Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-01 / nr. 4848
Nr. 4848 0*0- VEŞTI DE PE OGOARE Datorită unei bune organizări a muncii, gospodăriile agricole colective din raionul Feteşti, regiunea Constanţa, au terminat praşila I pe întreaga suprafaţă de 26.000 hectare cultivată cu porumb pentru boabe, precum şi pe mai mult de 80 la sută din suprafaţa insăminţată cu porumb pentru siloz. Avansate cu praşila porumbului sunt şi gospodăriile agricole colective din raionul Tulcea. ★ In gospodăriile de stat din regiunea Stalin au fost terminate lucrările în vederea irigării a circa 850 ha. Suprafeţe mai mari au fost amenajate la gospodăriile de stat Mediaş şi Sibiu. De asemenea, in G.A.C. din regiune s-au terminat, prin munca voluntară a colectiviştilor, amenajări pentru irigaţii pe o suprafaţă de 950 ha. ★ In Regiunea Autonomă Maghiară, au fost incheiate in G.A.S. Reghin, Gorneşti, Filiaş şi Ozun lucrările pentru irigarea a 450 ha. Aceste unităţi au fost dotate cu instalaţii moderne pentru producerea ploii artificiale. 41 Preocupaţi să asigure cantităţi sporite de hrană pentru animale, colectiviştii din Pechea, Vinători, Slobozia-Conache, din raionul Galaţi, au însilozat pină acum aproape 2.000 tone de lucernă, secară şi alte nutreţuri. Colectiviştii din raioanele Brăila, Călmăţui şi Filimon Sîrbu insilozează pana verde de stuf. Oamenii muncii din satele regiunii Suceava acordă multă atenţie lucrărilor de îngrijire a păşunilor, in vederea sporirii producţiei de masă verde. Aproape 70.000 ha păşune au fost curăţate de arborete, scaieţi şi muşuroaie, iar pe mari suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte naturale. La aceste lucrări, un sprijin însemnat il dau brigăzile de muncă patriotică ale tineretului. (Agerpres) Noi avantaje la depunerile pe obligaţiuni C. E. C. Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C., face cunoscut că la tragerile la sorţi lunare ale obligaţiunilor C.E.C. din 30 iunie şi 31 decembrie 1960, in afara câştigurilor în bani, între 75.000 şi 800 lei, se vor acorda în plus numeroase cîştiguri în obiecte : autoturisme, motociclete, dormitoare, frigidere, televizoare, maşini de cusut, precum şi excursii în U.R.S.S., R. D. Germană, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. P. Bulgaria. Depunătorii care in prezent posedă obligaţiuni C.E.C. precum şi cei care şi le vor procura pină la 29 iunie a.c. vor participa : la tragerea la sorţi lunară cu cîştiguri în bani şi premii speciale din 30 iunie , la toate celelalte trageri la sorţi lunare următoare inclusiv la cea din 31 decembrie 1960 în bani şi obiecte, precum şi la tragerea la sorţi suplimentară semestrială, în primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C. se vînd fără diferenţă de preţ. -o*o- -o«o-Excursii în Delta Dunării începînd din luna iunie, O.N.T.Carpați organizează excursii de 7 zile in Delta Dunării, iată programul acestor excursii. După sosirea la Brăila, excursioniștii vor face o plimbare prin oraş, iar apoi un vas fluvial ii va duce la Tulcea, la Măline și Mila 23. La Tulcea vor vizita muzeul raional de istorie şi ştiinţele naturii, întreprinderea de industrializare şi desfacere a peştelui, cetatea Aedisus. în a treia zi a excursiei se face o plimbare la lacurile Trei Iezere şi Matila. Va fi vizitat oraşul Sulina. Turiştii pornesc apoi spre Pirliţa vizitează staţiunea de reproducere a sturionilor, îndreptîndu-se de aci spre gura Canalului Dranov, unde-şi vor petrece seara in jurul focului de tabără. în zilele următoare se va călători pe canalul Dunavăţ şi lacul Razelm pină la Jurilofca, unde se vizitează cherhanalele, și meii departe pină la