Scînteia, aprilie 1960 (Anul 29, nr. 4797-4822)

1960-04-01 / nr. 4797

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­L Anul XXIX Nr. 4797 Vineri 1 aprilie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Contribuţia mecanizatorilor la reducerea preţului de cost al lucrărilor Constanţa, altădată renumită pe plan agricol mai curînd ca regiunea cu climatul cel mai secetos din ţara noastră, a devenit în ultimii ani o mare producătoare de cereale şi alte produse agricole. Recoltele ce se obţin aci sunt aproape duble faţă de trecut. Aceasta se datoreşte co­lectivizării agriculturii regiunii şi mecanizării principalelor lucrări a­­gricole. In trecut, In vechea Dobroge nu erau decit cîteva tractoare, deţinute de moşieri şi chiaburi. Ţărani­i muncitori scormo­neau pământul a­­desea cu pluguri de lemn şi treie­rau griul, pe ar­ .­man, cu caii. As­tăzi, agricultura regiunii Constanţa dispune de numeroase tractoare, combine, semănători şi alte maşini agricole produse de industria noas­tră socialistă. Numai staţiunile de maşini şi tractoare din regiune au în prezent 3.200 de tractoare fizice. Miile de mecanizatori care lucrează pe tarlalele gospodăriilor colective se străduiesc să ridice productivitatea muncii cu tractoarele, să facă lu­crări de bună calitate, care să ducă la obţinerea unor recolte tot mai mari. In anul 1959, mecanizatorii din regiunea Constanţa, mobilizaţi de către organizaţiile de partid, au reuşit ca, printr-o folosire raţio­nală a parcului de maşini şi trac­toare, să realizeze un volum de lu­crări cu 366.000 hectare arătură normală mai mult decit in 1958. In acelaşi timp, ei au făcut economii In valoare de 36 milioane Iei. Dar activitatea unui S.M.T. nu se socoteşte numai prin volumul lucrărilor executate, ci mai ales prin contribuţia pe care o dă la sporirea producţiei agricole. In a­­ceastă direcţie S.M.T.-urile din re­giunea Constanţa au cîştigat o bună experienţă. Mecanizatorii de la S.M.T.-Chirnogeni, raionul Negru Vodă, sînt fruntaşi pe­­regiune atît in obţinerea de recolte mari la hectar cit şi în realizarea de eco­nomii. In anul 1959, la această sta­ţiune preţul de cost al unui hectar de arătură normală a fost redus la 63,88 lei. Gospodăriile colective din raza de activitate a staţiunii au obţinut, în medie, la hectar, pro­ducţii de aproape 1.300 kg. griu şi 2.328 kg. porumb boabe. Cum s-au realizat toate acestea ? în primul rind trebuie amintit că toţi tracto­riştii sunt membri ai gospodăriilor colective deservite de staţiune. De asemenea, aci s-a introdus perma­nentizarea brigăzilor de tractoare incă din anul 1952. Brigada a II-a de tractoare, condusă de Stoica Constantin, lucrează pe terenul gospodăriei colective din Coma­­na încă din anul 1952. In de­cursul anilor s-a cimentat o legă­tură strînsă între brigada de trac­toare şi brigada de cîmp din gos­podăria colectivă, fapt care a con­tribuit la sporirea producţiei. îm­preună cu brigăzile de colectivişti pe care le deserveşte, brigada a II-a din S.M.T.-Chirnogeni a reuşit să obţină anul trecut producţii de aproape 1.600 kg. grîu la hectar şi aproape 5.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar. Experienţa brigăzilor şi a staţiu­nilor fruntaşe a fost extinsă într-un număr mare de S.M.T.-uri şi gos­podării colective din regiune , a­­cest lucru constituind o preocupare de seamă a organelor de partid şi de stat. In momentul de faţă, S.M.T.