Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-01 / nr. 4848

Nr. 4848 0*0- V­EŞTI DE PE OGOARE Datorită unei bune organizări a muncii, gospodăriile agricole colec­tive din raionul Feteşti, regiunea Constanţa, au terminat praşila I pe întreaga suprafaţă de 26.000 hectare cultivată cu porumb pentru boabe, precum şi pe mai mult de 80 la sută din suprafaţa insăminţată cu po­rumb pentru siloz. Avansate cu praşila porumbului sunt şi gospodă­riile agricole colective din raionul Tulcea. ★ In gospodăriile de stat din regiu­nea Stalin au fost terminate lucră­rile în vederea irigării a circa 850 ha. Suprafeţe mai mari au fost a­­menajate la gospodăriile de stat Mediaş şi Sibiu. De asemenea, in G.A.C. din regiune s-au terminat, prin munca voluntară a colectivişti­lor, amenajări pentru irigaţii pe o suprafaţă de 950 ha. ★ In Regiunea Autonomă Maghiară, au fost incheiate in G.A.S. Reghin, Gorneşti, Filiaş şi Ozun lucrările pentru irigarea a 450 ha. Aceste u­­nităţi au fost dotate cu instalaţii moderne pentru producerea ploii artificiale. 41 Preocupaţi să asigure cantităţi sporite de hrană pentru animale, colectiviştii din Pechea, Vinători, Slobozia-Conache, din raionul Ga­laţi, au însilozat pină acum aproape 2.000 tone de lucernă, secară şi alte nutreţuri. Colectiviştii din raioanele Brăila, Călmăţui şi Filimon Sîrbu insilozează pana verde de stuf. Oamenii muncii din satele regiu­nii Suceava acordă multă atenţie lu­crărilor de îngrijire a păşunilor, in vederea sporirii producţiei de masă verde. Aproape 70.000 ha păşune au fost curăţate de arborete, scaieţi şi muşuroaie, iar pe mari suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte naturale. La aceste lucrări, un sprijin însem­nat il dau brigăzile de muncă pa­triotică ale tineretului. (Agerpres) Noi avantaje la depunerile pe obligaţiuni C. E. C. Casa de Economii şi Consemnaţi­­uni C.E.C., face cunoscut că la tra­gerile la sorţi lunare ale obligaţiuni­lor C.E.C. din 30 iunie şi 31 decem­brie 1960, in afara câştigurilor în bani, între 75.000 şi 800 lei, se vor acorda în plus numeroase cîştiguri în obiecte : autoturisme, motociclete, dormitoare, frigidere, televizoare, maşini de cusut, precum şi excursii în U.R.S.S., R. D. Germană, R. Ce­hoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Un­gară şi R. P. Bulgaria. Depunătorii care in prezent posedă obligaţiuni C.E.C. precum şi cei care şi le vor procura pină la 29 iunie a.c. vor participa : la tragerea la sorţi lunară cu cîştiguri în bani şi premii speciale din 30 iunie , la toate cele­lalte trageri la sorţi lunare următoa­re inclusiv la cea din 31 decembrie 1960 în bani şi obiecte, precum şi la tragerea la sorţi suplimentară­ semes­­trială, în primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C. se vînd fără diferenţă de preţ. -o*o- -o«o-Excursii în Delta Dunării începînd din luna iunie, O.N.T.­­Carp­ați organizează excursii de 7 zile in Delta Dunării, iată progra­mul acestor excursii. După sosirea la Brăila, excursio­niștii vor face o plimbare prin oraş, iar apoi un vas fluvial ii va duce la Tulcea, la Măline și Mila 23. La Tulcea vor vizita muzeul raional de istorie şi ştiinţele naturii, întreprin­derea de industrializare şi desfacere a peştelui, cetatea Aedisus. în a treia zi a excursiei se face o plim­bare la lacurile Trei Iezere şi Ma­­tila. Va fi vizitat oraşul Sulina. Tu­riştii pornesc apoi spre Pirliţa vi­zitează staţiunea de reproducere a sturionilor, îndreptîndu-se de aci spre gura Canalului Dranov, unde-şi vor petrece seara in jurul focului de tabără. în zilele următoare se va călători pe canalul Dunavăţ şi lacul Razelm pină la Jurilofca, unde se vizitează cherhanalele, și meii de­parte pină la