brațul Sf. Gheorghe. Informaţii • Luni seara a sosit la Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, membră a Consiliului Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romina. • Ansamblul de cîntece şi dansuri „Erich Weinert“ al Armatei Populare Naţionale a R.D. Germane a sosit marţi dimineaţa in Oraşul Stalin. In cursul zilei, membrii ansamblului au vizitat Uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ şi oraşul, iar seara au dat un spectacol la care au participat numeroşi oameni ai muncii români, germani şi maghiari. • La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboară cocorii“ de Viktor Rozoy, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deési Jenő. Reprezentanţi organelor locale de partid şi de stat, delegaţii de oameni ai muncii şi de pionieri au felicitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deési Jenő a vorbit despre înalta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai 1960 , au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. J.J.D. ; 2. G.S.F. ; 3. H.N.B. ; 4. T.E.H. ; 5. F.K.P. ; 6. E.O.F. ; 7. W.L.Z. ; 8. L.D.C. Cuptorul iară coş La Sebiş, reşedinţa raionului Gurahonț, s.a construit o fabrică de piune. Zidurile, uşile, ferestrele, acoperişul, totul a fost făcut conform documentaţiei, finisat şi pus la punct. Ba, mai mult, clădirea a fost împrejmuită şi cu un gard de toată frumuseţea. Au sosit şi malaxoarele, iar la sfirşitul lunii octombrie anul trecut a venit pe şantier şi echipa lui Gheorghe Kiss, de la întreprinderea Tehnofrig din Cluj, să monteze cuptorul cu aburi in care se vor coace 6.000 kg. pline în 24 ore. Numai că atunci s-a descoperit o lipsă: clădirea n-avea coş. Echipa a montat cuptorul, iar proiectanţii s-au apucat să... inventeze coşul. Recent, montorii cuptorului i-au făcut legătura cu coşul nu direct, ci printr-un cot destul de lung, deoarece acesta a fost amplasat prea intr-o parte. De ce ? S-au „gindit“ proiectanţii că Sebişul se va dezvolta, iar producţia de pline va trebui mărită. De aceea au prevăzut în deviz două cuptoare la acelaşi coş. Unul care a fost construit acum, iar altul care va fi construit mai tîrziu. Curios este însă faptul că au reuşit să prevadă două cuptoare, cu o lăţime de 4,60 m fiecare, într-o clădire cu o deschidere de numai 8,60 m. I Le-am fi recunoscători să ne comunice cum vor amplasa cu doilea cuptor fără să mute peretele. Pentru un cui, pierzi o potcoavă ! Veche şi înţeleaptă zicală. S a adeverit şi la întreprinderea „Vasile Roaită”, din Roşiorii de Vede, unde conducerea nu s-a îngrijit de procurarea unor piese mărunte de 18 bănuţi bucata (da, de 0,18 lei!) şi de aceea s-au pierdut mii de lei. În primul trimestru, aici s-au fabricat aproape 100 garnituri de mobilă. Dar acestor garnituri le lipseau bucşele pentru gaura cheilor de la uşile dulapurilor. Aproape o lună au fost aşteptate, dar ORAD nu le-a livrat. Urmarea: — comerţul n-a primit la vreme produsele căutate de cumpărători; — aproape o lună de zile spaţiul de producţie al fabricii a fost blocat, deoarece finisarea nu se poate face decit după introducerea bucşelor; — planul întreprinderii n-a fost îndeplinit; Oficiul regional de aprovizionare și desfacere, care nu aprovizionează la timp întreprinderea cu diferite materiale necesare pentru finisajul mobilei este și de această dată răspunzător. In primul trimestru, zeci de garnituri de mobilă au stat nelustruite deoarece întreprinderea n-a primit şerlac. De multe ori întreprinderea nu este aprovizionată cu glaspapir pentru şlefuit, diferite lacuri şi vopsele. Vor mai îngădui multă vreme sfaturile populare regional şi raional ca asemenea „mărunţişuri”să pricinuiască pagube industriei locale? Pentru 1% bănuţi Să nu ajungi flămind la Cisnădie! E ora prinzului şi vrei o mîncare caldă, servită la o fată de masă curată, de un ospătar politicos şi îngrijit. Cerinţe fireşti, satisfăcute aproape în tot locul, in acest „aproape“ nu este insă cuprins oraşul Cisnădie, cu miile sale de textilişti. Acolo asemenea „pretenţii“ sunt de neconceput. La restaurant drept mîncare caldă se serveşte doar grătar şi acesta numai după ora 4 dupăamiază. La cele trei bufete nu găseşti decit mîncare rece şi... o lipsă de curăţenie fără pereche. Culoarea iniţială a fetelor de masă nu mai poate fi stabilită din cauza că nu au mai fost spălate probabil de la cumpărare, iar pereţii localurilor duc de multă vreme dorul varului. In galantare chiftelele, brînza şi alte mincăruri au un aspect cu totul neatrăgător, pe care il complectează ospătarii acestor bufete prezenţi într-o tiruită vestimentară care nu cadrează de fel cu igiena unui local de alimentaţie publică. Bineînţeles că odată intrat într-un astfel de local te saturi pe loc şi îţi trece pofta de mîncare. Dacă totuşi foamea persistă, n-ai altceva de făcut decit să iei cursa şi să pleci la Sibiu. Este o situație care nu face cinste gospodarilor orașului Cisnădie. -››•~ lf_E L E fc K A M E EXTERNE Declaraţia comună a guvernelor chinez şi mongol ULAN BATOR 31 (Agerpres). — La 31 mai a fost semnata la Ulan Bator declaraţia comună a guvernului R. P. Mongole şi guvernului R. P. Chineze. In declaraţie se spune că la invitaţia lui I. Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, între 27 mai şi 1 iunie 1960 s-au aflat în R. P. Mongolă într-o vizită de prietenie premierul Consiliului de Stat al R P. Chineze, Ciu En-lai, locţiitorul premierului Consiliului de Stat şi ministru al Afacerilor Externe al R. P. Chineze, Cen I şi persoanele care-i însoţesc. In cursul tratativelor se spune în declaraţie, cele două părţi au discutat problemele concrete ale dezvoltării şi întăririi continue a prieteniei frăţeşti şi a colaborării multilaterale dintre cele două ţări şi au avut un schimb de păreri asupra celor mai importante probleme internaţionale. In declaraţia comună se subliniază în continuare că în scopul întăririi şi dezvoltării continue a prieteniei de nezdruncinat dintre popoarele R. P. Chineze şi R. P. Mongole şi al lărgirii colaborării frăţeşti dintre cele două state socialiste la 31 mai 1960 au fost semnate la Ulan Bator „Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală dintre R. P. Mongolă şi R. P. Chineză" „Acordul cu privire la acordarea de ajutor economic şi tehnic de către guvernul R. P. Chineze guvernului R. P. Mongole“, precum şi „Acordul de colaborare tehnico-ştiinţifică“. Guvernul R. P. Chineze, se arată în declaraţia comună, va acorda guvernului R. P. Mongole în perioada 1961-1965 un credit pe termen lung în valoare de 200 milioane ruble şi va ajuta R. P. Mongolă în construirea unor întreprinderi industriale instalaţii hidrotehnice, drumuri şi construcţii comunale şi de folos obştesc. In continuare cele două părţi constată cu satisfacţie întărirea puterii tuturor ţărilor socialiste, se declară pe deplin solidare cu politica iubitoare de pace a Uniunii Sovietice, condamnă în mod hotărît politica agresivă a S.U.A., care au zădărnicit conferinţa la nivel înalt, şi sprijină întrutotul lupta de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. -01 0- Rezultatele alegerilor din R. D. Vietnam HANOI 31 (Agerpres). — La alegerile pentru cea de-a doua legislatură a Adunării Naţionale a R. D. Vietnam, care au avut loc la 8 mai. S-au prezentat 8.192.795 alegători, adică 97,52 la