Scînteia, iulie 1960 (Anul 29, nr. 4875-4901)

1960-07-01 / nr. 4875

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4875 || Vineri 1 iulie 1960 ...........................—————— 4 PAGINI — 20 BANI Grijă deosebită pentru strîngerea recoltei! Primele ştiri despre începerea strîngerii recoltei de grîu au şi apă­rut în presă. Mecanizatorii de la gos­podăriile de stat Moţăţei şi Cetate, regiunea Craiova, colectiviştii din Episcopia Bihor-Oradea şi din multe alte părţi au început să adune în hambar grîul din recolta acestui an. In cîteva zile recoltatul griului va începe din plin în întreaga ţară. Fo­losind mai bine tehnica cu care sta­tul nostru a înzestrat agricultura, aplicînd metode agrotehnice înainta­te, oamenii muncii de pe ogoare s-au străduit să obţină în acest an o re­coltă bogată. Iar strînsul recoltei este încununarea acestei strădanii. Cu cit recoltarea se face mai repe­de, cu cit această muncă se organi-­ zează mai temeinic, cu atît în ham­bare va ajunge mai mult grîu, po­porul va avea mai multă pîine. Anul acesta strînsul recoltei se desfăşoară în condiţii deosebite faţă de anii trecuţi. In perioada recoltării se prevăd mai multe ploi ca de obi­cei, ceea ce ridică în faţa comitete­lor regionale şi raionale de partid, a sfaturilor populare şi a conducerilor unităţilor agricole socialiste proble­ma organizării muncii în aşa fel, încît timpul de strîngere a recoltei să fie cît mai scurt, neirosindu-se nici o zi, nici o oră bună de lucru. Totodată e necesar să se acorde o mare atenţie lucrărilor de întreţine­re a culturilor mai ales în regiunile Galaţi, Ploeşti, Cluj, unde prăşitul este mai întîrziat. Aco­l unde tere­nul este moale şi nu­­ poate intra cu tractoarele, să se fo­osească ori­ce mijloace pentru exe­itarea grab­nică a acestei importa e lucrări. Stabilirea momentu-­i începerii recoltării este o treabă de foarte mare răspundere. Controlind starea de vegetaţie a fiecărui lan în parte, specialiştilor le revine sarcina de a stabili cind trebuie început recolta­tul intr-un loc sau altul. Să nu se aştepte pîrguirea grînelor la toate lanurile ca abia atunci să pornească masiv la recoltare. Tărăgănarea duce la răscoacerea cerealelor şi deci, la pierderi mari. In condiţiile acestui an, cind tim­pul ploios şi rece a întîrziat maturi­zarea păioaselor, iar după încetarea ploilor şi încălzirea vremii, perioa­da de coacere în pîrgă şi coacere deplină s-a scurtat, este de cea mai mare însemnătate ca recoltatul să se facă în cît mai puţine zile. Gospodă­riile de stat, S.M.T.-urile, gospodă­riile colective, întovărăşirile agricole se îngrijesc acum să deplaseze din vreme maşinile de recoltat la locul de muncă, să termine organizarea muncii pînă în cele mai mici amă­nunte, să asigure mijloacele de transport. Identificarea şi organizarea ariilor, alegerea şi instruirea delegaţilor la batoze, asigurarea aprovizionării cu saci, curele, carburanţi şi lubrefianţi etc. nu suferă nici o întîrziere, pen­tru ca, odată început, recoltatul să se desfăşoare din plin. Combinele, ca şi celelalte mijloace de recoltare, vor avea mult de lucru — de dimi­neaţa, după ce se ridică rouă şi pînă seara tîrziu. De aceea este necesar să se revizuiască temeinic întregul utilaj care lucrează în campanie, iar după începerea lucrului să se asi­gure asistenţa tehnică necesară, ast­fel ca orice defecţiune ivită la o com­bină sau la o altă maşină să fie în­lăturată deîndată. Acolo unde nu se lucrează cu combina, de cea mai mare însemnătate pentru evitarea pierderilor de recoltă este organiza­rea transportului cerealelor la arii, treierarea şi înmagazinarea lor în timpul cel mai scurt pentru ca ploi­le să nu provoace stricăciuni. O a­­tenţie deosebită să se acorde recol­tării cerealelor recunoscute pentru sămînţă. Experienţa unităţilor agricole fruntaşe arată cît este de important pentru obţinerea de recolte mari la toate culturile ca îndată după strîn­sul recoltei să se pregătească tere­nul pentru însămînţarea culturilor următoare. De aceea, gospodăriile a­­gricole de stat, S.M.T.