Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-11 / nr. 4857

Pa*. Jolumina, ţLuteze (Urmare din pag. III-a) lata numai ctteva din motivele pen­tru ccre in fruntea tabelului cu nive­lurile de producţie ale anului 1965 stă energia electrică, cu 18,5 miliarde KWh, de 2,7 ori mai mult decit in anul trecut fi de aproape 9 ori mai mult decit la începutul planului de electrificare ! Centralele termoelectrice au a­vantajul de a putea fi construite mai repede cu investiţii mai mici. „Regele abur“ nu e pur şi sim­plu „detronat“ şi trimis la plimbare; el va munci în industria petrochimică şi în multe alte locuri şi poate va încălzi caloriferele unora dintre citi­torii care parcurg acum aceste rinduri, căci peste jumătate din puterea aces­tor centrale va da, odată cu curentul, şi abur pentru industrie sau locuinţe. Viitoarea electrificare a căilor fe­rate, prevăzută în proiectul de Direc­tive, e menită să cruţe mult combus­tibil superior. O locomotivă cu abur nu consumă decit 7-8 la sută din ener­gia cărbunilor pe care-i arde in caza­nul ei; la fiecare sută de vagoane de cărbune, minimum nouăzeci vagoane sunt irosite, energia lor se pierde. O locomotivă electrică — chiar dacă pu­nem la socoteală toate pierderile de energie survenite în centrală şi pe re­ţea­­ foloseşte aproape 20 la sută din energia produsă de cărbuni, şi anume de cărbuni inferiori, care nu ar fi pu­tut arde în cazanul locomotivei, şi trage după ea o greutate mult mai mare. Socotiţi acum cite tone de cărbune înfulecă o locomoti­vă, cîte locomotive avem şi cît circulă !e­­ şi veţi căpăta diferenţe fantas­te de combustibil ; adăugaţi la asta teza, forţa de tracţiune, avantajul otomotivei electrice la pante şi — facă vă amuză - chiar şi... economia a săpun pe care v-o dă, ca pasageri, lipsa de funingine, şi veţi vedea mai plastic ce înseamnă - într-un singur sector I — electrificarea. Ajungînd la 140 la sută faţă de 1959, volumul de transport pe calea ferată va fi în pro­porţie de aproape 50 la sută „diese­­lificat" şi electrificat - prevede proiec­tul de Directive , iar în 1970 va trebui să vă uitaţi cu atenţie pentru a vă întipări în memorie ultima locomo­tivă cu abur de pe liniile cu profil greu. Or, dacă acesta e tabloul sumar într-unui singur din sectoarele trans­porturilor, gîndiţi-voi că aproape fie­care din prevederile capitolului „Pro­gresul tehnic...“ al Directivelor - me­canizarea, automatizarea, calculul şi programarea electronică, noi procedee electronice, valorificarea resurselor e­­nergetice şi nucleare, aplicarea izoto­pilor în practica industrială, agricolă şi medicală, introducerea semiconduc­­torilor, perfecţionarea radiochimiei, pe­trochimiei etc. - se va sprijini pe for­ţele scînteii electrice. Economiile de consum specific -­In care unele centrale au obţinut succe­se — producţia unui aparataj care să nu consume mai mult curent decît e nevoie sînt căi principale prin care oamenii muncii obţin economii în acest domeniu. Imediat ce­ a aflat de descoperirea posibilităţii de a transporta curentul electric la mari distanţe, Engels a scris că această descoperire „eliberează pro­ducţia complect de toate îngrădirile locale... Şi dacă la început se vor fo­losi de ea (de electricitate) numai oraşele. In cele din urmă, ea va tre­bui să devină pirghia cea mai puter­nică pentru înlăturarea antagonismului dintre sat şi oraş. Este foarte clar că, odată cu aceasta, forţele de producţie se vor dezvolta atît de mult, incit vor depăşi conducerea burgheziei“. Aceste cuvinte s-au dovedit profeti­ce. Veacul electricităţii este şi devine tot mai mult un veac al socialismului. Ritmii noştri sunt mai rapizi . Romînia, de pildă, stă pe unul dintre primele locuri din Europa în ceea ce priveşte ritmul de creştere al consumului in­dustrial de energie electrică­­ după datele O.N.U. Sistemul socialist Se dovedește un sistem „bun conducător de electricita­te“, în vreme ce capitalismul devine o stavilă tot mai mare în calea princi­palei