sută din cei 8.401.234 înscrişi pe listele electorale. Candidaţii Frontului Patriei din Vietnam au obţinut majoritatea covîrşitoare a voturilor — 8.135.308 — faţă de 3.209 voturi contra şi 54.278 buletine anulate. Au fost aleşi 362 deputaţi, reprezentînd toate partidele politice şi organizaţiile obşteşti, toate confesiunile şi naţionalităţile. Pe micile stadioane Capitala este împinzită de baze sportive mari şi mici, unde işi petrec multe după-amieze o mulţime de tineri muncitori, elevi, studenţi, funcţionari. Marea majoritate a acestor stadioane sunt bine amenajate, au terenuri de fotbal gazonate, vestiare şi duşuri cu apă rece şi caldă. Tinerii vin cu plăcere pe stadioane ca „ Victoria“ din cartierul C.A.M., „Sănătatea“ din str. Buzeşti, pe Stadionul Tineretului de la şosea etc. La baza sportivă „Veseliei“, din cartierul Ferentari, care aparţine fabricii de uleiuri „Filimon Sîrbu“, mai dăinuie insă o serie de neglijenţe. La tribună au început să lipsească băncile. La subsolul tribunei sportivii găsesc veşnic apă , nu de la duşuri, ci de la ploi. La baza sportivă „Quadrat“ terenurile sunt complect degradate, pe alocuri există grămezi de moloz şi gropi, o „tribună“ fără bănci. Nu e de mirare că pe aceste terenuri Indimneşti foarte rar sportivi. La baza sportivă „Constructorul", din şos. Olteniţei, gropile de sărituri pentru întrecerile atletice, pista de „mare viteză" pentru motociclete sunt de domeniul amintirilor. Pentru tribuna deteriorată s-au cumpărat materiale, dar acestea zac in ploaie, se degradează. Lipsurile întîlnite pe unele terenuri de sport pot fi remediate. Consiliul UC.F.S. al Capitalei ar trebui să acorde mai multă atenţie acestei probleme, să tragă la răspundere pe cei vinovaţi de neglijenţe. SCINTEIA Prinţul Sianuk îi răspunde lui Trimble Am publicat recent „Scrisoarea deschisă adresată cercurilor imperialiste“ de către prinţul Sianuk, fost prim ministru al Cambodgiei, care critica vehement amestecul american în treburile interne ale acestei ţări. Ca răspuns, ambasadorul S.U.A. Trimble a adresat prinţului Sianuk o scrisoare de ameninţare. Acest nou amestec al S.U.A. in treburile interne ale Cambodgiei este relatat de prinţul Sianuk într-un articol publicat de ziarul „Sangkum Reastr Niyum“. „Ambasadorul, scrie cu ironie Sianuk, avertizează că îl va anunţa pe preşedintele Eisenhower despre proasta mea purtare“. „Trebuie să spun, scrie Siank, că am avut întotdeauna dificultăţi cu ambasadorii Statelor Unite in Cambodgia. Aş fi putut păstra relaţii bune cu ei, dar pentru aceasta ar fi trebuit să măgulesc America, să o ridic în slăvi. Dar cum puteam face acest lucru cînd există comploturi, atacuri neîntemeiate, calomnii, cînd se acordă sprijin făţiş trădătorilor plătiţi cu dărnicie şi li se dau arme violindu-se flagrant dreptul internaţional”. Dacă aş putea lua hotăriri in numele Cambodgiei, a declarat Siamk, vă asigur că nu aş mai accepta „ajutorul" care apasă atit de greu asupra vieţii noastre politice. Preşedintele Cubei despre „ajutorul“ S. U. A. MONTEVIDEO 31 (Agerpres). — La Montevideo a avut loc o conferinţă de presă la care preşedintele Cubei, Osval do Dorticos, care se află în prezent în Uruguay, a făcut o declaraţie in legătură cu realizările revoluţiei din Cuba. Răspunzînd la o întrebare in legătură cu hotărîrea S.U.A. de a sista așa-zisul ajutor tehnic acordat Cubei, Dorticos a declarat ca asemenea ajutor nu a existat niciodată. In Cuba se află numai 6-7 tehnicieni americani care pot pleca acasă. Cuba, a spus el, se dispensează de ei. Dorticos a subliniat marea importanță a acordului comercial încheiat între U.R.S.S. şi Cuba. Acest acord, a spus