Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-11 / nr. 4857
Pa*. Jolumina, ţLuteze (Urmare din pag. III-a) lata numai ctteva din motivele pentru ccre in fruntea tabelului cu nivelurile de producţie ale anului 1965 stă energia electrică, cu 18,5 miliarde KWh, de 2,7 ori mai mult decit in anul trecut fi de aproape 9 ori mai mult decit la începutul planului de electrificare ! Centralele termoelectrice au avantajul de a putea fi construite mai repede cu investiţii mai mici. „Regele abur“ nu e pur şi simplu „detronat“ şi trimis la plimbare; el va munci în industria petrochimică şi în multe alte locuri şi poate va încălzi caloriferele unora dintre cititorii care parcurg acum aceste rinduri, căci peste jumătate din puterea acestor centrale va da, odată cu curentul, şi abur pentru industrie sau locuinţe. Viitoarea electrificare a căilor ferate, prevăzută în proiectul de Directive, e menită să cruţe mult combustibil superior. O locomotivă cu abur nu consumă decit 7-8 la sută din energia cărbunilor pe care-i arde in cazanul ei; la fiecare sută de vagoane de cărbune, minimum nouăzeci vagoane sunt irosite, energia lor se pierde. O locomotivă electrică — chiar dacă punem la socoteală toate pierderile de energie survenite în centrală şi pe reţea foloseşte aproape 20 la sută din energia produsă de cărbuni, şi anume de cărbuni inferiori, care nu ar fi putut arde în cazanul locomotivei, şi trage după ea o greutate mult mai mare. Socotiţi acum cite tone de cărbune înfulecă o locomotivă, cîte locomotive avem şi cît circulă !e şi veţi căpăta diferenţe fantaste de combustibil ; adăugaţi la asta teza, forţa de tracţiune, avantajul otomotivei electrice la pante şi — facă vă amuză - chiar şi... economia a săpun pe care v-o dă, ca pasageri, lipsa de funingine, şi veţi vedea mai plastic ce înseamnă - într-un singur sector I — electrificarea. Ajungînd la 140 la sută faţă de 1959, volumul de transport pe calea ferată va fi în proporţie de aproape 50 la sută „dieselificat" şi electrificat - prevede proiectul de Directive , iar în 1970 va trebui să vă uitaţi cu atenţie pentru a vă întipări în memorie ultima locomotivă cu abur de pe liniile cu profil greu. Or, dacă acesta e tabloul sumar într-unui singur din sectoarele transporturilor, gîndiţi-voi că aproape fiecare din prevederile capitolului „Progresul tehnic...“ al Directivelor - mecanizarea, automatizarea, calculul şi programarea electronică, noi procedee electronice, valorificarea resurselor energetice şi nucleare, aplicarea izotopilor în practica industrială, agricolă şi medicală, introducerea semiconductorilor, perfecţionarea radiochimiei, petrochimiei etc. - se va sprijini pe forţele scînteii electrice. Economiile de consum specific -In care unele centrale au obţinut succese — producţia unui aparataj care să nu consume mai mult curent decît e nevoie sînt căi principale prin care oamenii muncii obţin economii în acest domeniu. Imediat ce a aflat de descoperirea posibilităţii de a transporta curentul electric la mari distanţe, Engels a scris că această descoperire „eliberează producţia complect de toate îngrădirile locale... Şi dacă la început se vor folosi de ea (de electricitate) numai oraşele. In cele din urmă, ea va trebui să devină pirghia cea mai puternică pentru înlăturarea antagonismului dintre sat şi oraş. Este foarte clar că, odată cu aceasta, forţele de producţie se vor dezvolta atît de mult, incit vor depăşi conducerea burgheziei“. Aceste cuvinte s-au dovedit profetice. Veacul electricităţii este şi devine tot mai mult un veac al socialismului. Ritmii noştri sunt mai rapizi . Romînia, de pildă, stă pe unul dintre primele locuri din Europa în ceea ce priveşte ritmul de creştere al consumului industrial de energie electrică după datele O.N.U. Sistemul socialist Se dovedește un sistem „bun conducător de electricitate“, în vreme ce capitalismul devine o stavilă tot mai mare în calea principalei energii