Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-11 / nr. 4857
Nn 4857 Vizitele delegaţiei Parlamentului finlandez Delegaţia Parlamentului finlandez In frunte cu Paavo Johannes Aitio, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, însoţită de acad. Grigore Benetato, deputat In Marea Adunare Naţională, Mircea Biji, secretar general al Marii Adunări Naţionale, şi Nicolae Iorga, preşedintele Sfatului popular regional Stalin, şi-a continuat vizita în cursul zilei de vineri în regiunea Stalin. Dimineaţa, parlamentarii finlandezi au fost oaspeţii membrilor gospodăriei agricole colective „11 Iunie“-Hălchiu. Parlamentarii finlandezi au vizitat apoi uzinele şi grupul şcolar al uzinelor de autocamioane „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. Directorul general al uzinelor, Gh. Rădoi, deputat în Marea Adunare Naţională, a vorbit oaspeţilor despre dezvoltarea acestei importante unităţi a industriei noastre constructoare de maşini. Kalle Matilainen, membru al Comisiei afacerilor sociale a parlamentului, deputat al partidului socialdemocrat, a declarat că ceea ce a văzut în această mare uzină l-a impresionat foarte mult şi a urat conducerii uzinelor şi muncitorilor noi succese în producţie. După-amiază, oaspeţii s-au întîlnit cu deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiune şi cu deputaţi în Sfatul popular regional Stalin. Seara, oaspeţii au asistat la un spectacol de operetă prezentat de colectivul Teatrului Muzical „Gh. Dima“ din localitate. (Agerpres) (Urmare din pag. I-a) Aşa incit, scurtă vreme după aceea, cind s-a trecut, ici şi colo, la confecţionarea de dispozitive ajutătoare, pentru prelucrarea reperelor, această nouă acţiune condusă de Neagu a fost primită cu multă tragere de inimă. Faptele începuseră să vorbească de la sine, prin intermediul graficului. Oamenii trăgeau un piept aer proaspăt. Reclamaţiile împotriva lor se răriseră — nimeni nu-i mai lua în derîdere. Fiecare om din brigadă recăpătase parcă mindria muncii sale. Sfătuindu-se îndelung cu ceilalţi opt comunişti, Neagu a trecut apoi la organizarea mai bună a brigăzii. La păsuire, bunăoară, trei oameni executau această operaţiune pentru cele 150 de uşi lucrate intr-o lună. Prin reorganizare, s-a dovedit că nu este nevoie decit de un singur om. Mai mult. Astăzi, acest om, Moise Alexandru, face păsuirea a 300 de uşii după cîteva luni, oamenii nu şi-au mai recunoscut brigada. Tot ceea ce era mai bun in fiecare dintre ei ieşise la iveală, aproape pe nesimţite, inmănunchindu-se intr-o forţă colectivă. Minduna ei. Cu numai jumătate de an în urmă, cei 24 de oameni executau uşi pentru 75 de maşini. Iar acum, deşi brigada sporise cu numai patru membri, se făceau uşi pentru 150 de maşini. Şi încă uşi de calitate bună. Calitatea făcea casă bună cu cantitatea. Iar odată cu creşterea aproape de două ori a productivităţii, a sporit simţitor şi ciştigul oamenilor. Treptat, odată cu dezvoltarea spiritului creator in brigadă, cu lupta aceea strinsă, cot la cot pentru onoarea colectivului, oamenii au început să se cunoască mai bine, să-și ------0*0-----INFORMAŢII • Vineri după-amiază a sosit în Capitală, venind de la Moscova, tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, conducătorul delegaţiei R. P. Român, care a participat la şedinţa Comisiei permanente pentru comerţul exterior a Consiliului de ajutor economic reciproc. • Intre 11 şi 24 iunie este deschisă în Capitală o expoziţie de produse industriale, organizată de întreprinderea ungară de comerţ exterior pentru industria grea „Nikex“ din Budapesta. Sunt expuse maşini şi instalaţii pentru construcţii, industria minieră, industria chimică şi alte produse. Expoziţia este deschisă zilnic în str. Batişte nr. 33, între orele 10 şi 13, pentru grupuri de specialişti şi între 16 şi 20 pentru public. • Poetul chilian Pablo Neruda, care se află în ţara noastră, a făcut vineri după-amiază o vizită academicianului Tudor Arghezi. Cei doi mari poeţi au avut o convorbire prietenească. « In după-amiaza zilei de ieri, IV Lyria Ianculescu şi Valentin Teodorian, solişti