-urile din regiune au acumu­lat o experienţă bogată in perma­nentizarea brigăzilor de tractoare. Gospodăriile colective sunt intere­sate în realizarea acestui lucru. Ele asigură brigăzilor de tractoare ta­bere de cîmp, construiesc cu mij­loace proprii mici ateliere în care brigada să poată face reparaţii mici şi accidentale. La rîndul ei, la plecarea în gospodăria colectivă, staţiunea asigură brigăzii perma­nente tot utilajul şi maşinile nece­sare executării lucrărilor contrac­tate cu gospodăria respectivă. Aplicarea acestei metode şi în alte S.M.T.-uri — Sibioara, Remus Opreanu, Castelu, Chirnogeni, Do­­robanţu şi altele — a contribuit ca gospodăriile colective deservite să obţină producţii mai mari la hectar decît acolo unde nu s-a aplicat a­­ceastă metodă. Preocupîndu-se de problemele In­troducerii unei agrotehnici înaintate pe terenurile gospodăriilor colective şi realizarea pe această cale a unor producţii mereu sporite, mecaniza­torii din regiunea Constanţa au ur­mărit îndeaproape şi reducerea pre­ţului de cost al lucrărilor executate. In acest scop s-au introdus carnete pentru evidenţa cheltuielilor pe fie­care tractorist. Aplicarea în prac­tică a acestei metode a dovedit ma­rile rezerve ce există pentru redu­cerea preţului de cost al lucrărilor. Această metodă s-a aplicat pentru prima dată la staţiunea de maşini şi tractoare Băneasa, obţinindu-se rezultate bune. GRIGORE DASCALU şeful serviciului regional S.M.T. Constanţa , MN ROTARU coresp. ..Scînteii“ pentru regiunea Constanţa (Continuare In pag. lll-a, col. 1-2) experienţa S.fl.T.-urilor din regiunea constanța î: I ii 11111111111111 ii 11111111111111 m 111111111II1111111111111111111111 i­11 Ii 1­11II11111­­­1111* Un oraş şi cartea sa de vizită Dacă întrebi un prieten ce l-a plăcut sau nu în oraşele pe care le-a vizitat, e lucru sigur că nu-ţi va vorbi numai despre aşezarea lor, despre monumen­te, clădiri, muzee, parcuri. Iţi va vorbi - poate chiar de la început — şi de aspectul străzilor, cum funcţionea­ză transportul în comun, dacă a tras la un hotel bun, dacă i-au plăcut masa şi serviciul la restaurant dacă cinematografele sunt îngrijite şi cite altele. De altfel, şi aceste lucruri, care nu ţin de mărimea oraşului, nici de trecutul lui sau de comorile sale de artă „sar in ochi", dau „cartea de vizită" a oraşului, arată dacă locui­torii şi cei care sunt puşi să-l gospo­dărească se străduiesc ca oraşul Iov să fie mereu mai frumos, sau, dimpotrivă, dacă sunt din cei ce nu-şi prea pun la inimă chestiunile gospodăreşti. In afară de oraşele vechi, in ţara noastră au apărut in ultimul timp noi oraşe, iar in jurul marilor şantiere s-au creat centre muncitoreşti — nuclee ale viitoarelor oraşe moderne. Locuitorii multor oraşe se simt răspunzători de haina pe care o îmbracă oraşul nu nu­mai în zile de sărbătoare, ci in viaţa de toate zilele şi în cele mai mici a­­mănunte, îndrumaţi de organizaţiile de partid şi de sfaturile populare sute de mii de cetăţeni participă la acţiu­nile de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor ; ei curăţă străzile, văruiesc casele, sădesc pomi şi flori. Echipe de control obştesc ajută organele locale să îmbunătăţească deservirea popu­laţiei în toate domeniile. Restaurantul să fie... „lună" Eşti plăcut impresionat dacă intrînd intr-un restaurant vei vedea totul scli­pind de curăţenie, dacă ospătarul îm­brăcat curat te va servi repede şi ci­vilizat, mîncarea va fi gustoasă. Multe pot face lucrătorii din