a vremii noastre. Atunci cînd Lenin spunea că planul de electrificare constituie „al doilea program al partidului" şi că în condiţiile puterii sovietice, ale desfiinţării exploatării, electrificarea înseamnă comunism, el a sintetizat genial într-o frază întreg mersul, singura direcţie de înaintare reală a omenirii contemporane. Pe acest drum noi nu mai sintem, ca altă dată, la urmă, ci înaintăm în primele rinduri, în familia țărilor socialiste , iar apropiatul Congres al partidului va lumina pînă departe in viitor căile progresului nostru. -peo- Cu sprijinul cetăţenilor Au început lucrările de refacere a pavajului şi de sistematizare a străzii Doamna Ghica din raionul I Mai pe o suprafaţă de 10.000 m.p. La aceste lucrări participă un mare număr de cetăţeni de pe această stradă. Ei au executat pînă în prezent, prin muncă patriotică, 40 la sută din lucrări. Tot în acest raion a început canalizarea străzii Glucoza pe o lungime de 530 metri. Prin munca patriotică depusă de cetățenii acestei străzi se va realiza o economie de aproape 50.000 lei. Pe străzile Zamfir Nicolae, Oituz etc., se extinde conducta de apă. In raionul Griviţa Roşie s-au executat prin muncă patriotică multe lucrări înainte de termen. Zilele trecute s-a terminat pavarea străzilor Preot Ionescu şi Anton Pan din cartierul Bucureştii Noi, în total 14.000 m.p. care urmau să fie terminate la sfîrşitul semestrului, realizîndu-se economii în valoare de 200.000 lei. Au început lucrările de pavare pe strada Moldovei. Se fac reparaţii şi se asfaltează strada Partizanilor din cartierul Steaua. In cartierul Dămăroaia se instalează o conductă de apă care va avea o lungime de 2.000 m.l. Pe lîngă blocurile noi de lingă piaţa 7 Noiembrie se amenajează, prin muncă patriotică, spaţii verzi pe o suprafaţă de 1.500 m.p. mm A |s§ fiallii H uff! iiilMiiii 11 ii ■■ - — - asm íüisWBs:!! KÜB fens-*-" sui iRsii’ ii fi iiiisjjr *» un ap 'm ■■ «" Rijf n si: uni-Ms:: ^ 11 m şr «• 11 liiirn iii m ii ■"> 25"; n u» ■ R Pini mii ■ M Mi" MMM^"1 11 tin HP lip: 11 S!«SS Mm HUM H «fcoilll i mp M Mii; HUM ■WMjlj Sh!2 iiMii :;hs sul ill'iM—C5!!i La 8882 m. înălţime! La 25 mai o expediţie de alpinişti din R. P. Chineză a realizat o excepţională performanţă, atingind pentru prima oară, prin versantul nordic, vîrful Chomo Lungma (Everest) de 8882 m. — cel mai inart din lume, în timpul ascensiunii, care a durat aproape două luni, alpiniştii au dat dovadă de o rezistenţă extraordinară, infruntînd lipsa de oxigen la mare altitudine, un frig de minus 40 de grade şi avalanşe de zăpadă şi gheaţă. Expediţia a descoperit printre altele şi cadavrul, conservat de frig, al unui alpinist care se presupune a fi al căpitanului englez Maurice Wilson. In 1934, acesta a căutat să facă singur ascensiunea vîrfului Chomo Lungma, dar a dispărut în cursul acestei încercări. ----------090----------taxiuri aeriene In curînd se va crea la Moscova o staţie centrală de helicoptere. Ele vor transporta, în 15-20 de minute, pasageri din centru la toate aeroporturile, precum şi in locurile pitoreşti de lîngă Moscova. Columb a avut predecesori ? Există motive temeinice - constată D. Tukernik, candidat în ştiinţe istorice, intr-un articol publicat recent in ziarul „Izvestia", să se afirme că Cristofor Columb deţinea informaţii despre Lumea Nouă de la oameni care au vizitat-o înaintea lui, in deceniul 9 al secolului XV. Astfel cronica lui Las Casas relatează că pe timpul cînd Columb locuia în insula Madera, aici a sosit o corabie după îndelungate rătăciri prin Oceanul Atlantic. Ormaeiul acestei corăbii a trăit în casa lui Columb și i-a predat o hartă pe care erau însemnate pămînturile pe care le-a vizitat. După moartea lui Columb, printre hirtlițe lăsate de el, s-a găsit un ordin prin care se cerea vaselor participante la descoperirea Lumii Noi ca la depărtarea de 700 leghe (cam 4.150 km.) de insulele Canare să nu mai înainteze in cursul nopţii. In