Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-11 / nr. 4857

Nn 4857 Vizitele delegaţiei Parlamentului finlandez Delegaţia Parlamentului finlandez In frunte cu Paavo Johannes Aitio, prim-vicepreşedinte al Parlamentu­lui, însoţită de acad. Grigore Bene­­tato, deputat In Marea Adunare Na­ţională, Mircea Biji, secretar general al Marii Adunări Naţionale, şi Nico­­lae Iorga, preşedintele Sfatului popular regional Stalin, şi-a conti­nuat vizita în cursul zilei de vineri în regiunea Stalin. Dimineaţa, parlamentarii finlan­dezi au fost oaspeţii membrilor gospodăriei agricole colective „11 Iu­­nie“-Hălchiu. Parlamentarii finlandezi au vizitat apoi uzinele şi grupul şcolar al uzi­nelor de autocamioane „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. Directorul general al uzinelor, Gh. Rădoi, de­putat în Marea Adunare Naţională, a vorbit oaspeţilor despre dezvol­tarea acestei importante unităţi a industriei noastre constructoare de maşini. Kalle Matilainen, membru al Co­misiei afacerilor sociale a parlamen­tului, deputat al partidului social­­democrat, a declarat că ceea ce a văzut în această mare uzină l-a im­presionat foarte mult şi a urat con­ducerii uzinelor şi muncitorilor noi succese în producţie. După-amiază, oaspeţii s-au în­­tîlnit cu deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiune şi cu deputaţi în Sfatul popular regional Stalin. Seara, oaspeţii au asistat la un spectacol de operetă prezentat de colectivul Teatrului Muzical „Gh. Dima“ din localitate. (Agerpres) (Urmare din pag. I-a) Aşa incit, scurtă vreme după a­­ceea, cind s-a trecut, ici şi colo, la confecţionarea de dispozitive ajută­toare, pentru prelucrarea reperelor, această nouă acţiune condusă de Neagu a fost primită cu multă tra­gere de inimă. Faptele începuseră să vorbească de­ la sine, prin inter­mediul graficului. Oamenii trăgeau un piept aer proaspăt. Reclamaţiile împotriva lor se răriseră — nimeni nu-i mai lua în derîdere. Fiecare om din brigadă recăpătase parcă mindria muncii sale. Sfătuin­du-se îndelung cu ceilalţi opt comunişti, Neagu a trecut apoi la organizarea mai bună a bri­găzii. La păsuire, bunăoară, trei oameni executau această operaţiune pentru cele 150 de uşi lucrate intr-o lună. Prin reorganizare, s-a dove­dit că nu este nevoie decit de un singur om. Mai mult. Astăzi, acest om, Moise Alexandru, face păsuirea a 300 de uşii d­upă cîteva luni, oamenii nu şi-au mai recunoscut brigada. Tot ceea ce era mai bun in fiecare dintre ei ieşise la iveală, aproape pe nesimţite, inmănunchindu-se in­tr-o forţă colectivă. Minduna ei. Cu numai jumătate de an în urmă, cei 24 de oameni exe­cutau uşi pentru 75 de maşini. Iar acum, deşi brigada sporise cu nu­mai patru membri, se făceau uşi pentru 150 de maşini. Şi încă uşi de calitate bună. Calitatea făcea casă bună cu cantitatea. Iar odată cu creşterea aproape de două ori a productivităţii, a sporit simţitor şi ciştigul oamenilor. Treptat, odată cu dezvoltarea spi­ritului creator in brigadă, cu lupta aceea strinsă, cot la cot pentru o­­noarea colectivului, oamenii au în­ceput să se cunoască mai bine, să-și ------0*0-----­INFORMAŢII • Vineri după-amiază a sosit în Ca­pitală, venind de la Moscova, tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţu­lui, conducătorul delegaţiei R. P. Ro­mân, care a participat la şedinţa Co­misiei permanente pentru comerţul exterior a Consiliului de ajutor eco­nomic reciproc. • Intre 11 şi 24 iunie este deschisă în Capitală o expoziţie de produse industriale, organizată de întreprin­derea ungară de comerţ exterior pen­tru industria grea „Nikex“ din Buda­pesta. Sunt expuse maşini şi instalaţii pentru construcţii, industria minieră, industria chimică şi alte produse. Expoziţia este deschisă zilnic în str. Batişte nr. 33, între orele 10 şi 13, pentru grupuri de specialişti şi între 16 şi 20 pentru public. • Poetul chilian Pablo Neruda, care se află în ţara noastră, a făcut vineri după-amiază o vizită academicianului Tudor Arghezi. Cei doi mari poeţi au avut o con­vorbire prietenească. « In după-amiaza zilei de ieri, IV Lyria Ianculescu şi Valentin Teodo­­rian, solişti ai Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti şi-au dat concursul în cadrul concertului simfonic popu­lar prezentat de orchestra Filarmoni­cii de stat din Botoşani, în faţa mun­citorilor de la uzinele textile „Mol­dova“. Concertul s-a bucurat de un deosebit succes.