el, este un acord încheiat între două state suverane. L. Brejnev a primit pe ambasadorul R. P. Romíné MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS La 31 mai Leonid Brejnev a primit la Kremlin vizita ambasadorului român Mihai Dalea. Mihai Dalea a făcut această vizită de curtoazie lui Leonid Brejnev în legătură cu alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. -00- Articole în presa indoneziana cu prilejul aniversării maestrului Tudor Arghezi DJAKARTA 31 (Agerpres). Presa indoneziană a publicat articole şi fotografii cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a poetului Tudor Arghezi. Ziarele „Hakian Rákját“ şi „Pemuda" au publicat articole despre viaţa şi însemnătatea operei marelui poet român însoţite de fotografia poetului. Ziarul „Indonesian Observer“ a publicat un articol sub titlul „Tudor Arghezi, cel mai mare poet român contemporan“, însoţit de portretul poetului, precum şi poezia „Testament“. In traducere in limba engleză. 517.000 DE ŞOMERI IN CANADA Potrivit datelor oficiale ale Biroului de statistică din Canada, la sfîrşitul lunii aprilie in ţară existau 517.000 de şomeri, ceea ce reprezintă 8,3 la sută din întreaga forţă de muncă. In Canada şomajul a căpătat un caracter cronic, scrie ziarul „Toronto Daily Star". IES LA IVEALA FĂRĂDELEGILE CLICII LISIUMANISTE Intr-o şedinţă a Comisiei pentru anchetarea asasinării unor cetăţeni nevinovaţi, un deputat al Adunării Naţionale din partea Partidului liberal din insula Cecijudo a acuzat clica lisînmanistă de împuşcarea în masă a locuitorilor din insula Cecijudo. In perioada 1946—1953 clica listumanistă, cu sprijinul imperialiștilor americani, a împușcat fără scrupule aproximativ 60.000—70.000 de cetă -0*0- -0*0- Forţele păcii chemate să lupte şi mai hotărît împotriva „războiului rece“ Declaraţia Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii STOCKHOLM 31 (Agerpres). „Eforturile pe care partizanii păcii din toate ţările le-au depus în decursul unei lungi perioade de timp au contribuit la convocarea conferinţei la nivel înalt. Popoarele au urmărit cu cea mai mare atenţie întîlnirile şefilor de guverne. Ele puneau mari speranţe în întîlnirea celor patru mari. Eşecul acestei conferinţe le-a mîhnit şi neliniştit profund“, se spune în declaraţia Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii care a fost citită în şedinţa de închidere al sesiunii Prezidiului. Refuzul guvernului american de a condamna pătrunderea avioanelor de spionaj în spaţiul aerian al Uniunii Sovietice şi încălcarea dreptului internaţional, se arată în declaraţie, au făcut imposibilă ţinerea conferinţei la nivel înalt. Prin urmare, tocmai acestui guvern îi revine răspunderea pentru eşecul conferinţei. In actuala situaţie, se spune in continuare în declaraţie, Consiliul Mondial al Păcii cheamă toate forţele iubitoare de pace să lupte şi mai hotărît pentru a împiedica promovarea sub o formă sau alta a politicii dăunătoare şi nefaste a „războiului rece“. Consiliul Mondial al Păcii cere să se intensifice lupta comună pentru ca la conferinţa de la Geneva a celor trei puteri în problema incetării experienţelor cu arme nucleare să se ajungă în termenul cel mai scurt la o înţelegere şi pentru ca în Comitetul celor 10 state pentru dezarmare să fie realizate primele acorduri cu privire la dezarmarea controlată. Evenimentele de astăzi, se subliniază în declaraţie, situează pe primul plan un principiu simplu aprobat de mult de Consiliul Mondial al Păcii : nu poate exista dezarmare fără control și control fără dezarmare. Din luna martie aproape 2.000 de negri, din rîndurile participanţilor la puternicele demonstraţii Împotriva