energii a vremii noastre. Atunci cînd Lenin spunea că planul de elec­trificare constituie „al doilea program al partidului" şi că în condiţiile pu­terii sovietice, ale desfiinţării exploa­tării, electrificarea înseamnă comu­nism, el a sintetizat genial într-o fra­ză întreg mersul, singura direcţie de înaintare reală a omenirii contempo­rane. Pe acest drum noi nu mai sin­tem­, ca altă dată, la urmă, ci înain­tăm în primele rinduri, în familia țări­lor socialiste , iar apropiatul Congres al partidului va lumina pînă departe in viitor căile progresului nostru. -peo- Cu sprijinul cetăţenilor Au început lucrările de refacere a pavajului şi de sistematizare a stră­zii Doamna Ghica din raionul I Mai pe o suprafaţă de 10.000 m.p. La aceste lucrări participă un mare nu­măr de cetăţeni de pe această stradă. Ei au executat pînă în pre­zent, prin muncă patriotică, 40 la sută din lucrări. Tot în acest raion a început canalizarea străzii Glucoza pe o lungime de 530 metri. Prin munca patriotică depusă de cetățe­nii acestei străzi se va realiza o eco­nomie de aproape 50.000 lei. Pe stră­zile Zamfir Nicolae, Oituz etc., se extinde conducta de apă. In raionul Griviţa Roşie s-au exe­cutat prin muncă patriotică multe lucrări înainte de termen. Zilele tre­cute s-a terminat pavarea străzilor Preot Ionescu şi Anton Pan din car­tierul Bucureştii Noi, în total 14.000 m.p. care urmau să fie terminate la sfîrşitul semestrului, realizîndu-se economii în valoare de 200.000 lei. Au început lucrările de pavare pe strada Moldovei. Se fac reparaţii şi se asfaltează strada Partizanilor din cartierul Steaua. In cartierul Dămă­­roaia se instalează o conductă de apă care va avea o lungime de 2.000 m.l. Pe lîngă blocurile noi de lingă piaţa 7 Noiembrie se amenajează, prin muncă patriotică, spaţii verzi pe o suprafaţă de 1.500 m.p. mm A |s§ fiallii H uff! iiilMiiii 11 ii ■■ - — - asm íüisWBs:!! KÜB fens-*-" sui iRsii’ ii fi iiiisjjr *» un ap 'm ■■ «" Rijf n si: uni-Ms:: ^ 11 m şr «• 11 liiirn iii m ii ■"> 25"; n u» ■ R Pini mii ■ M Mi" MMM^"1 11 tin HP lip: 11 S!«SS Mm HUM H «fcoilll i mp M Mii; HUM ■WMjlj Sh!2 iiMii :;hs sul ill'iM—C5!!i La 8882 m. înălţime! La 25 mai o expediţie de alpinişti din R. P. Chineză a realizat o excep­ţională performanţă, atingind pentru prima oară, prin versantul nordic, vîr­­ful Chomo Lungma (Everest) de 8882 m. — cel mai inart din lume, în timpul ascensiunii, care a durat aproape două luni, alpiniştii au dat dovadă de o rezistenţă extraordinară, infruntînd lipsa de oxigen la mare altitudine, un frig de minus 40 de grade şi avalan­şe de zăpadă şi gheaţă. Expediţia a descoperit printre alte­le şi cadavrul, conservat de frig, al unui alpinist care se presupune a fi al căpitanului englez Maurice Wilson. In 1934, acesta a căutat să facă sin­gur ascensiunea vîrfului Chomo Lungma, dar a dispărut în cursul acestei încercări. ----------090----------t­axiuri aeriene In curînd se va crea la Moscova o staţie centrală de helicoptere. Ele vor transporta, în 15-20 de minute, pasageri din cen­tru la toate aero­porturile, precum şi in locurile pi­toreşti de lîngă Moscova. Columb a avut predecesori ? Există motive temeinice - constată D. Tukernik, candidat în ştiinţe istorice, intr-un articol publicat recent in ziarul „Izvestia",­­ să se afirme că Cristofor Columb deţinea informaţii despre Lumea Nouă de la oameni care au vi­zitat-o înaintea lui, in deceniul 9 al secolului XV. Astfel cronica lui Las Casas relatează că pe timpul cînd Columb locuia în insula Madera, aici a sosit o corabie după îndelungate rătăciri prin Oceanul Atlantic. Orma­eiul acestei corăbii a trăit în casa lui Columb și i-a pre­dat o hartă pe care erau însemnate pămînturile pe care le-a vizitat. După moartea lui Columb, printre hirtlițe lăsate de el, s-a găsit un ordin prin care se cerea vaselor participante la descoperirea Lumii Noi ca la depărtarea de 700 leghe (cam 4.150 km.) de insulele Canare să nu mai înainteze in cursul