­­Agerpres! • La tragerea Loto Central de Ieri au fost scoase din urnă următoarele numere : Extragerea principală : 29, 89, 55, 10, 23, 51, 63, 65, 66. Extragerea secundară : 52, 70, 68, 18, 67, 71, 06, 34, 13. Fondul general de premii: 994.057 lei. ­o ro- Incheierea lucrărilor „Stagiului international: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură“ Lucrările „Stagiului internaţional: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură", organizat de Comisia na­ţională a R. P. Române pentru U.N.E.S.C.O. şi Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Romînă, sub auspiciile U.N.E.S.C.O., au luat sfîr­­şit vineri la amiază. In şedinţa de dimineaţă s-a dat citire proiectului concluziilor, care, după adoptarea unor amendamente, a fost votat în unanimitate. In încheiere au luat cuvîntul acad. Tudor Vianu, secretarul general al­omisiei naționale a R.P. Romane­­itru U.N.E.S.C.O., B. S. Braith­­u­­ite, delegatul Comisiei naționale vi'.leze pentru U.N.E.S.C.O., A. I. Krov, delegatul comisiei U.R.S.S. intru U.N.E.S.C.O., Paul Lengrand, rprezentant al U.N.E.S.C.O., și prof.­­ Ionescu-Bujor, directorul Stagiu­lui, care au subliniat înţelegerea şi spiritul de colaborare în care au decurs lucrările Stagiului şi au mul­ţumit participanţilor la lucrări. Acad. Tudor Vianu a declarat apoi închise lucrările Stagiului. In cursul după-amiezii, delegaţii ţărilor participante la lucrările „Stagiului internaţional : Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură", au continuat vizitele în Capitală. Seara, la Teatrul C.C.S. a avut loc un spectacol festiv în cinstea dele­gaţilor, prezentat de formaţiile artis­tice de amatori din Capitală, An­samblul U.T.M. şi Ansamblul C.C.S. După spectacol, la Casa oameni­lor de ştiinţă, participanţii la lu­crările Stagiului au luat parte la un dineu oferit de acad. Atanase Joja, preşedintele Comisiei naţio­nale a R. P. Român* pentru U.N.E.S.C.O. (Agerpres) 1N­. Reducerea tarifelor in traficul aerian etern Prin grija partidului şi guvernu­lui, aviaţia noastră de transport a fost înzestrată cu avioane de capa­citate şi viteză sporite, cu instalaţii aeroportuare şi de navigaţie mo­derne. Acestea au creat condiţii pentru extinderea activităţii de transport aerian şi au permis ca în ultima vreme tarifele de transport pe unele rute, cum sunt Bucureşti- Constanţa, Bacău-Iaşi, Cluj-Tg. Mu­reş şi altele, să fie reduse. Printr-o Hotărîre recentă, Consi­liul de Miniştri a aprobat o nouă reducere a tarifelor în traficul ae­rian intern, în medie de 25 la sută, cu aplicare din data de 10 iunie a.c. Noul tarif este sensibil apropiat de cel al transportului pe calea ferată. Reducerea de 50 la sută acordată pînă acum copiilor între 3-7 ani se extinde pînă la etatea de 10 ani, pentru copii pînă la 3 ani aplicîn­­du-se în continuare reducerea de 85 la sută. Se reduc corespunzător și tarifele pentru transportul mărfu­rilor și bagajelor. Aceiaşi oameni — alte rezultate preţuiască reciproc calităţile, să se simtă bine alături şi in afara orelor de muncă. Astăzi a devenit pentru ei o adevărată obişnuinţă să meargă cu toţii la un concert, la un film etc.­­Semnificativ pentru noile ra­­porturi dintre membrii colec­tivului este cazul lui Stan Ştefana. Cind a preluat conducerea brigăzii, Neagu a constatat cu nemulţumire că acest băiat, poate cam prea ghi­duş şi năzdrăvan de s fiul lui, alt­minteri destoinic, era luat de unii cam in derîdere. Exista şi obiceiul de a-l pune veşnic „la curăţenie“, de a-l trimite de colo pînă colo după piese, după scule. Neagu și-a dat seama că nici o „punere la punct“ in această chestiune nu va avea atîta influentă ci­ exemplul personal al responsabilului de brigadă. Ei, l-a luat sub directa lui grijă. Odată cu trecerea băiatului la munci califi­cate a început să-i crească şi cîşti­­gul. Dar nu prea ştia să-şi