brațul Sf. Gheorghe. Informaţii • Luni seara a sosit la Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, membră a Consili­­ul­ui Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romina. • Ansamblul de cîntece şi dansuri „Erich Weinert“ al Armatei Populare Naţionale a R.D. Germane a sosit marţi dimineaţa in Oraşul Stalin. In cursul zilei, membrii ansamblului au vizitat Uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ şi oraşul, iar seara au dat un spectacol la care au participat nu­meroşi oameni ai muncii români, ger­mani şi maghiari. • La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboară cocorii“ de Viktor Rozoy, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deési Jenő. Reprezentanţi organelor locale de partid şi de stat, delegaţii de oamen­i ai muncii şi de pionieri au felicitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deési Jenő a vorbit despre înalta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai 1960 , au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. J.J.D. ; 2. G.S.F. ; 3. H.N.B. ; 4. T.E.H. ; 5. F.K.P. ; 6. E.O.F. ; 7. W.L.Z. ; 8. L.D.C. Cuptorul iară coş La Sebiş, reşedinţa raionului Gurahonț, s.a construit o fabrică de piu­­ne. Zidurile, uşile, feres­trele, acoperişul, totul a fost făcut conform docu­mentaţiei, finisat şi pus la punct. Ba, mai mult, clădirea a fost împrejmui­tă şi cu un gard de toată frumuseţea. Au sosit şi malaxoarele, iar la sfirşi­­tul lunii octombrie anul trecut a venit pe şantier şi echipa lui Gheorghe Kiss, de la întreprinderea Tehnofrig din Cluj, să monteze cuptorul cu a­­buri in care se vor coace 6.000 kg. pline în 24 ore. Numai că atunci s-a des­­coperit o lipsă: clădirea n-avea coş. Echipa a montat cuptorul, iar pro­iectanţii s-au apucat să... inventeze coşul. Recent, montorii cupto­rului i-au făcut legătu­ra cu coşul nu direct, ci printr-un cot destul de lung, deoarece acesta a fost amplasat prea intr-o parte. De ce ? S-au „gindit“ proiectanţii că Sebişul se va dezvolta, iar produc­ţia de pline va trebui mărită. De aceea au pre­văzut în deviz două cup­toare la acelaşi coş. Unul care a fost construit acum, iar altul care va fi construit mai tîrziu. Curios este însă faptul că au reuşit să prevadă două cuptoare, cu o lăţi­me de 4,60 m fiecare, în­­tr-o clădire cu o deschi­dere de numai 8,60 m. I Le-am fi recunoscători să ne comunice cum vor amplasa cu doilea cup­tor fără să mute peretele. Pentru un cui, pierzi o potcoavă ! Veche şi în­ţeleaptă zicală. S a ade­verit şi la întreprinderea „Vasile Roaită”, din Ro­şiorii de Vede, unde con­ducerea nu s-a îngrijit de procurarea unor piese mărunte de 18 bănuţi bu­cata­ (da, de 0,18 lei!) şi de aceea s-au pierdut mii de lei. În primul trimestru, aici s-au fabricat aproa­pe 100 garnituri de mo­bilă. Dar acestor garni­turi le lipseau bucşele pentru gaura cheilor de la uşile dulapurilor. A­­proape o lună au fost aşteptate, dar ORAD nu le-a livrat. Urmarea: — comerţul n-a primit la vreme produsele cău­tate de cumpărători; — aproape o lună de zile spaţiul de producţie al fabricii a fost blocat, deoarece finisarea nu se poate face decit după in­troducerea bucşelor; — planul întreprinde­rii n-a fost îndeplinit; Oficiul regional de a­­provizionare și desfacere, care nu aprovizionează la timp întreprinderea cu diferite materiale nece­sare pentru finisajul mo­bilei este și de această dată răspunzător. In primul trimestru, zeci de garnituri de mobilă au stat nelustruite deoa­rece întreprinderea n-a primit şerlac. De multe ori întreprinderea nu este aprovizionată cu glas­­papir pentru şlefuit, dife­rite lacuri şi vopsele. Vor mai îngădui multă vreme sfaturile populare regional şi raional ca a­­semenea „mărunţişuri”­­să pricinuiască pagube industriei locale? Pentru 1% bănuţi Să nu ajungi flămind la Cisnădie! E ora prinzului şi vrei o mîncare caldă, servită la o fată de masă cu­rată, de un ospătar po­liticos şi îngrijit. Cerinţe fireşti, satisfăcute aproa­pe în tot locul, in acest „aproape“ nu este insă cuprins oraşul Cisnădie, cu miile sale de texti­­lişti. Acolo asemenea „pretenţii“ sunt de ne­conceput. La restaurant drept mîncare caldă se serveşte doar grătar şi acesta numai după ora 4 după­­amiază. La cele trei bu­fete nu găseşti decit mîncare rece şi... o lipsă de curăţenie fără pere­che. Culoarea iniţială a fetelor de masă nu mai poate fi stabilită din cauza că nu au mai fost spălate probabil de la cumpărare, iar pereţii localurilor duc de multă vreme dorul varului. In galantare chiftelele, brîn­­za şi alte mincăruri au un aspect cu totul ne­­atrăgător, pe care il com­­­plectează ospătarii aces­tor bufete prezenţi într-o tiruită vestimentară care nu cadrează de fel cu igiena unui local de ali­mentaţie publică. Bineînţeles că odată intrat într-un astfel de local te saturi pe loc şi îţi trece pofta de mîn­care. Dacă totuşi foamea persistă, n-ai altceva de făcut decit să iei cursa şi să pleci la Sibiu. Este o situație care nu face cinste gospodarilor ora­șului Cisnădie. -››•~ lf_E L E fc K A M E EXTERNE Declaraţia comună a guvernelor chinez şi mongol ULAN BATOR 31 (Agerpres). — La 31 mai a fost semnata la Ulan Ba­tor declaraţia comună a guvernului R. P. Mongole şi guvernului R. P. Chineze. In declaraţie se spune că la invi­taţia lui I. Tedenbal, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R. P. Mongole, între 27 mai şi 1 iunie 1960 s-au aflat în R. P. Mongolă într-o vizită de prietenie premierul Consiliului de Stat al R P. Chineze, Ciu En-lai, loc­ţiitorul premierului Consiliului de Stat şi ministru al Afacerilor Externe al R. P. Chineze, Cen I şi persoanele care-i însoţesc. In cursul tratativelor se spune în declaraţie, cele două părţi au discu­tat problemele concrete ale dezvoltă­­rii şi întăririi continue a prieteniei frăţeşti şi a colaborării multilaterale dintre cele două ţări şi au avut un schimb de păreri asupra celor mai im­portante probleme internaţionale. In declaraţia comună se sublinia­ză în continuare că în scopul întăririi şi dezvoltării continue a prieteniei de nezdruncinat dintre popoarele R. P. Chineze şi R. P. Mongole şi al lărgi­rii colaborării frăţeşti dintre cele două state socialiste la 31 mai 1960 au fost semnate la Ulan Bator „Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală dintre R. P. Mongolă şi R. P. Chineză" „A­­cordul cu privire la acordarea de a­­jutor economic şi tehnic de către gu­vernul R. P. Chineze guvernului R. P. Mongole“, precum şi „Acordul de co­laborare tehnico-ştiinţifică“. Guvernul R. P. Chineze, se arată în declaraţia comună, va acorda guvernului R. P. Mongole în perioada 1961-1965 un credit pe termen lung în valoare de 200 milioane ruble şi va ajuta R. P. Mongolă în construirea unor întreprin­deri industriale instalaţii hidrotehni­ce, drumuri şi construcţii comunale şi de folos obştesc. In continuare cele două părţi con­stată cu satisfacţie întărirea puterii tuturor ţărilor socialiste, se declară pe deplin solidare cu politica iubitoa­re de pace a Uniunii Sovietice, con­damnă în mod hotărît politica agre­sivă a S.U.A., care au zădărnicit con­ferinţa la nivel înalt, şi sprijină întru­­totul lupta de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. -01 0- Rezultatele alegerilor din R. D. Vietnam HANOI 31 (Agerpres). — La ale­gerile pentru cea de-a doua legisla­tură a Adunării Naţionale a R. D. Vietnam, care au avut loc la 8 mai. S-au prezentat 8.192.795 