Scînteia, martie 1960 (Anul 29, nr. 4770-4796)

1960-03-01 / nr. 4770

Pag. 4 ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI O contribuţie la întărirea prieteniei sovieto-indoneziene Declaraţia comună sovieto-indoneziană BOGOR 29 (Agerpres). — TASS La 28 februarie N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Sukarno, preşedintele Re­publicii Indonezia, au semnat la Bo­­gor. Declaraţia comună sovieto-indo­neziană. în declaraţie se arată că la invitaţia lui Sukarno, preşedintele Re­publicii Indonezia, N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a vizitat Indonezia între 18 februarie şi 1 martie 1960.­­ în Indonezia, se spune în Declara­ţie, N. S. Hruşciov şi persoanele care îl însoţesc au vizitat oraşele Djakarta, Bogor, Bandung, Djokjakarta, Sura­baya şi insula Bali. N. A. Mihailov şi S. A. Skacikov, care l-au însoţit pe N. S. Hruşciov, au vizitat de aseme­nea oraşele Solo şi Ambon. Pretutindeni, N. S. Hruşciov şi per­soanele care îl însoţesc au fost primiţi de poporul indonezian cu ospitalitate şi sentimente de prietenie. Această vizită, se spune în Decla­raţie, a oferit lui N. S. Hruşciov un prilej favorabil de a avea un schimb de păreri cu Sukarno, în diferite pro­bleme referitoare la relaţiile dintre cele două ţări, precum şi în proble­mele internaţionale în ansamblu. Schimbul de păreri s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă de cordialitate, priete­nie şi înţelegere. In ce priveşte relaţiile dintre Uniu­nea Sovietică şi Republica Indonezia, care se dezvoltă favorabil îndeosebi in ultimii ani, în Declaraţie se men­ţionează că în relaţiile lor prieteneşti cele două guverne respectă cu fermi­tate principiile coexistenţei paşnice fără a se amesteca unul in treburile interne ale celuilalt, după cum se pro­clamă in Declaraţia comună sovieto­­indoneziană semnată în septembrie 1956 cu prilejul primei vizite oficiale în Uniunea Sovietică a preşedintelui Republicii Indonezia. Cele două guverne, se subliniază în continuare în Declaraţie, au reafirmat că toate manifestările colonialismului trebuie să fie lichidate şi că lichida­rea lor corespunde intereselor păcii în întreaga lume. In această ordine de idei, guvernul Uniunii Sovietice spri­jină pe deplin dreptul şi cererea Re­publicii Indonezia în ce priveşte Iria­­nul de Vest. Guvernul Uniunii Sovietice şi gu­vernul Republicii Indonezia îşi expri­mă speranţa profundă că actuala con­ferinţă de la Geneva a reprezentan­ţilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii şi Angliei în problema încetării experienţelor cu arma nu­cleară va putea ajunge in curind la un acord favorabil a cărui încheiere ar contribui la micşorarea continuă a Încordării internaţionale. în Declaraţie se spune că in cursul schimbului de păreri a fost discutată problema apropiatei conferinţe la ni­vel înalt, care urmează să aibă loc la Paris şi că guvernul Indoneziei şi-a exprimat speranţa că această confe­rinţă va putea întreprinde acţiuni concrete în domeniul dezarmării. In această ordine de idei, guvernul Indo­neziei declară că sprijină propunerea­­Uniunii Sovietice cu privire la dezar­marea generală şi totală şi îşi expri­mă speranţa că ea va fi înfăptuită. Preşedintele Consiliului de Miniştri­­al U.R.S.S. şi preşedintele Republicii Indonezia au subliniat că orice diver­genţă între state trebuie să fie re­zolvată prin mijloace paşnice. In Declaraţie se subliniază impor­tanţa uriaşă pe care o are pentru slă­birea încordării internaţionale şi îm­bunătăţirea relaţiilor dintre state vizi­ta făcută de N. S. Hruşciov în S.U.A. Cele două guverne şi-au exprimat convingerea că interesele asigurării păcii impun dezvoltarea ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere tehnic în vederea asigurării unui nivel de trai demn şi, prin urmare, lichidarea în ultimă instanţă a deosebirii nive­lului de trai din ţările cu o înaltă dezvoltare industrială şi ţările cu o industrie nedezvoltată. In Declaraţie se arată că, după pă­rerea celor două guverne, problemele importante privind menţinerea păcii generale