Scînteia, mai 1960 (Anul 29, nr. 4823-4847)
1960-05-03 / nr. 4823
Proletari la fil "tomi*tIASăăStivinal al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4823 Mărfi 3 mai 1960 4 PAGINI — 20 BANI De 1 Mai, în intreagă ţara, poporul tunnicilor şi-ai manifestat cu înflăcărare ataşamentul faţă de cauza păcii şi prieteniei între încrederea şi dragostea faţă de partid şi politica sau hotărîrea de a cinsti al III-lea Congres al P. M. R. prin noi succese în opera de construcţie socialistă. area demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Duminică dimineaţa a avut loc tradiţionala demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Piaţa Stalin este dominată de portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial: Marx, Engels, Lenin. Deasupra tribunelor drapate în roşu şi străjuite de zeci de steaguri purpurii şi tricolore sînt înscrise chemări închinate măreţei zile. In piaţă, în rînduri strînse, se află mii de muncitori din fabricile şi uzinele Capitalei, activişti ai organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi care participă la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. In tribune sunt prezenţi numeroşi Invitaţi , membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului si ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor de masă, numeroşi fruntaşi în muncă din întreprinderi şi instituţii, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. In tribune se află, de asemenea, numeroşi oaspeţi veniţi să sărbătorească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sindicatelor din Algeria. R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Cipru, Franţa, R.D. Germană, Iran, FI P . Iugoslavia, R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S. si alţi oaspeţi. In tribuna rezervată corpului diplomat s iau loc şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 9 oamenii muncii prezenţi in piaţă salută prin îndelungi ovaţii pe conducătorii partidului şi statului. In tribuna centrală iau loc tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu. Alexandru Drăghel. Alexandru Moghioroş. Dumitru Colu. Leonte Răutu. Leontin Sălăjan, Ştfan Voitec. Ion Gheorghe Maurer, Janoş Fazekas Alexandru Bîrlădeanu. Gherasim Popa. Florian Dănălache. Marea fanfară militară intonează Imnul de stat al R P. Române. Mitingul este deschis de tov. Floren Dănălache, membru al C.C. al P . R., prim secretar al Comitetului orășenesc București al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., secretar al C.C al P.M.R. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru prietenia cu U.R.S.S. şi celelalte ţări ale lagărului socialist, pentru pace şi prietenie între popoare, începe apoi marea demonstraţie a oamenilor muncii. (Agerpres) A fost o zi „ca la comandă“, nici cu arşiţă, nici cu frig şi zloată (cum ameninţa să fie de cu noapte). Un vint neastîmpărat de primăvară flutura şirurile nesfîrşite de steaguri roşii şi tricolore care înfloriseră pretutindeni, iar razele prietenoase ale soarelui, care se ivea din cind în cînd de sub perdeaua subțire a norilor, se reflectau în luciul proaspăt al asfaltului spălat de ploaia din zori. ...Și s-a revărsat pe străzile Capitalei un torent omenesc atît de puternic incit, după ore de-a rîndul de demonstraţie, încă mai veneau şi veneau coloane de oameni ai muncii doritori să-şi aducă în larga piaţă prinosul de bucurie pentru frumoasa zi de Arminden, pentru succesele dobindite in făurirea vieţii noi, socialiste, pentru izbinzile cauzei păcii şi socialismului în lumea întreagă E frumoasă primăvara la noi, dar în anul acesta putem spune că demonstraţia — printr-o adevărată dezlănţuire de strălucire multicoloră — i-a luat-o cu un pas înainte. „Comitet Central iutit De popor tu eşti slăvit ” în clipa cînd la tribuna centrală au apărut conducătorii partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, mulţimea din piaţă a izbucnit intr-un adevărat tumult de ovaţii nesfîrşite. Toată această manifestaţie entuziastă