alegători, a­­dică 97,52 la sută din cei 8.401.234 înscrişi pe listele electorale. Candidaţii Frontului Patriei din Vietnam au obţinut majoritatea co­­vîrşitoare a voturilor — 8.135.308 — faţă de 3.209 voturi contra şi 54.278 buletine anulate. Au fost aleşi 362 deputaţi, repre­­zentînd toate partidele politice şi or­ganizaţiile obşteşti, toate confesiu­nile şi naţionalităţile. Pe micile stadioane Capitala este împinzi­­tă de baze sportive mari şi mici, unde işi petrec multe după-am­ieze o mulţime de tineri mun­citori, elevi, studenţi, funcţionari. Marea majoritate a acestor stadioane sunt bine amenajate, au te­renuri de fotbal gazona­­te, vestiare şi duşuri cu apă rece şi caldă. Tinerii vin cu plăcere pe stadioa­ne ca „ Victoria“ din car­tierul C.A.M., „Sănăta­tea“ din str. Buzeşti, pe Stadionul Tineretului de la şosea etc. La baza sportivă „Ve­seliei“, din cartierul Fe­rentari, care aparţine fa­bricii de uleiuri „Filimon Sîrbu“, mai dăinuie insă o serie de neglijenţe. La tribună au început să lipsească băncile. La subsolul tribunei sportivii găsesc veşnic apă , nu de la duşuri, ci de la ploi. La baza sportivă „Quadrat“ terenurile sunt complect degradate, pe alocuri există grămezi de moloz şi gropi, o „tri­bună“ fără bănci. Nu e de mirare că pe aceste terenuri Indimneşti foarte rar sportivi. La baza sportivă „Con­structorul", din şos. Ol­teniţei, gropile de sări­turi pentru întrecerile atletice, pista de „mare viteză" pentru motoci­clete sunt de domeniul amintirilor. Pentru tri­buna deteriorată s-au cumpărat materiale, dar acestea zac in ploaie, se degradează. Lipsurile întîlnite pe u­­nele terenuri de sport pot fi remediate. Consiliul UC.F.S. al Capitalei ar trebui să a­­corde mai multă atenţie acestei probleme, să tragă la răspundere pe cei vinovaţi de neglijenţe. S­C­I­N­T­E­I­A Prinţul Sianuk îi răspunde lui Trimble Am publicat recent „Scrisoarea deschisă adresată cercurilor impe­rialiste“ de către prinţul Sianuk, fost prim ministru al Cambodgiei, care critica vehement amestecul ameri­can în treburile interne ale acestei ţări. Ca răspuns, ambasadorul S.U.A. Trimble a adresat prinţului Sianuk o scrisoare de ameninţare. Acest nou amestec al S.U.A. in treburile interne ale Cambodgiei este relatat de prinţul Sianuk într-un articol publicat de ziarul „Sangkum Reastr Niyum“. „Ambasadorul, scrie cu ironie Sianuk, avertizează că îl va anunţa pe preşedintele Eisenhower despre proasta mea purtare“. „Trebuie să spun, scrie Sian­k, că am­ avut întotdeauna dificultăţi cu ambasadorii Statelor Unite in Cam­­bodgia. Aş fi putut păstra relaţii bune cu ei, dar pentru aceasta ar fi trebuit să măgulesc America, să o ridic în slăvi. Dar cum puteam face acest lucru cînd există comploturi, atacuri neîntemeiate, calomnii, cînd se acordă sprijin făţiş trădătorilor plătiţi cu dărnicie şi li se dau arme violindu-se flagrant dreptul interna­ţional”. Dacă aş putea lua hotă­riri in nu­mele Cambodgiei, a declarat Siam­k, vă asigur că nu aş mai accepta „a­­jutorul" care apasă atit de greu asu­pra vieţii noastre politice. Preşedintele Cubei despre „ajutorul“ S. U. A. MONTEVIDEO 31 (Agerpres). — La Montevideo a avut loc o conferinţă de presă la care preşedintele Cubei, Os­­val do Dorticos, care se află în prezent în Uruguay, a făcut o declaraţie in legătură cu realizările revoluţiei din Cuba. Răspunzînd la o întrebare in legă­tură cu hotărîrea S.U.A. de a sista așa-zisul ajutor tehnic acordat Cubei, Dorticos a declarat ca asemenea aju­tor nu a existat niciodată. In Cuba se află numai 6-7 tehnicieni americani care pot pleca acasă. Cuba, a spus el, se dispensează de ei. Dorticos a subliniat marea importan­ță a acordului comercial încheiat în­tre U.R.S.S. şi