nu privesc numai cele patru mari puteri, ci afectează şi interesele tuturor celorlalte popoare. De aceea, ele îşi exprimă speranţa că în scopul rezolvării problemelor privind soarta păcii şi destinele întregii omeniri la întilnirile ulterioare la nivel înalt vor fi invitate să participe la examinarea problemelor menţionate şi alte ţări, inclusiv şi acele ţări care nu fac par­te din alianţele militare existente, respectiv ţări din Asia şi Africa. In Declaraţie se menţionează, de a­­semenea, că poporul şi guvernul Uniu­­nii Sovietice respectă politica externă activă şi independentă a Indoneziei şi că această politică reprezintă o con­tribuţie importantă la cauza întăririi păcii in întreaga lume. După cum se subliniază în Decla­raţie, N. S. Hruşciov şi preşedintele Sukarno au examinat problemele co­laborării economice dintre cele două ţări. A fost discutată problema ajuto­rării Indoneziei și, în legătură cu ru­gămintea guvernului indonezian, a a­­cordării de către Uniunea Sovietică a unui nou credit pentru realizarea proiectelor prevăzute in planul gene­ral de dezvoltare a Indoneziei în vii­torul apropiat. Se prevede, printre al­tele, proiectarea şi construcţia de o­­ţelării, uzine metalurgice, chimice şi alte uzine, fabrici textile şi de alte obiective. S-a căzut de acord ca suma credi­tului acordat să se cifreze la 250 mi­lioane dolari. Guvernul U.R.S.S. va acorda ajutor Indoneziei în executarea unor obiecti­ve în cadrul programului de folosire a energiei atomice în scopuri paşnice. Acest ajutor va include livrarea unui reactor atomic pentru desfăşurarea lu­­crărilor de cercetări ştiinţifice şi pen­tru instruirea specialiştilor, în încheierea Declaraţiei se subli­niază că cele două guverne îşi expri­mă satisfacţia în legătură cu succe­sul vizitei lui N. S. Hruşciov, vizită care a contribuit la întărirea prieteniei dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Indoneziei, la lărgirea colaborării eco­nomice şi tehnice dintre cele două state. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a invitat pe preşedintele Republicii Indonezia, Sukarno, să facă o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică la o dată care-i va conveni. Preşedintele Sukarno a primit cu re­cunoştinţă această invitaţie. întreaga presă indoneziană de luni dimineaţa subliniază pe prima pagină sub titluri mari semnarea celor trei documente. „Harian Rakját“, „Pedoman", „Pemuda“, „Harian Abadi" menţionează că datorită ajuto­rului sovietic indonezia va a­­vea un reactor atomic. Minis­trul de externe al Indoneziei Subandrio a declarat că cre­ditul în valoare de 250 milioane dolari acordat de Uniunea So­vietică va fi folosit pentru pu­nerea temeliei unei industrii naţionale dezvoltate. în arti­colul său redacţional ziarul „Su­­luh Indonesia“ subliniază că U.R.S.S. respectă politica ex­ternă a Indoneziei și că docu­mentele semnate sunt un im­portant sprijin pentru menți­nerea păcii in lume. Acordul de colaborare economică BOGOR 29 (Agerpres). — TASS. La 28 februarie, N. S. Hruşciov şi preşedintele Sukarno au semnat la Bogor cel de-al doilea acord general de colaborare economică şi tehnică între U.R.S.S. şi Indonezia. Guvernul U.R.S.S., se spune în acord, consimte să colaboreze cu guvernul Indoneziei în domeniul construcţiei de obiective industriale şi alte obiective, printre care între­prinderi ale metalurgiei, feroase şi neferoase, întreprinderi ale indus­triei chimice, în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, în domeniul construcţiei de între­prinderi textile şi obiective agricole necesare dezvoltării economice gene­rale a Indoneziei. Potrivit acestui acord, guvernul U.R.S.S. acordă guvernului Indone­ziei un credit în sumă de 250 mi­lioane dolari americani cu o dobîn­­dă anuală de 2,5 la sută şi cu drep­tul de a folosi acest credit în decurs de şapte ani pentru plata lucrărilor de proiectare efectuate de organiza­ţiile sovietice şi a utilajului şi ma­terialelor livrate Indoneziei de către U.R.S.S. Organizaţiile sovietice, se spune în acord, sunt gata să execute