magazine, res­taurante, cofetării, bufete, cinematogra­fe, frizerii, gări etc. pentru a contribui la asigurarea unei deserviri civilizate a populaţiei unui oraş şi pentru asi­gurarea bunului său renume. Se poate spune că munca lor, făcută cu price­pere şi cu dragoste, are un însemnat rol educativ, impunînd o comportare ci­vilizată chiar şi celui care nu se împacă cu ordinea, curăţenia, respectul mun­cii altora. Dacă un local este curat „lună“, cu feţe de mese imaculate, a­­tunci el se va sfii să intre într-o ţinută neîngrijită, nu va arunca resturi de ţi­gări pe jos, se va deprinde in cele din urmă să se poarte cuviincios. La Buzău s-au obţinut o serie de realizări pe linia îmbunătăţirii aprovi­zionării şi deservirii. La dispoziţia popu­laţiei stau numeroase magazine de tot felul, restaurante, bufete, cofetării, fri­zerii, ateliere de confecţii şi reparaţii şi alte unităţi de deservire. La restaurantele „Carpaţi“, „Zaha­­na“, „Mioriţa“ sau la restaurantul C.F.R. din gara Buzău, consumatorul vine cu plăcere fiindcă găseşte localuri îngrijite şi este servit destul de bine. Intri cu plăcere la unitatea nr. 8 frizerie a cooperativei „Drum Nou“ din apro­pierea depoului C.F.R. Aici vei găsi frizeri ca Puiu Soropol, responsabilul unităţii, care-şi cunosc bine meseria şi ştiu să se poarte cu clienţii, iar cu­răţenia localului şi atenţia întregului personal dovedesc strădania pentru o deservire bună. Şi in alte unităţi de­servirea este bună. Dar ceea ce s-a făcut in domeniul deservirii este încă prea puţin pentru bunul renume al oraşului. Se-ntîmplă uneori ca atunci cînd intri într-un bufet, să-ţi pleci instinctiv capul pentru a nu lua grăsi­mea de pe cîrnaţii care spinzură în bătaia vintului pe bara metalică de deasupra uşii. Eşti obosit şi vrei să mănînci ceva. Pe jos zac mucuri de ţigări, hîrtii, resturi de mîncare. — Vă rog, aş vrea o gustare... cine serveşte aici ? — Auzi, nea Fane, vrea o gustare, ii zice bufetierului un „client“ care se simte ca la el acasă. — Imediat!... iţi prăjim nişte clină­­ciori de porc, grozavi... Şterge farfuria cu o clipă soioasă, înnegrită, şi din cînd în cînd o scutură de halatu-i la fel de soios, scoate sa­rea între buricele degetelor şi o „toar­nă“ pe-o farfurie pe care ţi-o pune pe masă, începe să-ţi treacă pofta. — De ce sunt aşa feţele de masă ? — Sunt de-alea date la reformă. — Dar solniţe, scobitori, n-aveţi ? — Poftiţi scobitori ; şi scoate cu a­­mabilitate cîteva din buzunar. Certaţi cu curăţenia A dispărut oare şi apa ? Nu, apa curge. Dar „nea Fane“ preferă să şteargă farfuria cu o clipă murdară. Bufetul descris pină aici şi „nea Fane“ există cu adevărat la Buzău : bufetul nr. 5 şi responsabilul său Fane Vasi­­loiu. Des întîlneşti aci cofetării sau ma­gazine „Alimentara", unde sint vînză­­tori care-ţi servesc bomboanele cu mina. La unitatea nr. 5 cofetărie care aparţine de T.A.P.L.­Buzău şi unde este responsabilă Elena Boroş, scara sea­mănă mai degrabă cu o unealtă bună de scos cenuşa din vatră, nu bom­boane din borcan. ________________CONST. JALBA (Continuare In pag. U-a, col. 4—5) La Sfatul popular al oraşului Cluj, orele de audienţă nu sunt respectate, ce­tăţenii fiind purtaţi pe drumuri. — Tovarăşe, d-ta nu ştii să citeşti ? De ce vii miercurea ? — Pardon! Eu sunt de marţi aici». Desen de A­RIK In întîmpinarea celei de-a 90-a aniversari a naşterii lui V. I. Lenin TURNEUL TEATRULUI ARMATEI La 28 martie, Teatrul Armatei din Capitală a inceput