era o expresie a dragostei fierbinţi a oamenilor muncii pentru partid, conducătorul încercat al poporului muncitor in lupta pentru un trai fericit. Cu dese aplauze şi aclamaţii au subliniat participanţii la miting cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. ...Iată că în piaţa bogat împodobită se înalţă acordurile vii ale „Marşului partizanilor“ şi pe caldarîm răsună paşii candenţaţi ai gărzilor muncitoreşti. în cadenţa acestor paşi hotăriţi răsună ecourile istoriei — ecouri ale insurecţiei armate de acum 16 ani şi ale luptelor pentru instaurarea şi întărirea continuă a regimului de democraţie populară, în vasta piaţă a păşit, mândru şi luminos, viitorul. Petalele unui nufăr se dau de-o parte şi se iveşte o fetiţă cu un porumbel care, semnalizînd cu două steguleţe, deschide defilarea pionierilor. „Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită !“ — aceste cuvinte înscrise pe mătasea roşie a unei placarde exprimă grăitor simţămintele de care sunt cuprinşi cei 6.000 de copii cu cravate roşii care trec prin faţa tribunelor fluturind tabele cu nota zece, cărţi, echere, compase, ciocane, sape, ca un angajament viu că vor învăţa şi vor munci cu sîrguinţă, astfel incit să răspundă cum se cuvine grijii părinteşti a partidului. ...Ca un fluviu de insufleţitoare bucurie s-a revărsat apoi prin piaţă mulţimea de bucureşteni. Oamenii erau plini de voioşie, — lucru firesc, căci munca lor, călăuzită de partid, se dovedeşte din ce în ce mai rodnică, condiţiile de trai devin din ce în ce mai bune. Deabia ţi se obişnuia privirea cu carele alegorice, orinduite cu o fantezie veşnic proaspătă şi nesecată sau cu miile de eşarfe roşii fluturate de coloane de textiliste, că întreaga miată se transforma dintr-odată intr-un cimp înmiresmat de flori, pentru ca apoi să se prefacă într-o pădure de stindarde fufiinde sau intr-o mare de portrete şi placarde. în ce cuvinte ai putea zugrăvi această strălucitoare varietate de culori şi nuanţe — rod al gustului şi imaginaţiei bogate a poporului —, acest entuziasm clocotitor care răsuna în vuietul nesfirşit, ca de talazuri, al uratelor şi lozincilor, această veselie explozivă tălmăcită în araiul cintecelor şi dansurilor ? Coloanele acestea, care străbătuseră oraşul, aduceau in priviri imaginea cartierelor noi de blocuri minore, care dau o nouă înfăţişare Capitalei, şi in inimi sentimentele calde de recunoştinţă pentru partid, conducător al luptei poporului pentru făurirea vieţii noi. Sute şi mii de oameni purtau portrete ale tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M R. De la un capăt la celălalt al întinsei pieţi mii şi mii de glasuri scandau o lozincă izvorită din adineul inimilor: Comitet Central Iubit / De popor tu eşti slăvit! Zadarnică se dovedea strădania organizatorilor de a grăbi tre- cerea coloanelor pentru a face loc noilor mulţimi care veneau din , urmă: oamenii zăboveau în faţa tribunei centrale, fluturau miinile, batistele, steagurile, aclamau fur- tunos, fotografiau, ridicau pe umeri copiii spre a-i vedea mai bine pe conducătorii iubiţi ai , partidului şi guvernului. Simţeai că intre tribună şi masa de de- i monstranţi domnea în permanenţă , o caldă comuniune de sentimente. „Congresul partidului Dă avînt poporului \" \ în numeroase lozinci, ca şi în * tr-un număr nesfirşit de placarde şi panouri cu angajamente în cin-stea Congresului, răsuna puternic convingerea adincă a maselor de oameni ai muncii că al treilea Congres al partidului va însemna începutul unei noi etape de victo- rii în construcţia socialistă, o „ nouă treaptă pe calea progresului ] şi a făuririi unei vieţi mai bune, , răsuna voinţa lor de neclintit de » a traduce in viaţă hotăririle par- Jidului. La întrecere cu fantezia şi gus- t tul plastic s-a luat imaginaţia poetică a maselor. Se auzeau în ‘ această dimineaţă lozinci noi, pline de forţă şi dinamism, în vreme ce intr-un colţ al pieţii se scanda: „Congresul partidului / Dă avînt poporului“, din alt colţ i se răspundea: „Zi de zi un nou succes / Pentru-al treilea Congres“ , sau „Spre Congres cu noi victorii / Să păşească muncitorii“. › Dar oamenii nu s au mulţumit › cu inscripţii sau lozinci: ei au adus aici, în piaţă, fapte. › N-a trecut prin marea piaţă co- lectiv de întreprindere sau institu- ţie care să nu se fi străduit a arăta intr-un mod sugestiv izbin- ‰ zile dobindite în lupta pentru so- cialism. Prin care alegorice, pa- › noua, placarde, oamenii muncii din Capitală au înfăţişat cons- › trucţii şi maşini noi, ţesături mul- · ticolore şi succese ale atomisticii › noastre etc. Ea un raport viu ‹ şi expresiv dat in cinstea Con- › gresului de un popor încrezător in › forţele sale, în politica leninistă a › partidului, care îl conduce cu mină ‹ sigură spre un viitor luminos. ›› (Continuare in pag. 11 a, col. 1—2) ›Ř Antuziasm ţi truie faună Tribuna centrală in timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală (Foto : Agerpres) (Continuare In pag. II-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Oamenii muncii din ţara noastră sărbătoresc in acest an 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, minunata sărbătoare a primăverii, cu noi şi importante succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Cu prilejul acestei măreţe sărbători, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi guvernul Republicii Populare Romine transmit oamenilor muncii din Capitala ţării, clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualilor, întregului popor muncitor un fierbinte salut tovărăşesc şi felicitări pentru succesele obţinute în munca de construire a socialismului în patria noastră. Salutăm din toată inima pe oaspeţii noştri, reprezentanţi ai oamenilor muncii din alte ţări, care participă împreună cu noi la sărbătorirea acestei mari zile de luptă a celor ce muncesc de pretutindeni. Tovarăşi, 1 Mai constituie de fiecare dată pentru noi un prilej de trecere in revistă a victoriilor obţinute de poporul muncitor pe drumul făuririi vieţii noi, socialiste in patria noastră. E bine să ne reamintim in această zi de sărbătoare de trecutul, nu prea îndepărtat, de exploatare şi asuprire cruntă in care trăiau clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, toţi oamenii muncii in timpul regimului burghezo-moşieresc. In acele vremuri, Partidul Comunist, luptind cu consecvenţă pentru înfăptuirea unităţii clasei muncitoare, pentru apărarea intereselor ei vitale, organizare 1 Mai manifestaţii şi alte acţiuni de luptă unită a celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru cucerirea drepturilor democratice, împotriva fascismului şi a războiului, pentru pace. Eliberarea de sub jugul fascist şi cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare a pus capăt pentru totdeauna întunecatului regim burghezomoşieresc şi a deschis drum larg înfăptuirii celor mai vitale năzuinţi ale celor ce muncesc, pentru care şi-au dat viaţa mulţi dintre cei mai buni fii ai poporului român. Astăzi, poporul nostru muncitor sărbătoreşte I Mal cu mîndrie şi încredere în forţele sale Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, în-vingind numeroase obstacole şi greu- tăţi, el a străbătut intr-un timp relativ scurt un drum glorios, obţinînd victorii de însemnătate istorică în lichidarea exploatării omului de către om şi in opera de construire a orinduirii noi, socialiste. Economia naţională a patriei noastre a cunoscut un puternic avînt în anii puterii populare. In 1960 producţia globală industrială a ţării va fi de 5 ori mai mare decit cea din 1938. Sarcinile puse de Congresul al ll-lea al partidului cu privire la creşterea producţiei industriale se înfăptuiesc cu succes, iar la o seamă de produse de bază se realizează înainte de termen. Datorită aplicării cu fermitate a politicii leniniste a partidului de industrializare socialistă a țării pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele și a pivotului ei, industria constructoare de mașini, a fost creată o puternică bază tehnică, care