documentele care au rămas de la Ferdinand Columb, fiul lui Cristofor, se explică aceasta prin faptul că tatăl lui „nu se aştepta să intîlnească pămînt pînă nu va străbate distanţa de 750 de leghe la vest de (insulele) Canare“. Cînd la bordul vaselor a izbucnit cunoscuta revoltă a celor ce doreau să se înapoieze în Spania, Columba amplanat conflictul dezvăluind răzvrătiţilor harta Lumii Noi pe care probabil o deţinea. Atît la dus cît şi la întors, itinerariul ales de Columb s-a dovedit a fi cel mai favorabil şi el a fost urmat timp de sute de ani de vasele cu pinze, ceea ce de asemenea se poate explica numai în cazul cînd Columb ar fi avut o hartă întocmită de alţii în prealabil. Aşadar, conchide D. Tukernik, Columb a avut precedenţi şi a folosit cunoştinţele lor în expediţia lui spre Lumea Nouă. Cine au fost ei ? Problema aceasta urmează a fi lămurită. 13 morţi şi 5,5 milioane mărci pagube Presa vestgermană a dezvăluit că la manevrele armatei americane în R.F.G., efectuate cu participarea Bundeswehrului, manevre care s-au desfăşurat sub denumirea „Winterschild“, s-au soldat cu 13 morţi şi au pricinuit pagube evaluate la 5,5 milioane mărci. Această sumă depăşeşte de mai bine de trei ori valoarea pagubelor pricinuite de manevrele din iarna lui 1959. Numai stricăciunile cauzate şoselelor şi podurilor se evaluează la circa 4 milioane mărci. Aceste cifre, scrie ziarul vestgerman „Die Welt" — au fost comunicate de autorităţile din Nürnberg, prin consilierul Fischer. -090- 100 ani are T. A. Gorovoi din Gheneralski (reginea Rostov, fr.fr.S.S.). Iată-l povestind copiilor din satul tău natal intlmplări interesante din lunga lui viață. o»o- Ştiaţi câ... • puterea centralei atomoelectrice „Acad. Igor Kurceatov“, care se construieşte în Ural, va fi de 40 de ori mai mare decît puterea primei centrale atomoelectrice din lume, care a fost pusă în funcţiune lîngă Moscova ? • în zona marilor cutremure care au avut loc de curînd în statul sud- american Chile, depresiunile de mare adîncime din Oceanul Pacific, atingînd 6.000 de metri, se învecinează pe continent cu un lanţ muntos care are unele virfuri de peste 4.000 de metri ? Aici, la hotarul dintre continent şi ocean există cel mai mare pericol de surpări în scoarța pămintului. • un tînăr arheolog englic, în vîrstă de 19 anî, a găsit în mîlul Tamisei scheletul unei corăbii romane, datinduie aproximativ 2000 de ani ? • colectivul laboratorului de radiologie de la clinica chirurgicală nr. 1 din Budapesta a elaborat prototipul unui aparat care permite filmarea organelor omului în timpul funcţionării lor. Noul aparat poate realiza 3—60 fotografii pe minut. Aparatul realizat constituie un ajutor important în dezvoltarea medicinii. • numărul medicilor din Uniunea Sovietică este egal cu aproape o treime din numărul tuturor medicilor din lume. Agenţia „France Presse" a relatat zilele trecute că în Portugalia, în apropiere de Lisabona, a fost descoperit un „laborator" clandestin care se ocupa cu fabricarea de untdelemn aşa-zis „de măsline“. De fapt, este vorba de reziduri de măsline, tratate cu acid sulfuric şi sodă caustică. Portugalia este a treia ţară occidentală — după Italia şi Maroc — unde în ultima vreme s-au descoperit astfel de „afaceri“ criminale. ► nein curînd — 3 miliarde oameni In deceniul 1951- 1960, populaţia globului pâmîntesc a crescut cu 465 milioane oameni, se constată într-un articol din revista germană „Petermanns Geographische Mitteilungen“. In prima jumătate a anului 1961 ea va depăși 3 miliarde oameni. SCINTEIA Munţii Apuseni, Valea Arieşulu] ■ ■ 1 O»»-—1 ■■■ 1 Din viața culturală internațională SE REDACTEAZĂ „ENCICLOPEDIA ISTORICA SOVIETICA" Editura ştiinţifică de stat „Enciclopedia sovietică“, sprijinindu-se pe un numeros colectiv format din istorici, a început de curînd redactarea „Enciclopediei istorice sovietice“ în 12 volume. Această vastă lucrare are menirea să dea o imagine cît mai complectă