gospo­dărească banii. Dar şi in această privinţă l-au ajutat tovarăşii lui. Acest fel apropiat, plin de grijă şi de dragoste faţă de oamenii In mij­locul cărora lucrează, a făcut din Neagu un om iubit şi respectat. Pentru prestigiul de care se bucură brigada merită notat şi cazul lui Marin Lambru. Băiatul lucra la magazie şi urma in clasa a X-a la liceu, într-o zi a venit la şeful bri­găzii, rugindu-l să-l primească in brigada lui. „Nu vreau să mă în­grop ca funcţionar. Pot să muncesc mai mult decit să complectez in tihnă «intrările* şi­­ieşirile*. Iar astăzi, brigada îl cunoaşte pe Lam­bru ca pe unul dintre cei mai har­nici tineri membri ai ei. Pasiunea aceasta de educator (In înţelesul cel mai înalt al cuvîntului, la şcoala muncii) cultivată de or­ganizaţia de partid, am înţeles-o şi mai limpede cu prilejul unei În­trebări intimplătoare pe care i-am pus-o lui Vasile Neagu: — Ce citeşti cu cea mai mare plăcere ? — Tot ceea ce priveşte felul de a munci şi a trăi in chip comunist al oamenilor sovietici. Văd in activi­tatea brigăzilor muncii comuniste ziua noastră de m­ine. -0*0- Excu­rsii pentru vizitatorii „Expoziţiei sovietice^ După cum s-a mai anunţat, în a doua jumătate a lunii iunie se va deschide în Capitală „Expoziţia so­vietică". In cadrul acestei expoziţii va fi înfăţişată o parte a succeselor obţinute de poporul sovietic în in­dustrie, tehnică, agricultură, ştiinţă, cultură şi în alte domenii. Pentru vizitarea „Opoziţiei sovie­tice“, Consiliul General A.R.L.U.S., în colaborare cu O.N.T.-Carpaţi, va organiza excursii în grup. Partici­panţii la aceste excursii pot bene­ficia la transportul pe C.F.R., cu tre­nuri complecte, de reduceri pînă la 67 la sută. (Agerpres) SCANTEIA T­ELEGRAME EXTERNE ................................................................................................................................................................................... i ■ 1111111 f I It 11 ■ t It IM Kl 111111111111111111111 ■ 1111111111111111111II11 !tl 11 111 111! 11! Itl 11II111111111 i 111111 It 111111111 > 1111111111M11111111111111 It 1111 i 111111111! i I i i I Iii UI Cocteil la ambasada R, P. Romíné la Paris PARIS 10 Corespondentul Ager­pres transmite : In seara zilei de 9 iunie ministrul Republicii Populare Romíne la Paris, M. Bălănescu, a oferit un cocteil în saloanele lega­ției române cu prilejul plecării sale în patrie. La cocteil au luat parte : Brouillet, șeful de cabinet al gene­ralului De Gaulle, președintele Re­publicii Franceze, Max Fléchet, mi­nistru pentru Problemele Econo­mice, Deci­y, directorul departa­mentului pentru problemele econo­mice al Ministerului Afacerilor Ex­terne, André Marie, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, Daniel Mayer, preşedintele Ligii Drepturi­lor Omului, profesorul Pasteur Va­­lery-Radot, membru al Institutului Franţei, numeroşi profesori uni­versitari, scriitori şi oameni de artă, Beuve-Méry, directorul ziarului „Le Monde“, şi numeroşi alţi ziarişti. Au fost de faţă numeroşi membri ai corpului diplomatic. Au participat de asemenea Mau­rice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Francez, şi Waldeck-Rochet, preşedintele grupu­lui parlamentar comunist in Aduna­rea Naţională Franceză. Cariera politică a lui R. Nixon — un articol din ziarul „Sovietskaia Rossia“ — MOSCOVA 10 (Agerpres). - TASS. Ziarul „Sovetskaia Rossia“ publică sub semnătura lui V. Rogov un ar­ticol în care se face o caracterizare a vicepreședintelui S.U.A., Richard Nixon. Referindu-se la cariera politică a acestuia, autorul scrie: In 1946, Nixon era în căutare de business­­meni care să-l promoveze într-o funcţie de stat. Avusese noroc. Mi­lionarii din California aveau pe atunci nevoie de un om care să le poată apăra interesele în Congresul S.U.A. Nixon a fost ales în Congres. Şi în Camera Reprezentanţilor, şi în Senat, şi în funcţia de vicepreşe­dinte, scrie în continuare Rogov, Nixon a apărat întotdeauna intere­sele stăpînilor săi. Comentind activitatea lui Nixon în domeniul politicii externe, auto­rul subliniază că el este un propo­văduitor înverşunat al agresiunii şi banditismului pe arena internaţio­nală. El este cel mai făţiş propovă­duitor al spionajului împotriva Uni­unii Sovietice. Nixon exercită o influenţă nefastă asupra lui Eisenhower care este o fire slabă şi care de cind este pre­şedinte nu doreşte decit „putere sim­bolică“ şi face orice ca să scape de munca migăloasă de conducere a statului. In prezent, scrie în continuare au­torul, Nixon arde de dorinţa de a pune mîna pe postul de preşedinte. El este sprijinit activ de aceiaşi mo­­nopolişti californieni. Alături de ei pentru candidatura lui Nixon se pro­nunţă „Partidul Renaşterii Naţionale din S.U.A.