Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-11 / nr. 4857

Pag. 6 ULTIMELE ŞTIRI * *­­ ULTIMELE ŞTIRI­­ * ULTIMELE ŞTIRI Lucrările Comitetului celor zece state pentru dezarmare GENEVA 10 (Agerpres). — Cu şe­dinţa din 10 iunie s-a încheiat prima săptămînă de lucru a Comitetului celor zece state pentru dezarmare după reluarea discuţiilor.­ Delegatul S.U.A., Eaton, care a luat primul cuvîntul în şedinţa din 10 iunie, a constatat că noile propu­neri sovietice conţin modificări po­zitive într-o serie de probleme im­portante. El a menţionat în special faptul că în aceste propuneri se a­­cordă un loc important controlului asupra dezarmării, încetării produc­ţiei armei nucleare încă în stadiul iniţial al planului de dezarmare, se pune mai elastic problema termenu­lui de înfăptuire a măsurilor în do­meniul dezarmării generale şi totale şi se manifestă hotărîrea de a parti­cipa la elaborarea măsurilor pentru menţinerea păcii după înfăptuirea dezarmării generale şi totale. Totodată Eaton a făcut unele ob­servaţii critice asupra planului so­vietic. El a afirmat că în planul so­vietic nu ar exista coordonarea cu­venită a măsurilor în domeniul de­zarmării în fiecare etapă, şi a men­ţionat că nu se prevede reducerea forţelor armate şi armamentelor cla­sice în prima etapă a înfăptuirii planului sovietic. Delegatul S.U.A. şi-a exprimat îndeosebi nemulţumi­rea în legătură cu propunerea Uniu­nii Sovietice privitoare la lichidarea tuturor mijloacelor de transportare a armei nucleare, a bazelor militare străine şi la retragerea trupelor de pe teritorii străine. .... . . .. In încheierea discursului său Ea­ton a declarat că­ puterile occiden­tale ■ continuă să studieze cu atenţie propunerile sovietice, că ele ar dori să capete lămuriri suplimentare în legătură cu aceste propuneri şi că mai tîrziu vor putea­ trece la exami­narea constructivă a prevederilor concrete cuprinse in acest plan. V. A. Zorin, şeful delegaţiei so­vietice, care a luat cuvîntul după Eaton, a atras atenţia asupra fap­tului că atît în discursul de astăzi cit şi în discursurile anterioare ale lui Eaton şi ale celorlalţi reprezen­tanţi occidentali iese clar la iveală vechiul mod de a aborda problemele dezarmării generale şi totale care împiedică realizarea progresului în rezolvarea practică a acestei pro­bleme. Delegaţia S.U.A., a spus V. A. Zo­rin, a fost nevoită să recunoască că noul plan sovietic cu privire la de­zarmarea generală şi totală conţine serioase modificări pozitive şi într-o serie de probleme importante ţine seama de poziţiile puterilor occiden­tale — totodată însă delegaţia S.U.A. şi reprezentanţii celorlalte puteri oc­cidentale nu au făcut deocamdată nici un pas înainte în nici o pro­blemă importantă, pentru a apropia poziţiile lor de poziţiile ţărilor so­cialiste şi a uşura realizarea unui a­­cord reciproc acceptabil. Delegaţia S.U.A. şi-a manifestat din nou lipsa de dorinţă de a stabili vreun ter­men pentru înfăptuirea măsurilor de dezarmare, iar in problemele cele mai importante formulate in planul sovietic — lichidarea mijloacelor de transportare a armelor nucleare şi a bazelor militare de pe teritorii stră­ine — se situează pe o poziţie vădit negativă. Referindu-se la remarca făcută de delegatul american că în prima eta­pă a planului sovietic nu sunt pre­văzute măsuri în domeniul reduce­rii forţelor armate şi armamentelor clasice, V. A. Zorin a spus că în a­­ceastă problemă propunerile sovie­tice ţin seama de poziţiile şi dolean­ţele puterilor occidentale care, după cum se ştie, nu au prevăzut în pla­nul lor nici un fel de reducere a forţelor armate şi armamentelor clasice în