nopţii. In documentele care au rămas de la Ferdinand Columb, fiul lui Cristofor, se explică aceasta prin faptul că tatăl lui „nu se aştepta să intîlnească pă­­mînt pînă nu va străbate distanţa de 750 de leghe la vest de (insulele) Canare“. Cînd la bordul vaselor a iz­bucnit cunoscuta revoltă a celor ce doreau să se înapoieze în Spania, Columb­a amplanat con­flictul dezvăluind răzvrătiţilor harta Lu­mii Noi pe care probabil o deţinea. Atît la dus cît şi la întors, itinerariul ales de Columb s-a dovedit a fi cel mai favorabil şi el a fost urmat timp de sute de ani de vasele cu pinze, ceea ce de asemenea se poate ex­plica numai în cazul cînd Columb ar fi avut o hartă întocmită de alţii în prealabil. Aşadar, conchide D. Tukernik, Co­lumb a avut precedenţi şi a folosit cu­noştinţele lor în expediţia lui spre Lu­mea Nouă. Cine au fost ei ? Problema aceasta urmează a fi lămurită. 13 morţi şi 5,5 milioane mărci pagube Presa vestgermană a dezvăluit că la manevrele armatei americane în R.F.G., efectuate cu participarea Bundeswehrului, manevre care s-au desfăşurat sub denumirea „Winter­schild“, s-au soldat cu 13 morţi şi au pricinuit pagube evaluate la 5,5 milioane mărci. Această sumă depă­şeşte de mai bine de trei ori valoa­rea pagubelor pricinuite de mane­vrele din iarna lui 1959. Numai stricăciunile cauzate şoselelor şi po­durilor se evaluează la circa 4 mi­lioane mărci. Aceste cifre, scrie zia­rul vestgerman „Die Welt" — au fost comunicate de autorităţile din Nürn­berg, prin consilierul Fischer. -090- 100 ani are T. A. Gorovoi din Gheneralski (reginea Rostov, fr.fr.S.S.). Iată-l povestind copiilor din satul tău natal intlmplări inte­resante din lunga lui viață. ­o»o- Ştiaţi câ... • puterea cen­tralei atomoelectrice „Acad. Igor Kurceatov“, care se construieşte în Ural, va fi de 40 de ori mai mare decît puterea primei centrale atomoelec­trice din lume, care a fost pusă în funcţiune lîngă Moscova ? • în zona marilor cutremure care au avut loc de cu­rînd în statul sud- american Chile, depresiunile de mare adîncime din Oceanul Pacific, atingînd 6.000 de metri, se învecinează pe continent cu un lanţ muntos care are unele virfuri de pe­ste 4.000 de metri ? Aici, la hotarul dintre continent şi ocean există cel mai mare pericol de surpări în scoarța pămintului. • un tînăr arhe­olog engl­ic, în vîrstă de 19 anî, a găsit în mîlul Tamisei scheletul unei corăbii romane, datind­uie aproximativ 2000 de ani ? • colectivul laboratorului de radiologie de la clinica chirurgicală nr. 1 din Budapesta a elaborat prototipul unui aparat care permite filmarea organelor omului în timpul funcţionării lor. Noul aparat poate realiza 3—60 fotografii pe minut. Aparatul realizat constituie un ajutor important în dezvoltarea medicinii. • numărul medicilor din Uniunea Sovietică este egal cu aproape o treime din numărul tuturor medicilor din lume. Agenţia „France Presse" a relatat zilele trecute că în Portugalia, în apropiere de Lisabona, a fost desco­perit un „laborator" clandestin care se ocupa cu fabricarea de untdelemn aşa-zis „de măsline“. De fapt, este vorba de reziduri de măsline, tra­tate cu acid sulfuric şi sodă caus­tică. Portugalia este a treia ţară occi­dentală — după I­­talia şi Maroc — unde în ultima vreme s-au desco­perit astfel de „afaceri“ crimi­nale. ► ne­in curînd — 3 miliarde oameni In deceniul 1951- 1960, populaţia globului pâmîntesc a crescut cu 465 milioane oameni, se constată într-un ar­ticol din revista germană „Peter­­manns Geographi­sche Mitteilungen“. In prima jumătate a anului 1961 ea va depăși 3 miliarde oameni. S­C­I­N­T­E­I­A Munţii Apuseni, Valea Arieşulu] ■ ■ 1 O»»-—1 ■■■ 1 Din viața culturală internațională SE REDACTEAZĂ „ENCICLOPEDIA ISTORICA SOVIETICA" Editura ştiinţifică de stat „Enci­clopedia sovietică“, sprijinindu-se pe un numeros colectiv format din istorici, a început de curînd redac­tarea „Enciclopediei istorice sovie­tice“ în 12 volume. Această vastă lucrare are menirea să dea o