“, partid profascist. De la corespondantul nostru la Moscova Vestitori ai comunismului De obicei un succes deosebit, o fap­tă de răsunet, o iniţiativă, o biografie interesantă te impinge „să pui ochii“ pe respectiva persoană şi să-i soliciţi o convorbire. De data asta, însă, era o situaţie cu totul aparte. Pentru sim­plul motiv că aveam in faţă o pleiadă de „fruntaşi intre fruntaşi“. O sală pli­nă. Pe cine să alegi, cu cine să stai de vorbă mai intîi ? — Toţi sînt interesanţi — mi-a spus un confrate sovietic, arătind cu mîna spre cei pe care ziarele ii numesc „eroi ai zilelor noastre“ şi care se întruni­seră la Kremlin in prima lor consfătuire unională. Sint stegarii vastei mişcări care a cuprins de la un capăt la altul Uniunea Sovietică - mişcarea pentru cucerirea înaltului titlu de brigăzi şi udarnici aî muncii comuniste. Mi-am notat citeva nume şi-am pornit in cău­tarea lor. Crîmpele din cronica Bratskului Evgheni Zaharevici Peretiatko este unul dintre tinerii pionieri constructori ai hidrocentralei de la Bratsk. A venit acolo direct dintr-o unitate militară, lăsat la vatră în urma uneia din re­ducerile efectivelor forţelor armate. Toţi cei 21 de membri ai brigăzii Peretiatko au ajuns in acelaşi mod pe şantier. Meseria lui : montor-sudor. Să lucrezi căţărat la zeci de metri înălţime la su­darea unui schelet de baraj nu e trea­bă uşoară. Dormite la Bratsk, în inima Siberiei, unde sînt geruri de -40 de grade, iar vîntul prăvale peste oameni rafale de zăpadă. Brigada lor avea să cucerească cu jind faima de cea mai înaintată de pe șantier și prima brigadă comunistă de la Bratsk. Oameni care sparg cu re­gularitate normele, lucrînd împreună, sau, ca să respectăm întocmai cuvin­tele lui Evgheni Zaharevici, „simţind ţinerea cotul vecinului“. Un colectiv su­dat prin disciplină comunistă, liber con­simţită. La început purtarea tînărului Kuceruk trezise îngrijorare ; se căţăra­se sche­letul barajului în locuri primejdioase, fără a-şi lua măsurile de securitate. La critici şi mustrări, Kuceruk răspun­dea rizind şi răcind bezele. Brigada nu putea rămine indiferentă. Seara, bri­gadierii, strinşi în şedinţă-fulger, criti­cau aspru bravadele tînărului. Zilnic, unul dintre ei işi lua sarcina de a-l su­praveghea, de „a-l dădăci“. La fiecare pas, glasul dojenitor al „dădacei“ îl prevenea asupra primejdiei. Ruşinat, tînărul s-a „cuminţit“. Acum este unul dintre cei mai de frunte montori de la Bratsk, dar şi unul dintre cei mai pre­cauţi. La Bratsk găseşti cele mai perfecţio­nate maşini şi procedee tehnologice utilizate în ramura construcţiei de ba­raje. Tractoarele transportă şi macara­lele ridică piesele de metal şi cofra­­jele, betonul aleargă pe benzi fără sfârşit etc. Aici îşi aduce contribuţia de frunte şi brigada lui Evgheni Zaha­revici. Prin inovaţii şi raţionalizări a­­jută la perfecţionarea utilajului tehnic şi stimulează alte zeci de brigăzi ce aspiră azi la titlul de brigadă a mun­cii comuniste. Oamenii aceştia sunt in veşnice căutări şi experimentări ; de altfel toţi le spun „brigada raţionaliza­­torilor nesăţioşi“. Uneori, pe inserate, după ce le-a venit schimbul, se retrag intr-o baracă din apropiere, discută aprins, aruneîn­­du-și ochii pe geam la barajul scăl­dat în luminile reflectoarelor. Despre ce î­­n primul rind despre ce va fi in Siberia peste 5 sau 10 ani ; apoi, unde vor pleca după terminarea Bratskului — la viitoarea hidrocentrală de la Ustilinsk sau la cea de la Irkutsk... Cite pagini s-ar putea scrie numai despre planurile lor de