prima etapă a dezarmă­rii. Dacă S.U.A., Anglia şi Franţa sunt hotărîte acum să facă propu­neri concrete cu privire la reducerea forţelor armate şi armamentelor clasice încă în prima etapă a de­zarmării, Uniunea Sovietică este gata să examineze aceste propuneri şi nu întrevede greutăţi în rezolva­rea pozitivă a acestei probleme. Făcînd bilanţul lucrărilor Comite­tului în prima săptămînă, V. A. Zo­rin a declarat : Delegaţia sovietică regretă că prima săptămînă de lu­cru a Comitetului celor zece nu ne-a oferit posibilitatea să trecem la exa­minarea concretă a noilor propuneri ale guvernului sovietic referitoare la prevederile fundamentale ale tratatului cu privire la dezarmarea generală şi totală. Examinarea cons­tructivă a acestor propuneri nu a început pentru că delegaţiile statelor occidentale, după cum au declarat ele însele, nu sunt încă pregătite pentru o astfel de discuţie. Sîntem nevoiţi să ţinem seama de această împrejurare. Nu putem să nu atragem atenţia şi asupra faptului că deşi reprezen­tanţii statelor occidentale care fac parte din comitet au exprimat pu­ţine păreri asupra fondului proble­mei dezarmării, cele spuse de ei şi îndeosebi de reprezentantul S.U.A., reafirmă poziţia lor anterioară prin care se urmărea, după cum se ştie, nu soluţionarea sarcinii dezarmării generale şi totale, ci elaborarea unor măsuri de control fără dezarmare. Deoarece însă, puterile occidentale au declarat că intenţionează să stu­dieze serios şi minuţios noile pro­puneri sovietice, aşteptăm ca în urma acestei studieri ele să ajungă la concluzii constructive şi să între­prindă, la rîndul lor, acţiuni pentru a apropia poziţiile noastre, aşa cum au procedat, deja, ţările socialiste în noile propuneri prezentate de guver­nul sovietic. „Ne pare rău, a spus în încheiere V. A. Zorin, că a tre­cut o săptămînă fără să se ajungă la vreun rezultat. Să sperăm că săp­­tămîna viitoare va fi mai rodnică". ------0*0-----­„America nu doreijta să-l sacrifice pe Adenauer pe altarul dezarmării" LONDRA 10 (Agerpres). — După cum subliniază deputata laburistă Barbara Castle, intr-un articol pu­blicat in revista „New Statesman", puterile occidentale nu se gindesc încă la o dezarmare care să modi­fice cit de cit dislocarea existentă a forţelor lor armate. în acelaşi timp, arată Barbara Castle, N. S. Hruşciov a acceptat propunerea franceză ca dezarmarea să înceapă cu distrugerea şi inter­zicerea mijloacelor de transport al armelor nucleare. Referindu-se la cauzele care de­termină puterile occidentale să nu accepte propunerile sovietice în do­meniul dezarmării, B. Castle subli­niază că aceste propuneri sunt dia­metral opuse poziției lui Adenauer. America nu dorește să-l sacrifice pe Adenauer pe altarul dezarmării. 010- Guvernul R. P. Ungare sprijină noile propuneri sovietice de dezarmare BUDAPESTA 10 (Agerpres). - Gu­vernul revoluţionar muncitoresc-ţă­­rănesc ungar a dat publicităţii o de­claraţie în care salută şi sprijină noile propuneri ale guvernului so­vietic cu privire la dezarmarea ge­nerală şi totală, subliniind că ele oferă posibilităţi pentru noi trata­tive în slujba coexistenţei paşnice. Totodată F. Munnich, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc­­ţărănesc ungar, a adresat lui N. S. Hruşciov o scrisoare în care se re­levă că poporul ungar participă, în măsura puterilor sale, la lupta plină de abnegație a guvernului sovietic pentru un viitor fericit al omenirii. Convorbire între N. S. Hruşciov şi S. Venizelos GAGRA 10 (Agerpres). —• TASS: La­ 10 iunie, preşedintele Consiliului de Miniştri­ al U.R.S.S., N. S. Hruş­ciov, care se află pentru o scurtă­ o­­dihnă în Caucaz, pe­ litoralul Marii Negre, l-a primit pe S. Venizelos, cu­noscut fruntaş al vieţii politice din Grecia, fost prim-ministru, lider al Partidului liberal. Intre N. S. Hruşciov şi S. Venize­los a avut loc o convorbire cordială şi prietenească, la care au participat colaboratorii apropiaţi ai lui Venize­los, G. Bakatselos şi K. Maris, de­putaţi in Parlamentul grec,­­ precum și redactorul ziarului „Makedonia“, O. loanidis.