ai Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti şi-au dat concursul în cadrul concertului simfonic popular prezentat de orchestra Filarmonicii de stat din Botoşani, în faţa muncitorilor de la uzinele textile „Moldova“. Concertul s-a bucurat de un deosebit succes.Agerpres! • La tragerea Loto Central de Ieri au fost scoase din urnă următoarele numere : Extragerea principală : 29, 89, 55, 10, 23, 51, 63, 65, 66. Extragerea secundară : 52, 70, 68, 18, 67, 71, 06, 34, 13. Fondul general de premii: 994.057 lei. o ro- Incheierea lucrărilor „Stagiului international: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură“ Lucrările „Stagiului internaţional: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură", organizat de Comisia naţională a R. P. Române pentru U.N.E.S.C.O. şi Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Romînă, sub auspiciile U.N.E.S.C.O., au luat sfîrşit vineri la amiază. In şedinţa de dimineaţă s-a dat citire proiectului concluziilor, care, după adoptarea unor amendamente, a fost votat în unanimitate. In încheiere au luat cuvîntul acad. Tudor Vianu, secretarul general alomisiei naționale a R.P. Romaneitru U.N.E.S.C.O., B. S. Braithuite, delegatul Comisiei naționale vi'.leze pentru U.N.E.S.C.O., A. I. Krov, delegatul comisiei U.R.S.S. intru U.N.E.S.C.O., Paul Lengrand, rprezentant al U.N.E.S.C.O., și prof. Ionescu-Bujor, directorul Stagiului, care au subliniat înţelegerea şi spiritul de colaborare în care au decurs lucrările Stagiului şi au mulţumit participanţilor la lucrări. Acad. Tudor Vianu a declarat apoi închise lucrările Stagiului. In cursul după-amiezii, delegaţii ţărilor participante la lucrările „Stagiului internaţional : Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură", au continuat vizitele în Capitală. Seara, la Teatrul C.C.S. a avut loc un spectacol festiv în cinstea delegaţilor, prezentat de formaţiile artistice de amatori din Capitală, Ansamblul U.T.M. şi Ansamblul C.C.S. După spectacol, la Casa oamenilor de ştiinţă, participanţii la lucrările Stagiului au luat parte la un dineu oferit de acad. Atanase Joja, preşedintele Comisiei naţionale a R. P. Român* pentru U.N.E.S.C.O. (Agerpres) 1N. Reducerea tarifelor in traficul aerian etern Prin grija partidului şi guvernului, aviaţia noastră de transport a fost înzestrată cu avioane de capacitate şi viteză sporite, cu instalaţii aeroportuare şi de navigaţie moderne. Acestea au creat condiţii pentru extinderea activităţii de transport aerian şi au permis ca în ultima vreme tarifele de transport pe unele rute, cum sunt Bucureşti- Constanţa, Bacău-Iaşi, Cluj-Tg. Mureş şi altele, să fie reduse. Printr-o Hotărîre recentă, Consiliul de Miniştri a aprobat o nouă reducere a tarifelor în traficul aerian intern, în medie de 25 la sută, cu aplicare din data de 10 iunie a.c. Noul tarif este sensibil apropiat de cel al transportului pe calea ferată. Reducerea de 50 la sută acordată pînă acum copiilor între 3-7 ani se extinde pînă la etatea de 10 ani, pentru copii pînă la 3 ani aplicîndu-se în continuare reducerea de 85 la sută. Se reduc corespunzător și tarifele pentru transportul mărfurilor și bagajelor. Aceiaşi oameni — alte rezultate preţuiască reciproc calităţile, să se simtă bine alături şi in afara orelor de muncă. Astăzi a devenit pentru ei o adevărată obişnuinţă să meargă cu toţii la un concert, la un film etc.Semnificativ pentru noile raporturi dintre membrii colectivului este cazul lui Stan Ştefana. Cind a preluat conducerea brigăzii, Neagu a constatat cu nemulţumire că acest băiat, poate cam prea ghiduş şi năzdrăvan de s fiul lui, altminteri destoinic, era luat de unii cam in derîdere. Exista şi obiceiul de a-l pune veşnic „la curăţenie“, de a-l trimite de colo pînă colo după piese, după scule. Neagu și-a dat seama că nici o „punere la punct“ in această chestiune nu va avea atîta influentă ci exemplul personal al responsabilului de brigadă. Ei, l-a luat sub directa lui grijă. Odată cu trecerea băiatului la munci calificate a început să-i crească şi cîştigul. Dar nu prea ştia să-şi