politicii rasiste a guvernanţilor din Uniunea Sud-Africană, zac în temniţă fără a fi fost judecaţi. Studenţii albi manifestează în faţa închisorii din Johannesburg pentru eliberarea deţinuţilor. -0*0- LA 5 iUNIE Echipa de rugbi a Franţei din nou la Bucureşti La 5 iunie, la Bucureşti, va avea loc, după cum se ştie, meciul de rugbi dintre echipele Franţei şi Romîniei. In aceste zile rămase pînă la meci parizienii, dar mai ales locuitorii din sudul Franţei, unde există cele mai numeroase şi mai valoroase echipe — acesta confrunta4IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMI11111 re rugbistică. Am asistat la meciurile pe care echipa Franţei le-a susţinut la Paris în cadrul recentului „Turneu al celor cinci naţiuni“, precum şi la finala campionatului francez, care a opus formaţiile Lourdes şi Beziers. De la ultimul meci de la Bucureşti, de acum trei ani, rugbiştii francezi au făcut progrese mari. Anul acesta, de pildă, rugbiul francez n-a fost învins. Echipa reprezentativă a Franţei a terminat victorioasă sezonul, cucerind locul întîi în „Turneul celor cinci naţiuni“ Şi anul trecut „15“-le francez a obţinut o serie de succese de răsunet, printre care în turneul din Africa de sud şi împotriva echipelor engleze. Rugbiştii Franţei sunt aşadar printre primii sau chiar primii în lume. Un meci deosebit de dificil se anunţă deci pentru rugbiştii noştri. Reprezentativa Franţei pentru întîlnirea de duminică cu echipa ţării noastre are o componenţă nouă, faţă de echipa din 1957. Doar patru din vechii jucători, fundaşul Vannier, înaintaşii Monda, Crauste şi Domenech vor evolua la București. Echipa actuală posedă o tehnică înaltă. Rapiditatea jocului francezilor este remarcabilă. Echipa franceză dovedește totodată o omomiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiii, genitate perfectă, o tehnica cunoscută pînă în cele mai mici amănunte, im „15“ alcătuit din individualităţi remarcabile, care ştiu însă să se integreze într-un joc colectiv şi să asigure o coeziune cum rar se vede în vreo echipă reprezentativă. Se mizează mult pe jocul celor doi mijlocaşi: Lacroix, om de talia lui Merghişescu, dar mai bine legat, şi Albaladeja, o adevărată revelaţie a acestui sezon. Trei sferturile au o viteză impresionantă cu un joc derutant în atac, decişi în defensivă. Concretizarea acţiunilor lor le fac de preferinţă prin cele două aripi : Dupuy (de la Tarbes) şi Rancoule (Toulon). Un compartiment bine sudat îl formează înaintarea, în care cei opt „uriaşi“ joacă tot timpul în forţă, creînd deseori breşe în rîndul adversarilor. Rezultatele excelente obţinute în ultimul timp de echipa Franţei fac cu atît mai necesar ca echipa romînă să se prezinte ca o formaţie omogenă, în care puterea de luptă să aibă un cuvînt hotărîtor. T. VORNICU ţeni nevinovaţi. Asasinatele in masă se săvîrşeau pe insula Cedjudo fără judecată şi cercetări. Numeroşi coreeni erau aruncaţi in mare de vii. CONSTATĂRI FARA MASURI Situaţia copiilor din Vietnamul de Sud este foarte critică. In 30 din cele 40 de provincii din Vietnamul de Sud, peste 1.500.000 de copii de vîrstă şcolară nu învaţă. Potrivit cifrelor publicate de Ministerul Justiţiei din Vietnamul de Sud, numărul copiilor delicvenţi, judecaţi de tribunalele corecţionale din Vietnamul de Sud, s-a dublat faţă de 1955, ajungind azi la 3.638. Majoritatea acestor copii au fost împinși pe calea crimei, de mizerie. MOSCOVA 3) (Agerpres). — TASS transmite „ Revista de ştiinţe ale naturii „Priroda” a publicat un articol semnat de Evgheni Krinov, secretar ştiinţific al Comitetului pentru meteorit al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., consacrat