­­pro- Vizita preşedintelui Cubei în Mexic MEXICO CITY 10 (Agerpres).­­ TASS : La invitaţia guvernului mexican, la 9 iunie a sosit la Mexico City în­tr-o vizită de 5 zile Osvaldo Dorti­­cos, preşedintele Cubei, care face o călătorie prin ţările Americii Latine. Luînd cuvîntul pe aeroport, Ma­teos, preşedintele Mexicului, a subliniat că Mexicul şi Cuba în­treţin relaţii de prietenie şi frăţie. Mexicul sprijină principiile egalită­ţii statelor, neamestecului în trebu­rile interne ale altor ţări şi autode­terminării popoarelor. ------p»o-----­A. N. Jimenez: Revoluţia cubană s-a înfăptuit împotriva imperialismului MOSCOVA 10 (Agerpres).—TASS : Ziarul „Leninskoe Znamea“ publică la 10 iunie o declaraţie a lui An­tonio Nunez Jimenez, şeful delega­ţiei guvernamentale economice a Cubei care se află în U.R.S.S., des­pre revoluţia cubană şi despre si­tuaţia actuală din ţara sa. Revoluţia cubană, scrie el, s-a înfăptuit împo­triva imperialismului. La fiecare lo­vitură a imperialismului ea va da o contralovitură. „Nu este departe ziua când steagul nostru va fi pre­luat de alte ţări din America La­tină“. Ştim, scrie A. N. Jimenez, că ne bucurăm de simpatia şi sprijinul marelui lagăr al forţelor iubitoare de pace în frunte cu Uniunea Sovie­tică care stă de strajă păcii în în­treaga lume. „Mulţi s-au îndoit că această ţară mică poate fi liberă aflîndu-se în apropiere de S.U.A. Exemplul nos­tru dă un răspuns pozitiv la această întrebare. Totuşi pe teritoriul nostru mai există încă baze militare ame­ricane. Un proverb cuban spune: Nu există rău care să dureze o veş­nicie. Va sosi ziua când întreaga Cubă va deveni liberă“. Cetăţeni americani dezaprobă politica agresivă a S.U.A. NEW YORK 10 (Agerpres).­­ In presa americană apar numeroase scri­sori ale unor americani simpli care dezaprobă politica agresivă a guver­nului S.U.A. Astfel, Willa Anderson din oraşul Denver (statul Colorado) scrie în zia­rul local „Post” : „Ce ruşine că pre­şedintele nostru nu a fost suficient de nobil pentru a-şi cere scuze premie­rului Hruşciov. In acest episod de spio­naj ţara noastră nu a avut deloc drep­tate". „Washington Post and Times Herald“ publică scrisoarea cititorului său Leo Orbach, care subliniază că Consiliul de Securitate al O.N.U. prin cele şap­te voturi „pentru" şi două „contra" s-a­­ exprimat de fapt in sprijinul afirmaţiei că zborurile deasupra teritoriilor străi­ne nu sunt nici o încălcare a dreptului internaţional, nici acte agresive. Ce ar fi atunci dacă Uniunea Sovietică, nu- l treabă el, s-ar declara de acord cu re­zultatele acestui vot și ar incepe „se-­­­ria zborurilor de spionaj deasupra An­gliei, Franţei, Statelor Unite şi Japo­niei? Le-am considera noi cei din Oc- I cident drept zboruri nevinovate sau am protesta împotriva lor la O.N.U. şi poate cu şapte voturi pentru şi două contra am infiera aceste zboruri ca fiind o agresiune ?". Mary Grooms din Rochester (statul New York) scrie in revista „New Re­public" : „Nu trebuie să chemăm ţara să se unească in jurul preşedintelui, ci să-l acuzăm de încălcarea dreptului internațional și de totală lipsă de răs­pundere manifestată in ultimele săptă­­mini". Propunerile sovietice să fie studiate cu toată seriozitatea CANBERRA 10 (Agerpres).