a principalelor ramuri ale ştiinţei istorice, atît din U.R.S.S. cît şi din străinătate, să înfăţişeze mai ales acele evenimente istorice care au lăsat urme adin ei în dezvoltarea generală a omenirii. PERIPEŢIILE POŞTAŞULUI FUCHS Teatrul „Josephstadt“ din Viena a prezentat piesa „Coleg de şcoală*“ a dramaturgului austriac Johannes Mario Zimmel. Eroul piesei, poştaşul vienez Fuchs, mobilizat în timpul războiului în armata hitleristă, se dă drept fost coleg de şcoală al lui Goring, iar apoi, vrînd să scape de judecată, obţine certificate care-i atestă o boală mintală. In continuare piesa se desfăşoară în Germania occidentală de după război, unde Fuchs continuă să se dea drept nebun. Piesa constituie o critică ascuţită la adresa fascismului şi, totodată, un avertisment împotriva reînvierii militarismului german. PIESA SOVIETICA LA TELEVIZIUNEA ENGLEZA Piesa dramaturgului sovietic V. Rozov „In căutarea bucuriei“ a fost transmisă la televiziunea engleză. Spectacolul s-a bucurat de comentarii favorabile, inclusiv ale ziarului conservator „Daily Mail“, căruia nu i se pot atribui simpatii faţă de Uniunea Sovietică. Sub titlul „Oricît ar fi de curios, Mister Rozov este un vrăjitor“, cronicarul ziarului relatează despre succesul piesei, arătînd că „pe plan internaţional aceasta constituie un fenomen foarte încurajator“. PROTEST ÎMPOTRIVA ARESTĂRII LUI GOYTISOLO- GAY Arestarea de către poliţia franchistă a cunoscutului scriitor spaniol Goytisolo-Gay a provocat o adîncă indignare în rîndul oamenilor de cultură. Numeroşi scriitori, printre care Aragon, Pierre Gascar, Blas de Otero, Juan Goytisolo, Elsa Triolet, Jean Paul Sartre şi alţii, şi-au exprimat protestul împotriva acestui act samavolnic al autorităţilor franchiste, chemînd şi pe alţi scriitori să susţină cererea lor cu privire la eliberarea lui Goytisolo- Gay. Bombay (India). O originală casă in formă de gheată. Untdelemn demăsline" Ştiri sportive Concursul preolimpic de pentatlon modern, organizat de federaţia română de specialitate, începe mâine cu proba de călărie (pe traseul special de la G.A.S.-Roşia). Celelalte probe se vor desfăşura astfel: luni — scrimă (sala Dinamo), marţi — tir (poligonul Tunari), miercuri — înot (ştrandul Tineretului), joi — cros (pădurea Călugăreni). La acest concurs participă echipele selecţionate ale Uniunii Sovietice: R.P. Ungare, R.P. Polone, Finlandei şi R.P. Române. ★ Asociaţia sportivă Minerul—Vulcan a organizat recent întreceri la popice şi fotbal, la care au luat parte numeroşi muncitori mineri de la diferite sectoare. Competiţia de popice a ciştigat-o echipa sectorului VI, din rîndul căreia s-au evidenţiat lăcătuşul Adam Petru şi minerul Antal Ludovic. La întrecerile de fotbal au concurat echipele a 8 sectoare, în finală, echipa sectorului II a învins cu 2—1 echipa sectorului IV. Cu această ocazie s-au remarcat Damian Nicolae — vagonetar, Dan Tiberiu — maistru miner, Chetroiu Aurel şi Frăţilă Silviu, lăcătuşi (S. Băloi, coresp. voluntar). ★ Miine se reia campionatul republican la rugbi. Un meci echilibrat se anunţă la Cluj între formaţia locală Ştiinţa şi Dinamo Bucureşti. Iată celelalte partide : Ştiinţa Timişoara— Constructorul Bucureşti ; Petrolul Ploeşti—Metalul Bucureşti ; C.S.M.S. Iaşi—Progresul Bucureşti ; C.C.A.— C.F.R. Griviţa Roşie (stadionul Tineretului, ora 9) ; Ştiinţa Bucureşti— Ştiinţa Petroşani (stadionul Tineretului, ora 17,30). Elevii şcolii profesionale „Mao Tzedun“ din Capitală au amenajat în curtea şcolii (str. Samuel Vulcan nr. 8) o frumoasă bază sportivă. Au fost construite prin muncă patriotică două terenuri : unul cu zgură, pentru volei, și altul asfaltat, pentru baschet. Pentru spectatori au fost amenajate tribune. (D. Marinescu, coresp. voluntar). ★ Penultima etapă a campionatului categoriei A de fotbal programează pentru mîine următoarele meciuri: Rapid—Petrolul (stadionul Giuleşti, ora 10,30) ; Dinamo Bucureşti—Jiul (stadionul Dinamo, ora 17,45) ; Minerul Lupeni—Progresul ; Ştiinţa Cluj— Steagul Roşu ; Dinamo Bacău—Farul. Meciul U.T.A.