planul a fost semnat din partea chineză de Iu-siun, vicepreşedintele Academiei de Ştiințe a R.P. Chineze, iar din partea română de acad. Al Codarcea. Noul plan prevede lărgirea colaborării ştiinţifice dintre cele două academii care vor face schimb de colaboratori ştiinţifici, schimb de publicaţii, documente, materiale documentare, studii asupra unor probleme de interes comun etc. Semnarea planului de colaborare științifică dintre academiile R.P. Romíne și R.P. Chineze a avut loc într-o atmosferă de caldă prietenie. -000- Vizita ministrului Comerţului al R. P. Romíné în R. A. U. CAIRO 29 (Agerpres). — Continuîndu-şi vizita în Republica Arabă Unită, tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului al R. P. Romíné, a vizitat Canalul de Suez şi oraşul Port Said după care s-a reîntors la Cairo. La 26 februarie el a avut convorbiri cu Aziz Sidki, ministrul Industriei al Republicii Arabe Unite, şi cu Mustafa Halif, ministrul Comunicaţiilor al Regiunii Egiptene a R.A.U. In aceeaşi zi, Constantin Stănescu, ambasadorul R.P. Romíne în R.A.U., a oferit o recepţie în cinstea tov. Gogu Rădulescu, la care au luat parte Abdel Moneim Kaismni, ministrul Economiei al R.A.U., şi alţi reprezentanţi ai guvernului R.A.U., precum şi conducători ai instituţiilor economice şi oameni de afaceri. Au fost prezenţi de asemenea şefi ai unor misiuni diplomatice şi unor reprezentanțe economice. ----------------0*0 Adenauer confirmă... ceea ce Strauss n-a putut să dezmintă BONN 29 (Agerpres). — Cancelarul R.F.G., Adenauer, a făcut o declaraţie în legătură cu tratativele dintre Bonn şi Madrid cu privire la crearea în Spania a bazelor militare pentru aprovizionarea Bundeswehrului. Adenauer a subliniat că în toate problemele militare şi politice R.F.G. a acţionat şi va acţiona de comun acord cu N.A.T.O. El a declarat că guvernul său intenţionează să continue tratativele cu privire la crearea de baze pentru Bundeswehr în străinătate. Adenauer a spus în continuare că, în toate conferinţele N.A.T.O., R.F.G. a propus să se scoată problema bazelor de aprovizionare a trupelor din competenţa diferitelor ţări şi să fie trecută în competenţa sistemului N.A.T.O. Atîta timp cit aceste propuneri nu sunt adoptate, a declarat el, problema bazelor rămîne de competenţă naţională. Astfel Adenauer confirmă, de fapt, că Germania occidentală intenţionează să acţioneze după bunul său plac, atîta timp cit conducerea N.A.T.O. nu-i va accepta cererea. LONDRA 29 (Agerpres). — Luni după-amiază au avut loc în parlamentul britanic discuţii aprinse în legătură cu planurile guvernului vest german de a construi în Spania baze militare. In cadrul desbaterilor ministrul de Externe Selwyn Lloyd a declarat că pretenţiile vest germana de a obţine baze militare pe teritoriile altor ţări sînt „justificate“ cu rezerva că aceste baze să se „limiteze“ la ţările membre ale N.A.T.O. -------- -0*0..................... ri SCURTE STURII -0*0- PEKIN. După cum anunţă agenţia China Nouă, în cea de-a doua jumătate a lunii martie va fi convocată la Pekin cea de-a doua sesiune a Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină. Concomitent va avea loc cea de-a doua sesiune a Comitetului pe întreaga Chină a Consiliului Consultativ Politic Popular. Cea de-a doua sesiune a Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină va asculta raportul asupra activităţii guvernului, va examina şi va aproba plănul economiei naţionale pe anul 1960, va discuta raportul cu privire la executarea bugetului de stat pe anul 1959 şi va aproba bugetul de stat pe anul 1960. VARŞOVIA. La Invitaţia C.C. al Partitidului Muncitoresc Unit Polonez şi a guvernului polonez, în luna martie anul curent în Polonia va sosi într-o vizită de prietenie o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Ungare, PRAGA. Duminică 28 februarie a avut loc la Teatrul Naţional din Bratislava spectacolul „Bărbierul din Sevilla10000-cu concursul baritonului Nicolae Herlea. BERLIN. Agenţie A.D.N. a transmis comunicatul Comisiei guvernamentale pentru lucrările de salvare la mina de la Zwickau, unde la 22 februarie a avut loc o catastrofă minieră. In comunicat se subliniază că în noaptea spre 28 februarie detaşamentele de salvare s-au izbit de un mare focar de incendiu care a făcut cu neputinţă continuarea lucrărilor de salvare. După ce a examinat situaţia Împreună cu serviciul minier de salvare din R.D. Germană şi cu specialişti de seamă, Commisia a ajuns la concluzia că din cauza incendiului şi a duratei lui, cei 74 de mineri, care au rămas în mină, au pierit. BEIRUT. După cum relatează presa, ambasada americană de la Beirut „a declarat că, este surprinsă“ că Ministerul Afacerilor Externe al Libanului întîrzie să acorde permisiune unui număr de nouă vase ale flotei a 6-a americane să facă o „vizită de prietenie“ în portul Beirut. Se ştie că unităţi ale flotei a 6-a au fost acelea care au debarcat în 1958 în Liban, încercînd să zăgăzuiască valul luptei revoluţionare a populaţiei. BERLIN, în legătură cu împlinirea a 27 de ani de la incendierea Reichstagului de către hitlerişti, la 28 februarie în Berlinul occidental a avut loc un mare miting organizat de Uniunea persoanelor persecutate de nazişti. Mitingul din Berlinul occidental s-a transformat într-o vie demonstraţie de protest împotriva reînvierii fascismului în Germania occidentală, MOSCOVA. La 27 februarie a încetat din viaţă în vârstă de 81 de ani generalul-colonel Oka Gorodovikov, erou al războiului civil (1918—1922). ATENA. Un grup de deputaţi din insula Creta au depus în parlamentul grec un memoriu al locuitorilor oraşului Hania, care protestează cu vehemenţă împotriva planurilor de instalare în Creta a unei baze pentru rachete. LONDRA. La 27 februarie deasupra insulei engleze Mauriciu din Oceanul Indian (la est de insula Madagascar) s-a abătut un ciclon care a provocat pagube uriașe. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Coloniilor al Angliei, zece persoane și au pierdut viaţa, iar aproximativ 20 000 de familii au rămas fără adăpost. » ------0*0----- „Trujillo — o pată ruşinoasă a emisferei occidentale“ Ziarul elveţian „Die Tat" publică un articol al corespondentului său din Washington, despre situaţia din Republica Dominicană. Reproducem cîteva fragmente din acest articol. „Nu numai în Statele Unite, ci şi oamenii din întreaga emisferă - scrie „Die Tat“ — cunosc şi urmăresc cu indignare teroarea tot mai cruntă dezlănţuită de Trujillo. Acest generalissim, astăzi in vîrstă de 69 de ani, domină din 1930 o ţară muntoasă, cu circa 2.800.000 de locuitori, care se întinde aproximativ asupra a două treimi din insula Hispaniola (arhipelagul Antilelor). Atît timp cit Rafael Trujillo era sigur de dominaţia sa, Republica Dominicană se asemăna cu o dictatură de operetă. A fost un fel de afacere de familie. Rafael l-a succedat la preşedinţie, pe fratele său Hector, în timp ce restul familiei a acaparat întreaga ţară, transformind-o într-o posesiune privată. Ici, colo, a mai fost asasinat cîte un adversar politic, în timp ce cîteva zeci de mii au fugit de binefacerile „părintelui ţării“ şi, ca refugiaţi politici, şi-au ridicat glasurile lor slabe. Lucrurile s-au schimbat, insă, brusc. Cînd dictatorii latino-americani au început să cadă unul după altul, iar Trujillo a rămas aproape singurul în această regiune întinsă, el a hotărît să-şi menţină dominaţia cu toate mijloacele. A început să cumpere arme şi avioane, folosind toate canalurile legale şi ilegale, şi-a transformat garda sa pretoriană intr-una din armatele cele mai bine echipate din America Latină... Această înarmare pe scară largă, care depăşeşte considerabil puterile micii republici, a adus ţara la ruină economică. Cînd opoziţia populaţiei a devenit mai înverşunată, Rafael Trujillo a recurs la vechea reţetă : vînătoarea împotriva conducătorilor opoziţiei. In ultimul timp au fost arestate 1.500-2.000 de persoane — avocaţi, medici, negustori, învăţători, studenţi etc. Nu se ştie cîţi dintre ei au murit cu prilejul unor „accidente" în munţi, sau au „căzut" de pe o stîncă în mare — asemenea „nenorociri” nu constituie o raritate în ţara lui Trujillo... Tribunalele speciale au condamnat 40 de personalităţi cunoscute la închisoare pe termene de 30 de ani fiecare. Cînd adevărata amploare a noului val de teroare a ieşit la iveală, guvernul Venezuelei s-a adresat Organizaţiei statelor americane, care trebuia să stabilească dacă arestările şi persecuţiile dezlănţuite împotriva cetăţenilor Republicii Dominicane constituie o încălcare a drepturilor omului“. Mai departe ziarul arată că Venezuela cere o anchetă amănunţită a situaţiei din Republica Dominicană. Reprezentanţii Washingtonului — scrie ziarul - participă cu sufletul îndoit la dezbateri deoarece, pe de o parte, „S.U.A. ”-au uitat că în timpul celui de-al doilea război mondial, in schimbul unei retribuţii grase, Trujillo a oferit submarinelor germane golfurile sale mai bine camuflate drept baze de refugiu şi aprovizionare. Numai atunci cînd afacerea a încetat să renteze, el a trecut în lagărul aliat...“ ; pe de altă parte, „recentele măsuri din Republica Dominicană vor duce, după părerea americană, la o radicalizare şi există temei să se creadă că revoluţia va avea un sfirşit sîngeros... Washingtonul, încheie ziarul, întrevede apropiatul sfîrşit al dictaturii de 30 de ani a lui Trujillo“. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteii", Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin Nr. 4170 li « Manifestaţii ţărăneşti în Franţa PARIS 29.— Corespondentul Agerpres transmite : La 28 februarie a avut loc la Montauban, capitala departamentului Tarn-et-Garonne, în sudul Franţei, o manifestaţie la care au participat peste 10.000 de agricultori din întreg departamentul, reuniţi în cadrul acţiunilor pentru apărarea intereselor micilor agricultori. Manifestanţii, în frunte cu consilieri generali din diferite localităţi ale departamentului şi cu deputaţi din partea acestui departament în Adunarea Naţională, au prezentat prefectului o moţiune prin care se cere convocarea neîntîrziată a parlamentului spre a examina situaţia agriculturii franceze şi revendicările micilor agricultori şi păturilor mijlocii de la sate. O manifestaţie similară la care au participat numeroşi agricultori şi viticultori din departamentul Pyreness- Orientales a avut loc la Erie, unde a luat cuvântul și deputatul comunist Waldeck-Rochet.