­­ Co­mentînd noile propuneri sovietice cu privire la dezarmare, ziarele austra­liene exprimă părerea că aceste pro­puneri pot duce la rezultate poziti­ve în Comitetul celor zece. Influentul ziar „Age“ din Mel­bourne scrie în articolul său de fond din 10 iunie că puterile occidentale nu trebuie să respingă noile propu­neri sovietice și cere ca ele să fie studiate cu toată seriozitatea. Ziarul „Daily Telegraph“ din Syd­ney subliniază necesitatea ducerii tratativelor. Ziarul remarcă că noile propuneri sovietice constituie încă o dovadă a faptului că U.R.S.S. este dispusă să ducă tratative serioase pentru dezarmare. SCÎNTEIA ULTIMELE ȘTIRI Miting la Pekin cu prilejul încheierii lucrărilor Consiliului general al F.S.M. PEKIN 10 (Agerpres). — La 9 iu­nie în sala de şedinţe a Adunării Re­prezentanţilor Populari din întreaga Chină —, cea­­mai mare sală din Pe­kin —­ a avut loc un miting al repre­zentanţilor vieţii publice din capitala R.P. Chineze. La miting, consacrat în­cheierii cu succes a lucrărilor celei de-a 11-a sesiuni a Consiliului gene­ral al Federaţiei Sindicale Mondiale, au participat 10.000 de oameni. In numele oamenilor muncii din Pe­kin, Wan Tziun, preşedintele Comite­tului Executiv al Consiliului sindica­­telor din Pekin, a felicitat participan­ţii la sesiune pentru încheierea cu suc­ces a lucrărilor acestei sesiuni. A. No­vella, preşedintele F.S.M., care a luat apoi cuvîntul, a mulţumit oamenilor muncii chinezi pentru primirea căldu­roasă şi a asigurat pe cei prezenţi că Federaţia Sindicală Mondială, puter­---------------Co­nică prin unitatea celor 101 milioane de membri ai săi, va lupta întotdea­una pentru pace — condiţia principală a progresului omenirii. V. V. Grişin, preşedintele C.C.S. din Uniunea Sovietică, a transmis munci­torilor prezenţi la miting şi tuturor oamenilor muncii din China salutul frăţesc al sindicatelor şi oamenilor muncii din Uniunea Sovietică. V. V. Grişin a declarat că lucrările celei de-a 11-a sesiuni a Consiliului General al F.S.M. s-au desfăşurat sub semnul intensificării luptei sindicatelor şi a oamenilor muncii din întreaga lume împotriva uneltirilor agresive ale im­perialiştilor, pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. La miting au luat de asemenea cu­vîntul conducătorii sindicatelor din Japonia, Franţa, Cuba, Australia, ţă­rile Americii de sud și Africa. Greva generală a funcţionarilor de stat din Franţa PARIS 10.— Corespondentul Ager­pres transmite : In dimineaţa zilei de 10 iunie în întreaga Franţă a început o grevă generală de 24 de ore a func­ţionarilor de stat. Nici un serviciu de telecomunicaţii din ţară nu funcţio­nează. Populaţia pariziană n-a primit ziare şi reviste. Instituţiile de învăţămînt, toate mi­nisterele, prefecturile şi primăriile din Franţa sunt de asemenea închise. In spitale şi policlinici funcţionează nu­mai un număr redus de medici pentru a putea acorda asistenţă medicală in cazuri de urgenţă sau accidente. Pe străzile şi în pieţele oraşului pot fi văzute mormane de gunoi nestrîns, ca urmare a participării la grevă a mun­citorilor din serviciile salubrităţii ora­şelor. La aeroporturile din Franţa nu se respectă orariul curselor aeriene, iar funcţionarii vamali refuză să verifice şi să controleze bagajul călătorilor care vin sau pleacă. Deşi feroviarii şi lucrătorii din trans­porturi nu sunt funcţionari de stat, la multe noduri de cale ferată orice ac­tivitate a fost suspendată în semn de solidaritate cu funcţionarii de stat. La miezul nopţii şi-au încetat lucrul fe­roviarii din Clermont-Ferrand, unul din cele mai mari noduri de cale fe­rată din ţară. Alăturîndu-se