—C.C.A. a fost amânat, echipa militară fiind în Italia. Turneul internaţional de fotbal de la Paris a luat sfirșit cu victoria echipei braziliene Santos care a dispus în finală cu scorul de 4—1 (1—0) de echipa Racing Club Paris. In celălalt joc al turneului echipele T.D.N.A.— Sofia și Reims au terminat la egalitate : 1—1. A început turneul final al campionatului european feminin de baschet. In primul meci, echipa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 47—45 (25—22) echipa Iugoslaviei. Echipa R.P. Polone a întrecut cu scorul de 50—45 (28—24) echipa R.P. Romíno. Boxul profesionist a făcut o nouă victimă. Pierzînd prin KO întîlnirea susținută cu pugilistul american Benny Gordon, boxerul portorican Tommy Paceco în vîrstă de 20 de ani nu şi-a mai recăpătat cunoştinţa decedînd la spital în urma unei comoţii cerebrale. •k ★ ★ ★ 7 ZILE IN DELTA DUNĂRII Imensă împărăţie a apelor — aceasta este Delta Dunării. Dar nu numai a apelor. Pe cele 430.000 de hectare ale Deltei întîlneşti plaiuri nestabile şi ostroave muntoase, întinse păduri de stuf, dar şi păduri veritabile cu copaci de esenţă tare, inclusiv stejarul, vietăţi din cele mai diverse: pize, aproape microscopice, pelicani şi vulturi, lutre şi porci mistreţi, moluşte şi peşti de sute de kg. Dar pot fi toate înşirate? Intrarea in Delta Dunării se face cel mai adesea prin ceatalul Ismail, acolo unde Dunărea îşi împarte apele pe braţele Chilia şi Sulina. Pe aici va intra şi vaporul care i-a îmbarcat pe excursionişti la Brăila sau la Galaţi. Primul popas — la Tulcea, cunoscutul oraş al pescarilor. La Tulcea se vizitează muzeul de istorie veche şi istorie naturală, precum şi ruinele vechii cetăţi Aepyssos (datină de peste 2.700 de ani). Tulcea — Mila 35 — ceatalul Sf. Gheorghe. Aici, un prind despică din nou apele Dunării. Se vede farul care, noaptea, prin săpeţile-i luminoase, dirijează vasele care navighează prin aceste locuri. Dunărea lasă spre dreapta cea mai mare parte de apă care îşi continuă drumul spre mare prin canalul Sf. Gheorghe. Vaporul ca turişti circulă insă mai departe pe canalul navi* pabil al Salinei. Pe acest larg bulevard acvatic se întîlnesc nu nu*mai vase fluviale, el chiar vase maritime de mare tonaj din toată lumea. Ele pătrund pe Dunăre pînă la Galaţi şi Brăila. Urmează Maliuc, cu Centrul de cercetări stuficole şi satul Crişan, ale cărui case aşezate pe malul drept, indică o nouă direcţie de urmat. Lăsăm la o parte drumul drept al Dunării şi pornim spre nord, intr-o excursie la lacurile Trei Iezere şi Malița. In timpul popasurilor, pescarii amatori îşi încearcă — şi cu destul succes — ciclipele undiţei. Trecem apoi printr-o regiune cu o logată repetaţie de luncă. Pînă sus în vlrful sălciilor şi ale stejarilor, îşi încolăcesc braţele subţi plantele apărătoare. Pădurea Hamacul Mare, de linpă Letea, declrată monument al naturii, este adevărată pădure tropicală. După-amiază, întoarcerea la Crian. De aici drumul excursionist lor insoțeşte din nou cursul drept Dunării spre mare. La Sulina soseşte odată cu asfinţitul. Adevăratul peisaj al Deltei , cunoşti insă pornind, de la Crişai spre sud, prin canalul Caraorma şi apoi pe cărările de apă ale canalelor şi plilele mai mici. În cal te întimpină nufărul alb şi paiben, eliduri de ţipănuşi, lebed care plutesc netulburate pe întinsu apel. Egreta, cormoranul, flamingo-ul — splendida pasăre cu penajul roşu din Delta Nilului — trecut zbor, salutîndu-i parcă pe oaspeţi La gura canalului Dranov se organizează adesea, pentru excursionişti, focuri de tabără. Călătoria continuă pe canalul Dunavăţ, pe lacul Razelm, pină la Jurilofet, sat specific pescăresc. Revenim apoi pe canalul Sf. Gheorghe, spre a continua drumul spre Tulcea. La Uzlina îşi au coloniile mii de pelicani. In tufişuri grafe şi piste sălbatice (atenţie, ornatul interzisI) Decorul acvatic este Imbogăţit de prezenta vechilor munfi ai Dobropei, apoi de ruinele cetăţii Salsovia, situate în apropierea satului Mahmudia. Tulcea-Galaţi, ultima etapă a excursiei pe apele şi în Delta Dunării Imensa împărăţie a apelor, a păsărilor, a peştilor nu poate fi străbătută şi admirată decit în excursii de cîteva zile. Pentru acest sezon, O.N.T.