-urile, unităţile agricole cooperatiste să-şi organi­zeze astfel munca încît, urgentînd recoltatul, să execute arături de vară pe toate suprafeţele de pe care s-a strîns recolta. Pentru a asigura executarea acestei lucrări în ritm cu recoltatul, este necesar ca gospodă­riile agricole de stat şi S.M.T.-urile să organizeze schimbul II la un nu­măr cît mai mare de tractoare. Ast­fel, se poate lucra din plin ziua la recoltat, iar noaptea la arat. Gospodăriile de stat au suprafeţe întinse ocupate cu grîu. Conducerile gospodăriilor de stat, organizaţiile de bază trebuie să lupte ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Sectorul socialist-cooperatist al a­­griculturii a crescut mult. Au sporit deci şi suprafeţele cultivate cu ce­reale în acest sector. Pentru strînge­rea recoltei un ajutor substanţial primesc gospodăriile colective şi în­tovărăşirile din partea S.M.T.-urilor. Acestea au datoria să organizeze în aşa fel munca, încît maşinile să lu­creze din plin. Dar gospodăriile co­lective să nu se limiteze numai la maşinile S.M.T.-ului, ci să folosească şi mijloacele proprii ca secerători simple trase de animale, coasele şi secerile. Este în interesul ţăranilor întovărăşiţi­ ca pentru grăbirea strîngerii recoltei să muncească în comun, să se într-ajutoreze la re­coltare şi treieriş. In asigurarea succesului muncilor agricole un rol hotărîtor îl are mun­ca organelor şi organizaţiilor de partid. Cu cît ele vor desfăşura o activitate politică şi organizato­rică mai intensă, mai concretă în mijlocul lucrătorilor din G.A.S. şi S. M. T., al colectiviştilor, în­­tovărăşiţilor şi al tuturor oamenilor muncii din agricultură, cu atît mai repede şi mai bine vor fi făcute a­­ceste lucrări. Experienţa bună, meto­dele de muncă ale fruntaşilor în campanie trebuie larg răspîndite, devenind un bun al tuturor. Organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare au un bun prilej acum, în timpul campaniei de re­coltare, să desfăşoare o susţinută muncă pentru popularizarea rezul­tatelor gospodăriilor colective şi în­tovărăşirilor fruntaşe. Acum sînt foarte multe lucrări de făcut. Strîngerea la timp şi fără pier­deri a recoltei, executarea arăturilor de vară şi a lucrărilor de îngrijire a culturilor etc. constituie o contri­buţie importantă pe care oamenii muncii din agricultură o aduc la în­deplinirea sarcinilor mari stabilite de Congresul al III-lea al partidului cu privire la creşterea producţiei agri­cole, la asigurarea unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare pentru aprovizionarea poporului muncitor. Combine pentru campania de recoltare Ieri, matalurgiștii uzinelor „Se­mănătoarea“ din Capitală au terminat încă un lot de 100 com­bine pentru campania de recol­tare din acest an. In fiecare zi, de la această uzină sunt expe­diate combine, piese de schimb pentru seceratori-legatori şi alte maşini agricole. Sesiune ştiinţifică TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). In zilele de 29-30 iunie a avut loc cea de-a treia sesiune ştiinţifică a institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş. La sesiune au fost prezentate referate de către sec­ţiile de fiziologie, pneumologie, perafizologie, reumatologie infan­tilă, balneologie, ape minerale, etc. Concert simfonic în fabrică Ieri după-amiază, la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, co­lectivul orchestrei simfonice a fi­larmonicii de stat „George Enes­­cu“ a'5S şi rereriat in faţa cîtorva mii de muncitori un concert. Ei au ascultat Rapsodia l­a de George Enescu, prima parte a concertului pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski, in