acestora muncitorii din transporturile oraşului Tergnier, departamentul Aisne, s-au solidarizat cu greviştii din Clermont- Ferrand. Potrivit unor date încă incomplete, numărul greviştilor s-a ridicat la peste 1.300.000. In dimineaţa zilei de 10 iunie, la Paris, 5.000 de grevişti au manifestat în faţa Ministerului de Finanţe. Pe pancardele manifestanţilor se putea citi lozinca: „Ridicaţi-ne salariile“, 4­ * PARIS 10 (Agerpres). — Confede­raţia Generală a Muncii din Fran­ţa a dat publicităţii o declaraţie în care­ salută pe metalurgiştii şi pe funcţionarii de stat care au declarat greve în sprijinul revendicărilor lor. Confederaţia Generală a Muncii declară că sprijină şi este pe deplin solidară cu această luptă. Confederaţia Generală a Muncii cheamă organizaţiile sindicale şi pe oamenii muncii să-şi intensifice lup­ta pentru satisfacerea revendicărilor lor şi să se ridice cu hotărîre în a­­părarea dreptului la grevă şi a li­bertăţilor sindicale. TOKIO 10 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile americane de presă, James Hagerty, secretarul pentru problemele de presă al Casei Albe, care a sosit vineri la Tokio pentru a pregăti împreună cu autorităţile guvernamentale japo­neze vizita pe care urmează s-o facă preşedintele Eisenhower în Japonia între 19 şi 23 iunie, a fost întîmpi­­nat cu o ostilitate fără precedent de poporul japonez. Acesta a ţinut să-şi exprime astfel împotrivirea ca­tegorică faţă de tratatul militarist cu S.U.A. şi faţă de proiectata vizită a lui Eisenhower. In dimineaţa zilei de vineri nu­meroşi japonezi au demonstrat pe străzile oraşului Tokio şi în faţa ambasadei americane împotriva vi­zitei lui Hagerty şi a preşedintelui Eisenhower. Un mare număr de de­monstranţi s-au adunat pe aeroport cu cîteva ore înainte de sosirea avio­nului lui Hagerty. Neputînd pătrunde pe aeroportul păzit de circa 2.000 poliţişti, peste 5.000 de studenţi şi membri ai sin­dicatelor s-au înşiruit pe şoseaua spre Tokio. După cum relatează co­respondentul agenţiei France Presse, demonstranţilor li se alăturau mereu tot mai mulţi locuitori, gospodine, mame cu copii şi muncitori. Demon­stranţii strigau : „Eisenhower să nu vină „Nu-l vrem pe Eisenhower!“, „Afară cu Ike şi cu „U-2“ din Japo­nia !“. Toţi stîlpii de telegraf din jurul aeroportului erau acoperiţi de afişe în care se spunea: „Ike ar face mai bine să joace golf în S.U.A. decit în Japonia“, „Vrem securitate reală, nu un tratat de război“. Miile de demonstranţi au încon­jurat apoi maşina lui Hagerty şi ambasadorului american la Tokio, Douglas Macarthur, care încercau să plece spre oraş escortaţi de pu­ternice detaşamente de poliţie cu motociclete şi maşini blindate, pre­cum şi de agenţi ai serviciului secret american. In cursul încăierărilor dintre poliţie şi manifestanţi, după cum menţionează agenţia americană U.P.I., au fost răniţi 12 studenţi şi 10 poliţişti. După cum relatează a­­genţia France Presse, demonstranţii care aruncau cu pietre în poliţişti au spart şi geamurile maşinii lui Hagerty şi s-au suit apoi pe acope­rişul ei. Hagerty şi ambasadorul a­­merican au reuşit să se salveze din mijlocul demonstranţilor înfuriaţi care, după afirmaţiile agenţiei Fran­ce Presse, „îl făcuseră literalmente prizonier timp de o oră“ şi să se suie într-un elicopter al armatei americane, cu ajutorul unei scări de frînghie, aparatul zburînd foarte jos deasupra demonstranţilor. După cum relatează a­­genţia United Press Internatio­nal, Hagerty şi ambasadorul ame­rican au fost duşi la o cazarmă ame­ricană de la pe­riferia oraşului Tokio. Hagerty a refuzat să vor­bească ziariştilor. Corespondentul