enigmei meteoritului tungus. Autorul arată că pe baza faptelor acumulate pînă în prezent in legătură cu căderea meteoritului tungus se poate accepta din nou ipoteza că acest corp ceresc, care a căzut în 1908 in Siberia, era o mică cometă. Această ipoteză a fost emisă pentru prima oară încă în al patrulea deceniu da omul de ştiinţă sovietic I. S. Astapovici şi de cercetătorul englez F. Whipple. Se poate presupune, scrie Evgheni Krinov, că meteoritul tungus s-a fărimitat în timp ce aa mişca in atmosferă. Cel mai mare fragment al său a făcut explozie. Autorul indică regiunile din bazinul râului Podkamennaia Tunguska unde după părerea lui, ar trebui căutate In primul rînd urmele materiei pulverizate a meteoritului tungus. Evgheni Krinov afirmă că, „după toate aparentele, meteoritul tungus a fost o mică cometă". El subliniază marea importanță a studierii meteoritului, deoarece acesta este deocamdată primul caz de cădere a unei comete pe Pămînt. -p*o- Spre dezlegarea enigmei meteoritului tungus Pag. 3 Provocări pe căi maritime MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul „Vodnîi Transport“ publică un articol consacrat provocărilor clicii militariste americane pe căi maritime. Fapte incontestabile înregistrate în ultimele zile, scrie ziarul, trădează intenţia guvernului S.U.A. de a împiedica şi pe viitor libertatea de navigaţie în largul mării. La 29 mai, in Marea Behring, hidroavionul tir. 145.916 al forţelor maritime militare ale S.U.A. a trecut de două ori la o altitudine de 100 metri deasupra spărgătorului de gheaţă sovietic „Amiral Lazarev“. Această acţiune neruşinată a fost întreprinsă în apropierea coastei Uniunii Sovietice, la 100 mile de Capul Oliutorski. La 27 mai, în Marea Japoniei, avionul militar american nr. 128.383 a evoluat în zbor razant deasupra vaporului sovietic „Murmansk“. • Numai în trei zile — la 23, 24 și 25 mai — s-au înregistrat șapte (!) zboruri provocatoare ale avioanelor americane deasupra unor nave comerciale sovietice în Marea Mediterană, Marea Tireniană, Marea Sargaselor, Marea Japoniei și în Oceanul Pacific. • La 23 mai, în Marea Tireniană bombardierul american nr. 2567, înarmat cu patru rachete, a zburat de opt ori în picaj deasupra tancului petrolier sovietic „Ocpakov“. Un alt avion militar al S.U.A. a evoluat deasupra tancului petrolier, atingîndu-i aproape catargele, și a aruncat anumite obiecte care au început să se deplaseze pe apă în direcția navei. ' I ----0*0—---—— Cutremurele de pămînt din Chile Ştiri!« publicate tn presă au atras atenţia lumii întregi asupra unor calamităţi de proporţii catastrofale care s-au abătut asupra statului Chile din America Latină. La 21 mai, dimineaţa, un puternic cutremur de pămînt a izbucnit pe litoralul chilian, în dreptul oraşului Concepcion. De asemenea, la 22 mai şi in zilele următoare, au mai avut loc câteva cutremure de mari proporţii. Ele au fost urmate de altele, destul de puternice, numite replici. Efectele acestor cutremure sunt catastrofale. Au fost distruse numeroase aşezări omeneşti, căi ferate şi şosele, poduri, reţele electrice, telefonice şi telegrafice. S-a schimbat înfăţişarea unei regiuni întinse , au apărut munţi, rîuri şi lacuri noi, iar unele din cele existente pînă acum au dispărut, in provincia Chiloe, citeva insule mici au fost înghiţite de valurile mării, în schimb au apărut insule noi. In zonele unde cutremurele de pămînt au fost foarte puternice se constată o trezire a activităţii vulcanice ; mai mult de nouă vulcani, inactivi in ultimul secol, au început să scoată fum şi cenuşă. Potrivit datelor oficiale, ca urmare a cutremurelor de pămînt, a valurilor care s-au