un turneu prin ţară cu piesa : „In numele revoluţiei" de M. Şatrov, organi­zat în cinstea celei de-a 90-a a­­niversări a naşterii lui V. I. Lenin. La turneu participă un colectiv artistic numeros, in frunte cu ar­tistul poporului George Vraca, directorul teatrului. Primele spec­tacole care au avut loc in oraşele Brăila, Galaţi şi Birlad s-au bucurat de o bună primire din partea publicului. Teatrul Armatei îşi continuă turneul în diferite oraşe şi centre muncitoreşti din ţară, printre care : Paşcani, Bicaz, Oneşti, Co­­măneşti, Ploeşti, Oraşul Stalin, Reşiţa, Hunedoara, Lupeni, Petro­şani. LA INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN GALAŢI GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In cadrul manifestărilor orga­nizate cu prilejul celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin, în aula Institutului Peda­gogic din Galaţi a avut loc de curind o adunare la care au par­ticipat peste 200 de studenţi şi cadre didactice de la institut. Cu acest prilej, studentul Aurel Co­­man a prezentat conferinţa „Le­nin despre tineret". La sfirşitul conferinţei, studen­ţii şi cadrele didactice au vizio­nat filmul artistic sovietic „Po­vestiri despre Lenin". ELEVII IN VIZITA LA MUZEUL V. I. LENIN—I. V. STALIN PLOEŞTI (coresp. „Scînteii"). — In ultimele zile, la şcolile ele­mentare şi medii din oraşul Bu­zău au avut loc manifestări în­chinate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui Lenin. La şcoala medie nr. 2, tov. Clotilda Constantinescu, directoa­rea şcolii, a ţinut in faţa unui mare număr de elevi şi cadre di­dactice, o conferinţă despre viaţa şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin. O conferinţă asemănătoare a fost prezentată şi la şcoala medie nr. 1. Peste 100 de elevi de la şcoala elementari de 7 ani nr. 1 din localitate au vizitat zilele tre­cute muzeul V. I. Lenin—I. V. Stalin din Bucureşti. Numeroşi elevi, profesori şi învăţători vor vizita muzeul in zilele viitoare. Şi-au respectat cuvîntul Muncitorii atelierului tineretului din cadrul sectorului cazane al uzinelor „23 August“ din Capitală au reuşit să execute ieri, pină la încheierea schim­bului, al 10-lea vagon-cisterna peste planul de producţie din primul trimes­tru al anului. Tinerii muncitori se an­gajaseră ca la data de 31 martie, o­­rele 14, să realizeze in plus aceste 10 vagoane. Ei şi-au respectat cuvîntul. Totodată au obţinut economii in valoa­re de 56.000 lei. Gimnastele sovietice au sosit în Capitală Ieri a sosit in Capitală, echipa fe­minină de gimnastică a Uniunii Sovie­tice, campioană mondială. După cum s-a mai anunţat, echipa de gimnastică a U.R.S.S. va susţine simbată şi duminică, in sala Floreasca, o intilnire cu reprezentativa feminină de gimnastică a ţării noastre. Raioane fruntaşe la semănatul sfeclei de zahăr CRAIOVA (coresp. „Scinteii").­­ Co­lectiviştii de pe ogoarele raionului Gura Jiului au căutat să folosească cit mai bine timpul prielnic pentru a ter­mina cit mai repede­ semănatul sfeclei de zahăr. Datorită muncii însufleţite a colectiviştilor, în ziua de 31 martie in raionul Gura Jiului s-a terminat semă­natul celor 1178 ha. cu sfeclă de za­hăr. Tot în această zi s-a terminat semă­natul acestei culturi şi in raionul Ca­lafat. O mare răspundere In secţia tricotaje - sectorul de in­­cheiat ciorapi - de la fabrica de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capi­tală, lucrează şi muncitoarea Elena Dumitrescu. La maşina ei de încheiat ciorapi, realizează zilnic 600-620 pe­rechi ciorapi din fire sintetice supra­­elastice, in loc de 265 perechi. Pentru extinderea metodei ei de lucru a fost numită ieri instructor al secţiei. In fe­lul acesta ea va ajuta muncitoarele tinere să-şi ridice calificarea. Festivalul modei TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii").­­ In sala palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc ieri un festival al modei. Cu acest prilej, întreprinderea de stat „Arta Mode­“ din Bucureşti a prezen­tat o colecţie cu ultimele modele de confecţii de primăvară şi vară pentru femei, bărbaţi şi copii. Simina Rusu şi Ana Cîndea, două din cele mai bune muncitoare de la secţia circulare a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“-Sibiu. Prima este apreciată cu deosebire pen­tru ajutorul pe care il dă tinerelor absolvente ale şcolii profesionale, iar a doua, pentru atitudinea ei plină de grijă la folosirea materia­lelor. (Foto : R. Costin) Trenuri cu tonaj spp Acţiunea de remorcare a tri­lor cu tonaj sporit, iniţiată­­ prima oară de ceferiştii de pe Cîmpina-Predeal şi Timiş-Pn este pusă în practică de tot mulţi ceferişti din ţară. Intre mecanicii de locomotiv depourile C.F.R. Petroşani şi Iova se desfăşoară o vie înti avînd ca obiectiv remorca­rea astfel de trenuri. Numai in dou cade ale lunii martie s­au exil din staţia Petroşani un număr 3 trenuri cu un tonaj sporit de tone. Cei de la Craiova deţin întîietatea în întrecere. Unu' fruntaşii în această acţiune este canicul Grigore Malache, de li­coul Craiova, care remorcheaz fiecare tren câte 100-190 tone plus. El a cerut împiegaţire, mişcare să i se pregătească de­­ înainte numai trenuri de olte tone. Şi mecanicul M. St. Vasile acelaşi depou, a cerut compun trenului 2.544 cu 2060 tone. Acţiunea aceasta, care capătă caracter de masă, aduce import economii și mărește capacitatea transport. Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa Locuitorii Marsilie­ salută cu căldură pe N. S. Hruşciov şi urează succes convorbirilor franco-sovietice. (TELEFOTO) A VIZITEI JOI 31 MARTIE. Ora 8,45 (ora Parisu­lui) : Plecarea din Reuen spre Paris. Ora 11 : Vizitarea uzi­nelor Renault din loca­litatea Flins. Vizitarea in cursul dimineții de către A. N. Kosîghin a orașului Alizay (depar­tamentul Eure). Ora 12: întoarcerea la Paris şl reinstalarea la Quai d'Orsay. Ora 13 : N. S. Hruşciov primeşte pe reprezen­tanţii mişcării sindicale. Ora 18: Recepţie la ambasada sovietică. Ora 20 : Plecarea la castelul Rambouillet unde vor fi reluate con­vorbirile cu preşedin­tele De Gaulle. Citiţi cuvintarea rostită de N. S. Hruşciov la Rouen, conferința de presă organizată în tren, și reporta­jul vizitei în pag. IV-a. COTEŞTI Lucrări în vie GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — Mai mult de 1000 ha. din suprafaţa de teren a gospodăriei agricole de stat Coteşti din raionul Focşani e cultivată cu viţă de vie. In aceste zile, în viile gospodăriei se lucrează de zor. întreaga supra­faţă de vie a fost dezgropată, iar pe o suprafaţă de 600 ha. s-a făcut tăiatul viţei. In primăvara aceasta, muncitorii din gospodăria de stat Coteşti vor complecta golurile de vie cu peste 100.000 fire. Fier vechi pentru acela Deputaţii şi comitetele de stradă raionul V. I. Lenin au desfăşut largă acţiune de stringere a fier vechi. In luna care a trecut s-au lectat peste 200.000 kg. fier vn Circumscripţiile deputaţilor M Badea, Irina