gospodărească banii. Dar şi in această privinţă l-au ajutat tovarăşii lui. Acest fel apropiat, plin de grijă şi de dragoste faţă de oamenii In mijlocul cărora lucrează, a făcut din Neagu un om iubit şi respectat. Pentru prestigiul de care se bucură brigada merită notat şi cazul lui Marin Lambru. Băiatul lucra la magazie şi urma in clasa a X-a la liceu, într-o zi a venit la şeful brigăzii, rugindu-l să-l primească in brigada lui. „Nu vreau să mă îngrop ca funcţionar. Pot să muncesc mai mult decit să complectez in tihnă «intrările* şiieşirile*. Iar astăzi, brigada îl cunoaşte pe Lambru ca pe unul dintre cei mai harnici tineri membri ai ei. Pasiunea aceasta de educator (In înţelesul cel mai înalt al cuvîntului, la şcoala muncii) cultivată de organizaţia de partid, am înţeles-o şi mai limpede cu prilejul unei Întrebări intimplătoare pe care i-am pus-o lui Vasile Neagu: — Ce citeşti cu cea mai mare plăcere ? — Tot ceea ce priveşte felul de a munci şi a trăi in chip comunist al oamenilor sovietici. Văd in activitatea brigăzilor muncii comuniste ziua noastră de mine. -0*0- Excursii pentru vizitatorii „Expoziţiei sovietice^ După cum s-a mai anunţat, în a doua jumătate a lunii iunie se va deschide în Capitală „Expoziţia sovietică". In cadrul acestei expoziţii va fi înfăţişată o parte a succeselor obţinute de poporul sovietic în industrie, tehnică, agricultură, ştiinţă, cultură şi în alte domenii. Pentru vizitarea „Opoziţiei sovietice“, Consiliul General A.R.L.U.S., în colaborare cu O.N.T.-Carpaţi, va organiza excursii în grup. Participanţii la aceste excursii pot beneficia la transportul pe C.F.R., cu trenuri complecte, de reduceri pînă la 67 la sută. (Agerpres) SCANTEIA TELEGRAME EXTERNE ................................................................................................................................................................................... i ■ 1111111 f I It 11 ■ t It IM Kl 111111111111111111111 ■ 1111111111111111111II11 !tl 11 111 111! 11! Itl 11II111111111 i 111111 It 111111111 > 1111111111M11111111111111 It 1111 i 111111111! i I i i I Iii UI Cocteil la ambasada R, P. Romíné la Paris PARIS 10 Corespondentul Agerpres transmite : In seara zilei de 9 iunie ministrul Republicii Populare Romíne la Paris, M. Bălănescu, a oferit un cocteil în saloanele legației române cu prilejul plecării sale în patrie. La cocteil au luat parte : Brouillet, șeful de cabinet al generalului De Gaulle, președintele Republicii Franceze, Max Fléchet, ministru pentru Problemele Economice, Deciy, directorul departamentului pentru problemele economice al Ministerului Afacerilor Externe, André Marie, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, Daniel Mayer, preşedintele Ligii Drepturilor Omului, profesorul Pasteur Valery-Radot, membru al Institutului Franţei, numeroşi profesori universitari, scriitori şi oameni de artă, Beuve-Méry, directorul ziarului „Le Monde“, şi numeroşi alţi ziarişti. Au fost de faţă numeroşi membri ai corpului diplomatic. Au participat de asemenea Maurice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Francez, şi Waldeck-Rochet, preşedintele grupului parlamentar comunist in Adunarea Naţională Franceză. Cariera politică a lui R. Nixon — un articol din ziarul „Sovietskaia Rossia“ — MOSCOVA 10 (Agerpres). - TASS. Ziarul „Sovetskaia Rossia“ publică sub semnătura lui V. Rogov un articol în care se face o caracterizare a vicepreședintelui S.U.A., Richard Nixon. Referindu-se la cariera politică a acestuia, autorul scrie: In 1946, Nixon era în căutare de businessmeni care să-l promoveze într-o funcţie de stat. Avusese noroc. Milionarii din California aveau pe atunci nevoie de un om care să le poată apăra interesele în Congresul S.U.A. Nixon a fost ales în Congres. Şi în Camera Reprezentanţilor, şi în Senat, şi în funcţia de vicepreşedinte, scrie în continuare Rogov, Nixon a apărat întotdeauna interesele stăpînilor săi. Comentind activitatea lui Nixon în domeniul politicii externe, autorul subliniază că el este un propovăduitor înverşunat al agresiunii şi banditismului pe arena internaţională. El este cel mai făţiş propovăduitor al spionajului împotriva Uniunii Sovietice. Nixon exercită o influenţă nefastă asupra lui Eisenhower care este o fire slabă şi care de cind este preşedinte nu doreşte decit „putere simbolică“ şi face orice ca să scape de munca migăloasă de conducere a statului. In prezent, scrie în continuare autorul, Nixon arde de dorinţa de a pune mîna pe postul de preşedinte. El este sprijinit activ de aceiaşi monopolişti californieni. Alături de ei pentru candidatura lui Nixon se pronunţă „Partidul Renaşterii Naţionale din S.U.A.