a­­genţiei U.P.I. men­ţionează că Ha­gerty era vădit i­­ritat. El a plecat apoi cu ambasa­dorul la sediul ambasadei ame­ricane. Se aşteaptă, relatează agenţia Asso­ciated Press, „o înăsprire a măsurilor de securitate ale guvernului japonez cit şi ale serviciului secret american care va trimite la Tokio agenţi cu mi­siunea de a-l apăra tot timpul pe pre­şedintele Eisenhower”. Comentatorul agenţiei U.P.I., Ste­ward Hensley, afirmă că preşedintele Eisenhower va întreprinde totuşi că­lătoria sa in Extremul Orient, deoa­rece consilierii săi sunt de părere că „renunţarea la această vizită ar pu­tea duce la prăbuşirea frontului anti­comunist construit cu atita trudă in Ex­tremul Orient". Preşedintele Eisenhower a avut o în­trevedere cu secretarul de stat Chris­tian Herter, cu care, spune Hensley, s-a discutat situaţia din Japonia. Ofi­cialităţile afirmă că Eisenhower va pleca în Japonia duminică dimineaţa conform programului stabilit. ★ TOKIO 10 (Agerpres).­­ TASS : Speriat de puternicele acţiuni ale oamenilor muncii împotriva vizitei în Japonia a preşedintelui S.U.A., Eisenhower, premierul Kisi a con­vocat la 10 iunie o şedinţă extraor­dinară a cabinetului său. Şeful Di­recţiei centrale a poliţiei din Japo­nia şi şeful Direcţiei poliţiei din Tokio — care au luat cuvîntul la această consfătuire — au recunoscut că poliţia n-a fost în stare să asi­gure ordinea şi securitatea perso­nală a lui Hagerty la sosirea aces­tuia la Tokio, şi au propus, finind seama de lecţiile zilei de 10 iunie, să fie simplificat la maximum pro­gramul vizitei lui Eisenhower în Ja­ponia. Cabinetul a aprobat această propunere. TOKIO 10 (Agerpres). — La 10 iunie, participanţii la marşul păcii organizat de forţele democratice din Japonia în semn de protest împotri­va înarmării nucleare a Japoniei, pentru interzicerea tuturor mijloace­lor de exterminare în masă au ple­cat din oraşul Hiroşima spre Tokio. F.*1: EVENIMENTELE DIN JAPONIA • „Repetiţie“ pentru primirea lui Eisenhower : Hagerty, asaltat de mulţime, a fost salvat de un elicopter • Şedinţa extraordinară a cabinetului japonez • Se pro­pune „simplificarea“ la maximum a programului vizitei preşedintelui S.U.A. La 10 iunie Arme Wheaton, purtă­toare de cuvînt a Casei Albe, a de­clarat că preşedin­tele Eisenhower „este desigur preo­cupat“ de manifes­taţiile antiamerica­­ne care au avut loc la Tokio cu pri­lejul sosirii lui Ja­mes Hagerty. ★ O imensă mulţime, purtind pancarte şi steaguri, s-a adunat în faţa ambasadei Statelor Unite din Tokio, demonstrînd împotriva proiectatei vizite în Japonia a preşedintelui Ei­senhower, Împotriva tratatului militar japono-american. ro M U N I C A r • r cu privire la şedinţa Comisiei permanente pentru comerţul exterior a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc In zilele de 8 şi 9 iunie 1960 a avut loc la Moscova şedinţa Comi­siei permanente pentru comerţul exterior a Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc. La şedinţa Comisiei permanente au participat delegaţiile tuturor ţă­rilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, conduse de : ministrul Comerţului al Repu­blicii Populare Albania tov. K. Ngjela, ministrul Comerţului Exte­rior al Republicii­­Populare Bulgaria tov. G. Kumbiliev, primul locţiitor al ministrului Comerţului Exterior al Republicii Cehoslovace tov. F. Ha­­mouz, prim-adjunct al ministrului Comerţului exterior şi Intergerman al Republicii Democrate Germane tov. W. Hüttenrauch, ministrul Co­merţului al Republicii Populare Ro­mâne tov. G. Rădulescu, ministrul Comerţului Exterior al Republicii Populare Polone tov. W. Trapczyn­­ski, ministrul Comerţului Exterior al