lucrările de proiectare pentru întreprinderile şi obiectivele care urmează să fie construite cu ajutorul Uniunii So­vietice, să livreze pentru aceste în­treprinderi şi obiective utilajul şi materialele care nu pot fi procurate în Indonezia şi să acorde ajutor teh­nic pentru construirea, montarea şi reglarea utilajului, precum şi pentru darea în exploatare a întreprinderi­lor. In acest scop, ele vor trimite în Indonezia specialişti şi muncitori calificaţi sovietici. Organizaţiile so­vietice sunt de asemenea gata să acorde ajutor în pregătirea de spe­cialişti indonezieni pentru întreprin­derile care vor fi construite cu aju­torul U.R.S.S. Organizaţiile sovietice vor trans­mite părţii indoneziene documenta­ţia tehnică, informaţiile şi licenţele necesare pentru organizarea produc­ţiei respective la întreprinderile şi obiectivele construite în conformita­te cu prezentul acord general. Docu­mentaţia şi licenţele de producţie menţionate vor fi transmise gratuit, urmînd ca partea indoneziană să suporte numai cheltuielile efective ale organizaţiilor sovietice legate de întocmirea documentaţiei. Prezentul acord, se subliniază în document, se bazează pe principiile avantajului reciproc, egalităţii, res­pectării suveranităţii şi neameste­cului reciproc în treburile interne ale părţilor. Acordul cultural BOGOR 29 (Agerpres).­­ TASS. La 28 februarie N. S. Hruşciov şi Sukarno au semnat la Bogor un a­­­cord de colaborare culturală dintre JU.R.S.S. şi Republica Indonezia. Părţile contractante vor contribui în măsura posibilităţilor şi necesi­tăţilor la dezvoltarea colaborării, schimbului de experienţă şi de rea­lizări în domeniul ştiinţei, învăţă­­mîntului superior şi Instrucţiunii, ocrotirii sănătăţii, literaturii, artei şi sportului. Cele două părţi vor stimula pe b­ază de reciprocitate colaborarea în domeniul difuzării cărţilor şi revis­telor şi în domeniul radiodifuziunii şi cinematografiei. Cele două părţi, potrivit cu posi­bilităţile şi necesităţile lor, vor oferi cetăţenilor celeilalte părţi de­semnaţi de guvernele lor, posibili­tatea de a studia în instituţiile ştiin­ţifice, tehnice şi industriale exis­tente în fiecare din cele două ţări. Acordul prevede de asemenea ex­tinderea vizitelor reciproce de pro­fesori de la instituţiile de învăţă­­mînt superior şi de oameni ai ştiin­ţei şi culturii pentru a ţine confe­rinţe şi cursuri. 5 C­E­N­T­E­I­A ULTIMELE ȘTIRI Conferinţa de presă a şefului guvernului sovietic­ ­ DJAKARTA 29 (Agerpres).­ TASS La 29 februarie a avut loc la Dja­karta o conferinţă de presă a lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. Exprimîndu-şi satisfacţia profundă faţă de rezultatele tratativelor şi ale vizitei sale, N. S. Hruşciov a carac­terizat declaraţia comună sovieto­­indoneziană, acordul general de co­laborare economică şi tehnică şi acordul privitor la dezvoltarea re­laţiilor culturale dintre Uniunea Sovietică şi Republica Indonezia ca documente pătrunse de spiritul înţe­legerii reciproce, care deschid largi perspective colaborării între Uniunea Sovietică şi Indonezia pe baza prin­cipiilor coexistenţei paşnice, întări­rii păcii şi prieteniei între popoare. Considerăm aceste documente, a spus N. S. Hruşciov, ca o contribu­ţie importantă la cauza comună a luptei tuturor popoarelor pentru li­chidarea „războiului rece“ şi slăbi­rea încordării internaţionale. Menţionînd că colonialiştii euro­peni, care şi-au impus prin foc şi sabie „civilizaţia“ în Asia, au întîr­­ziat cu secole dezvoltarea ţărilor înrobite de ei, N. S. Hruşciov a spus: Se apropie însă sfîrşitul colonialis­mului. In timpurile noastre, ţările Orientului în care trăieşte cea mai mare parte din populaţia globului, ocupă un loc de seamă în toate tre­burile omenirii, în rezolvarea pro­blemelor păcii, în stabilirea destine­lor lumii. Rolul popoarelor Orientu­lui va continua să crească neconte­nit. Ele vor putea să-şi îndeplineas­că acest rol cu atît mai eficient cu cit vor dobîndi mai curînd indepen­denţa politică şi economică deplină şi vor pune bazele unui avînt econo­mic şi