viitor. ...Intr-o noapte, la o oră tirzie, in timp ce băieţii stăteau de vorbă ca de obicei, un strigăt de alarmă răsună de pe şantier : se prăbuşeşte barajul ! Au sărit ca arşi şi au alergat intr-un su­flet. O secţiune a barajului se clatina, trosnind din încheieturi sub încărcă­tura prea rapidă a betonului adus de Interminabilele benzi. Inchipuiţi-vă un perete de zeci de metri înălţime (ba­rajul finisat va avea peste 120 metri), gata să se prăbuşească. Infruntind pri­mejdia, constructorii au pus mîinile pe unelte, au întărit cofrajele şi legături­le scheletului de metal. Vreme de trei ore au muncit scăldaţi în năduşeală, în ciuda gerului de -30 de grade ; unii şi-au aruncat şi hainele de pe ei. Opera lor, averea lor a fost salvată... Minunată faptă de eroism, despre care omul sovietic, cu modestia lui caracte­ristică, iţi vorbeşte ca despre lucrul cel mai firesc din lume. - Cum vă petreceţi timpul liber ? - îl întreb pe Evgheni Zaharevici. - Ii împărţim între viaţa de familie — căsătoriţii, se-nţelege — distracţii, teatru, lectură. Şi apoi, învăţăm. Toţi 21 suntem­ înscrişi la şcoli medii şi su­perioare. Nikolai Dadokov, de pildă, e student la cursul fără frecvenţă al In­stitutului de construcţii. Acum - şi pri­virea-i străbate parcă orizontul, spre Bratsk­­­ii ajută pe Viktor Slobodiniuk să-și pregătească examenele. Volodia Hmelin, care a terminat școala medie, il prepară pe Vasili Saveliev la mate­matici. ...L-am întîlnit pe Evgheni Zaharevici la unul din hotelurile din centrul Mos­covei. Se pregătea de plecare. Cum­părase cadouri pentru toată brigada. Printre ele — o mică jucărie din mate­rial plastic. Urmă­rindu-mi privirea în­trebătoare, Evgheni Zaharevici suride : - E pentru băiețelul lui Kuceruk. Știi, tînărul acela cu ifose, care ne-a dat atîta bătaie de cap. Micul Kuce­ruk s-a născut de curind. Se putea să-l uit ? E doar cel mai tînăr membru al brigăzii noastre. Io profesie a lui Ivan Kuzmici Ivan Kuzmici Stefanenko lucrează intr-unul din sovhozurile Kubanului. Stăpineşte fără greş vreo şase meserii -­e tractorist şi mecanic, combiner şi lăcătuş, electrician şi şofer. Ar fi putut deveni unul dintre tractoriştii sau com­binării cu faimă, cărora ziarele Ie con­sacră cu plăcere coloanele. El insă şi-a închinat toată priceperea şi puterea de muncă unei profesii noi — creşterea porcilor. A cerut direcţiei sovhozului să fie trecut de la brigada de tractoare la crescătoriile de porci. Uimit de ges­tul lui, unul din tovarășii săi de muncă l-a întrebat : — Ivan Kuzmici, tocmai acolo te ai găsit să-ţi iroseşti destoinicia ? — A fi crescător de porci, i-a răs­puns el cam încruntat, nu-i o meserie mai prejos ca alta. Să dai omului so­vietic și familiei lui carne de porc in cantităţi cît mai mari şi la preţuri cit mai reduse - spune-mi, te rog, asta nu e folositor şi frumos ? Hotărîrea lui Stefanenko a căpătat deplina aprobare şi sprijinul direcţiei sovhozului şi organizaţiei de partid. Cine trece azi pe la crescătoria lui Ivan Kuzmici găseşte un adevărat com­binat industrial. Hrana pregătită la „bucătăria” centrală este transportată pînă la crescătorii in autocamioane speciale. Aici e descărcată automat in scocuri deschise in zidurile crescătoriei, care o conduc mai departe, spre „hră­nitoarele“ automate Instalate de Ivan Kuzmici deasupra troacelor. Pe măsură ce hrana e consumată de animale, hră­nitoarele automate umplu troacele la loc. Vagonete speciale transportă gu­noiul la platformă. In timp ce în grajd se face curăţenia zilnică, porcii stau tolăniţi la soare pe pajiştea din apro­piere, păziţi de „ciobanul electric“ - un sistem de cabluri electrice prin care circulă un curent de mică intensitate, atîta cit să „pişte" animalul care­­ încerca să-l depăşească. Ajutat de mecanisme, Ivan Kuzmici face treaba a 18 oameni, care acum sunt folosiţi la alte munci. S-au redus astfel simţitor şi cheltuielile de regie, şi preţul de cost al unui kilogram de carne. Deşi lucrează singur, numărul porcilor din crescătoria sa creşte nein­cetat. De la 1200 a ajuns la 3.000 şi în curind va fi de 3500. Ivan Kuzmici, şi împreună cu el toţi crescătorii de