-Carpaţi organizează vizitarea Deltei Dunării prin excursii de 7 zile. Itinerariul acestor excursii atinge, In principal, punctele arătate mai sus. Fireşte că excursiile in Deltă pot avea şi o durată mai mică. Agenţiile O.N.T.-ului sunt în măsură să informeze pe amatorii de astfel de excursii cu date suplimentare. L DUMITRIU TRASEE TURISTICE -090- Staţiunea Sovata în plin sezon TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“), în staţiunea balneo-climaterică Sovata sosesc la tratament sau la odihnă tot mai mulţi oameni ai muncii. La 5 iunie în staţiune se aflau 1.600 persoane. Conducerea staţiunii şi comitetul executiv al sfatului popular am luat măsuri pentru a se crea condiţii bune de cazare, hrană şi tratament. Vilele au fost reparate şi reamenajate. Pentru o mai bună deservire a oaspeţilor s-au deschis magazine şi chioşcuri. 3 autobuze circulă din centrul oraşului pină la gara mică şi gara mare atit ziua cit şi noaptea, în acest an s-au executat multe lucrări de înfrumuseţare a staţiunii. de la 11 la 10 iunie 1060 RIBI 174): Vitamina M... muzica — sîmbătă 11, duminică 12 (orele 20,30). (GRADINA BOEMA): Vitamina M... muzica — marţi 14, miercuri 15, joi 16, vineri 17, sîmbătă 18 (orele 20,15). (TEATRUL DE VARA 23 AUGUST): Primăvara la concert — sîmbătă 11 (orele 20,15). (TEATRUL DE VARA N. BALCESCU): Primăvara la concert — luni 13, marţi 14 (orele 20,15). (PARCUL DE CULTURA I. V. STANI): Primăvara la concert — joi 16, vineri 17, sîmbăta 18 (orele 20,15). ANSAMBLUL DE ClNTECE ŞI DANSURI C.C.S.: Spectacol de cîntece şi dansuri — sîmbătă 11, duminică 12 (orele 20) parcul de cultură I. V. Stalin, Bucuria vieţii — baletul Cînd strugurii se coc — marţi 14 (ora 20) Balada patriei — Joi 16, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20) CIRCUL DE STAT: Nota zece la trapez — sîmbătă 11, duminică 12, marţi 14, miercuri 15, joi 16, vineri 17, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20,30), duminică 12, duminică 19 (orele 16,30). TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMÍNE: Bărbierul din Sevilla — sîmbătă (orele 19,30), Copellia — duminică 12 (orele 11), Carmen — duminică 12 (orele 19,30) , Rigoletto - marți 14 (orele 19,30), Fîntîna din Bacclseral — miercuri 15 (orele 19,30) , Cavaleria Rusticană și Paiate — joi 16 (orele 19,30), Romeo și Julieta — vineri 17 (orele 19,30) , Paust — sîmbătă 18 (orele 19,30), Trubadurul — duminică 19 (orele 11), Lakmee — duminici 19 (orele 19,30) , TEATRUL DE STAT DE OPERETA, Vînt de libertate — sîmbătă 11 (orele 19,30), Văduva veseli — duminică 12 (orele 10,30), marţi 14 (orele 19,30), Boccaccio — duminică 12 (orele 19,30), Plutaşul de pe Bistriţa — joi 16 (orele 19,30) vineri 17, duminică 19 (orele 20), Lăsaţi-mi să cînt — sîmbătă 18 (orele 20), Viţeluşul tărcat — duminică 19 (orele 10), TEATRUL NAŢIONAL I. L. CARAGIALE (sala Comedia): Apus de soare — sîmbătă 11 (orele 20), Cura Vodă — duminică 12 (orele 20), Bădăranii — duminica 12 (orele 16), luni 13 (orele 20), Poveste din Irkutsk — duminică 12, miercuri 15, sîmbătă 18 (orele 20), Discipolul diavolului — marţi 14, vineri 17 (orele 20), Cidul — joi 16 (orele 20), Matineu poetic — Poeţii cintă Partidul — duminică 19 (orele 10,30), In Valea Cucului — duminică 19 (orele 20), (SALA STUDIO): Parada — sîmbătă 11, marţi 14 (orele 20) , Năpasta — duminică 12 (orele 10), miercuri 15 (orele 20), Sălbaticii — duminică 12 (orele 16), Tartuffe — duminică 12 (orele 20), Bădăranii - joi 16 (orele 20), Hangiţa — vineri 17 (orele 20), Surorile Boga — sîmbătă 18 (orele 20), Reţeta