asigură progresul continuu al întregii economii naționale. Luptind pentru realizarea planului de stat pe 1960, oamenii muncii au şi obţinut primele succese importante, îndeplinind planul producţiei globale pe trimestrul I în proporţie de 104 la sută. Pe baza rezultatelor dobindite in dezvoltarea economiei naţionale au crescut an de an veniturile oamenilor muncii, iar în urma măsurilor luate de Plenara Comitetului Central din iulie 1959 cu privire la creşterea salariilor, pensiilor şi reducerea preţurilor la o seamă de produse industriale salariul real a crescut cu peste 30 la sută faţă de 1955, indeplinindu se şi depăşindu-se cu un an mai devreme sarcinile stabilite de Congresul al ll-lea al partidului privind creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Transformări de Însemnătate istorică s-au petrecut şi în viaţa satelor. Ţărănimea noastră muncitoare merge cu hotărîre pe calea vieţii noi, socialiste. Peste 76 la sută din familiile ţăranilor muncitori s-au unit în gospodării colective şi întovărăşiri agricole, unităţile socialiste din agricul- - tură cuprind astăzi mai mult de trei sferturi din suprafaţa arabilă a ţării. Ajutorul puternic acordat de statul democrat-popular în tractoare, maşini agricole, seminţe selecţionate, credite şi folosirea agrotehnicii înaintate au asigurat avintul continuu al tuturor ramurilor agriculturii. Folosind cu prim repere acest ajutor, harnica ţărănime muncitoare sporeşte an de an produc- Iia agricolă şi-şi ridică continuu nivelul de trai material şi cultural. Sectorul socialist al agriculturii a-igură in cea mai mare parte cereacele, carnea şi alte produse necesare atisfacerii cerinţelor crescinde de consum ale populaţiei şi aprovizionării Industriei cu materii prime agricole. In procesul luptei pentru făurirea vieţii noi s-a cimentat alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — baza regimului democrat-popular, — prietenia frăţească a poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare, s-a făurit şi se dezvoltă continuu unitatea politicomorală a poporului muncitor în jurul partidului şi guvernului. Tovarăşi, se mai despart mai puţin de două luni pină la cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, eveniment de deosebită însemnătate pentru viaţa partidului şi a întregului nostru popor. Congresul va dezbate şi adopta schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani şi planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960- 1965, care va determina un puternic şi continuu avînt al economiei şi culturii, pe drumul desăvîrşirii operei de construire a socialismului și al înfloririi scumpei noastre patrii, Republica Populară Romînă, întrecerea socialistă in cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului a luat o deosebită amploare, cuprinzînd mase din ce în ce mai largi ale oamenilor muncii din industrie și agricultură. Angajamentele luate de colectivele întreprinderilor şi realizările obţinute pină acum sunt mărturie atît a marilor rezerve de care dispune economia naţională, cît şi a capacităţii creatoare a maselor în descoperirea şi valorificarea acestor rezerve. Toate acestea ne dau convingerea că planul de stat pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit ceea ce va crea o puternică bază pentru înfăptuirea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei naţionale în anii următori ai planului de 6 ani. Tovarăşi, , Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile creşterii şi întăririi continue a forţelor socialismului şi păcii in lumea întreagă. Remarcabilele succese ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului puternicul avînt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, care au stîrnit admiraţia întregii lumi, precum şi realizările însemnate obţinute de popoarele ţărilor de democraţie populară din Europa şi Asia în construirea bazelor socialismului, demonstrează in mod evident întregii omeniri superioritatea orinduirii socialiste asupra celei capitaliste.