porci din sovhizul său, vor să reducă preţul de cost la suta de kilograme de carne de la 500 la 190 ruble şi să întreacă astfel pe vestitul crescător de porci ucrainean Iaroslav Cij. N au reuşit încă, dar nu sunt departe de izbindă. S-ar putea crede că Ivan Kuzmici r nu-şi mai vede capul de treabă. Ei bine, el mi-a demonstrat cu de-amănun­­tul că are destulă v­reme şi pentru odihnă, şi pentru învăţătură, şi pentru distracţii, şi pentru a-şi împărtăşi altora experienţa. De aceasta beneficiază mai intîi tovarăşii săi din sovhoz, dar şi crescătorii de porci din raion şi din întreaga regiune a Krasnodarului. Une­ori, la Ivan Kuzmici e un adevărat pe­lerinaj. Ivan Kuzmici şi-a exprimat atit de in­sistent şi de sincer dorinţa de a lua contact cu crescătorii de porci din Ro­mânia, în scopul unui schimb de expe­rienţă, incit mi-am­ notat cu exactitate adresa lui. Iat-o : Ivan Kuzmici Stefa­nenko, sovhozul pentru creşterea porci­lor din Bisk, regiunea Krasnodar. M-a asigurat că ii va face multă plăcere corespondenţa cu prietenii romîni. Gaganova Kirghiziei Nu ştiu de ce­­ poate sonoritatea numelui — mă făcea să mi-o imaginez pe Faizova Guljamal ca pe o femeie înaltă şi voinică. Poate că mi-o sugera însăşi faima ei de „Gaganovă“ a Kir­ghiziei. Şi cinci colo, am găsit o fetiş­cană subţirică, cu ochii migdalaţi şi cu un surit sfios. Fata asta a absolvit cu vreo patru ani în urmă şcoala medie. Cu diploma in buzunar, a plecat nu la institutul la care ar fi avut dreptul să aspire - fu­sese doar o elevă eminentă - ci pe şantierul de construcţie a unei între­prinderi din Frunze, cea mai mare fa­brică de confecţii din Kirghizia. Acolo, împreună cu colegele ei, a alcătuit o brigadă de salahori şi zidari, deşi i s-a oferit să muncească în laboratoare, fa­brici de tricotaje ş.a.m.d. Ele au ţinut să muncească pe şantierul de con­strucţie. A fost un examen pe care tinerele l-au trecut cu calificativele cele mai strălucite : peste un an a­­veau să - şi încheie misiunea­ cu titlul de brigadă adarnică şi să primească drapelul de fruntaşi. Cind întreprinderea a intrat in func­ţiune, fetele au luat în primire maşinile din sala confecţiilor de paltoane. Au prins meseria de la meşterii mai în virs­­tă, învăţind apoi una de la alta. Peste alţi 2 ani li s-a decernat titlul de bri­gadă a muncii comuniste, după ce au fost nelipsite de pe panoul de onoare al fruntaşilor. Apoi, Faizova Guljamal, şefa brîgăzîi, s-a despărţit — nu fără regre­te — de tovarăşele de muncă. A renunţat la avantajele unui salariu mai bun, ca să ia conducerea unei brigăzi vecine, rămase în urmă. Exemplul Va­lentinei Gaganova poposise şi pe me­leagurile Kirghiziei. Astăzi, cea de-a doua brigadă a Faizovei Guljamal este cea mai serioa­să candidată din întreaga întreprinde­re la înaltul titlu de brigadă a muncii comuniste, intre membrele ei se în­cheagă acele relaţii noi, profund uma­ne, care caracterizează chipul moral al omului de mîine - omul societăţii comuniste. Katia Boţmanenko s-a Îmbolnăvit şi medicul i-a recomandat odihnă. Briga­da şi-a luat asupra ei norma Katiei, continuind să producă la fel ca pînă atunci. Au îngrijit-o cu duioşia unor bune surori. In fiecare după-amiază, fetele se adunau acasă la Katia, aler­gau după cumpărături, găteau min­­care, dereticau prin casă , se aşezau apoi in jurul patului şi-i citeau din cărţile preferate sau ii povesteau nou­tăţi de la fabrică, făceau planuri. Am adus vorba despre diploma pe care o pusese în buzunar cînd a venit pe șantierul fabricii. Guljamal a zîmbit. — Credeai c-am uitat de ea ? Ei bine, află că de 4 ani sintem­ în con­tinuu progres cu învățătura. Ea, Faizova, este studentă la Institu­te de textile, ca și alte multe tovarășe din brigada ei. Cînd se intimplă ca una din fete să ia un calificativ mai slab, cele mai bune la învăţătură II sar imediat in ajutor. Şi pînă cind lu­crurile nu se îndreaptă, întreaga bri­gadă nu mai are linişte, nici somn. Cînd am intrebat-o pe Faizova Gul­jamal cum a devenit brigada ei bri­gadă a muncii comuniste, a dat uşor din umeri şi mi-a răspuns cu sinceri­tate : — Să vă spun drept, nu ştiu. Aceeaşi întrebare