cultural rapid în ţările lor. Referindu-se la politica externă a Uniunii Sovietice faţă de ţările Orientului, N. S. Hruşciov a decla­rat : Sîntem dispuşi să colaborăm cit se poate de larg, să acordăm ajutor economic dezinteresat acestor ţări. Colaborarea economică, cultu­rală şi de altă natură pe care Uniu­nea Sovietică o stabileşte cu ţările Asiei, contribuie la crearea unor re­laţii normale între state şi la întări­rea păcii. Acesta este obiectivul principal al Uniunii Sovietice în re­laţiile internaţionale. U.R.S.S. nu a avut şi nu are alte obiective. Programul de ajutor economic şi tehnic al Uniunii Sovietice, a spus în continuare N. S. Hruşciov, se bucură de o recunoaştere­­ tot mai largă. Posibilităţile ţării noastre în acest domeniu cresc, a declarat el. N. S. Hruşciov a citat ca exemplu ajutorul pe care Uniunea Sovietică îl va acorda Indoneziei pentru con­struirea unor mari întreprinderi in­dustriale, precum şi construirea unor mari întreprinderi industriale în In­dia cu ajutorul Uniunii Sovietice. N. S. Hruşciov a declarat că Uniu­nea Sovietică acordă un ajutor prie­tenesc asemănător şi altor ţări. Dorim sincer, a spus N. S. Hruş­ciov, să ajutăm ţărilor slab dezvol­tate din punct de vedere economic să lichideze moştenirea grea a colo­nialismului, să creeze premizele unui avînt economic şi cultural rapid. Creditele avantajoase acordate de Uniunea Sovietică sunt destinate fi­nanţării unor mari obiective-cheie ale economiei naţionale de impor­tanţă primordială. Referindu-se în continuare la cea mai importantă problemă a contem­poraneităţii — asigurarea unei păci îndelungate şi trainice pe pămînt, a unei păci fără arme, fără încordare, fără războaie reci sau calde, N. S. Hruşciov a declarat că cheia rezol­vării acestei probleme este înfăptui­rea programului de dezarmare ge­nerală şi totală. In încheiere N. S. Hruşciov a spus: Anul 1960 începe sub aus­picii bune. Este proiectată o întîlnire a şefilor de guverne ai marilor puteri. După cum o confirmă expe­rienţa, multe depind de întâlnirile şi contactele personale între condu­cătorii de state. Uniunea Sovietică acceptă cu plăcere astfel de întîl­­niri şi contacte cu scopul precis de a obţine menţinerea unei păci înde­lungate şi trainice, de a înlătura pri­mejdia izbucnirii­­unui nou război. Apoi, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a răspuns la în­trebările puse de corespondenţi. La 29 februarie N. S. Hruşciov a oferit o recepţie în cinstea preşedinte­lui Sukarno. b^RUSSEL Dezarmarea totală - cel mai bun mijloc de menţinere a păcii LONDRA 28 (Agerpres). — Cunoscutul filozof englez B. Rus­sel semnează în paginile ziarului „Sunday Dispatch“ un articol în care se pronunţă împotriva armei nucleare. După părerea lui Russel, existen­ţa bazelor nucleare şi pentru arma ra­chetă conţine îngrozitoarea primej­die a izbucnirii pe neaşteptate a unui război nuclear. Dezarmarea to­tală, scrie el, este cel mai bun mij­loc de menţinere a păcii. B. Russel subliniază că Rusia este sinceră in dorinţa ei de dezarmare, în timp ce puterile occidentale nu sunt sincere. „Guvernele, scrie autorul, trebuie să înceteze jocul de-a prestigiul şi să dezarmeze. Ele trebuie să cadă de acord asupra necesităţii ca toate divergenţele să fie rezolvate pe calea tratativelor“. ­o«o- Reduceri de preţuri în U. R. S. S. MOSCOVA 29 (Agerpres).­­ TASS De la 1 martie în Uniunea Sovie­tică se reduc preţurile de stat cu a­­mănuntul la unele categorii de bu­nuri de larg consum, printre care la aparate de fotografiat de cîteva mărci, maşini de cusut electrice, blănuri de vulpi argintii şi vulpe polară, ţesături din mătase naturală şi artificială, aparate de radio şi puşti de vînătoare de cîteva mărci, stilouri şi creioane mecanice, lame de ras, conserve, cacao şi cafea cu lapte condensat, marmeladă etc. Preţurile vor fi reduse în propor­ţie de pînă la 30 la sută. De pe urma reducerii de preţuri, populaţia Uniunii Sovietice va rea­liza un cîştig anual de circa 2,5 mi­liarde de ruble. Criza de guvern din Italia ROMA 29 (Agerpres).