Scînteia, mai 1960 (Anul 29, nr. 4823-4847)

1960-05-03 / nr. 4823

Proletari la fil "tomi*tIASăăS­­tiv­inal al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4823 Mărfi 3 mai 1960 4 PAGINI — 20 BANI De 1 Mai, în in­treagă ţara, pop­oru­­l tunnicilor şi-ai mani­fe­stat cu înflăcărare ataşamentul faţă de cauza păcii şi prieteniei între încrederea şi dragostea faţă de partid şi politica sau hotărîrea de a cinsti al III-lea Congres al P. M. R. prin noi succese în opera de construcţie socialistă. ­area demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Duminică dimineaţa a avut loc tradiţionala demonstraţie a oameni­lor muncii din Capitală cu prile­jul zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Piaţa Stalin este dominată de portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial: Marx, En­gels, Lenin. Deasupra tribunelor dra­pate în roşu şi străjuite de zeci de steaguri purpurii şi tricolore sînt în­scrise chemări închinate măreţei zile. In piaţă, în rînduri strînse, se află mii de muncitori din fabricile şi uzi­nele Capitalei, activişti ai organiza­ţiilor de partid, de stat şi obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi care participă la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. In tribune sunt prezenţi numeroşi Invitaţi , membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului si ai Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor de masă, numeroşi fruntaşi în muncă din întreprinderi şi instituţii, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi cores­pondenţi ai presei străine. In tribune se află, de asemenea, numeroşi oaspeţi veniţi să sărbăto­rească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sin­dicatelor din Algeria. R. P. Bulga­ria, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Cipru, Franţa, R.D. Germană, Iran, FI P . Iugoslavia, R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S. si alţi oaspeţi. In tribuna rezervată corpului di­plomat s iau loc şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 9 oamenii muncii prezenţi in piaţă salută prin îndelungi ova­ţii pe conducătorii partidului şi sta­tului. In tribuna centrală iau loc tova­răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nico­­lae Ceauşescu. Alexandru Drăgh­el. Alexandru Moghioroş. Dumitru Co­­l­u. Leonte Răutu. Leontin Sălăjan, Şt­fan Voitec. Ion Gheorghe Mau­rer, Janoş Fazekas Alexandru Bîr­­lădeanu. Gherasim Popa. Florian Dă­nălache. Marea fanfară militară intonează Imnul de stat al R P. Române. Mitingul este deschis de tov. Flo­ren Dănălache, membru al C.C. al P . R., prim secretar al Comitetu­lui orășenesc București al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Po­­litic al CC. al P.M.R., secretar al C.C al P.M.R. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru priete­nia cu U.R.S.S. şi celelalte ţări ale lagărului socialist, pentru pace şi prietenie între popoare, începe apoi marea demonstraţie a oamenilor muncii. (Agerpres) A fost o zi „ca la comandă“, nici cu arşiţă, nici cu frig şi zloată (cum ameninţa să fie de cu noapte). Un vint neastîmpărat de primăvară flutura şirurile nesfîr­­şite de steaguri roşii şi tricolore care înfloriseră pretutindeni, iar razele prietenoase ale soarelui, care se ivea din cind în cînd de sub perdeaua subțire a norilor, se reflectau în luciul proaspăt al asfaltului spălat de ploaia din zori. ...Și s-a revărsat pe străzile Ca­pitalei un torent omenesc atît de puternic incit, după ore de-a rîn­­dul de demonstraţie, încă mai ve­neau şi veneau coloane de oa­meni ai muncii doritori să-şi a­­ducă în larga piaţă prinosul de bucurie pentru frumoasa zi de Ar­minden, pentru succesele dobin­­dite in făurirea vieţii noi, socia­liste, pentru izbinzile cauzei păcii şi socialismului în lumea întreagă E frumoasă primăvara la noi, dar în anul acesta putem spune că de­monstraţia — printr-o adevărată dezlănţuire de strălucire multico­loră — i-a luat-o cu un pas înainte. „Comitet Central iutit De popor tu eşti slăvit ”­ în clipa cînd la tribuna centrală au apărut conducătorii partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, mulţi­mea