l-au dus-o cîndva şi corespondenţii ziarelor din Frunze. Şi atunci a strîns din umeri şi a dat acelaşi răspuns. Ziariştii au ris, „ Aşa trebuie să fie Faizova Gulja­­mal , spuneau ei. Oamenii devin frun­taşi fără să știe. A. M­UNTEANU -0*0- Concurenţa dintre Nixon şi Rockefeller WASHINGTON 10 (Agerpres). — După cum relatează corespondentul din Washington al agenţiei France Presse, observatorii politici ameri­cani consideră declaraţia făcută la 8 iunie de miliardarul Nelson Rockefeller, guvernatorul statului New York, în care acesta aducea critici vicepreşedintelui Nixon, drept „un fel de declaraţie de război şi un gest menit să facă să se înţeleagă că Rockefeller se disociază de gu­vernul Eisenhower“. Această decla­raţie, afirmă observatorii politici, tinde să dovedească că guvernatorul statului New York nu se va mulţumi să facă uz de influenţa lui în ela­borarea programului republican în vederea alegerilor dar că, la mo­mentul oportun, va căuta să obţină titlul de „port-drapel“ al Partidului republican. Corespondentul agenţiei France Presse subliniază avantajele de care s-ar bucura Rockefeller în cadrul campaniei electorale datorită „largii sale independenţe financia­re“, adică miliardelor sale. In ce priveşte şansele lui Rocke­feller, este demn de remarcat că liderii Partidului democrat le consi­deră cu o oarecare nelinişte întrucît el îi supralicitează în criticile lor la adresa guvernului republican, mai ales în sensul că acesta nu ar fi cheltuit îndeajuns pentru înarmare. Preşedintele Comitetului Naţional al Partidului republican, Thruston Morton, a declarat că după atacul lansat de Rockefeller, nu este „chiar atit de sigur“ că Nixon va obţine în mod cert desemnarea sa de către Partidul republican. Declaraţia lui Rockefeller ameninţă însă să pro­voace o sciziune în rîndurile lideri­lor republicani. Corespondentul agenţiei France Presse subliniază că „de la eşecul conferinţei la nivel Înalt populari­tatea vicepreşedintelui a scăzut in mod simţitor“, deoarece el „era strîns asociat de politica externă a preşedintelui Eisenhower şi poate cu greu să se desprindă de ea". -0*0- Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii şi-a încheiat lucrările MOSCOVA 10 (Agerpres), — TASS. La 10 iunie s-au încheiat lucrările Consfătuirii unionale pentru proble­mele urbanisticii In şedinţa de închidere a luat cu­vîntul Vasili Polikanov, şeful Direc­ţiei orăşeneşti pentru construcţii din Vladivostok. In anii 1960—1965, a co­municat el, vor fi construite case de locuit cu o suprafaţă totală de 1,6 milioane m.p., adică tot atit cît s-a construit în întreaga istorie de un se­col a oraşului. Incepînd din anul 1962, la Vladivostok clădirile vor fi con­struite exclusiv din panouri prefabri­cate. Ivan Nikolaev, membru al Acade­miei de construcţii şi arhitectură a U.R.S.S., şi-a consacrat cuvîntarea problemelor construcţiilor industriale. El a subliniat că nu U.R.S.S. au fost create numeroase centre industriale în care se îmbină în mod armonios car­tierele industriale şi cele de locuinţe. La dezbateri în cadrul şedinţelor plenare au luat cuvîntul 38 de vorbi­tori. Aproximativ 100 persoane au luat cuvîntul la şedinţele secţiilor. Apelul adoptat de participanţii la consfătuire MOSCOVA 10 (Agerpres).­­ TASS transmite apelul Consfătuirii unionale pentru problemele urbanisticii către toţi lucrătorii constructori de oraşe, către toţi oamenii muncii din Uniunea Sovietică. In apel se arată că în anii puterii sovietice oraşele s-au dezvoltat in U.R.S.S. in ritm rapid, in această pe­rioadă de timp au apărut aproximativ 900 de noi oraşe. In oraşe, fondul de locuinţe a crescut de peste 4 ori. Popu­laţia urbană a sporit cu peste 70 mi­lioane de oameni. In actualul septenal (1959-1965) fondul de locuinţe din oraşe va spori de 1,6 ori. Urbanistica sovietică, se spune în apel, trebuie subordonată măreţului ţel al construirii comunismu­lui, creării celor mai bune condiţii de muncă şi viaţă, pentru toţi membrii societăţii noastre, dezvoltării lor armo­nioase multilaterale. In apel se arată că în prezent pes­te 1.000 de oraşe din U.R.S.S. se con­struiesc după