abătut asupra ţărmului, a erupţiilor vulcanice, in statul Chile au pierit aproximativ 6.000 de oameni, iar peste 2 milioane de oameni au rămas fără adăpost. Seismologia, ştiinţa care studiază cutremurele de pămînt, a stabilit că epicentrele cutremurelor - in afara celor mai slabe - pot fi repartizate, din punct de vedere geografic, în patru zone, dintre care cea mai importantă este zona Oceanului Pacific, în limitele căreia se produc 80 la sută din toate cutremurele de pămînt, printre care şi majoritatea cutremurelor catastrofale. In această zonă a Pacificului intră şi regiunea munţilor Anzi, care cuprinde atît epicentrele din apropierea litoralului dinspre Oceanul Pacific, cit şi epicentrele din Anzii propriu-zişi. De această regiune sunt legate şi cutremurele din Chile. Catastrofa provocată, in aceste zile, în Chile va rămîne in istorie ca una din cele mai puternice calamităţi naturale ale secolului nostru. In ultimii 50 de ani, pe globul pămîntesc n-au fost decit 4-5 cutremure de asemenea intensitate. Unul dintre ele a fost tot în Chile, in ianuarie 1939. Dat fiind gradul lor de intensitate, cutremurele din Chile au fost înregistrate de staţiunile seismice din întreaga lume. Staţiunile seismice ale Observatorului astronomic din Bucureşti au înregistrat cele două puternice cutremure, sezisînd caracterul lor catastrofal. In prezent activitatea seismică este in descreştere, cu toate că mai au loc unele mişcări ale scoarţei, despre care oamenii de ştiinţă chilieni afirmă că vor mai eliminua între o lună şi două luni. Acest fenomen natural este explicabil prin aceea că straturile care au fost deranjate in urma unor şocuri puternice nu-şi găsesc echilibrul decit după un număr de oscilaţii din ce în ce mai slabe şi mai puţin frecvente. Uriaşul cutremur din 22 mai a determinat mari schimbări în relieful fundului oceanului. Acestea au dat naştere la uriaşe valuri maritime (tunaml), care s-au răspîndit in întregul Ocean Pacific şi dincolo de limitele lui, cu viteza unul avion cu reacţie. Ajungind in regiuni de mai mică adincime, aceste valuri se precipită, cresc ca nişte ziduri înalte uneori de 30-40 metri şi lovesc distrugător ţărmurile. Chile a fost prima ţară care a primit asupra sa lovitura furtunii de pe mare. Sute de oameni au fost luaţi de apa oceanului, care a distrus aşezările pescăreşti şi porturile. Valurile distrugătoare au înaintat de a lungul ţărmului pînă în California, au traversat Pacificul olătindu-se cu furie asupra insulelor Hawai, Noii Zeelande, Australiei, Filipicelor, Japoniei, insulelor Kurile şi ţărmului peninsulei Kamciatka. In Hawai, pe litoralul răsăritean al Noii Zeelande şi al Japoniei, valurile au inundat mii de case, au distrus sute de vase pescăreşti, au provocat zeci şi sate de victime omeneşti. înainte ca valurile acestea nimicitoare să atingă ţărmurile, marea se retrage de la ţărm. Acesta este şi semnalul apropierii primejdiei. Pe alocuri, pe ţărmul peninsulei Kamciatke, marea s-a retras cu 100 şi chiar 300 de metri. Pe baza unui plan elaborat pentru asemenea cazuri s-au luat paci din timp măsuri de evacuare a populaţiei din zonele primejdioase, astfel incit nu s-au înregistrat victime omeneştt. Tot in aceste zile ne-au parvenit ştiri privitoare la cutremure de pămînt care au avut loc şi în alte părţi ale globului din Albania, Pakistanul răsăritean, India. Dar între cutremurele amintite şi catastrofa din Chile nu se poate urmări o legătură directă. Toate acestea sunt fenomene naturale, legate de pulsul obişnuit al pămîntului, pe care oamenii de ştiinţă le studiază în continuare. RADU CORNELIUS cercetător ştiinţific la Observatorul din Bucureşti