Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)

1960-08-02 / nr. 4902

PROLETARI DPI TOATE ȚĂRILE, M­ITIVA­­­S Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4902 Mărfi 2 august 1960 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT In ziua de 1 august 1960 a avut loc şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. La primul punct al ordinei de zi plenara a ascultat o informare prezentată de tovarăşul Al. Moghioroş cu privire la mersul lucrărilor agricole şi a stabilit măsuri în vederea pregătirii campaniei agricole de toamnă. La al 2-lea punct al ordinei de zi a plenarei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a prezentat o dare de seamă cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, care a avut loc la Bucureşti în timpul Congresului al III-lea al P.M.R. Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care aprobă activitatea delegaţiei P.M.R. şi Comunicatul adoptat la Consfătuire. REZOLUŢIE Plenara C.C. al P M.R., ascultind darea de seama a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la Consfătuirea de la Bucureşti a repre­zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, aprobă în unanimitate acti­vitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Român, precum şi Comunicatul Consfătuirii, care a con­stituit o nouă manifestare a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii lagărului socialist. Plenara împărtăşeşte în totul aprecierea Co­municatului că desfăşurarea evenimentelor inter­naţionale a confirmat pe deplin justeţea analizei problemelor fundamentale social-politice ale timpului nostru, cuprinsă în Declaraţia adoptată de Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 şi în Manifestul Păcii. Aceste documente îşi păstrează în întregime actualitatea şi repre­zintă Carta mişcării comuniste şi muncitoreşti contemporane în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Plenara relevă marea însemnătate teoretică şi practică a tezelor Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S., ale Declaraţiei de la Mos­cova şi ale Manifestului Păcii cu privire la posi­bilitatea reală a preîntâmpinării războaielor, la necesitatea promovării consecvente a politicii le­niniste de coexistenţă paşnică, precum şi cu pri­vire la formele şi căile de trecere de la capita­lism la socialism. Trăsătura esenţială a vieţii internaţionale con­temporane este creşterea şi întărirea continuă a forţelor socialismului şi păcii. Aşa cum s-a arătat în Declaraţia de la Moscova, conţinutul principal al epocii noastre este trecerea de la capitalism la socialism, inaugurată de Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, dezvoltarea mondială con­temporană fiind determinată de mersul şi de re­zultatele întrecerii dintre cele două sisteme so­ciale opuse. Datorită profundelor schimbări în raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea socia­lismului şi păcii, in epoca noastră a devenit cu putinţă să se zădărnicească încercările cercurilor agresive imperialiste de a împinge omenirea în război. Politica de apărare a păcii, de coexistenţă paş­nică între toate statele, dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări ale lagărului socialist, are un uriaş ecou în întreaga lume, a întărit prestigiul sistemului mondial socialist şi al ideilor socialis­mului în lumea întreagă, contribuie la demasca­rea politicii cercurilor imperialiste agresive care caută să împiedice destinderea internaţională şi să submineze pacea între popoare, la creşterea şi ac­tivizarea forţelor care luptă pentru pace, pentru progres social, pentru independenţă naţională a popoarelor, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc. Chezăşia succesului în lupta împotriva imperia­lismului, pentru pace şi socialism constă în fideli­tatea de nestrămutat faţă de marxism-leninism şi în