“, partid profascist. De la corespondantul nostru la Moscova Vestitori ai comunismului De obicei un succes deosebit, o faptă de răsunet, o iniţiativă, o biografie interesantă te impinge „să pui ochii“ pe respectiva persoană şi să-i soliciţi o convorbire. De data asta, însă, era o situaţie cu totul aparte. Pentru simplul motiv că aveam in faţă o pleiadă de „fruntaşi intre fruntaşi“. O sală plină. Pe cine să alegi, cu cine să stai de vorbă mai intîi ? — Toţi sînt interesanţi — mi-a spus un confrate sovietic, arătind cu mîna spre cei pe care ziarele ii numesc „eroi ai zilelor noastre“ şi care se întruniseră la Kremlin in prima lor consfătuire unională. Sint stegarii vastei mişcări care a cuprins de la un capăt la altul Uniunea Sovietică - mişcarea pentru cucerirea înaltului titlu de brigăzi şi udarnici aî muncii comuniste. Mi-am notat citeva nume şi-am pornit in căutarea lor. Crîmpele din cronica Bratskului Evgheni Zaharevici Peretiatko este unul dintre tinerii pionieri constructori ai hidrocentralei de la Bratsk. A venit acolo direct dintr-o unitate militară, lăsat la vatră în urma uneia din reducerile efectivelor forţelor armate. Toţi cei 21 de membri ai brigăzii Peretiatko au ajuns in acelaşi mod pe şantier. Meseria lui : montor-sudor. Să lucrezi căţărat la zeci de metri înălţime la sudarea unui schelet de baraj nu e treabă uşoară. Dormite la Bratsk, în inima Siberiei, unde sînt geruri de -40 de grade, iar vîntul prăvale peste oameni rafale de zăpadă. Brigada lor avea să cucerească cu jind faima de cea mai înaintată de pe șantier și prima brigadă comunistă de la Bratsk. Oameni care sparg cu regularitate normele, lucrînd împreună, sau, ca să respectăm întocmai cuvintele lui Evgheni Zaharevici, „simţind ţinerea cotul vecinului“. Un colectiv sudat prin disciplină comunistă, liber consimţită. La început purtarea tînărului Kuceruk trezise îngrijorare ; se căţărase scheletul barajului în locuri primejdioase, fără a-şi lua măsurile de securitate. La critici şi mustrări, Kuceruk răspundea rizind şi răcind bezele. Brigada nu putea rămine indiferentă. Seara, brigadierii, strinşi în şedinţă-fulger, criticau aspru bravadele tînărului. Zilnic, unul dintre ei işi lua sarcina de a-l supraveghea, de „a-l dădăci“. La fiecare pas, glasul dojenitor al „dădacei“ îl prevenea asupra primejdiei. Ruşinat, tînărul s-a „cuminţit“. Acum este unul dintre cei mai de frunte montori de la Bratsk, dar şi unul dintre cei mai precauţi. La Bratsk găseşti cele mai perfecţionate maşini şi procedee tehnologice utilizate în ramura construcţiei de baraje. Tractoarele transportă şi macaralele ridică piesele de metal şi cofrajele, betonul aleargă pe benzi fără sfârşit etc. Aici îşi aduce contribuţia de frunte şi brigada lui Evgheni Zaharevici. Prin inovaţii şi raţionalizări ajută la perfecţionarea utilajului tehnic şi stimulează alte zeci de brigăzi ce aspiră azi la titlul de brigadă a muncii comuniste. Oamenii aceştia sunt in veşnice căutări şi experimentări ; de altfel toţi le spun „brigada raţionalizatorilor nesăţioşi“. Uneori, pe inserate, după ce le-a venit schimbul, se retrag intr-o baracă din apropiere, discută aprins, aruneîndu-și ochii pe geam la barajul scăldat în luminile reflectoarelor. Despre ce în primul rind despre ce va fi in Siberia peste 5 sau 10 ani ; apoi, unde vor pleca după terminarea Bratskului — la viitoarea hidrocentrală de la Ustilinsk sau la cea de la Irkutsk... Cite pagini s-ar putea scrie numai despre planurile lor de viitor. ...Intr-o