planuri generale. A fost trasată sarcina ca în următorii 3-5 ani toate oraşele din Uniunea Sovietică să aibă planuri generale de dezvoltare. Una din principalele sarcini ale ar­hitecţilor sovietici este de a studia a­­profundat premizele dezvoltării oraşe­lor, de a nu admite creşterea lor pes­te măsură şi de a contribui activ la dezvoltarea centrelor populate mijlocii şi mici. In apel se subliniază necesitatea îmbunătăţirii pregătirii şi­ a creşterii considerabile a numărului specialiş­tilor - constructori de oraşe, arhitecţi, ingineri şi economişti. Pag. 5 In Corsica se pregăteşte un centru de experimentări a armei atomice PARIS 10 (Agerpres).­­ Populaţia de pe insula Corsica protestează energic împotriva intenţiilor guver­nului francez de a crea pe această insulă un centru de experimentare a armei atomice. Cu toate asigurările date de unele persoane oficiale că pe Insulă nu vor avea loc experienţe cu arma a­­tomică, în urma dispoziţiilor date de guvern pe această insulă se efec­tuează mari lucrări pregătitoare , se construiesc şosele şi căi subterane de acces spre locul de amplasare a centrului atomic şi se montează o mare staţie de radiorecepţie şi emisie. -0*0- Acţiuni împotriva discriminării rasiale în S. U. A. NEW YORK 10 (Agerpres).—După cum transmite agenţia France Presse, Philip Randolph şi Martin Luther King, doi dintre conducătorii miş­cării antisegregaţioniste a negrilor din S.U.A., au anunţat la 9 iunie că 5.000 de negri vor posta pichete în jurul sălilor unde se vor desfă­şura congresele partidelor republi­can şi democrat care au drept scop desemnarea candidaţilor pentru ale­gerile prezidenţiale din toamnă. A­­ceste pichete, au arătat ei, vor ex­prima nemulţumirea populaţiei de culoare împotriva politicii rasiale a tuturor persoanelor menţionate plnn acum ca eventuali candidaţi la postul de preşedinţi. Subliniind că negrii din S.U.A.­ cer să fie trataţi ca cetăţeni cu drepturi depline, cei doi fruntaşi politici au adăugat că „toţi candi­daţii la preşedinţie au închis ochii atunci cînd partidele lor i-au tolerat pe rasişti şi au pactizat cu ei“. După cum au arătat Randolph şi King, manifestaţiile populaţiei de culoare din vara acestui an sunt sprijinite de toate organizaţiile negrilor din Statele Unite. -0­0- Incalcări ale spaţiului aerian al R. D. Germane BERLIN. 10 (Agerpres). — în cea de-a doua jumătate a zilei de 9 iunie un planor venind din Germa­nia occidentală a violat din nou fron­tiera de stat a Republicii Democra­te Germane. După cum anunţă ser­viciul de presă al Ministerului Afa­cerilor Interne al R.D.G., planorul a aterizat în apropiere de Hildburg­hausen. Pilotul - cetăţeanul vest­­german Max Tadter — a declarat că zbura din Karlstadt pe Main spre Bamberg. Condiţiile atmosferice ne­favorabile l-au silit să aterizeze pe teritoriul R.D.G. La 10 iunie, la fron­tiera de stat a R. D. Germane, pilo­tul a fost remis autorităţilor vest­­germane. Deoarece la 8 iunie spaţiul aerian al R. D. Germane a fost violat în a­­celaşi mod de un planor care a de­colat în Germania occidentală, Mi­nisterul Afacerilor Interne al R. D. Germane a fost nevoit să ceară au­torităţilor vest-germane să ia mă­suri care să excludă repetarea unor asemenea încălcări. In caz contrar se poate presupune că asemenea în­călcări ale suveranităţii R. D. Ger­mane sînt săvîrşite cu premeditare. Succesele uzinei de la Bhilai DELHI 10 (Agerpres). TASS , Ziarul „Times of India" a publicat la 9 iunie o declaraţie a unui reprezen­tant oficial al Uzinei metalurgice de la Bhilai. Declaraţia este intitulată „Re­marcabilele succese ale Uzinei meta­lurgice de la Bhilai". Pînă la sfirşitul lunii mai Uzine metalurgică din Bhilai, care se construieşte in India cu ajuto­rul frăţesc al Uniunii Sovietice, a dat ţării 582.577 tone fontă, 136.875 tone oţel, 124.700 tone lingouri de oţel şi 106.800 tone de semifabricate. Bate­riile de cocs ale uzinei au dat peste 600.000 tone cocs. 900 de întreprin­deri din India folosesc in prezent fonta produsă de Uzina metalurgică de la Bhilai. Fonta produsă de oțelarii din Bhilai se exportă In Japonia, Pakistan și Anglia.

Next