­­ Luni dupâ-amiaza a început a doua fază a consultărilor preşedintelui Gron­­chi în vederea soluţionării crizei de guvern din Italia. Grupurile parlamen­tare din cameră şi senat ale Parti­dului guvernamental democrat-creştin au stabilit o listă de personalităţi pe care le propun preşedintelui pentru a desemna pe viitorul prim-ministru. In plină criză de guvern s-a produs luni un fapt căruia la Roma i se acordă o semnificaţie deosebită. Este vorba de demisia lui Merzagora din funcţia sa de preşedinte al senatului. Hotărîrea lui Merzagora este legată direct de declaraţia pe care acesta a făcut-o săptămîna trecută imediat după ce primul ministru Segun a anunţat în senat hotărîrea guvernului de a demi­siona. Cu acel prilej Merzagora a cri­ticat vehement pe conducătorii Parti­dului liberal şi democrat creştin pen­tru faptul că au provocat criza de gu­vern şi a denunţat unele practici ne­cinstite şi vicii ale vieţii politice ita­liene. . Un nou discurs al lui Ferhat Abbas TUNIS 29 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia France Presse, într-un discurs pronunţat la 29 februarie, preşedintele guvernu­lui provizoriu al Algeriei, Ferhat Abbas, şi-a reînnoit cererea de tra­tative cu Franţa pentru a se pune capăt războiului din Algeria. Subliniind faptul că președintele Republicii Franceze, generalul De Gaulle, a recunoscut Algeriei dreptul la autodeterminare, Ferhat Abbas a declarat că „procedura democra­tică a autodeterminării este într-a­­devăr singura cale care poate să re­glementeze, odată pentru totdeauna problema algeriană. Lăsînd poporu­lui posibilitatea de a-şi hotărî în mod liber şi suveran soarta, i se permite astfel să-şi obţină indepen­denţa pe cale paşnică“. Aceasta a arătat Abbas, nu exclude libera co­laborare între Algeria şi Franţa, cu respectarea intereselor lor reci­proce. Ferhat Abbas a respins orice idee a divizării Algeriei într-o federaţie de grupări etnice şi religioase. „Nu vom accepta mutilarea Algeriei“, a spus el. "0*0- -o®o- Cuvîntarea rostită de A. Rapacki la conferinţa voievodală de la Wroclaw a P. M. U. P. VARŞOVIA 29 (Agerpres). — După cum transmite agenţia P.A.P., la conferinţa voievodală de la Wroclaw a .P.M.U.P. a luat­ cuvîntul Adam Rapacki, membru în Biroul Politic al C. C. al P.M.U.P., ministrul Afa­cerilor Externe al R. P. Polone. Referindu-se la recentele tratative duse de R.F.G. în problema ampla­sării de baze în Spania, A. Rapacki a spus : Noi am mai declarat că se autoînşeală acel care afirmă că înar­marea Germaniei şi tendinţele de mare putere ale Germaniei pot fi ţinute sub control în cadrul N.A.T.O. Oare nu am avut dreptate... ? Frontiera polono-germană, a subli­niat Rapacki, este foarte bine asi­gurată. Dacă Occidentul doreşte în mod sincer să împiedice evoluţia agresivităţii Germaniei occidentale, există o metodă simplă şi uşoară pentru aceasta: să recunoască că faptele sînt fapte, că R.D.G. există şi că acest fapt nu poate fi igno­rat, că frontiera pe Oder-Neisse este o frontieră definitivă. Pentru des­tinderea încordării şi pentru conso­lidarea păcii este necesar ca aceste fapte să fie recunoscute. De aceea dorim încheierea Tratatului de pace şi reglementarea problemei Berlinu­lui occidental şi vom cere cu con­secvenţă şi de acum înainte să fie recunoscută pe faţă frontiera noastră, deşi şi fără aceasta ea este tot atît de garantată. Este vorba însă de in­teresele generale ale păcii în Europa şi tocmai de aceea vom apăra aceas­tă cauză pe arena internaţională. -0*0-După vizita preşedintelui Eisenhower în Argentina BUENOS AIRES 29 (Agerpres). — preşedintele Eisenhower va sta la am-Agenţia americană Associated Press, basada S.U.A. referindu-se la un comunicat al auto- După cum anunţă agenţia United uităţilor poliţieneşti din Argentina, Press International, în ajunul sosirii anunţă că în urma demonstraţiilor an- preşedintelui Eisenhower poliţia din­tiamericane care s-au produs cu prile- Santiago a arestat cinci tineri chilieni­­ul vizitei preşedintelui Eisenhower au care au scris lozinci antiamericane pe fost arestate 50 