fericirii — duminică 19 (orele 20). TEATRUL ARMATEI (sala Magheru): Femeia îndărătnică — sîmbătă 11 (orele 20), Văduva isteaţa — duminică 12 (orele 16), Stinca miresei — duminică 12, joi 16, sîmbătă 18 (orele 20), Pygmalion — marţi 14 (orele 20), Cyrano de Bergerac — miercuri 15 (orele 20), Flatîna blanduziei — vineri 17 (orele 20), Lîngă poarta Brandenburg — duminică 19 (orele 20). (GRADINA • MAI): In căutarea extraordinarului — marţi 14, miercuri 15, vineri 17, (orele 20), Viori de primăvară — Joi 16, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20). TEATRUL MUNICIPAL (sala Matei Millo): Passacaglia — sîmbătă 11 (orele 20), Mamouret — duminică 12, marti 14, Joi 16, vineri 17, duminică 19 (orele 20), Dacă vei fi întrebat - sîmbătă 18 (orele 20). (SALA FILIMON SIRBU). Explozie intîrziată — sîmbătă II, vineri 17 (orele 20), Moartea unui comis voiajor — duminică 12, marţi 14 (orele 20), Azilul de noapte — Joi 16 (orele 20), Vlaicu şi feciorii lui — sîmbătă 18 (orele 20), Tache, Ianke şi Cadir — duminică 19 (orele 20), TEATRUL DE STAT C. NOTTARA (sala C. Miile): Secunda 58 -- sîmbătă 11, luni 13 (orele 20), Cocoşelul neascultător — duminică 12 (orele 20), Muşchetarii măgăriei sale — duminică 12 (orele 16), Liturghia de la miezul nopţii — duminică 12, vineri 17 (orele 20), Scurtă convorbire — marţi 14 (orele 20), Cuibul de piatră — miercuri 15 (orele 20), Nora — joi 16 (orele 20), Nud cu vioara — sîmbătă 18 (orele 20), Ferestre deschise — duminică 19 (orele 20). (SALA LIBERTATEA), Fotoliul 16 — sîmbătă 11, Joi 16 (orele 20), Nota zero la purtare — duminică 12 (orele 10), Filomena Marturano — duminica 12 (orele 16), In căutarea bucuriei — duminică 12 (orele 20), Nud cu vioară — marţi 14, miercuri 15 (orele 20). TEATRUL TINERETULUI: Prinţ şl cerşetor — sîmbătă 11, marţi 14 (orele 20), duminică 12 (orele 10), marţi 14 (orele 15,30). Partea leului — duminică 12, miercuri 15 (orele 20). (TEATRUL DE VARA N. BALCESCU): Prinţ şi cerşetor — joi 16, vineri 17, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL C. TANASE (sala Savoy): Revista oglinzilor — sîmbătă 11, duminică 12, luni 13, miercuri 15. Joi 16, vineri 17, sîmbătă 18 (orele 20), duminică 12 (orele 10,30).SALA VICTO SÎMBĂTĂ, 11 IUNIE • Din lupta poporului nostru pentru libertate: „Tudor din Vladimiri“, montaj în versuri de Mihu Dragomir — orele 9,30 — I. • Piese instrumentale de compozitori romîni — orele 10,15 — I. • Anul olimpic 1960 — orele 12,20 — I. • Partidul ne conduce — program de cîntece — orele 14,40 — I. • Concert popular — orele 15,10 — I. • Cintă taraful „Subărelul" al G.A.C. din Bolintinul din Deal, regiunea Bucureşti — orele 16,00 — I. • Compozitorii întîmpină Congresul partidului cu noi creaţii — orele 18,25 — II. • Pe teme Internaţionale — orele 19,05 — I. • Muzică din opereta „Frasquita“ de Lehar — orele 19,40 — II. • Cvartetul in Do major de Haydn - orele 22,39 — NI. • Simfonia „Cintecul pădurii“ de compozitorul chinez Ma Sî-tun — orele 23,22 — I. DUMINICA, 12 IUNIE • Teatru la micro- fon: „Alarmă în Antarctica* scenariu de Mihaela Bogza și Nicoleta Minăstireanu (pentru copii) — 9,30 — I. „La răzeşi* de C. Moruzan, după V. Em. Galan - orele 20,00 — I. • Coruri și dansuri din opere — orele 10,30 — I. • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat ,,George Enescu“. Dirijor: Ferencsik János din R.P. Ungară. In program: Simfonia nr. 35 „Haffner" de Mozart, Variatiuni de Brahms pe o temă de Haydn, „Idila lui Siegried“ de Wagner, poemul simfonic „Till Buhoglindă* de R. Strauss — orele 10,50 — II. • Formaţii artistice de amatori în studio — orele 11,45 — I. • Solişti şi orchestre de muzică populară romîneascâ - orele 14,00 — L • Cine ştie, ciştigi — orele 14,30 — II. • La şezătoare — orele 15,20 — I. • Pagini din opera lui Mihail Sadoveanu — orele 18,00 — II. • Pe drum de victorii, conduşi de partid (emisiune de cîntece) — orele 19,35 — I. • Emisiune de prime