noapte, la o oră tirzie, in timp ce băieţii stăteau de vorbă ca de obicei, un strigăt de alarmă răsună de pe şantier : se prăbuşeşte barajul ! Au sărit ca arşi şi au alergat intr-un suflet. O secţiune a barajului se clatina, trosnind din încheieturi sub încărcătura prea rapidă a betonului adus de Interminabilele benzi. Inchipuiţi-vă un perete de zeci de metri înălţime (barajul finisat va avea peste 120 metri), gata să se prăbuşească. Infruntind primejdia, constructorii au pus mîinile pe unelte, au întărit cofrajele şi legăturile scheletului de metal. Vreme de trei ore au muncit scăldaţi în năduşeală, în ciuda gerului de -30 de grade ; unii şi-au aruncat şi hainele de pe ei. Opera lor, averea lor a fost salvată... Minunată faptă de eroism, despre care omul sovietic, cu modestia lui caracteristică, iţi vorbeşte ca despre lucrul cel mai firesc din lume. - Cum vă petreceţi timpul liber ? - îl întreb pe Evgheni Zaharevici. - Ii împărţim între viaţa de familie — căsătoriţii, se-nţelege — distracţii, teatru, lectură. Şi apoi, învăţăm. Toţi 21 suntem înscrişi la şcoli medii şi superioare. Nikolai Dadokov, de pildă, e student la cursul fără frecvenţă al Institutului de construcţii. Acum - şi privirea-i străbate parcă orizontul, spre Bratskii ajută pe Viktor Slobodiniuk să-și pregătească examenele. Volodia Hmelin, care a terminat școala medie, il prepară pe Vasili Saveliev la matematici. ...L-am întîlnit pe Evgheni Zaharevici la unul din hotelurile din centrul Moscovei. Se pregătea de plecare. Cumpărase cadouri pentru toată brigada. Printre ele — o mică jucărie din material plastic. Urmărindu-mi privirea întrebătoare, Evgheni Zaharevici suride : - E pentru băiețelul lui Kuceruk. Știi, tînărul acela cu ifose, care ne-a dat atîta bătaie de cap. Micul Kuceruk s-a născut de curind. Se putea să-l uit ? E doar cel mai tînăr membru al brigăzii noastre. Io profesie a lui Ivan Kuzmici Ivan Kuzmici Stefanenko lucrează intr-unul din sovhozurile Kubanului. Stăpineşte fără greş vreo şase meserii -e tractorist şi mecanic, combiner şi lăcătuş, electrician şi şofer. Ar fi putut deveni unul dintre tractoriştii sau combinării cu faimă, cărora ziarele Ie consacră cu plăcere coloanele. El insă şi-a închinat toată priceperea şi puterea de muncă unei profesii noi — creşterea porcilor. A cerut direcţiei sovhozului să fie trecut de la brigada de tractoare la crescătoriile de porci. Uimit de gestul lui, unul din tovarășii săi de muncă l-a întrebat : — Ivan Kuzmici, tocmai acolo te ai găsit să-ţi iroseşti destoinicia ? — A fi crescător de porci, i-a răspuns el cam încruntat, nu-i o meserie mai prejos ca alta. Să dai omului sovietic și familiei lui carne de porc in cantităţi cît mai mari şi la preţuri cit mai reduse - spune-mi, te rog, asta nu e folositor şi frumos ? Hotărîrea lui Stefanenko a căpătat deplina aprobare şi sprijinul direcţiei sovhozului şi organizaţiei de partid. Cine trece azi pe la crescătoria lui Ivan Kuzmici găseşte un adevărat combinat industrial. Hrana pregătită la „bucătăria” centrală este transportată pînă la crescătorii in autocamioane speciale. Aici e descărcată automat in scocuri deschise in zidurile crescătoriei, care o conduc mai departe, spre „hrănitoarele“ automate Instalate de Ivan Kuzmici deasupra troacelor. Pe măsură ce hrana e consumată de animale, hrănitoarele automate umplu troacele la loc. Vagonete speciale transportă gunoiul la platformă. In timp ce în grajd se face curăţenia zilnică, porcii stau tolăniţi la soare pe pajiştea din apropiere, păziţi de „ciobanul electric“ - un sistem de cabluri electrice prin care circulă un curent de mică intensitate, atîta cit să „pişte" animalul care încerca să-l depăşească. Ajutat de mecanisme, Ivan Kuzmici face treaba a 18 oameni, care acum sunt folosiţi la alte munci. S-au redus astfel simţitor şi cheltuielile de regie, şi preţul de cost al unui kilogram de carne. Deşi lucrează singur, numărul porcilor din crescătoria sa creşte neincetat. De la 1200 a ajuns la 3.000 şi în curind va fi de 3500. Ivan Kuzmici, şi împreună cu el toţi crescătorii de porci