din piaţă a izbucnit intr-un a­­devărat tumult de ovaţii nesfîrşite. Toată această manifestaţie en­tuziastă era o expresie a dragostei fierbinţi a oamenilor muncii pen­tru partid, conducătorul încercat al poporului muncitor in lupta pentru un trai fericit. Cu dese a­­plauze şi aclamaţii au subliniat participanţii la miting cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. ...Iată că în piaţa bogat împodo­bită se înalţă acordurile vii ale „Marşului partizanilor“ şi pe cal­­darîm răsună paşii candenţaţi ai gărzilor muncitoreşti. în cadenţa acestor paşi hotăriţi răsună ecou­rile istoriei — ecouri ale insurecţiei armate de acum 16 ani şi ale lupte­lor pentru instaurarea şi întărirea continuă a regimului de democra­ţie populară, în vasta piaţă a păşit, mândru şi luminos, viitorul. Petalele unui nufăr se dau de-o parte şi se iveş­te o fetiţă cu­ un porumbel care, semnalizînd cu două steguleţe, deschide defilarea pionierilor. „Mulţumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită !“ — aceste cuvinte înscrise pe mă­tasea roşie a unei placarde expri­mă grăitor simţămintele de care sunt cuprinşi cei 6.000 de copii cu cravate roşii care trec prin faţa tribunelor fluturind tabele cu nota zece, cărţi, echere, compase, cio­cane, sape, ca un angajament viu că vor învăţa şi vor munci cu sîr­­guinţă, astfel incit să răspundă cum se cuvine grijii părinteşti a partidului. ...Ca un fluviu de insufleţitoare bucurie s-a revărsat apoi prin pia­ţă mulţimea de bucureşteni. Oa­menii erau plini de voioşie, — lu­cru firesc, căci munca lor, călăuzită de partid, se dovedeşte din ce în ce mai rodnică, condiţiile de trai de­vin din ce în ce mai bune. De­­abia ţi se obişnuia privirea cu ca­rele alegorice, orinduite cu o fan­tezie veşnic proaspătă şi nesecată sau cu miile de eşarfe roşii flu­turate de coloane de textiliste, că întreaga miată se transforma din­­tr-odată intr-un cimp înmiresmat de flori, pentru ca apoi să se pre­facă într-o pădure de stindarde fu­fiinde sau intr-o mare de por­trete şi placarde. în ce cuvinte ai putea zugrăvi această strălucitoa­re varietate de culori şi nuanţe — rod al gustului şi imaginaţiei bo­gate a poporului —, acest entu­ziasm clocotitor care răsuna în vuietul nesfirşit, ca de talazuri, al uratelor şi lozincilor, această ve­selie explozivă tălmăcită în araiul cintecelor şi dansurilor ? Coloa­nele acestea, care străbătuseră o­­raşul, aduceau in priviri imaginea cartierelor noi de blocuri minore, care dau o nouă înfăţişare Capi­talei, şi in inimi sentimentele calde de recunoştinţă pentru par­tid, conducător al luptei poporului pentru făurirea vieţii noi. Sute şi mii de oameni purtau portre­te ale tovarăşului Gh. Gheor­­ghiu-Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M R. De la un capăt la celălalt al întinsei pieţi mii şi mii de gla­suri scandau o lozincă izvorită din adineul inimilor: Comitet Central Iubit / De po­por tu eşti slăvit! Zadarnică se dovedea străda­nia organizatorilor de a grăbi tre-­­ cerea coloanelor pentru a face loc­­ noilor mulţimi care veneau din , urmă: oamenii zăboveau în faţa­­ tribunei centrale, fluturau miinile,­­ batistele, steagurile, aclamau fur- t­­unos, fotografiau, ridicau pe­­ umeri copiii spre a-i vedea mai­­ bine pe conducătorii iubiţi ai , partidului şi guvernului. Simţeai­­ că intre tribună şi masa de de- i monstranţi domnea în permanenţă , o caldă comuniune de sentimente.­­ „Congresul partidului Dă avînt poporului \" \ în numeroase lozinci, ca şi în­ * tr-un număr nesfirşit de placarde­­ şi panouri cu angajamente în cin-­­­stea Congresului, răsuna puternic­­ convingerea adincă a maselor de­­ oameni ai muncii că al treilea­­ Congres al partidului va însemna­­ începutul unei noi etape de victo-­­ rii în construcţia socialistă, o „ nouă treaptă pe calea progresului ] şi a făuririi unei vieţi mai bune, , răsuna voinţa lor de neclintit de » a traduce in viaţă hotăririle par- J­idului.