interpretarea lui Ion Voicu şi lucrări de Beethoven, Mozart, executate de orchestră sub bagheta dirijorului Mircea Basarab. Muncitorii au aplaudat cu căl­dură pe artiştii filarmonicii de stat „George Enescu". Delta Dunării... la Bucureşti La Institutul de studii şi cerce­tări hidrotehnice din Capitală a intrat ieri şi funcţiune un model natural cri Deltei Dunării, amena­jat pe o platformă de beton în suprafaţă de 5.200 m.p. Pe acest model, prevăzut cu toate tipurile de vegetaţie, curg şuviţe de apă, reprezentind întregul sistem de scurgere a apelor în deltă. Aici cercetătorii Institutului vor face experienţe cu privire la amenaja­rea complexă a Deltei Dunării în vederea exploatării raționale a bogățiilor ei. ­fi­n fiecare zi, membrii brigăzii ute­­miste ,,Cel de-al III-lea Congres al partidului“ se adunau la orele 10,30 pentru o scurtă consfătuire asupra do­cumentelor Congresului şi a sarcinilor care le revin ; şase zile la rînd, cît a durat Congresul, această brigadă de tineret de la secţia de turnătorie a u­­zinelor „Timpuri Noi" a ţinut un fel de „sesiune" a ei, discutînd diferite capi­tole ale Raportului prezentat de tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej, şi analizînd rezultatele muncii proprii. Şi aveau ce analiza . Pe un stilp mare este afişat, in drep­tul locului de muncă al brigăzii, un panou în care e trecut angajamentul scris al tinerilor ca, pentru a cinsti Congresul, să termine planul lunar pînă la 25 iunie, învechit panou ! Căci în momentul în care membrii brigăzii as­cultau la radio relatările din prima zi a Congresului, ei erau cu planul gata îndeplinit. Au dat zor fără să păcă­­tuiască, cum se mai întîmplă uneori pe la turnătorii, cu diferite rebuturi , s-au păstrat cu energie sub procentul admis, iar cît priveşte producţia, în zi­lele care au trecut de la Congres au mai adăugat o depăşire de 20 procente peste plan, au depăşit angajamentele luate pentru economisirea de ciment, fontă, cuie de turnătorie şi... luminări (căci în turnătorii se consumă, pentru OAMENI ŞI INIŢIATIVE umplerea provizorie a unor goluri, multe luminări). In jurul brigăzii s-a învîrtit în aceste zile, mai mult ca înainte, Constantin Ion. El a fost înainte şeful brigăzii, încă din 1957, şi sub conducerea lui şi-a cîştigat brigada, cu aprobarea co­mitetului de partid şi de U.T.M., titlul de cinste — brigadă de calitate — şi numele ei care răsună ca un angaja­ment de înfăptuiri durabile. Iată însă că Ion Constantin a preluat o altă brigadă, mai puţin avansată , deşi asta reprezenta şi un mic şi tre­cător sacrificiu material, a muncit să ridice noua brigadă — dar cine i-ar putea reproşa că in aceste zile de mare elan i-a fost dor de băieţii lui şi a venit să-i vadă cum lucrează. A vrut să ştie cum merge munca lui E­­nache Ion, Chirianu Gheorghe şi a altor fruntaşi ai brigăzii. Asta cu atît mai mult cu cit David Mie, noul şef al brigăzii, se află în concediu. Fără a-şi slăbi eforturile în producţie, turnăto­rii trăiesc în aceste zile momente mici sau mari importante pentru viaţa lor : unii pleacă în concediu la munte sau la mare, cîtorva, cum ar fi turnătorului Simion Constantin sau macaragiului Ocnaşu Vasile, le-a sosit chiar alaltă­ieri repartiţie pentru o nouă locuinţă, alţii au participat la încheierea festivă a anului de învăţămînt. La una din consfătuirile ţinute în timpul Congre­sului, sudorul Misac Derasadurian le-a arătat oamenilor o socoteală aproxi­mativă a economiei pe care o repre­zintă pentru el faptul că nu va mai tre­bui să plătească manualele şcolare pentru cei doi copii ai săi. — Copiii noştri sunt mai mici — au spus rîzînd tinerii turnători - dar pînă or creşte ei, n-or să mai fie de plătit nici măcar rechizitele ! Oamenii simt roadele muncii lor ; perspectivele, cu marele avînt econo­mic al ţării, cu cele 300.000 aparta­mente, cu