Cuba. Acest acord, a spus el, este un acord încheiat între două state suverane. L. Brejnev a primit pe ambasadorul R. P. Romíné MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS La 31 mai Leonid Brejnev a primit la Kremlin vizita ambasadorului ro­mân Mihai Dalea. Mihai Dalea a făcut această vizită de curtoazie lui Leonid Brejnev în legătură cu alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. -0­0- Articole în presa indoneziana cu prilejul aniversării maestrului Tudor Arghezi DJAKARTA 31 (Agerpres). Presa indoneziană a publicat articole şi fotografii cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a poetului Tudor Ar­ghezi. Ziarele „Hakian Rákját“ şi „Pemuda" au publicat articole des­pre viaţa şi însemnătatea operei marelui poet român însoţite de foto­grafia poetului. Ziarul „Indonesian Observer“ a publicat un articol sub titlul „Tudor Arghezi, cel mai mare poet român contemporan“, însoţit de portretul poetului, precum şi poezia „Testament“. In traducere in limba engleză. 517.000 DE ŞOMERI IN CANADA Potrivit datelor oficiale ale Birou­lui de statistică din Canada, la sfîr­­şitul lunii aprilie in ţară existau 517.000 de şomeri, ceea ce reprezintă 8,3 la sută din întreaga forţă de muncă. In Canada şomajul a căpătat un caracter cronic, scrie ziarul „Toron­to Daily Star". IES LA IVEALA FĂRĂDELE­GILE CLICII LISIUMANISTE Intr-o şedinţă a Comisiei pentru anchetarea asasinării unor cetăţeni nevinovaţi, un deputat al Adunării Naţionale din partea Partidului li­beral din insula Cecijudo a acuzat clica lisînmanistă de împuşcarea în masă a locuitorilor din insula Ceci­judo. In perioada 1946—1953 clica listu­manistă, cu sprijinul imperialiștilor americani, a împușcat fără scrupule aproximativ 60.000—70.000 de cetă­ -0*0- -0*0- Forţele păcii chemate să lupte şi mai hotărît împotriva „războiului rece“ Declaraţia Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii STOCKHOLM 31 (Agerpres).­­ „Eforturile pe care partizanii păcii din toate ţările le-au depus în de­cursul unei lungi perioade de timp au contribuit la convocarea conferin­ţei la nivel înalt. Popoarele au ur­mărit cu cea mai mare atenţie în­­tîlnirile şefilor de guverne. Ele pu­neau mari speranţe în întîlnirea ce­lor patru mari. Eşecul acestei confe­rinţe le-a mîhnit şi neliniştit pro­fund“, se spune în declaraţia Pre­zidiului Consiliului Mondial al Pă­cii care a fost citită în şedinţa de în­chidere al sesiunii Prezidiului. Refuzul guvernului american de a condamna pătrunderea avioanelor de spionaj în spaţiul aerian al Uniu­nii Sovietice şi încălcarea dreptului internaţional, se arată în declara­ţie, au făcut imposibilă ţinerea con­ferinţei la nivel înalt. Prin urmare, tocmai acestui guvern îi revine răs­punderea pentru eşecul conferinţei. In actuala situaţie, se spune in continuare în declaraţie, Consiliul Mondial al Păcii cheamă toate for­ţele iubitoare de pace să lupte şi mai hotărît pentru a împiedica promo­varea sub o formă sau alta a poli­ticii dăunătoare şi nefaste a „războ­iului rece“. Consiliul Mondial al Păcii cere să se intensifice lupta comună pentru ca la conferinţa de la Geneva a celor trei puteri în problema incetării ex­perienţelor cu arme nucleare să se ajungă în termenul cel mai scurt la o înţelegere şi pentru ca în Comi­tetul celor 10 state pentru dezarmare să fie realizate primele acorduri cu privire la dezarmarea controlată. Evenimentele de astăzi, se subli­niază în declaraţie, situează pe pri­mul plan un principiu simplu apro­bat de mult de Consiliul Mondial al Păcii : nu poate exista dezarmare fără control și control fără dezar­mare. Din luna martie aproape 2.000 de negri, din rîndurile participanţilor la puternicele demonstraţii