ima­gine cît mai complectă a prin­cipalelor ramuri ale ştiinţei isto­rice, atît din U.R.S.S. cît şi din străinătate, să înfăţişeze mai ales acele evenimente istorice care au lăsat urme adin ei în dezvoltarea generală a omenirii. PERIPEŢIILE POŞTAŞULUI FUCHS Teatrul „Josephstadt“ din Viena a prezentat piesa „Coleg de şcoală*“ a dramaturgului austriac Johannes Mario Zimmel. Eroul piesei, poşta­şul vienez Fuchs, mobilizat în tim­pul războiului în armata hitleristă, se dă drept fost coleg de şcoală al lui Goring, iar apoi, vrînd să scape de judecată, obţine certificate care-i atestă o boală mintală. In continuare piesa se desfăşoară în Germania occidentală de după răz­boi, unde Fuchs continuă să se dea drept nebun. Piesa constituie o critică ascuţită la adresa fascismului şi, totodată, un avertisment împotriva reînvierii militarismului german. PIESA SOVIETICA LA TELEVIZIUNEA ENGLEZA Piesa dramaturgului sovietic V. Rozov „In căutarea bucuriei“ a fost transmisă la televiziunea engleză. Spectacolul s-a bucurat de comen­tarii favorabile, inclusiv ale ziaru­lui conservator „Daily Mail“, căruia nu i se pot atribui simpatii faţă de Uniunea Sovietică. Sub titlul „Oricît ar fi de curios, Mister Rozov este un vrăjitor“, cronicarul ziaru­lui relatează despre succesul piesei, arătînd că „pe plan internaţional aceasta constituie un fenomen foarte încurajator“. PROTEST ÎMPOTRIVA ARESTĂRII LUI GOYTISOLO- GAY Arestarea de către poliţia fran­­chistă a cunoscutului scriitor spa­niol Goytisolo-Gay a provocat o adîncă indignare în rîndul oameni­lor de cultură. Numeroşi scriitori, printre care Aragon, Pierre Gascar, Blas de Otero, Juan Goytisolo, Elsa Triolet, Jean Paul Sartre şi alţii, şi-au exprimat protestul împotriva acestui act samavolnic al autorităţi­lor franchiste, chemînd şi pe alţi scriitori să susţină cererea lor cu privire la eliberarea lui Goytisolo- Gay. Bombay (India). O originală casă in formă de gheată. Untdelemn de­­măsline" Ştiri sportive Concursul preolimpic de pentatlon modern, organizat de federaţia română de specialitate, începe mâine cu proba de călărie (pe traseul special de la G.A.S.-Roşia). Celelalte probe se vor desfăşura astfel: luni — scrimă (sala Dinamo), marţi — tir (poligonul Tu­nari), miercuri — înot (ştrandul Ti­neretului), joi — cros (pădurea Călu­­găreni). La acest concurs participă echipele selecţionate ale Uniunii So­vietice: R.P. Ungare, R.P. Polone, Fin­landei şi R.P. Române. ★ Asociaţia sportivă Minerul—Vulcan a organizat recent întreceri la popice şi fotbal, la care au luat parte nu­meroşi muncitori mineri de la diferite sectoare. Competiţia de popice a ciş­­tigat-o echipa sectorului VI, din rîn­dul căreia s-au evidenţiat lăcătuşul Adam Petru şi minerul Antal Ludo­vic. La întrecerile de fotbal au con­curat echipele a 8 sectoare, în finală, echipa sectorului II a învins cu 2—1 echipa sectorului IV. Cu această oca­zie s-au remarcat Damian Nicolae — vagonetar, Dan Tiberiu — maistru mi­ner, Chetroiu Aurel şi Frăţilă Silviu, lăcătuşi (S. Băloi, coresp. voluntar). ★ Miine se reia campionatul republi­can la rugbi. Un meci echilibrat se anunţă la Cluj între formaţia locală Ştiinţa şi Dinamo Bucureşti. Iată celelalte partide : Ştiinţa Timişoara— Constructorul Bucureşti ; Petrolul Ploeşti—Metalul Bucureşti ; C.S.M.S. Iaşi—Progresul Bucureşti ; C.C.A.— C.F.R. Griviţa Roşie (stadionul Tine­retului, ora 9) ; Ştiinţa Bucureşti— Ştiinţa Petroşani (stadionul Tineretu­lui, ora 17,30). Elevii şcolii profesionale „Mao Tze­­dun“ din Capitală au amenajat în curtea şcolii (str. Samuel Vulcan nr. 8) o frumoasă bază sportivă. Au fost construite prin muncă patriotică două terenuri : unul cu zgură, pentru volei, și altul asfaltat, pentru baschet. Pen­tru spectatori au fost amenajate tri­bune. (D. Marinescu, coresp. voluntar). ★ Penultima etapă a campionatului categoriei A de fotbal programează pentru mîine următoarele meciuri: Rapid—Petrolul (stadionul Giuleşti, ora 10,30) ; Dinamo Bucureşti—Jiul (stadionul Dinamo, ora 17,45) ; Mine­rul Lupeni—Progresul ; Ştiinţa Cluj— Steagul Roşu ; Dinamo Bacău—Farul. Meciul U.T.A.