atîtea şi atîtea realizări, îi înflăcărează. Zilele acestea, turnăto­rii de la „Timpuri Noi“ au făcut pro­puneri care duc la scurtarea timpilor de execuţie la o serie de piese, ceea ce ar însemna o economie de zeci de mii de lei lunar. — E firesc, spune Constantin Ion. Nu poţi rămîne pasiv cind vezi ce perspec­tive deschide în faţa noastră Congre­sul, măreţul plan cuprins în Directive. Emoţionat, parcurgînd pe rînd con­sfătuirile şi simţind elanul colectivului din jurul său, Ştefan Stănescu, secre­tarul organizaţiei de bază din „secţia tineretului” — turnătorie, îşi aminteşte cum arătau turnătoria şi oamenii ei acum 15-16 ani, cind a venit el aci ca ucenic. Era o „bombă", o hală veche, scundă, neaerisită, formele se uscau cu păcură în atelier odată cu plămî­­nii muncitorilor ; majoritatea oameni­lor era alcătuită din bolnavi ; uceni­cii venea dimineaţa de la 5,30 ca să care pe umăr butoaiele cu păcură, să pregătească focul. Ca să se spele, bă­gau fierul înroşit intr-un butoi cu apă , cărau apă pentru vechii maiştri, adesea erau bătuţi şi fugeau prin fundul curţii. Aşa puneau ban peste ban cei ce se îmbogăţeau sub firma „Lemaître". Acum, în hala mare şi aerisită, unde macaralele numeroase scutesc munci­torul de frîngerea spinării, unde există mori şi malaxoare de preparare auto­mată a pămîntului şi nisipului în lo­cul lopătatului necontenit, unde gazul metan usucă iute formele, fără a e­­tenţa la sănătatea oamenilor şi unde duşurile reci şi calde înlocuiesc bu­toiul cu sfîrîiac - în această hală tur­nătorii ştiu, simt şi se bucură la gin­­dul că tot ce a fost pînă acum e abia un început în comparaţie cu înfăptui­rile ce ii aşteaptă de acum încolo. De aceea ei şi-au luat plini de în­sufleţire alte şi alte angajamente, pe care le respectă şi le depăşesc încă din primele zile ale celui de-al III-lea Congres al partidului. — Am învăţat cum să lucrăm - spu­ne Stănescu — şi vom învăţa mai de­parte : nivelul înalt al cerinţelor expri­mate de cel de-al III-lea Congres, mă­reţele planuri trasate de partid ne în­sufleţesc să ne luăm noi angajamen­te, pe care să le depăşim. N. SCUTARU ♦♦♦ Panoul a rămas in urma Tovarăşii Ion Constantin, Ion Enache, Gh. Chirianu şi Ştefan Stă­nescu din brigada de tineret a tur­­nătoriei uzinelor „Timpuri Noi" studiază calitatea cilindrilor de frină produşi in secţia turnătorie. (Foto M. Cioc) Hotârîri­le Congresului cauza întregului popor Tov. Tudor Petre, laminorist fruntaş la uzinele „Republica“, lucrează ca şef de echipă în bri­gada de tineret a maistrului Marin Crăinîceanu. În luna iunie el şi-a depăşit sarcinile de pro­ducţie cu 27,7 la sută şi a redus rebuturile cu aproape 10 pro­cente. — Vă închipuiţi — a spus tov. Tudor Petre — cu cîtă a­­tenţie am citit şi recitit partea din Raportul prezentat la Con­gresul partidului, de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, unde se spune că producţia de ţevi va creşte în 1965 la peste 500.000 tone. Abia aştept să văd cu ochii mei noul laminor de ţevi ce se va construi în uzina noastră. Nă­dăjduiesc să văd lucrînd acolo tineri pe care i am calificat în echipa mea. Noi, ca şi toţi muncitorii, sun­tem­ hotărîţi să aducem aportul nostru la înfăptuirea programu­lui măreţ ce stă în faţa poporu­lui muncitor. Planurile partidului se vor realiza ! Totul ne arată că așa va fi. CONSTRUCTORII SCURTEAZĂ DURATA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR ---------------------1 in folosinţa oame-PITEŞTI­nilor muncii din --------------------1 regiunea Piteşti au fost date de la începutul anului şi pină în prezent 221 apartamente , alte 759 apartamente, 190 garsoniere şi un hotel cu 150 de paturi în ora­şul Piteşti se află in construcţie. Constructorii din regiunea Piteşti şi-au propus ca obiective principale scurtarea duratei de dare în folosin­ţă a locuinţelor, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii lu­crărilor. La toate şantierele unde se con­struiesc blocuri cu 3—4 etaje se fo­losesc pe scară largă prefabricatele cu deschideri mari pentru planşee ; în felul acesta se reduce consumul de fier-beton, ciment şi cherestea, iar durata de execuţie se micşorează cu 30—40 de zile. Constructorii cvartalului I.R.T.A.