Împotriva politicii rasiste a guvernanţilor din Uniu­nea Sud-Africană, zac în temniţă fără a fi fost judecaţi. Studenţii albi mani­festează în faţa închisorii din Johannesburg pentru eliberarea deţinuţilor. -0*0- LA 5 iUNIE Echipa de rugbi a Franţei din nou la Bucureşti La 5 iunie, la Bucureşti, va avea loc, după cum se ştie, meciul de rugbi dintre echipele Franţei şi Romîniei. In aceste zile răma­se pînă la meci parizienii, dar mai ales locuitorii din sudul Fran­ţei, unde există cele mai nu­meroase şi mai valoroase echipe — acesta confrunta4­­IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMI11111 re rugbistică. Am asistat la meciurile pe care­­ echipa Franţei le-a­­­ susţinut la Paris în cadrul recentu­lui „Turneu al celor cinci naţiuni“, precum şi la finala campionatului francez, care a opus formaţiile Lourdes şi Beziers. De la ultimul meci de la Bucu­reşti, de acum trei ani, rugbiştii francezi au făcut progrese mari. Anul acesta, de pildă, rugbiul fran­cez n-a fost învins. Echipa repre­zentativă a Franţei a terminat vic­torioasă sezonul, cucerind locul în­­tîi în „Turneul celor cinci naţiuni“ Şi anul trecut „15“-le francez a ob­ţinut o serie de succese de răsunet, printre care în turneul din Africa de sud şi împotriva echipelor en­gleze. Rugbiştii Franţei sunt aşa­dar printre primii sau chiar primii în lume. Un meci deosebit de difi­cil se anunţă deci pentru rugbiştii noştri. Reprezentativa Franţei pentru în­tîlnirea de duminică cu echipa ţă­rii noastre are o componenţă nouă, faţă de echipa din 1957. Doar pa­tru din vechii jucători, fundaşul Vannier, înaintaşii Monda, Crauste şi Domenech vor evolua la Bucu­rești. Echipa actuală posedă o teh­nică înaltă. Rapiditatea jocului fran­cezilor este remarcabilă. Echipa franceză dovedește totodată o omo­miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiii, genitate perfectă, o tehnica cunos­cută pînă în cele mai mici amănun­te, im „15“ alcă­tuit din individua­lităţi remarcabile, care ştiu însă să se integreze într-un joc colectiv şi să asigure o coeziune cum rar se vede în vreo echipă reprezentativă. Se mizează mult pe jocul celor doi mijlocaşi: Lacroix, om de ta­lia lui Merghişescu, dar mai bine legat, şi Albaladeja, o adevărată re­velaţie a acestui sezon. Trei sfer­turile au o viteză impresionantă cu un joc derutant în atac, decişi în defensivă. Concretizarea acţiuni­lor lor le fac de preferinţă prin cele două aripi : Dupuy (de la Tarbes) şi Rancoule (Toulon). Un compartiment bine sudat îl formează înaintarea, în care cei opt „uriaşi“ joacă tot timpul în forţă, creînd deseori bre­şe în rîndul adversarilor. Rezultatele excelente obţinute în ultimul timp de echipa Franţei fac cu atît mai necesar ca echipa ro­­mînă să se prezinte ca o formaţie omogenă, în care puterea de luptă să aibă un cuvînt hotărîtor. T. VORNICU ţeni nevinovaţi. Asasinatele in masă se săvîrşeau pe insula Ced­judo fără judecată şi cercetări. Numeroşi co­reeni erau aruncaţi in mare de vii. CONSTATĂRI FARA MASURI Situaţia copiilor din Vietnamul de Sud este foarte critică. In 30 din cele 40 de provincii din Vietnamul de Sud, peste 1.500.000 de copii de vîrstă şcolară nu învaţă. Potrivit cifrelor publicate de Mi­nisterul Justiţiei din Vietnamul de Sud, numărul copiilor delicvenţi, judecaţi de tribunalele corecţionale din Vietnamul de Sud, s-a dublat faţă de 1955, ajungind azi la 3.638. Majoritatea acestor copii au fost îm­pinși pe calea crimei, de mizerie. MOSCOVA 3) (Ager­pres). — TASS transmi­te „ Revista de ştiinţe ale naturii „Priroda” a pu­blicat un articol semnat de Evgheni Krinov, se­cretar ştiinţific al Comi­tetului pentru meteorit­ al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., consacrat