din sovhizul său, vor să reducă preţul de cost la suta de kilograme de carne de la 500 la 190 ruble şi să întreacă astfel pe vestitul crescător de porci ucrainean Iaroslav Cij. N au reuşit încă, dar nu sunt departe de izbindă. S-ar putea crede că Ivan Kuzmici r nu-şi mai vede capul de treabă. Ei bine, el mi-a demonstrat cu de-amănuntul că are destulă vreme şi pentru odihnă, şi pentru învăţătură, şi pentru distracţii, şi pentru a-şi împărtăşi altora experienţa. De aceasta beneficiază mai intîi tovarăşii săi din sovhoz, dar şi crescătorii de porci din raion şi din întreaga regiune a Krasnodarului. Uneori, la Ivan Kuzmici e un adevărat pelerinaj. Ivan Kuzmici şi-a exprimat atit de insistent şi de sincer dorinţa de a lua contact cu crescătorii de porci din România, în scopul unui schimb de experienţă, incit mi-am notat cu exactitate adresa lui. Iat-o : Ivan Kuzmici Stefanenko, sovhozul pentru creşterea porcilor din Bisk, regiunea Krasnodar. M-a asigurat că ii va face multă plăcere corespondenţa cu prietenii romîni. Gaganova Kirghiziei Nu ştiu de ce poate sonoritatea numelui — mă făcea să mi-o imaginez pe Faizova Guljamal ca pe o femeie înaltă şi voinică. Poate că mi-o sugera însăşi faima ei de „Gaganovă“ a Kirghiziei. Şi cinci colo, am găsit o fetişcană subţirică, cu ochii migdalaţi şi cu un surit sfios. Fata asta a absolvit cu vreo patru ani în urmă şcoala medie. Cu diploma in buzunar, a plecat nu la institutul la care ar fi avut dreptul să aspire - fusese doar o elevă eminentă - ci pe şantierul de construcţie a unei întreprinderi din Frunze, cea mai mare fabrică de confecţii din Kirghizia. Acolo, împreună cu colegele ei, a alcătuit o brigadă de salahori şi zidari, deşi i s-a oferit să muncească în laboratoare, fabrici de tricotaje ş.a.m.d. Ele au ţinut să muncească pe şantierul de construcţie. A fost un examen pe care tinerele l-au trecut cu calificativele cele mai strălucite : peste un an aveau să - şi încheie misiunea cu titlul de brigadă adarnică şi să primească drapelul de fruntaşi. Cind întreprinderea a intrat in funcţiune, fetele au luat în primire maşinile din sala confecţiilor de paltoane. Au prins meseria de la meşterii mai în virstă, învăţind apoi una de la alta. Peste alţi 2 ani li s-a decernat titlul de brigadă a muncii comuniste, după ce au fost nelipsite de pe panoul de onoare al fruntaşilor. Apoi, Faizova Guljamal, şefa brîgăzîi, s-a despărţit — nu fără regrete — de tovarăşele de muncă. A renunţat la avantajele unui salariu mai bun, ca să ia conducerea unei brigăzi vecine, rămase în urmă. Exemplul Valentinei Gaganova poposise şi pe meleagurile Kirghiziei. Astăzi, cea de-a doua brigadă a Faizovei Guljamal este cea mai serioasă candidată din întreaga întreprindere la înaltul titlu de brigadă a muncii comuniste, intre membrele ei se încheagă acele relaţii noi, profund umane, care caracterizează chipul moral al omului de mîine - omul societăţii comuniste. Katia Boţmanenko s-a Îmbolnăvit şi medicul i-a recomandat odihnă. Brigada şi-a luat asupra ei norma Katiei, continuind să producă la fel ca pînă atunci. Au îngrijit-o cu duioşia unor bune surori. In fiecare după-amiază, fetele se adunau acasă la Katia, alergau după cumpărături, găteau mincare, dereticau prin casă , se aşezau apoi in jurul patului şi-i citeau din cărţile preferate sau ii povesteau noutăţi de la fabrică, făceau planuri. Am adus vorba despre diploma pe care o pusese în buzunar cînd a venit pe șantierul fabricii. Guljamal a zîmbit. — Credeai c-am uitat de ea ? Ei bine, află că de 4 ani sintem în continuu progres cu învățătura. Ea, Faizova, este studentă la Institute de textile, ca și alte multe tovarășe din brigada ei. Cînd se intimplă ca una din fete să ia un calificativ mai slab, cele mai bune la învăţătură II sar imediat in ajutor. Şi pînă cind lucrurile nu se îndreaptă, întreaga brigadă nu mai are linişte, nici somn. Cînd am intrebat-o pe Faizova Guljamal cum a devenit brigada ei brigadă a muncii comuniste, a dat uşor din umeri şi mi-a răspuns cu sinceritate : — Să vă spun drept, nu ştiu. Aceeaşi întrebare l-au