-Piteşti, cît şi cei de pe alte şantiere, folosesc la pe­reţii despărţitori ai apartamentelor plăci de ipsos armat cu trestie, iar la pereţii dintre apartamente — că­rămizi cu goluri verticale , finisa­jele se reduc astfel cu circa 80 la sută, iar execuţia se face mai ra­pid. S-au luat măsuri şi pentru ex­tinderea mecanizării lucrărilor. --------------------- Recent pe şantie-RISNOV rul uzinei chimice -------1---------- Rişnov, din regiu­nea Stalin, instalaţia de acetat de vinil a fost dată in probe tehnologice cu aproape 6 luni mai devreme de­cit prevedea planul. Constructorii şi montorii de pe a­­cest şantier, împreună cu specialiş­tii uzinei, se străduiesc în prezent să desfăşoare în bune condiţii probele tehnologice şi să obţină prima şarjă de acetat de vinil — materie primă pentru fabricarea maselor plastice. ---------------------- Pe şantierul Com-BORZESTI binatului chimic ---------------­----- de la Borzeşti montorii şi instalatorii grupului nr. 4 de şantiere în frunte cu echipele conduse de Ion Mihail, Gheorghe Miu, Alexandru Străjescu şi Vasile Toma au terminat recent lucrările de montaj la uzina de sodă a com­binatului. Acest lucru a făcut posibil înce­perea probelor mecanice la secţia de purificare a saramurii şi la con­ducta de aducţiune a saramurii de la Gura Slănicului la uzină. In curînd vor începe probele me­canice şi la secţia de electroliză. Un tren pe lună remorcat cu combustibil economisit SIBIU (coresp. „Scînteii“).­ După publicarea documentelor Congresu­lui al III-lea al partidului mecanicii şi fochiştii de la Depoul C.F.R.-Si­­biu şi-au propus să găsească noi po­sibilităţi pentru economisirea com­bustibilului, în numai cinci luni de zile mecanicii şi fochiştii au obţinut o economie de combustibil conven­ţional cu care se pot remorca pe distanţa Sibiu—Oraşul Stalin, dus şi întors, 151 trenuri de marfă cu o în­cărcătură de 900—1000 tone. Mecani­cul comunist Stere Croitoru şi-a dat seama că mai există rezerve de eco­nomisire a combustibilului. El a luat iniţiativa de a remorca un tren în fiecare lună pe ruta Sibiu—Oraşul Stalin şi retur cu combustibil eco­nomisit. Acest lucru e posibil prin­­tr-o şi mai bună întreţinere a loco­motivei, înlăturarea operativă a de­fecţiunilor şi altele. Iniţiativa mecanicului Stere Croi­toru a fost însuşită de alţi mecanici şi fochişti de la Sibiu. Se extinde forajul cu turbina Forajul cu turbina, metodă înaintată de săpare a sondelor, se extinde tot mai mult în schelele petroliere din ţara noastră. Această metodă se extinde și în regiunile petroliere din Moldova, Tg. Jiu, Piteşti, Craiova, Plo­eşti. Datorită folosirii a­­cestei metode, care per­­mite să se obţină viteze de lucru de 1,5—2 ori mai mari, sondorii din întreaga ţară au depă­şit planul de foraj în primele 5 luni din a­­cest an cu mai mult de 18.000 m. I., îndeplinin­­du-şi astfel cu patru zile mai devreme sar­cinile de producţie pe primul semestru. Tot­odată ei au redus pre­ţul de cost pe metru fo­rat cu turbina cu 15-20 la sută. In luna iunie pe întreaga ţară s-au forat cu turbina mai mult de 42 la sută din totalul sondelor, faţă de 22,6 la sută cit s-a realizat in primul trimestru al acestui an. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. au fixat sar­cina ca în următorii 6 ani forajul cu turbina să se extindă pină la 70 la sută din totalul forajului. La Combinatul chimic de la Borzeşti a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de monoclor benzen de la secţia de detexan. In fotografie: noua instalaţie. (Foto Gh. Vintilă) in capitală 3550 de apartamente date în folosinţă în primul semestru Constructorii din Capitală au înde­plinit sarcinile ce le reveneau pe pri­mul semestru al anului cu circa 15 zile mai devreme. Ei au dat in folosin­ţă oamenilor muncii 3550 de aparta­mente. Antrenaţi în intrecerea socialistă ce s-a desfăşurat in cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., muncitorii de Pe şantierul din Piaţa Gării de Nord au dat în folosinţă înainte de termen cele peste 1100 de apartamente pre­văzute a se construi aici in prima eta­pă. Pentru grăbirea lucrărilor, asigu­rarea unei calităţi corespunzătoare şi reducerea preţului de cost ei au folo­sit noi metode de construcţie ca uti­­­­zarea panourilor prefabricate de par­chet şi a plăcilor de ipsos cu zgură pentru pereţii din interiorul aparta­mentelor, îndeplinind sarcina trasată de partid de a asigura intrarea in funcţiune a unităţilor comerciale odată cu termi­narea locuinţelor, constructorii din Capitală au dat totodată in folosinţă paste 100 de magazine la parterul noi­lor blocuri, iar la alte 20 de unităţi sunt in curs lucrările de finisare şi mobi­­lare­ (Agerpres) „Cursa Scînteii“ Ediţia a XIII-a 14—17 iulie 1960 „Cursa Scînteii" - populara com­­petiţie ciclistă organizată de ziarul nostru—se va desfăşura anul acesta între 14 şi 17 iulie Traseul ediţiei a XIII-a a „Cursei Scînteii“ va măsura circa 500 km fiind împărţit în patru etape Prima etapă (joi 14 iulie) se va alerga pe un circuit în Capitală ; etapa a ll-a : (vineri 15 iulie) : Bucureşti Piteşti - Cîmpulung ; etapa a III a : (sîmbătă 16 iulie) : Cîmpulung-Bran Oraşul Stalin; etapa a IV-a: (duminică 17 iulie): Oraşul Stalin-Piteşti Bucu­reşti. Privind spre viitor Colectiviştii din Sîntana, regiunea Oradea, au urmărit zi de zi lucrările celui de al III-lea Congres al parti­dului, în raportul prezentat de tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej­ei au văzut la ce nivel se va ridica în viitorii ani industria ţării noastre şi, pe această bază, agricultura­ au întrezărit în a­­ceasta şi succesele de viitor ale gospo­dăriei noastre. Noi am fost la început o mină de oameni, care ascultind cuvîntul parti­dului, am format o gospodărie colec­tivă pe care am denumit-o „Viaţa Nouă“. Şi intr-adevăr, de atunci am început o viaţă nouă, adevărată. Cine vine astăzi la Sîntana şi vede gos­podăria noastră al cărei venit se ri­dică la peste 10.000.000 lei, işi poate da seama ce înseamnă învăţătura par­tidului. Am obţinut rezultate bune ,dar ne vom strădui ca In viitor să facem paşi înainte şi mai mari. Avem toate posi­bilităţile să îndeplinim şi să depăşim producţiile prevăzute în hotărîri­ Congresului al III-lea al partide In anul trecut am obţinut In tr la ha. 2321 kg. grîu şi 4507 kg rumb. Vom mări de asemenea mărul de animale. Noi răspundem grijii ce ne-i partidul şi guvernul văii pe bază de contract mari cant produse agricole. Anul acesta vinde statului: 71 vagoane de­­ porumb, 1000 vagoane sfeclă Hăr, 20 vagoane lapte, 20 va­carne etc. E viaţă nouă la Sîntana. Şi ae via­ţă va fi şi mai Îndestulat­­unci cind se vor îndeplini hotăl celui de al III-lea Congres al pa­sului. 1 GHEORGHE GOM­A preşedintele G.A.C. „Viaţa Nouă“ Sîntana, regiunea Oradea Vacanţă plăcută pentru pionieri şi şcolari în taberele de pionieri şi şcolari, organizate de Ministerul Invăţămîn­­tului şi Culturii, împreună cu comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale în cele mai pitoreşti localităţi ale ţării, au sosit în cursul zilei de joi şi urmează să sosească vineri peste 31.000 de copii. Numai din oraşul Bucureşti se află în această serie aproape 7.000 de pio­nieri şi şcolari. Taberele au asigurate condiţii opti­me pentru desfăşurarea unor variate activităţi recreativ-educative. (Agerpres

Next