capacitatea de a aplica în mod creator această măreaţă Învăţătură în condiţiile dezvoltării sociale contemporane, în combaterea consecventă a revi­zionismului, ca şi a sectarismului şi dogmatismu­lui stîngist care duce la subaprecierea forţelor pă­cii şi socialismului, la demobilizarea şi dezorien­tarea lor, la aprecierea greşită a sarcinilor ce stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti, în continua întărire a unităţii şi coeziunii indestructi­bile a mişcării comuniste şi muncitoreşti mon­diale, a unităţii frăţeşti a ţărilor lagărului so­cialist. Partidul Muncitoresc Român, mobilizînd între­gul popor muncitor la lupta pentru realizarea sar­cinilor trasate de Congresul al III-lea în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste, va milita mai departe cu toate forţele, în strînsă unire cu marea Uniune Sovietică, cu celelalte ţări socialiste şi cu partidele frăţeşti din lumea întreagă, pentru a ţine trează vigilenţa popoarelor faţă de uneltirile cercu­rilor imperialiste agresive, pentru promovarea principiilor coexistentei pașnice, pentru triumful nobilei cauze a păcii și socialismului. „în fiecare secţie — un nivel Hillllll!llll!llll!ill!llllllllll!illl!llll!llll!lllllllllll!lllllll!llllil!llllll|||^ tehnic ridicat al producţiei“ La uzina în care s-a născut iniţiativa Poate rîr­durile unei cărţi, poate imaginile unui film, (dacă n-aţi fost cumva fericitul martor ocular al unei expediţii) v-au făcut să admiraţi mun­ca pasionantă a exploratorilor , mi­gala­ţi interesul lor veşnic viu pen­tru ceea ce intilnesc in cale, căutarea febrilă, curajul, perseverenţa... Imaginea acestor căutători neobosiţi îţi vine in minte vizitind în aceste zile pe constructorii de tractoare. „Explo­ratorii“ de la poalele Timpei nu co­lindă niscaiva locuri necunoscute, in căutarea unor rarităţi geologice ; „ex­pediţia“ lor se desfăşoară în propria uzină, pentru a descoperi şi creşte mlădiţele tehnicii noi. Sute şi sute de entuziaşti cercetează atent fiecare colţ al uzinei, fiecare maşină, fiecare unealtă, fiecare piesa. Ei pun „sub microscop“ tot ceea ce pină acum se socotea îndeobşte cunoscut şi răscu­noscut. De curind ei au pornit o va­loroasă iniţiativă : „In fiecare secţie — un nivel tehnic ridicat al producţiei". Imbold în această acţiune le-a fost recenta Hotărire a partidului şi guver­nului privind ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Sub îndrumarea comite­tului de partid al uzinei, in fiecare secţie Hotărîrea a fost studiată temei­nic şi s-au purtat vii discuţii , s-au făcut apoi sute de propuneri preţioase pentru promovarea tehnicii noi. In to­iul unor asemenea dezbateri s a ivit noua iniţiativă. Scînteia de la oţelărie ...Strînşi la sfat, oţelarii, turnătorii, formatorii şi ajustorii discutau aprins. Căutau împreună noi căi prin care să facă loc tehnicii înaintate. A luat cu­­vîntul şi comunistul Avram Bocuţa . După părerea mea trebuie să por­nim o acţiune sistematică pentru ri­dicarea nivelului tehnic în fiecare sec­ţie. Eu aş propune ca in cadrul colec­tivelor de descoperire a rezervelor in­terne să se formeze grupe din cei mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri care să pornească din om în om, de la un loc de muncă la altul şi să stu­dieze cum se poate aplica orice propu­nere găsită bună. Cu acest prilej, mer­­gind la faţa locului, se vor putea des­coperi şi alte rezerve cărora nu le-am dat încă de urmă pînă acum... Curind s-a aflat in toată uzina ce a propus Avram Bocuța, fostul muncitor care a ajuns, la vîrsta primei brum­i la tîmple, un destoinic inginer. Această „scînteie“ lumina un domeniu rămas neexplorat indeajuns. I­ itregul colec­tiv a întîmpinat propunerea cu bucu­rie. La îndemnul organizaţiilor de par­tid, in toate secţiile (la oţelărie în primul rind) s-au format „grupe de studiu“, aşa cum a propus oţelarul, în care au intrat oamenii pasionaţi de tehnica nouă. Fiecare dintre aceste grupe activează intr-un anumit sector din cadrul secţiei respective ; ea stu­diază propunerile privitoare la ridica­rea nivelului tehnic al producţiei, pre­­zentîndu-le apoi, însoţite de soluţiile respective, conducerii secţiei. 