Abulăesei, Elena On şi Iordan Brăileanu s-au evidenţia mod deosebit. Iaşi Construcţii noi La Iaşi, Birlad, Paşcani şi In alte localităţi din regiunea Iaşi construc­torii înalţă In acest an noi obiec­tive. De la începutul anului şi pină acum s-au şi dat in folosinţă în a­­ceste oraşe circa 280 de apartamente. In afară de locuinţe, In regiune se înalţă şi alte construcţii. La Iaşi, de pildă, se află în construcţie o de cultură a muncitorilor cefer­ şi textilişti, precum şi casa de c tură a tineretului ; de asemenea aici se ridică şcoli noi, se amer­­ează stadionul „23 August" care avea o capacitate de circa 20.­ locuri. ÎN LOC DE CRONICĂ MUZICALĂ Comuna Mihai Vi­­teazu, Turda. Stau de vorbă cu directorul căminului cultural şi cu Kereki Paul, pre­şedintele gospodăriei colective „Steagul Pă­cii“. Au echipă de dansuri la care vin tineri români şi ma­ghiari, echipă de tea­tru, o brigadă de agi­taţie... In timp ce vorbim, din cinci in cinci mi­nute uşa se deschide şi apare cite un cap. Directorul se scuză şi iese. Aştept. Cînd se întoarce continuă, a­­vem o bibliotecă cu aproape o mie de vo­lume, se ţ in regulat cercurile agrozooteh­nice şi.. Şi iar se deschide uşa, şi iar cere scuze, şi iar tre­buie să aştept. Poves­tea aceasta cu ieşitul şi cu aşteptatul se re­petă peste pufin şi cu preşedintele gospodă­riei colective. — A­ţi picat rău to­varăşe. Peste o jumă­tate oră avem progra­mat un spectacol. Imi întinde un afiş pe care-l avea pregă­tit şi mi-l arată. Ci­tesc pe el: „Filarmo­nica de stat Cluj dă un spectacol in sala căminului cultural al comunei Mihai Vi­­teazu, un concert sim­fonic popular cu con­cursul violonistului Ştefan Ruha, laureat al concursurilor inter­nationale de la Mos­cova, Bucureşti şi Paris. Dirijor Petre Sbircea“. Orchestră simfonică intr-o comună. Intr-un sat. Mă încearcă emo­ţia. Mi-am amintit concertele simfonice din alte vremuri, unde venea un anumit pu­blic. Unde veneau cu­coane să-şi etaleze eleganta, toaletele. Mă duc in sală, îmi arunc ochii prin ea. H0 la sută din femei, au năframe pe cap. Organizatorii au şi ei probleme. Scena­­ mică. Pe scenă nu în­cap decît maximum 20 instrumentişti pe cînd orchestra (in­for­maţie redusă) are 60. Cum să rezolve ? S-a găsit soluţia. Suflăto­rii pe scenă, cei de la coarde, jos. Ora 6. Cineva a­­nunța : Glinka „Uver­tura Ruslan şi Lud­mila“, Ivanovici „Va­lurile Dunării", Sara­saie „Melodii lăută­reşti", Porumbescu „Balada", Ceaikovski „Marş şi dansul flo­rilor" din „Spărgăto­rul de Nuci", Enescu „Rapsodicul­a“. Cintă Ruha: Nu se aude decît vioara lui. Mă retrag încet, în­cet pe nesimjite, spre uşă. Mai toţi îmi fac semn să stau pe loc. Ies într-un fel de hol, să-mi notez în carnet unele amănunte. Şi aici se aude cintecul viorii. A intrat pe uşă, Soni, poştaşul. Aici poate să-şi dis­tribuie mai uşor poşta. — Baci Gheorghe hai o firă — îi face el semn unui bătrin care s-a înălţat pe vîrfuri şi priveşte in sală din prag. — Lasă-mă, şop­teşte el. — Hai că­­i-am adus pensia. — Lasă-mă in bete­şugul tău, că nu-oi da-o şi miine. Poştaşul se înalţă şi el pe vîrfuri şi pri­veşte spre scenă. Ciu­leşte urechile. Putin mai tirziu înaintează in sală. Ropote de aplauze. Aplauze sincere. Con­certul s-a terminat. De sus dintr-un ta­blou,­ Lenin priveşte parcă zimbria la oa­menii aceştia simpli, ţărani care pină mai ieri nu desluşeau bu­­chiile cărfii şi care ieşeau vădit incinta şi de la un concert sim­fonic. nicuţa tanase

Next