Republicii Populare Ungare tov. J. Incze, ministrul Comerţului Exte­rior al Uniunii Republicilor Sovie­tice Socialiste tov. N. Patolicev. La şedinţă au asistat de asemenea în calitate de observatori reprezen­tanţii Republicii Democrate Vietnam, Republicii­­Populare Chineze, Repu­blicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Populare Mongole. Comisia a examinat mersul trata­tivelor între ţările membre ale C.A.E.R., în legătură cu problemele încheierii acordurilor pe termen lung cu privire la livrările reciproce de mărfuri pe perioada 1961—1965. Comisia a constatat cu satisfacţie că ţările membre ale C.A.E.R.­ au căzut deja de acord asupra unui larg program de livrări reciproce pe anii 1961—1965 de maşini, utilaje, mate­rii prime şi combustibil, cereale şi produse alimentare, precum şi de bunuri de larg consum, ceea ce va contribui la un nou avînt economic al ţărilor socialiste. Comisia a adoptat recomandări cu privire la desăvîrşirea acestei acţi­uni în viitorul apropiat. Comisia a examinat rezultatele tratativelor bilaterale cu privire la livrările reciproce de mărfuri ale ţă­rilor membre ale C.A.E.R. pe anul 1960. Protocoalele încheiate între a­­ceste ţări, cu privire la livrările re­ciproce de mărfuri pe anul 1960 pre­văd creşterea continuă a schimbu­lui reciproc de mărfuri în compara­ţie cu anul 1959, în conformitate cu aceste protocoale vor creşte consi­derabil livrările reciproce de maşini şi utilaje, cărbune şi cocs, ţiţei şi produse petroliere, diferite mine­reuri, metale feroase şi neferoase, material lemnos, bunuri de consum popular şi alte mărfuri. Programul livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1960—1965 asupra căruia s-a căzut de acord atestă lăr­girea şi adîncirea continuă a colabo­rării economice dintre ţările membre ale C.A.E.R. pe baza diviziunii inter­naţionale socialiste a muncii. La şedinţa Comisiei s-a constatat că ţările membre ale C.A.E.R. pre­văd întărirea continuă a relaţiilor e­­conomice cu ţările socialiste din Orient, precum şi dezvoltarea co­merţului reciproc avantajos cu alte ţări.Comisia a examinat de asemenea şi alte probleme privind dezvoltarea comerţului exterior al ţărilor mem­bre ale Consiliului, probleme care interesează aceste ţări. Şedinţa s-a desfăşurat într-o at­mosferă de colaborare prietenească şi frăţească şi în deplină înţelegere între participanţi. --------------Ol R. fl. U.: Instalaţie de foraj modernă livrată de U­niunea Sovietică CAIRO 10 (Agerpres). - TASS La 9 iunie, la Rahme pe litoralul Mării Roşii a avut loc ceremonia dării în exploatare a primei instalaţii mari de foraj din R.A.U. Instalaţia este în­zestrată cu un turbobur pentru fo­rajul de explorare la adincimi pină la 3000 de­ metri. Această modernă instalaţie de foraj a fost livrată Republicii Arabe Unite ---------------O* de Uniunea Sovietică şi a fost mon­tată de specialişti egipteni sub în­drumarea experţilor sovietici. Luînd cuvîntul la Ceremonie, Mu­­hammed Selim, directorul „Societăţii petroliere principale“ a R.A.U., a mul­ţumit specialiştilor sovietici şi a subli­niat marea însemnătate a ajutorului economic al U.R.S.S. pentru dezvolta­rea industriei petroliere a R.A.U. Ce caută ministrul de Externe al Spaniei la Londra LONDRA 10 (Agerpres).