—C.C.A. a fost amânat, echipa militară fiind în Italia. Turneul internaţional de fotbal de la Paris a luat sfirșit cu victoria echi­pei braziliene Santos care a dispus în finală cu scorul de 4—1 (1—0) de e­­chipa Racing Club Paris. In celălalt joc al turneului echipele T.D.N.A.— Sofia și Reims au terminat la egali­tate : 1—1. A început turneul final al campio­natului european feminin de baschet. In primul meci, echipa R.P. Bulgaria a învins cu scorul de 47—45 (25—22) echipa Iugoslaviei. Echipa R.P. Polone a întrecut cu scorul de 50—45 (28—24) echipa R.P. Romíno. Boxul profesionist a făcut o nouă victimă. Pierzînd prin KO întîlnirea susținută cu pugilistul american Benny Gordon, boxerul portorican Tommy Paceco în vîrstă de 20 de ani nu şi-a mai recăpătat cunoştinţa de­­cedînd la spital în urma unei comoţii cerebrale. •k ★ ★ ★ 7 ZILE IN DELTA DUNĂRII Imensă împărăţie a apelor — a­­ceasta este Delta Dunării. Dar nu numai a apelor. Pe cele 430.000 de hectare ale Deltei întîlneşti plaiuri nestabile şi ostroave muntoase, în­tinse păduri de stuf, dar şi păduri veritabile cu copaci de esenţă tare, inclusiv stejarul, vietăţi din cele mai diverse: pize, aproape micro­scopice, pelicani şi vulturi, lutre şi porci mistreţi, moluşte şi peşti de sute de kg. Dar pot fi toate înşirate? Intrarea in Delta Dunării se face cel mai adesea prin ceatalul Ismail, acolo unde Dună­rea îşi împarte a­­pele pe braţele Chilia şi Sulina. Pe aici va intra şi vaporul care i-a îmbarcat pe excursionişti la Brăila sau la Galaţi. Primul popas — la Tulcea, cunoscutul oraş al pescari­lor. La Tulcea se vizitează muzeul de istorie veche şi istorie naturală, precum şi ruinele vechii cetăţi Aepyssos (datină de peste 2.700 de ani). Tulcea — Mila 35 — ceatalul Sf. Gheorghe. Aici, un prind despică din nou apele Dunării. Se vede fa­rul care, noaptea, prin săpeţile-i luminoase, dirijează vasele care navighează prin aceste locuri. Dunărea lasă spre dreapta cea mai mare parte de apă care îşi continuă drumul spre mare prin canalul Sf. Gheorghe. Va­porul ca turişti circulă insă mai departe pe canalul navi* pabil al Salinei. Pe acest larg bu­levard acvatic se întîlnesc nu nu*­mai vase fluviale, el chiar vase ma­ritime de mare tonaj din toată lu­mea. Ele pătrund pe Dunăre pînă la Galaţi şi Brăila. Urmează Maliuc, cu Centrul de cercetări stuficole şi satul Crişan, ale cărui case aşezate pe malul drept, indică o nouă direcţie de ur­mat. Lăsăm la o parte drumul drept al Dunării şi pornim spre nord, in­tr-o excursie la lacurile Trei Iezere şi Malița. In timpul popasurilor, pescarii amatori îşi încearcă — şi cu destul succes — ciclipele undiţei. Trecem apoi printr-o regiune cu o logată repetaţie de luncă. Pînă sus în vlrful sălciilor şi ale stejari­lor, îşi încolăcesc braţele subţi plantele apărătoare. Pădurea Ha­macul Mare, de linpă Letea, decl­rată monument al naturii, este adevărată pădure tropicală. După-amiază, întoarcerea la Cr­ian. De aici drumul excursionist lor insoțeşte din nou cursul drept­­ Dunării spre mare. La Sulina­­ soseşte odată cu asfinţitul. Adevăratul peisaj al Deltei , cu­noşti insă pornind, de la Crişai spre sud, prin canalul Caraorma şi apoi pe cărările de apă ale ca­nalelor şi plilele mai mici. În cal te întimpină nu­fărul alb şi pai­ben, eliduri de ţi­pănuşi, lebed care plutesc netulburate pe întinsu apel. Egreta, cormoranul, flamin­go-ul — splendida pasăre cu pena­jul roşu din Delta Nilului — trec­ut zbor, salutîndu-i parcă pe oaspeţi La gura canalului Dranov se orga­nizează adesea, pentru excursio­nişti, focuri de tabără. Călătoria continuă pe canalul Du­­navăţ, pe lacul Razelm, pină la Ju­­rilofet, sat specific pescăresc. Reve­nim apoi pe canalul Sf. Gheor­ghe, spre a continua drumul spre Tulcea. La Uzlina îşi au coloniile mii de pelicani. In tu­fişuri g­rafe şi piste sălbatice (a­­tenţie, ornatul interzisI) Decorul ac­­vatic este Imbogăţit de prezenta ve­chilor munfi ai Dobropei, apoi de ruinele cetăţii Salsovia, situate în a­­propierea satului Mahmudia. Tulcea-Galaţi, ultima etapă a ex­cursiei pe apele şi în Delta Dunării Imensa împărăţie a apelor, a pă­sărilor, a peştilor nu poate fi stră­bătută şi admirată decit în excursii de cîteva zile. Pentru acest sezon, O.N.T.