de persoane, zidurile clădirilor. Corespondentul agenţiei United Press International informează că vi­zita făcută la 27 februarie în locali­tatea Mar del Plata, una din cele mai cunoscute localităţi balneare din Ar­gentina a avut loc „în condiţiile unor măsuri de securitate înăsprite“. Co­respondentul precizează că după inci­dentele de la Buenos Aires serviciul secret american şi oficialităţile argen­­tiniene s-au grăbit să intensifice mă­surile de precauţie luate iniţial. „Poli­ţia patrula tot timpul“, se arată în corespondenţă. SANTIAGO DE CHILE 29 (Ager­pres). — La 29 februarie preşedintele Eisenhower a sosit la Santiago de Chile venind pe calea aerului de la Buenos Aires. La aeroport el a fost în­­tîmpinat de Jorge Alessandri, preşedin­tele Republicii Chile. In cursul şederii sale de 48 de ore în capitala chiliană -------0*0------­ ULTIMELE ȘTIRI SEMNAREA PLANULUI DE COLABORARE ŞTIINţIFICĂ PE 1960 ÎNTRE ACADEMIILE R. P. ROMÍNE Şl R. P. CHINEZE PEKIN 29 — Corespondentul A­­gerpres transmite : La 29 februarie a avut loc la A­­cademia de Ştiinţe din Pekin sem­narea planului de colaborare ştiin­ţifică pe anul 1960 între Academiile Republicii Populare Române şi Re­publicii Populare Chineze. La sem­nare au fost de faţă Go Mo-jo, pre­şedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Populare Chineze, U Iu­­siun, vicepreşedinte, şi alţi colabo­ratori ai Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze. Din partea română au luat parte membrii delegației Academiei R.P. Romíné, Barbu Zaharescu, ambasa­dorul R.P. Romíné la Pekin, pre­­cum și alți membri ai Ambasadei R.P. Romíné. Planul a fost semnat din partea chineză de­­ Iu-siun, vicepreşedintele Academiei de Ştiințe a R.P. Chineze, iar din par­tea română de acad. Al Codarcea. Noul plan prevede lărgirea colabo­rării ştiinţifice dintre cele două a­­cademii care vor face schimb de colaboratori ştiinţifici, schimb de publicaţii, documente, materiale do­cumentare, studii asupra unor pro­bleme de interes comun etc. Sem­narea planului de colaborare știin­țifică dintre academiile R.P. Ro­míne și R.P. Chineze a avut loc în­­tr-o atmosferă de caldă prietenie. -000- Vizita ministrului Comerţului al R. P. Romíné în R. A. U. CAIRO 29 (Agerpres). — Continuîndu-şi vizita în Republi­ca Arabă Unită, tov. Gogu Rădules­­cu, ministrul Comerţului al R. P. Romíné, a vizitat Canalul de Suez şi oraşul Port Said după care s-a re­întors la Cairo. La 26 februarie el a avut convorbiri cu Aziz Sidki, mi­nistrul Industriei al Republicii Ara­be Unite, şi cu Mustafa Halif, mi­nistrul Comunicaţiilor al Regiunii E­­giptene a R.A.U. In aceeaşi zi, Con­stantin Stănescu, ambasadorul R.P. Romíne în R.A.U., a oferit o recep­ţie în cinstea tov. Gogu Rădulescu, la care au luat parte Abdel Moneim Kaismni, ministrul Economiei al R.A.U., şi alţi reprezentanţi ai gu­vernului R.A.U., precum şi conducă­tori ai instituţiilor economice şi oa­meni de afaceri. Au fost prezenţi de asemenea şefi ai unor misiuni di­plomatice şi unor reprezentanțe eco­nomice. ----------------0*0 Adenauer confirmă... ceea ce Strauss n-a putut să dezmintă BONN 29 (Agerpres). — Cancela­rul R.F.G., Adenauer, a făcut o de­claraţie în­ legătură cu tratativele dintre Bonn şi Madrid cu privire la crearea în Spania a bazelor militare pentru aprovizionarea Bundeswehru­­lui. Adenauer a subliniat că în toa­te problemele militare şi politice R.F.G. a acţionat şi va acţiona de comun acord cu N.A.T.O. El a de­clarat că guvernul său intenţionea­ză să continue tratativele cu privire la crearea de baze pentru Bundes­wehr în străinătate. Adenauer a spus în continuare că, în toate conferinţele N.A.T.O., R.F.G. a propus să se scoată problema ba­zelor de aprovizionare a trupelor din competenţa diferitelor ţări şi să fie trecută în competenţa sistemului N.A.T.O. Atîta timp cit aceste pro­puneri nu sunt adoptate, a declarat el, problema bazelor rămîne de com­petenţă naţională. Astfel Adenauer confirmă, de fapt, că Germania occidentală intenţio­nează să acţioneze după bunul său plac, atîta timp cit