dus-o cîndva şi corespondenţii ziarelor din Frunze. Şi atunci a strîns din umeri şi a dat acelaşi răspuns. Ziariştii au ris, „ Aşa trebuie să fie Faizova Guljamal , spuneau ei. Oamenii devin fruntaşi fără să știe. A. MUNTEANU -0*0- Concurenţa dintre Nixon şi Rockefeller WASHINGTON 10 (Agerpres). — După cum relatează corespondentul din Washington al agenţiei France Presse, observatorii politici americani consideră declaraţia făcută la 8 iunie de miliardarul Nelson Rockefeller, guvernatorul statului New York, în care acesta aducea critici vicepreşedintelui Nixon, drept „un fel de declaraţie de război şi un gest menit să facă să se înţeleagă că Rockefeller se disociază de guvernul Eisenhower“. Această declaraţie, afirmă observatorii politici, tinde să dovedească că guvernatorul statului New York nu se va mulţumi să facă uz de influenţa lui în elaborarea programului republican în vederea alegerilor dar că, la momentul oportun, va căuta să obţină titlul de „port-drapel“ al Partidului republican. Corespondentul agenţiei France Presse subliniază avantajele de care s-ar bucura Rockefeller în cadrul campaniei electorale datorită „largii sale independenţe financiare“, adică miliardelor sale. In ce priveşte şansele lui Rockefeller, este demn de remarcat că liderii Partidului democrat le consideră cu o oarecare nelinişte întrucît el îi supralicitează în criticile lor la adresa guvernului republican, mai ales în sensul că acesta nu ar fi cheltuit îndeajuns pentru înarmare. Preşedintele Comitetului Naţional al Partidului republican, Thruston Morton, a declarat că după atacul lansat de Rockefeller, nu este „chiar atit de sigur“ că Nixon va obţine în mod cert desemnarea sa de către Partidul republican. Declaraţia lui Rockefeller ameninţă însă să provoace o sciziune în rîndurile liderilor republicani. Corespondentul agenţiei France Presse subliniază că „de la eşecul conferinţei la nivel Înalt popularitatea vicepreşedintelui a scăzut in mod simţitor“, deoarece el „era strîns asociat de politica externă a preşedintelui Eisenhower şi poate cu greu să se desprindă de ea". -0*0- Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii şi-a încheiat lucrările MOSCOVA 10 (Agerpres), — TASS. La 10 iunie s-au încheiat lucrările Consfătuirii unionale pentru problemele urbanisticii In şedinţa de închidere a luat cuvîntul Vasili Polikanov, şeful Direcţiei orăşeneşti pentru construcţii din Vladivostok. In anii 1960—1965, a comunicat el, vor fi construite case de locuit cu o suprafaţă totală de 1,6 milioane m.p., adică tot atit cît s-a construit în întreaga istorie de un secol a oraşului. Incepînd din anul 1962, la Vladivostok clădirile vor fi construite exclusiv din panouri prefabricate. Ivan Nikolaev, membru al Academiei de construcţii şi arhitectură a U.R.S.S., şi-a consacrat cuvîntarea problemelor construcţiilor industriale. El a subliniat că nu U.R.S.S. au fost create numeroase centre industriale în care se îmbină în mod armonios cartierele industriale şi cele de locuinţe. La dezbateri în cadrul şedinţelor plenare au luat cuvîntul 38 de vorbitori. Aproximativ 100 persoane au luat cuvîntul la şedinţele secţiilor. Apelul adoptat de participanţii la consfătuire MOSCOVA 10 (Agerpres). TASS transmite apelul Consfătuirii unionale pentru problemele urbanisticii către toţi lucrătorii constructori de oraşe, către toţi oamenii muncii din Uniunea Sovietică. In apel se arată că în anii puterii sovietice oraşele s-au dezvoltat in U.R.S.S. in ritm rapid, in această perioadă de timp au apărut aproximativ 900 de noi oraşe. In oraşe, fondul de locuinţe a crescut de peste 4 ori. Populaţia urbană a sporit cu peste 70 milioane de oameni. In actualul septenal (1959-1965) fondul de locuinţe din oraşe va spori de 1,6 ori. Urbanistica sovietică, se spune în apel, trebuie subordonată măreţului ţel al construirii comunismului, creării celor mai bune condiţii de muncă şi viaţă, pentru toţi membrii societăţii noastre, dezvoltării lor armonioase multilaterale. In apel se arată că în prezent peste 1.000 de oraşe din U.R.S.S. se construiesc după