audiţii de muzici uşoară românească — orele 20,05 — NI. • Simfonia I-a de Şostakovici — orele 23,10 — NI. Patria (9,45, 12, 14,15, 16,30, 19, 21,30), I. C. Frimu (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 sală) (20,15 grădină), Gh. Doja (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15), Răzbunarea! Bucureşti (9,30, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 sală) (20,30 — grădina 13 Septembrie), Infrăţirea între popoare (10,30, 14,30, 16,30, 18,45, 21), Libertăţii (10, 12, 14,30, 16,30, 18,45, 21 sală) (20 grădină): Valurile Dunării; Republica (9,30, 12, 15,30, 18,15, 21), 1 Mai (9, 11,45, 15, 18, 21 sală) (20,15 gradină): Elena Pavel (9,45, 12,15, 15,45, 18,30, 21,15 sală) (20,30 grădină): Generalul Della Rovere; Magheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), Lumina (10, 11,45, 13,30, 15,15 17, 19, 21), O zi de odihnă; V. Alecsandri (10, 12, 16, 18,30, 21), Al. Sahia (10, 12, 15, 17 sală) (20,30 grădină), Maxim Gorki (10,30, 12,25, 14,20, 16, 18,15, 20,30). In întîmpinarea zorilor: Mioriţa (16,30, 18,45 21), 8 Martie (15, 17, 19, 21 sala) (20,30 grădină); Mamelucul; Donca Simo (15,30, 18 sală) (20,30 grădină); Gh. Coşbuc (16, 18,15 sală) (20,30 grădină): Foma Gordeev; Central (10,15, 12,15, 15,30, 18, 20,30): Fatima; Victoria (10,30, 16, 20). Primăvara şi Nu aştepta luna mai; Maxim Gorki (10,30, 12,25, 14,20, 16; 18,15; 20,30), 23 August (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), Floreasca (17, 19); Cercul; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); N. S. Hruşciov în Indonezia; 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10—17 pentru copii): Program special; 18,45, 20,40 pentru adulţi): Blana de vizon; Tineretului (16,30, 18,30, 20,30): Telegrame; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21): Unirea (15,30, 18 sală) (20,30 grădină); Volga (16* 18,15, 20): Barbara; C. David (16, 18,15, 20,30): Prima zi de pace: V. Roaiu (10, 12, 15, 17, 19, 21 sală) (20,30 gradină) Arta (15, 17, 19,15 sală) (20,30 grădină), Olga Bande (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină): Război și pace seria Hi Flacăra (10,30, 15, 17, 19, 21), Aurel Vlaicu (11, 15, 17, 19, 21): Pescarii din arhipelag; Munca (16, 18,15 , 20,30): In pragul vieţii; Moşilor (16, 18,15 sală), (20,30 grădină): Ea te iubeşte; Popular (16, 18,15, 20,30): In Iureşul focului; 16 Februarie (16, 18, 20): Copiii minune; M. Eminescu (16, 18,15, 20,30): Alo, aţi greşit numărul! Zile Pintilie (15, 17 sală) (20,30 grădină): Război şi pace seria I; 0 Mai (15, 17, 19, 21): Revolta peonilor; N. Bălcescu (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), 30 Decembrie (15,30, 18, 20,30): Intrigă şi iubire; G. Bacovia (15, 17, 19, 21): Pe jos spre rai; Drumul serii (15,30, 19,15): Mizerabilii (ambele serii); B. Delavrancea (16, 18, 20), Vâslii Surikov. Grădini de vară: T. Vladimirescu (20,30), Tamango; Stadionul Republicii (20,30), Stadionul Giuleşti (20,30), Stadionul Dinamo (20,15) Răzbunarea. TELEVIZIUNE : 19.00 Informaţiile după amiezii, 19.05 Album artistic pentru pionieri şi şcolari, program prezentat de formaţia artistică de copii de pe lîngă clubul sindicatului muncitorilor din învăţămînt Bucureşti, 19.25 „12 ani de la naţionalizare“ de Roman Moldovan, directorul Institutului de cercetări economice al R.P.R. 19.35 Transmisie de la Teatrul de Stat de Operetă a spectacolului „Vînt de libertate* de I. Dienaevski, In pauze: emisiunea „In faţa harţii" — Viena, şi Jurnalul televiziunii, In încheiere: sfaturi pentru telespectatori şi ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zile, vremea_se va menţine Instabili, cu cerul schimbitor, temporar noroc, mal ales în cursul^ după amiezelor. Ploi locale şi sub formă de averse vor continua să cadă In toate regiunile tării, mal ambundent* ^ Transilvania, nordul Moldovei şi regiunea muntoasă. Cu totul izolat ce vor produce căderi de grindini. Nr. 4857