conducerea N.A.T.O. nu-i va accepta cererea. LONDRA 29 (Agerpres). — Luni după-amiază au avut loc în parla­mentul britanic discuţii aprinse în legătură cu planurile guvernului vest german de a construi în Spania baze militare. In cadrul desbaterilor ministrul de Externe Selwyn Lloyd a declarat că pretenţiile vest germana de a obţine baze militare pe terito­riile altor ţări sînt „justificate“ cu rezerva că aceste baze să se „limi­teze“ la ţările membre ale N.A.T.O. -------- -0*0..................... ri SCURTE ST­URII -0*0- PEKIN. După cum anunţă agenţia China Nouă, în cea de-a doua jumă­tate a lunii martie va fi convocată la Pekin cea de-a doua sesiune a Adună­rii Reprezentanţilor Populari pe întrea­ga Chină. Concomitent va avea loc cea de-a doua sesiune a Comitetului pe întreaga Chină a Consiliului Consul­tativ Politic Popular. Cea de-a doua sesiune a Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină va asculta raportul asupra ac­tivităţii guvernului, va examina şi va aproba plănul economiei naţionale pe anul 1960, va discuta raportul cu pri­vire la executarea bugetului de stat pe anul 1959 şi va aproba bugetul de stat pe anul 1960. VARŞOVIA. La Invitaţia C.C. al Parti­tidului Muncitoresc Unit Polonez şi a guvernului polonez, în luna martie anul curent în Polonia va sosi într-o vizită de prietenie o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Popu­lare Ungare, PRAGA. Duminică 28 februarie a a­­vut loc la Teatrul Naţional din Bratis­lava spectacolul „Bărbierul din Sevilla10­000-cu concursul baritonului Nicolae Herlea. BERLIN. Agenţie A.D.N. a transmis comunicatul Comisiei guvernamentale pentru lucrările de salvare la mina de la Zwickau, unde la 22 februarie a a­­vut loc o catastrofă minieră. In co­­municat se subliniază că în noaptea spre 28 februarie detaşamentele de sal­vare s-au izbit de un mare focar de incendiu care a făcut cu neputinţă con­tinuarea lucrărilor de salvare. După ce a examinat situaţia Împreună cu ser­viciul minier de salvare din R.D. Ger­mană şi cu specialişti de seamă, Com­­misia a ajuns la concluzia că din cau­za incendiului şi a duratei lui, cei 74 de mineri, care au rămas în mină, au pierit. BEIRUT. După cum relatează presa, ambasada americană de la Beirut „a declarat că, este surprinsă“ că Minis­terul Afacerilor Externe al Libanului întîrzie să acorde permisiune unui nu­măr de nouă vase ale flotei a 6-a a­­mericane să facă o „vizită de priete­nie“ în portul Beirut. Se ştie că uni­tăţi ale flotei a 6-a au fost acelea care au debarcat în 1958 în Liban, încercînd să zăgăzuiască valul luptei revoluţio­nare a populaţiei. BERLIN, în legătură cu împlinirea a 27 de ani de la incendierea Reichsta­gului de către hitlerişti, la 28 februarie în Berlinul occidental a avut loc un mare miting organizat de Uniunea persoanelor persecutate de nazişti. Mitingul din Berlinul occidental s-a transformat într-o vie demonstraţie de protest împotriva reînvierii fascismului în Germania occidentală, MOSCOVA. La 27 februarie a încetat din viaţă în vârstă de 81 de ani gene­­ralul-colonel Oka Gorodovikov, erou al războiului civil (1918—1922). ATENA. Un grup de deputaţi din insula Creta au depus în parlamentul grec un memoriu al locuitorilor oraşu­lui Hania, care protestează cu vehe­menţă împotriva planurilor de instala­re în Creta a unei baze pentru rachete. LONDRA. La 27 februarie deasupra insulei engleze Mauriciu din Oceanul Indian (la est de insula Madagascar) s-a abătut un ciclon care a provocat pagube uriașe. Potrivit datelor furni­zate de Ministerul Coloniilor al An­gliei, zece persoane și au pierdut viaţa, iar aproximativ 20 000 de familii au ră­mas fără adăpost. » ------0*0-----­ „Trujillo — o pată ruşinoasă a emisferei occidentale“ Ziarul elveţian „Die Tat" publică un articol al corespondentului său din Washington, despre situaţia din Republica Dominicană. Reproducem cîteva fragmente din acest articol. „Nu numai în Statele Unite, ci şi oamenii din întreaga emisferă - scrie „Die Tat“ — cunosc şi ur­măresc cu indignare teroarea tot mai cruntă