planuri generale. A fost trasată sarcina ca în următorii 3-5 ani toate oraşele din Uniunea Sovietică să aibă planuri generale de dezvoltare. Una din principalele sarcini ale arhitecţilor sovietici este de a studia aprofundat premizele dezvoltării oraşelor, de a nu admite creşterea lor peste măsură şi de a contribui activ la dezvoltarea centrelor populate mijlocii şi mici. In apel se subliniază necesitatea îmbunătăţirii pregătirii şi a creşterii considerabile a numărului specialiştilor - constructori de oraşe, arhitecţi, ingineri şi economişti. Pag. 5 In Corsica se pregăteşte un centru de experimentări a armei atomice PARIS 10 (Agerpres). Populaţia de pe insula Corsica protestează energic împotriva intenţiilor guvernului francez de a crea pe această insulă un centru de experimentare a armei atomice. Cu toate asigurările date de unele persoane oficiale că pe Insulă nu vor avea loc experienţe cu arma atomică, în urma dispoziţiilor date de guvern pe această insulă se efectuează mari lucrări pregătitoare , se construiesc şosele şi căi subterane de acces spre locul de amplasare a centrului atomic şi se montează o mare staţie de radiorecepţie şi emisie. -0*0- Acţiuni împotriva discriminării rasiale în S. U. A. NEW YORK 10 (Agerpres).—După cum transmite agenţia France Presse, Philip Randolph şi Martin Luther King, doi dintre conducătorii mişcării antisegregaţioniste a negrilor din S.U.A., au anunţat la 9 iunie că 5.000 de negri vor posta pichete în jurul sălilor unde se vor desfăşura congresele partidelor republican şi democrat care au drept scop desemnarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Aceste pichete, au arătat ei, vor exprima nemulţumirea populaţiei de culoare împotriva politicii rasiale a tuturor persoanelor menţionate plnn acum ca eventuali candidaţi la postul de preşedinţi. Subliniind că negrii din S.U.A. cer să fie trataţi ca cetăţeni cu drepturi depline, cei doi fruntaşi politici au adăugat că „toţi candidaţii la preşedinţie au închis ochii atunci cînd partidele lor i-au tolerat pe rasişti şi au pactizat cu ei“. După cum au arătat Randolph şi King, manifestaţiile populaţiei de culoare din vara acestui an sunt sprijinite de toate organizaţiile negrilor din Statele Unite. -00- Incalcări ale spaţiului aerian al R. D. Germane BERLIN. 10 (Agerpres). — în cea de-a doua jumătate a zilei de 9 iunie un planor venind din Germania occidentală a violat din nou frontiera de stat a Republicii Democrate Germane. După cum anunţă serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne al R.D.G., planorul a aterizat în apropiere de Hildburghausen. Pilotul - cetăţeanul vestgerman Max Tadter — a declarat că zbura din Karlstadt pe Main spre Bamberg. Condiţiile atmosferice nefavorabile l-au silit să aterizeze pe teritoriul R.D.G. La 10 iunie, la frontiera de stat a R. D. Germane, pilotul a fost remis autorităţilor vestgermane. Deoarece la 8 iunie spaţiul aerian al R. D. Germane a fost violat în acelaşi mod de un planor care a decolat în Germania occidentală, Ministerul Afacerilor Interne al R. D. Germane a fost nevoit să ceară autorităţilor vest-germane să ia măsuri care să excludă repetarea unor asemenea încălcări. In caz contrar se poate presupune că asemenea încălcări ale suveranităţii R. D. Germane sînt săvîrşite cu premeditare. Succesele uzinei de la Bhilai DELHI 10 (Agerpres). TASS , Ziarul „Times of India" a publicat la 9 iunie o declaraţie a unui reprezentant oficial al Uzinei metalurgice de la Bhilai. Declaraţia este intitulată „Remarcabilele succese ale Uzinei metalurgice de la Bhilai". Pînă la sfirşitul lunii mai Uzine metalurgică din Bhilai, care se construieşte in India cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, a dat ţării 582.577 tone fontă, 136.875 tone oţel, 124.700 tone lingouri de oţel şi 106.800 tone de semifabricate. Bateriile de cocs ale uzinei au dat peste 600.000 tone cocs. 900 de întreprinderi din India folosesc in prezent fonta produsă de Uzina metalurgică de la Bhilai. Fonta produsă de oțelarii din Bhilai se exportă In Japonia, Pakistan și Anglia.