enig­mei meteoritului tungus. Autorul arată că pe baza faptelor acumulate pînă în prezent in legătură cu căderea meteoritului tun­gus se poate accepta din nou ipoteza că acest corp ceresc, care a căzut în 1908 in Siberia, era o mică cometă. Această ipoteză a fost emisă pentru prima oară încă în al patrulea dece­niu da omul de ştiinţă sovietic I. S. Astapovici şi de cercetătorul englez F. Whipple. Se poate pre­supune, scrie Evgheni Krinov, că meteoritul tun­gus s-a fărimitat în timp ce aa mişca in atmosfe­ră. Cel mai mare frag­ment al său a făcut ex­plozie. Autorul indică regiuni­le din bazinul râului Pod­­kamennaia Tunguska unde după părerea lui, ar tre­bui căutate In primul rînd urmele materiei pulveri­zate a meteoritului tun­gus. Evgheni Krinov afirmă că, „după toate aparen­tele, meteoritul tungus a fost o mică cometă". El subliniază marea impor­tanță a studierii meteori­tului, deoarece acesta este deocamdată primul caz de cădere a unei co­mete pe Pămînt. -p*o- Spre dezlegarea enigmei meteoritului tungus Pag. 3 Provocări pe căi maritime MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul „Vodnîi Transport“ publică u­n articol consacrat provocă­rilor clicii militariste americane pe căi maritime. Fapte incontestabile în­registrate în ultimele zile, scrie ziarul, trădează intenţia guvernului S.U.A. de a împiedica şi pe viitor libertatea de navigaţie în largul mării.­­ La 29 mai, in Marea Behring, hidroavionul tir. 145.916 al forţelor maritime militare ale S.U.A. a trecut de două ori la o altitudine de 100 metri deasupra spărgătorului de gheaţă sovietic „Amiral Lazarev“. Această acţiune neruşinată a fost în­treprinsă în apropierea coastei Uniunii Sovietice, la 100 mile de Capul Oliu­­torski.­­ La 27 mai, în Marea Japoniei, avionul militar american nr. 128.383 a evoluat în zbor razant deasupra va­porului sovietic „Murmansk“. • Numai în trei zile — la 23, 24 și 25 mai — s-au înregistrat șapte (!) zboruri provocatoare ale avioanelor americane deasupra unor nave co­merciale sovietice în Marea Medite­­rană, Marea Tireniană, Marea Sarga­­selor, Marea Japoniei și în Oceanul Pacific. • La 23 mai, în Marea Tireniană bombardierul american nr. 2567, înar­mat cu patru rachete, a zburat de opt ori în picaj deasupra tancului petro­lier sovietic „Ocpakov“. Un alt avion militar al S.U.A. a evoluat deasupra tancului petrolier, atingîndu-i aproape catargele, și a aruncat anumite obiecte care au început să se deplaseze pe apă în direcția navei. ' I ----0*0—---—— Cutremurele de pămînt din Chile Ştiri!« publicate tn presă au atras atenţia lumii întregi asupra unor ca­lamităţi de proporţii catastrofale care s-au abătut asupra statului Chile din America Latină. La 21 mai, dimineaţa, un puternic cutremur de pămînt a iz­bucnit pe litoralul chilian, în dreptul oraşului Concepcion. De asemenea, la 22 mai şi in zilele următoare, au mai avut loc câteva cutremure de mari pro­porţii. Ele au fost urmate de altele, destul de puternice, numite replici. Efectele acestor cutremure sunt ca­tastrofale. Au fost distruse numeroase aşezări omeneşti, căi ferate şi şosele, poduri, reţele electrice, telefonice şi telegrafice. S-a schimbat înfăţişarea unei regiuni întinse , au apărut munţi, rîuri şi lacuri noi, iar unele din cele existente pînă acum au dispărut, in provincia Chiloe, citeva insule mici au fost înghiţite de valurile mării, în schimb au apărut insule noi. In zonele unde cutremurele de pămînt au fost foarte puternice se constată o trezire a activităţii vulcanice ; mai mult de nouă vulcani, inactivi in ultimul secol, au început să scoată fum şi cenuşă. Potrivit datelor oficiale, ca urmare a cutremurelor de pămînt, a valurilor care s-au