-Carpaţi organizează vizita­rea Deltei Dunării prin excursii de 7 zile. Itinerariul acestor excursii a­­tinge, In principal, punctele arătate mai sus. Fireşte că excursiile in Deltă pot avea şi o durată mai mică. Agenţiile O.N.T.-ului sunt în măsură să informeze pe amatorii de astfel de excursii cu date suplimen­tare. L DUMITRIU TRASEE TURISTICE -090- Staţiunea Sovata în plin sezon TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“), în staţiunea balneo-climaterică So­vata sosesc la tratament sau la o­­dihnă tot mai mulţi oameni ai mun­cii. La 5 iunie în staţiune se aflau 1.600 persoane. Conducerea sta­ţiunii şi comitetul executiv al sfa­tului popular am luat măsuri pentru a se crea condiţii bune de cazare, hrană şi tratament. Vilele au fost reparate şi reamenajate. Pentru o mai bună deservire a oaspeţilor s-au deschis magazine şi chioşcuri. 3 autobuze circulă din centrul ora­şului pină la gara mică şi gara mare atit ziua cit şi noaptea, în acest an s-au executat multe lu­crări de înfrumuseţare a staţiunii. de la 11 la 10 iunie 1060 RIBI 174): Vitamina M... muzica — sîmbătă 11, duminică 12 (orele 20,30). (GRADINA BOEMA): Vitamina M... muzica — marţi 14, miercuri 15, joi 16, vineri 17, sîmbătă 18 (orele 20,15). (TEATRUL DE VARA 23 AUGUST): Primăvara la concert — sîmbătă 11 (orele 20,15). (TEATRUL DE VARA N. BALCESCU): Primăvara la concert — luni 13, marţi 14 (orele 20,15). (PARCUL DE CULTURA I. V. STANI): Primăvara la concert — joi 16, vineri 17, sîmbăta 18 (orele 20,15). ANSAMBLUL DE ClNTECE ŞI DANSURI C.C.S.: Spectacol de cîntece şi dansuri — sîmbătă 11, duminică 12 (orele 20) parcul de cultură I. V. Stalin, Bucuria vieţii — baletul Cînd strugurii se coc — marţi 14 (ora 20)­ Balada patriei — Joi 16, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20) CIRCUL DE STAT: Nota zece la trapez — sîmbătă 11, duminică 12, marţi 14, miercuri 15, joi 16, vineri 17, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20,30), duminică 12, du­minică 19 (orele 16,30). TEATRUL DE OPERA ȘI BALET AL R.P. ROMÍNE: Bărbierul din Sevilla — sîmbătă­­ (orele 19,30), Copellia — duminică 12 (orele 11), Carmen — duminică 12 (orele 19,30) , Rigoletto - marți 14 (orele 19,30), Fîntîna din Bacclseral — miercuri 15 (orele 19,30) , Cavaleria Rusticană și Paiate — joi 16 (orele 19,30), Romeo și Julieta — vineri 17 (orele 19,30) , Paust — sîmbătă 18 (orele 19,30), Trubadurul — duminică 19 (orele 11), Lakmee — duminici 19 (orele 19,30) , TEATRUL DE STAT DE OPERETA, Vînt de libertate — sîmbătă 11 (orele 19,30), Văduva veseli — duminică 12 (orele 10,30), marţi 14 (orele 19,30), Boccaccio — duminică 12 (orele 19,30), Plutaşul de pe Bistriţa — joi 16 (orele 19,30) vineri 17, duminică 19 (orele 20), Lăsaţi-mi­ să cînt — sîmbătă 18 (orele 20), Viţeluşul tărcat — duminică 19 (orele 10), TEATRUL NAŢIONAL I. L. CARAGIALE (sala Comedia): Apus de soare — sîmbătă 11 (orele 20), Cura Vodă — duminică 12 (orele 20), Bădăranii — duminica 12 (orele 16), luni 13 (orele 20), Poveste din Irkutsk — duminică 12, miercuri 15, sîmbătă 18 (orele 20), Discipolul diavolului — marţi 14, vineri 17 (orele 20), Cidul — joi 16 (orele 20), Matineu poetic — Poeţii cintă Partidul — duminică 19 (orele 10,30), In Valea Cucului — duminică 19 (orele 20), (SALA STUDIO): Parada — sîmbătă 11, marţi 14 (orele 20) , Năpasta — duminică 12 (orele 10), miercuri 15 (orele 20)­, Sălbaticii — duminică 12 (orele 16), Tartuffe — du­minică 12 (orele 20), Bădăranii - joi 16 (orele 20), Hangiţa — vineri 17 (orele 20), Surorile Boga — sîmbătă 18 (orele 20), Reţeta fericirii — duminică 19 (orele 20). TEATRUL ARMATEI (sala Magheru): Fe­meia îndărătnică — sîmbătă 11 (orele 20), Văduva isteaţa — duminică 12 (orele 16), Stinca miresei — duminică 12, joi 16, sîm­bătă 18 (orele 20), Pygmalion — marţi 14 (orele 20), Cyrano de Bergerac — miercuri 15 (orele 20), Flatîna blanduziei — vineri 17 (orele 20), Lîngă poarta Brandenburg — duminică 19 (orele 20). (GRADINA • MAI): In căutarea extraor­dinarului — marţi 14, miercuri 15, vineri 17, (orele 20), Viori de primăvară — Joi 16, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20). TEATRUL MUNICIPAL (sala Matei Millo): Passacaglia — sîmbătă 11 (orele 20), Ma­­mouret — duminică 12, marti 14, Joi 16, vi­neri 17, duminică 19 (orele 20), Dacă vei fi întrebat - sîmbătă 18 (orele 20). (SALA FILIMON SIRBU). Explozie intîrziată — sîmbătă II, vineri 17 (orele 20), Moartea unui comis voiajor — duminică 12, marţi 14 (orele 20), Azilul de noapte — Joi 16 (orele 20), Vlaicu şi feciorii lui — sîmbătă 18 (orele 20), Tache, Ianke şi Cadir — du­minică 19 (orele 20), TEATRUL DE STAT C. NOTTARA (sala C. Miile): Secunda 58 -- sîmbătă 11, luni 13 (orele 20), Cocoşelul neascultător — dumi­nică 12 (orele 20), Muşchetarii măgăriei sale — duminică 12 (orele 16), Liturghia de la miezul nopţii — duminică 12, vineri 17 (orele 20), Scurtă convorbire — marţi 14 (orele 20), Cuibul de piatră — miercuri 15 (orele 20), Nora — joi 16 (orele 20), Nud cu vioara — sîmbătă 18 (orele 20), Ferestre deschise —­ duminică 19 (orele 20). (SALA LIBERTATEA), Fotoliul 16 — sîmbătă 11, Joi 16 (orele 20), Nota zero la purtare — duminică 12 (orele 10), Filomena Marturano — duminica 12 (orele 16), In căutarea bucuriei — duminică 12 (orele 20), Nud cu vioară — marţi 14, miercuri 15 (orele 20). TEATR­UL TINERETULUI: Prinţ şl cerşetor — sîmbătă 11, marţi 14 (orele 20), dumini­că 12 (orele 10), marţi 14 (orele 15,30). Partea leului — duminică 12, miercuri 15 (orele 20). (TEATRUL DE VARA N. BAL­­CESCU): Prinţ şi cerşetor — joi 16, vineri 17, sîmbătă 18, duminică 19 (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL C. TA­­NASE (sala Savoy): Revista oglinzilor — sîmbătă 11, duminică 12, luni 13, miercuri 15. Joi 16, vineri 17, sîmbătă 18 (orele 20), duminică 12 (orele 10,30).­­SALA VICTO­ SÎMBĂTĂ, 11 IUNIE • Din lupta poporului nostru pentru libertate: „Tudor din Vla­­dimiri“, montaj în versuri de Mihu Drago­­mir — orele 9,30 — I. • Piese instrumen­tale de compozitori romîni — orele 10,15 — I. • Anul olimpic 1960 — orele 12,20 — I. • Partidul ne conduce — program de cîntece — orele 14,40 — I. • Concert popu­lar — orele 15,10 — I. • Cintă taraful „Subărelul" al G.A.C. din Bolintinul din Deal, regiunea Bucureşti — orele 16,00 — I. • Compozitorii întîmpină Congresul parti­dului cu noi creaţii — orele 18,25 — II. • Pe teme Internaţionale — orele 19,05 — I. • Muzică din opereta „Frasquita“ de Lehar — orele 19,40 — II. • Cvartetul in Do major de Haydn - orele 22,39 — NI. • Simfonia „Cintecul pădurii“ de compozito­rul chinez Ma Sî-tun — orele 23,22 — I. DUMINICA, 12 IUNIE • Teatru la micro- fon: „Alarmă în Antarctica* scenariu de Mihaela Bogza și Nicoleta Minăstireanu (pentru copii) — 9,30 — I. „La răzeşi* de C. Moruzan, după V. Em. Galan - orele 20,00 — I. • Coruri și dansuri din opere — orele 10,30 — I. • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat ,,George Enescu“. Dirijor: Ferencsik János din R.P. Ungară. In program: Simfonia nr. 35 „Haffner" de Mozart, Variatiuni de Brahms pe o temă de Haydn, „Idila lui Siegried“ de Wagner, poemul simfonic „Till Buhoglindă* de R. Strauss — orele 10,50 — II. • Formaţii ar­tistice de amatori în studio — orele 11,45 — I. • Solişti şi orchestre de muzică populară romîneascâ - orele 14,00 — L • Cine ştie, ciştigi — orele 14,30 — II. • La şezătoare — orele 15,20 — I. • Pagini din opera lui Mihail Sadoveanu — orele 18,00 — II. • Pe drum de victorii, conduşi de partid (emisiu­ne de cîntece) — orele 19,35 — I. • Emi­siune de