dezlănţuită de Trujillo. Acest generalissim, astăzi in vîr­­stă de 69 de ani, domină din 1930 o ţară muntoasă, cu circa 2.800.000 de locuitori, care se întinde apro­ximativ asupra a două treimi din insula Hispaniola (arhipelagul An­­tilelor). Atît timp cit Rafael Trujil­lo era sigur de dominaţia sa, Re­publica Dominicană se asemăna cu o dictatură de operetă. A fost un fel de afacere de familie. Rafael l-a succedat la preşedinţie, pe fra­tele său Hector, în timp ce restul familiei a acaparat întreaga ţară, transformind-o într-o posesiune pri­vată. Ici, colo, a mai fost asasi­nat cîte un adversar politic, în timp ce cîteva zeci de mii au fu­git de binefacerile „părintelui ţă­rii“ şi, ca refugiaţi politici, şi-au ridicat glasurile lor slabe. Lucrurile s-au schimbat, insă, brusc. Cînd dictatorii latino-ameri­­cani au început să cadă unul după altul, iar Trujillo a rămas aproape singurul în această regiune întinsă, el a hotărît să-şi menţină domi­naţia cu toate mijloacele. A în­ceput să cumpere arme şi avioane, folosind toate canalurile legale şi ilegale, şi-a transformat garda sa pretoriană intr-una din armatele cele mai bine echipate din Ame­rica Latină... Această înarmare pe scară largă, care depăşeşte con­siderabil puterile micii republici, a adus ţara la ruină economică. Cînd opoziţia populaţiei a devenit mai înverşunată, Rafael Trujillo a recurs la vechea reţetă : vînătoa­­rea împotriva conducătorilor opo­ziţiei. In ultimul timp au fost a­­restate 1.500-2.000 de persoane — avocaţi, medici, negustori, învăţă­tori, studenţi etc. Nu se ştie cîţi dintre ei au murit cu prilejul unor „accidente" în munţi, sau au „că­zut" de pe o stîncă în mare — a­­semenea „nenorociri” nu constituie o raritate în ţara lui Trujillo... Tribunalele speciale au condam­nat 40 de personalităţi cunoscute la închisoare pe termene de 30 de ani fiecare. Cînd adevărata am­ploare a noului val de teroare a ieşit la iveală, guvernul Venezuelei s-a adresat Organizaţiei statelor a­­mericane, care trebuia să stabileas­că dacă arestările şi persecuţiile dezlănţuite împotriva cetăţenilor Republicii Dominicane constituie o încălcare a drepturilor omului“. Mai departe ziarul arată că Ve­nezuela cere o anchetă amănunţită a situaţiei din Republica Domini­cană. Reprezentanţii Washingtonului — scrie ziarul - participă cu sufletul îndoit la dezbateri deoarece, pe de o parte, „S.U.A. ”-au uitat că în timpul celui de-al doilea război mondial, in schimbul unei retri­buţii grase, Trujillo a oferit subma­rinelor germane golfurile sale mai bine camuflate drept baze de re­fugiu şi aprovizionare. Numai a­­tunci cînd afacerea a încetat să renteze, el a trecut în lagărul a­­liat...“ ; pe de altă parte, „recen­tele măsuri din Republica Domini­cană vor duce, după părerea ame­ricană, la o radicalizare şi există temei să se creadă că revoluţia va avea un sfirşit sîngeros... Was­hingtonul,­­ încheie ziarul,­­ între­vede apropiatul sfîrşit al dictaturii de 30 de ani a lui Trujillo“. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteii", Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin Nr. 4170 li « Manifestaţii ţărăneşti în Franţa PARIS 29.— Corespondentul Ager­pres transmite : La 28 februarie a avut loc la Montauban, capitala departamentu­lui Tarn-et-Garonne, în sudul Fran­ţei, o manifestaţie la care au parti­cipat peste 10.000 de agricultori din întreg departamentul, reuniţi în ca­drul acţiunilor pentru apărarea in­tereselor micilor agricultori. Ma­nifestanţii, în frunte cu consilieri generali din diferite localităţi ale departamentului şi cu deputaţi din partea acestui departament în Adu­narea Naţională, au prezentat pre­fectului o moţiune prin care se cere convocarea neîntîrziată a parlamen­tului spre a examina situaţia agri­culturii franceze şi revendicările mi­cilor agricultori şi păturilor mijlocii de la sate. O manifestaţie similară la care au participat numeroşi agricultori şi vi­ticultori din departamentul Pyreness- Orientales a avut loc la Erie, unde a luat cuvântul și deputatul comu­nist Waldeck-Rochet.

Next