abătut asupra ţărmului, a erupţiilor vulcanice, in statul Chile au pierit aproximativ 6.000 de oameni, iar peste 2 milioane de oameni au ră­mas fără adăpost. Seismologia, ştiinţa care studiază cutremurele de pămînt, a stabilit că epicentrele cutremurelor - in afara ce­lor mai slabe - pot fi repartizate, din punct de vedere geografic, în patru zone, dintre care cea mai importantă este zona Oceanului Pacific, în limitele căreia se produc 80 la sută din toate cutremurele de pămînt, printre care şi majoritatea cutremurelor catastrofa­le. In această zonă a Pacificului intră şi regiunea munţilor Anzi, care cuprin­de atît epicentrele din apropierea lito­ralului dinspre Oceanul Pacific, cit şi epicentrele din Anzii propriu-zişi. De această regiune sunt legate şi cutremu­rele din Chile. Catastrofa provocată, in aceste zile, în Chile va rămîne in is­torie ca una din cele mai puternice calamităţi naturale ale secolului nos­tru. In ultimii 50 de ani, pe globul pă­­mîntesc n-au fost decit 4-5 cutremure de asemenea intensitate. Unul dintre ele a fost tot în Chile, in ianuarie 1939. Dat fiind gradul lor de intensitate, cutremurele din Chile au fost înregis­trate de staţiunile seismice din întrea­ga lume. Staţiunile seismice ale Obser­vatorului astronomic din Bucureşti au înregistrat cele două puternice cutre­mure, sezisînd caracterul lor catastro­fal. In prezent activitatea seismică este in descreştere, cu toate că mai au loc unele mişcări ale scoarţei, despre care oamenii de ştiinţă chilieni afirmă că vor mai elim­inua între o lună şi două luni. Acest fenomen natural este expli­cabil prin aceea că straturile care au fost deranjate in urma unor şocuri pu­ternice nu-şi găsesc echilibrul decit după un număr de oscilaţii din ce în ce mai slabe şi mai puţin frecvente. Uriaşul cutremur din 22 mai a de­terminat mari schimbări în relieful fundului oceanului. Acestea au dat naştere la uriaşe valuri maritime (tunaml), care s-au răspîndit in întregul Ocean Pacific şi dincolo de limitele lui, cu viteza unul avion cu reacţie. Ajungind in regiuni de mai mică adincime, aceste valuri se pre­cipită, cresc ca nişte ziduri înalte uneori de 30-40 metri şi lovesc dis­trugător ţărmurile. Chile a fost prima ţară care a primit asupra sa lovitura furtunii de pe mare. Sute de oameni au fost luaţi de apa oceanului, care a distrus aşezările pescăreşti şi portu­rile. Valurile distrugătoare au înaintat de a lungul ţărmului pînă în Califor­nia, au traversat Pacificul olătindu-se cu furie asupra insulelor Hawai, Noii Zeelande, Australiei, Filipicelor, Japo­niei, insulelor Kurile şi ţărmului pe­ninsulei Kamciatka. In Hawai, pe lito­ralul răsăritean al Noii Zeelande şi al Japoniei, valurile au inundat mii de case, au distrus sute de vase pescă­reşti, au provocat zeci şi sa­te de vic­time omeneşti. înainte ca valurile acestea nimici­toare să atingă ţărmurile, marea se retrage de la ţărm. Acesta este şi sem­nalul apropierii primejdiei. Pe alocuri, pe ţărmul peninsulei Kamciatke, marea s-a retras cu 100 şi chiar 300 de me­tri. Pe baza unui plan elaborat pen­tru asemenea cazuri s-au luat p­aci din timp măsuri de evacuare a populaţiei din zonele primejdioase, astfel incit nu s-au înregistrat victime omeneştt­. Tot in aceste zile ne-au parvenit ştiri privitoare la cutremure de pămînt care au avut loc şi în alte părţi ale glo­­bului d­in Albania, Pakistanul răsăritean, India. Dar între cutremurele amintite şi catastrofa din Chile nu se poate ur­mări o legătură directă. Toate aces­tea sunt fenomene naturale, legate de pulsul obişnuit al pămîntului, pe care oamenii de ştiinţă le studiază în con­tinuare. RADU CORNELIUS cercetător ştiinţific la Observatorul din Bucureşti

Next