prime audiţii de muzici uşoară ro­­mânească — orele 20,05 — NI. • Simfonia I-a de Şostakovici — orele 23,10 — NI. Patria (9,45, 12, 14,15, 16,30, 19, 21,30), I. C. Frimu (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 sală) (20,15 grădină), Gh. Doja (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15), Răzbunarea! Bucureşti (9,30, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 sală) (20,30 — grădina 13 Septembrie), In­frăţirea între popoare (10,30, 14,30, 16,30, 18,45, 21), Libertăţii (10, 12, 14,30, 16,30, 18,45, 21 sală) (20 grădină): Valurile Du­nării; Republica (9,30, 12, 15,30, 18,15, 21), 1 Mai (9, 11,45, 15, 18, 21 sală) (20,15 gra­dină): Elena Pavel (9,45, 12,15, 15,45, 18,30, 21,15 sală) (20,30­­ grădină): Generalul Della Rovere; Magheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), Lumina (10, 11,45, 13,30, 15,15 17, 19, 21), O zi de odihnă; V. Alecsandri (10, 12, 16, 18,30, 21), Al. Sahia (10, 12, 15, 17 sală) (20,30 grădină), Maxim Gorki (10,30, 12,25, 14,20, 16, 18,15, 20,30). In întîmpinarea zo­rilor: Mioriţa (16,30, 18,45 21), 8 Martie (15, 17, 19, 21 sala) (20,30 grădină); Mame­lucul; Donca Simo (15,30, 18­ sală) (20,30 grădină); Gh. Coşbuc (16, 18,15 sală) (20,30 grădină): Foma Gordeev; Central (10,15, 12,15, 15,30, 18, 20,30): Fatima; Victoria (10,30, 16, 20). Primăvara şi Nu aştepta luna mai; Maxim Gorki (10,30, 12,25, 14,20, 16; 18,15; 20,30), 23 August (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), Floreasca (17, 19); Cercul; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); N. S. Hruşciov în Indonezia; 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10—17 pentru copii): Program special; 18,45, 20,40 pentru adulţi): Blana de vizon; Tine­retului (16,30, 18,30, 20,30): Telegrame; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21): Unirea (15,30, 18 sală) (20,30 grădină); Volga (16* 18,15, 20): Barbara; C. David (16, 18,15, 20,30): Prima zi de pace: V. Roaiu­ (10, 12, 15, 17, 19, 21 sală) (20,30 gradină) Arta (15, 17, 19,15 sală) (20,30 grădină), Olga Bande (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină): Război și pace seria Hi Flacăra (10,30, 15, 17, 19, 21), Aurel Vlaicu (11, 15, 17, 19, 21): Pescarii din arhipelag; Munca (16, 18,15 , 20,30): In pragul vieţii; Moşilor (16, 18,15 sală), (20,30 grădină): Ea te iubeşte; Popular (16, 18,15, 20,30): In Iureşul focului; 16 Februarie (16, 18, 20): Copiii minune; M. Eminescu (16, 18,15, 20,30): Alo­, aţi greşit numărul! Zile Pin­­tilie (15, 17 sală) (20,30 grădină): Război şi pace seria I; 0 Mai (15, 17, 19, 21): Re­volta peonilor; N. Bălcescu (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), 30 Decembrie (15,30, 18, 20,30): Intrigă şi iubire; G. Bacovia (15, 17, 19, 21): Pe jos spre rai; Drumul serii (15,30, 19,15): Mizerabilii (ambele serii); B. Delavrancea (16, 18, 20), Vâslii Surikov. Grădini de vară: T. Vladimirescu (20,30), Tamango; Stadionul Republicii (20,30), Sta­dionul Giuleşti (20,30), Stadionul Dinamo (20,15) Răzbunarea. TELEVIZIUNE : 19.00 Informaţiile după amiezii, 19.05 Album artistic pentru pionieri şi şcolari, program prezentat de formaţia artistică de copii de pe lîngă clubul sin­dicatului muncitorilor din învăţămînt Bucu­reşti, 19.25 „12 ani de la naţionalizare“ de Roman Moldovan, directorul Institutului de cercetări economice al R.P.R.­ 19.35 Trans­misie de la Teatrul de Stat de Operetă a spectacolului „Vînt de libertate* de I. Die­naevski, In pauze: emisiunea „In faţa harţii" — Viena, şi Jurnalul televiziunii, In încheiere: sfaturi pentru telespectatori şi ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zile, vremea_se va menţine Instabili, cu cerul schimbitor, temporar noroc, mal ales în cursul^ după amiezelor. Ploi locale şi sub formă de averse vor continua să cadă In toate regiunile tării, mal ambundent* ^ Transilvania, nordul Moldovei şi regiunea muntoasă. Cu totul izolat ce vor produce căderi de grindini. Nr. 4857

Next