— Agen­ţiile de presă anunţă că ministrul de Externe­­ al Spaniei, Castiella, urmează să facă o vizită oficială de 3 zile la Londra cu începere de la 11 iunie la invitaţia guvernului en­glez. Comentînd această ştire ziarele britanice îl califică pe ministrul franchist drept un „musafir nedo­rit“. s. In editorialul său, ziarul „Daily Herald“ scrie : „Nu ne place dicta­torul Franco, nu ne place Castiella care a luptat pentru Hitler și care a fost decorat cu Crucea de Fier". Cotidianul „Daily Mail“ subliniază că prin vizita sa la Londra, Castiella urmăreşte să obţină sprijinul guver­nului englez pentru admiterea Spaniei franchiste in N.A.T.O. Reamintind date cunoscute din viaţa ministrului franchist, „Daily Worker" subliniază că Castiella a participat în timpul celui de-al doi­lea război mondial la agresiunea hitleristă împotriva Uniunii Sovie­tice ca membru al așa-numitei „di­vizii albastre“ franchiste pe lingă armatele invadatoare hitleriste. Creşte ostilitatea şi în Filipine MANILA 10 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia United Press International, cu toate ameninţările autorităţilor, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Filipine a hotărât să organizeze în faţa ambasadei a­­mericane un mare miting de protest în timpul vizitei lui Eisenhower în Filipine, „pentru ca întreaga lume să afle că relaţiile filipinezo-ameri­­cane se bazează pe o totală inegali­tate în drepturi“. ­000-SCURTE ŞTIRI STALINGRAD. La 9 iunie s-a des­chis la Stalingrad conferinţa medici­lor oncologi sovietici consacrată pro­filaxiei şi terapeuticii bolii canceroase. Peste 500 de oameni de ştiinţă şi spe­cialişti din U.R.S.S. vor discuta 25 re­ferate, vor lua parte la discuţiile despre metodologia depistării bollor canceroase şi despre lupta împotriva acestor boli. ATENA. La Atena a fost dat publi­cităţii comunicatul cu privire la tra­tativele dintre preşedintele R.A.U., Nasser, şi persoanele care II însoţesc, pe de o parte, şi reprezentanţi oficiali ai Greciei, pe de altă parte, in comu­nicat se spune că in cadrul tratative­lor a fost discutată situaţia interna­ţională în ansamblu. în timpul trata­tivelor, se arată în comunicat, cele două părţi s-au declarat de acord că în actuala situaţie internaţională este necesar să se ia toate măsurile pen­tru menţinerea linişte! In întreaga lume. MOSCOVA. La 18 iunie se deschide la Moscova in Muzeul politehnic o expoziţie de aparate de măsurat din Anglia. TASKENT. La Taşkent a avut loc consfătuirea lucrătorilor filialelor din republicile din Asia centrală şi Ka­­zahstan ale Institutului de marxism­­leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S. Au fost discutate problemele întocmi­rii de studii de istorie a partidelor co­muniste din aceste republici unionale. ANKARA. La 9 iunie la Ankara au avut loc funeraliile victimelor re­gimului lui Menderes. La procesiunea funebră au luat parte peste 100.000 de persoane. NEW YORK. Potrivit relatărilor a­­gentiei France Presse, în dimineaţa zilei de 9 iunie s-a produs un nou incendiu in metroul din New York pe o linie care deserveşte cartierul Brooklyn. Este pentru a treia oară în trei zile cind circulaţia metroului newyorkez trebuie să fie oprită din cauza incendiilor. SANTIAGO DE CHILE. Suprafeţe întinse din regiunea Valdivia (Chile) sunt în prezent sub apă, ca urmare a ploilor torenţiale şi a măririi debitului riurilor. După cum transmite agenţia France Presse, la 9 iunie Ministerul chilian al Lucrărilor Publice a reco­mandat să se evacueze în cîteva ore populaţia oraşului Valdivia şi a re­giunii învecinate. Oraşele Los Logos, Purei şi Antilhue sunt acum acoperite de apă la fel ca şi aerodromul din Val­divia. ROMA. Senatorul Velio Spano, se­cretarul general al „Mișcării italiene pentru pace“, l-a întrebat in Senat pe ministrul Afacerilor Externe, Segni, dacă avioane americane de tipul ,70-2“ au baze in Italia. Segni a afirmat că in Italia nu există astfel de avioane. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin­ Nr. 485?

Next