­­ La întrecere cu fantezia şi gus- t tul plastic s-a luat imaginaţia­­ poetică a maselor. Se auzeau în ‘ această dimineaţă lozinci noi,­­ pline de forţă şi dinamism, în­­ vreme ce intr-un colţ al pieţii se­­ scanda: „Congresul partidului / Dă avînt poporului“, din alt colţ i se răspundea: „Zi de zi un nou­­ succes / Pentru-al treilea Congres“ , sau „Spre Congres cu noi victorii /­­ Să păşească muncitorii“. › Dar oamenii nu s au mulţumit › cu inscripţii sau lozinci: ei­­ au adus aici, în piaţă, fapte. › N-a trecut prin marea piaţă co-­­ lectiv de întreprindere sau institu-­­ ţie care să nu se fi străduit a­­ arăta intr-un mod sugestiv izbin- ‰ zile dobindite în lupta pentru so-­­ cialism. Prin care alegorice, pa- › noua, placarde, oamenii muncii­­ din Capitală au înfăţişat cons- › trucţii şi maşini noi, ţesături mul- · ticolore şi succese ale atomisticii › noastre etc. E­a un raport viu ‹ şi expresiv dat in cinstea Con- › gresului de un popor încrezător in › forţele sale, în politica leninistă a › partidului, care îl conduce cu mină ‹ sigură spre un viitor luminos. ›› (Continuare in pag. 11­ a, col. 1—2) ›Ř Antuziasm ţi truie faună Tribuna centrală in timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală (Foto : Agerpres) (Continuare In pag. II-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Oamenii muncii din ţara noastră sărbătoresc in acest an 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, minunata sărbătoare a primăverii, cu noi şi importante suc­cese în dezvoltarea economiei naţio­nale, în ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural al poporului. Cu prilejul acestei măreţe sărbători, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc­ Român şi guvernul Republicii Populare Romine transmit oamenilor muncii din Capitala ţării, clasei mun­citoare, ţărănimii muncitoare, intelec­tualilor, întregului popor muncitor un fierbinte salut tovărăşesc şi felicitări pentru succesele obţinute în munca de construire a socialismului în pa­tria noastră. Salutăm din toată inima pe oaspe­ţii noştri, reprezentanţi ai oamenilor muncii din alte ţări, care participă îm­preună cu noi la sărbătorirea acestei mari zile de luptă a celor ce muncesc de pretutindeni. Tovarăşi, 1 Mai constituie de fiecare dată pentru noi un prilej de trecere in re­vistă a victoriilor obţinute de poporul muncitor pe drumul făuririi vieţii noi, socialiste in patria noastră. E bine să ne reamintim in această zi de sărbă­toare de trecutul, nu prea îndepărtat, de exploatare şi asuprire cruntă in care trăiau clasa muncitoare, ţărăni­mea muncitoare, toţi oamenii muncii in timpul regimului burghezo-moşie­­resc. In acele vremuri, Partidul Comu­nist, luptind cu consecvenţă pentru în­făptuirea unităţii clasei muncitoare, pentru apărarea intereselor ei vitale, organiza­re 1 Mai manifestaţii şi alte acţiuni de luptă unită a celor ce mun­cesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru cucerirea drepturilor de­mocratice, împotriva fascismului şi a războiului, pentru pace. Eliberarea de sub jugul fascist şi cucerirea puterii politice de către cla­sa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare a pus capăt pentru tot­deauna întunecatului regim burghezo­­moşieresc şi a deschis drum larg în­făptuirii celor mai vitale năzuinţi ale celor ce muncesc, pentru care şi-au dat viaţa mulţi dintre cei mai buni fii ai poporului român. Astăzi, poporul nostru muncitor sărbătoreşte I Mal cu mîndrie şi în­credere în forţele sale Sub conduce­rea Partidului Muncitoresc Român, în-­­­vingind numeroase obstacole şi greu-­­ tăţi, el a străbătut intr-un timp relativ­­ scurt un drum glorios, obţinînd victo­rii de însemnătate istorică în lichida­rea exploatării omului de către om şi in opera de construire a orinduirii noi, socialiste. Economia naţională a patriei noas­tre a cunoscut un puternic avînt în anii puterii populare. In 1960 produc­ţia globală industrială a ţării va fi de 5 ori mai mare decit cea din 1938. Sarcinile puse de Congresul al ll-lea al partidului cu privire la creşterea producţiei industriale se înfăptuiesc cu succes, iar la o seamă de produse de bază se realizează înainte de termen. Datorită aplicării cu fermitate a poli­ticii leniniste a partidului de indus­trializare socialistă a țării pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele și a pivotului ei, industria con­structoare de mașini, a fost creată o puternică bază tehnică, care asigură progresul continuu al întregii econo­mii naționale. Luptind pentru realizarea planului de stat pe 1960, oamenii muncii au şi obţinut primele succese importante, îndeplinind planul producţiei globale pe trimestrul I în proporţie de 104 la sută. Pe baza rezultatelor dobindite in dezvoltarea economiei naţionale au crescut an de an veniturile oamenilor muncii, iar în urma măsurilor luate de Plenara Comitetului Central din iulie 1959 cu privire la creşterea salariilor, pensiilor şi reducerea preţurilor la o seamă de produse industriale salariul real a crescut cu peste 30 la sută faţă de 1955, indeplinindu se şi depăşin­­du-se cu un an mai devreme sarcinile stabilite de Congresul al ll-lea al par­tidului privind creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Transformări de Însemnătate istori­că s-au petrecut şi în viaţa satelor. Ţărănimea noastră muncitoare merge cu hotărîre pe calea vieţii noi, socia­liste. Peste 76 la sută din familiile ţăranilor muncitori s-au unit în gos­podării colective şi întovărăşiri agri­cole, unităţile socialiste din agricul- - tură cuprind astăzi mai mult de trei sferturi din suprafaţa arabilă a ţării. Ajutorul puternic acordat de statul democrat-popular în tractoare, maşini agricole, seminţe selecţionate, credite­­ şi folosirea agrotehnicii înaintate au asigurat avintul continuu al tuturor r­­amurilor agriculturii. Folosind cu prim­­ repere acest ajutor, harnica ţărănime­­ muncitoare sporeşte an de an produc- I­ia agricolă şi-şi ridică continuu nivel­­­ul de trai material şi cultural.­­ Sectorul socialist al agriculturii a-­­­igură in cea mai mare parte cerea­­c­ele, carnea şi alte produse necesare atisfacerii cerinţelor crescinde de con­sum ale populaţiei şi aprovizionării In­dustriei cu materii prime agricole. In procesul luptei pentru făurirea vieţii noi s-a cimentat alianţa de nez­druncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — baza regi­mului democrat-popular, — prietenia frăţească a poporului român cu naţio­nalităţile conlocuitoare, s-a făurit şi se dezvoltă continuu unitatea politico­­morală a poporului muncitor în jurul partidului şi guvernului. Tovarăşi, se mai despart mai puţin de două luni pină la cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, eve­niment de deosebită însemnătate pen­tru viaţa partidului şi a întregului nostru popor. Congresul va dezbate şi adopta schiţa planului economic de perspec­tivă pe 15 ani şi planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960- 1965, care va determina un puternic şi continuu avînt al economiei şi cul­turii, pe drumul desăvîrşirii operei de construire a socialismului și al înflo­ririi scumpei noastre patrii, Republica Populară Romînă, întrecerea socialistă in cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului a luat o deosebită amploare, cuprinzînd mase din ce în ce mai largi ale oa­menilor muncii din industrie și agri­cultură. Angajamentele luate de colec­tivele întreprinderilor şi realizările ob­ţinute pină acum sunt mărturie atît a marilor rezerve de care dispune eco­nomia naţională, cît şi a capacităţii creatoare a maselor în descoperirea şi valorificarea acestor rezerve. Toate acestea ne dau convingerea că planul de stat pe 1960 va fi îndepli­nit şi depăşit ceea ce va crea o pu­ternică bază pentru înfăptuirea măre­ţelor sarcini de dezvoltare a economiei naţionale în anii următori ai planului de 6 ani. Tovarăşi, , Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile creşterii şi întăririi continue a forţelor socialismului şi păcii in lu­mea întreagă. Remarcabilele succese ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului puternicul avînt al ştiin­ţei şi tehnicii sovietice, care au stîr­­nit admiraţia întregii lumi, precum şi realizările însemnate obţinute de po­poarele ţărilor de democraţie popu­lară din Europa şi Asia în construi­rea bazelor socialismului, demonstrea­ză in mod evident întregii omeniri su­perioritatea orinduirii socialiste asupra celei capitaliste.

Next