70 de „porţi“ deschise tehnicii La oţelărie, conducerea celor trei „grupe de studiu“ , în care s-au o­­ferit să lucreze voluntar toţi inginerii, maiştrii şi tehnicienii — a fost încre­dinţată inginerilor, membri de partid, Tiberiu Vodănici, Nicolae Voicu şi Si­­mion Moraru, susţinători pasionaţi ai noului. In decurs de două săptămini, aici s-au studiat aproape 70 de pro­puneri privind ridicarea nivelului teh­nic al producţiei. — Cea mai mare satisfacţie o avem atunci cînd reuşim ca pie­sele turnate să plece direct la mon­taj.general - ne spune candidatul de partid Erwin Klein, de la turnătoria de precizie. Ştiţi ce înseamnă asta ? în­lăturarea adaosurilor de prelucrare, a­­dică : muncă ciştigată, metal şi scule economisite, produse mai multe şi de calitate... — Şi mai înseamnă încă ceva : teh­nică înaintată !­­ adaugă Ion Savu, secretarul organizaţiei de partid de la oţelărie. Pentru ea ducem acum lupta. De aceea am hotărît să extindem tur­narea cu modele uşor fuzibile la încă 20 de piese... Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la oţelărie au mai făcut încă multe „descoperiri“ şi şi-au propus să au­tomatizeze sistemul de alimentare a silozurilor de la maşinile de formare, să mecanizeze complet încărcarea cuptoarelor electrice, să realizeze un sistem pneumatic de transportare a ni­sipului la formare... I. STAVARUS (Continuare in pag. IlI-a, col. 1—3) Problemele tehnicii noi — în dezbaterea colectivului Iniţiativa comună a constructori­lor de tractoare şi de autocamioane din Oraşul Stalin — „In fiecare sec­ţie un nivel tehnic ridicat al pro­ducţiei" — a găsit ecou şi in secţiile uzinei „Independenţa“ din Sibiu. Muncitorii şi tehnicienii din sec­ţia condusă de ing. Mircea Florian au fost printre primii care şi-au în­suşit iniţiativa. Aci s-au făcut pînă acum aproape 30 propuneri privi­toare la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. SIDONIU PIRVU coresp. voluntar Se extinde forajul cu turbina CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Sondorii întreprinderii de foraj Craiova au reuşit să sape, în pri­mele 7 luni ale acestui an, 5718 m. peste plan, lucrînd de ieri în con­tul lunii septembrie. La obţinerea acestui succes, un rol deosebit­­ a avut extinderea forajului cu turbina. Aproape jumătate din totalul metri­lor foraţi s-au săpat prin aplicarea acestui procedeu avansat de fo­rare. Ca urmare a reducerii preţului de cost şi sporirii productivităţii muncii, pe întreaga întreprindere s a înregistrat în primul semestru o economie peste plan de 713.000 lei. -------0*0-----­ -------0*0------­A început fabricarea zahărului din noua recoltă La fabrica de zahăr Chitila a în­ceput fabricarea zahărului din noua recoltă. Reparaţiile capitale ale uti­lajului au fost realizate într-un timp mult mai scurt ca în trecut. Pînă la sfîrşitul lunii august, toate fabricile vor începe să producă zahăr din noua recoltă de sfeclă. La fabrica din Tg. Mureş s-au in­stalat trei maşini noi de tăiat sfeclă, cu ajutorul cărora creşte capacitatea de producţie a întreprinderii. La fa­bricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, mentorii fac probele noilor maşini de tăiat sfeclă, a aparatelor de difuzie care extrag zahărul din sfeclă, a staţiei de purificare a zemu­­rilor etc. Anul acesta este prevăzut să se prelucreze o cantitate mult mai mare de sfeclă decît în anii trecuţi. Biblioteci fruntaşe BACĂU (coresp. „Scînteii“).­­ In prima jumătate a anului, în bibliote­cile din regiunea Bacău numărul citito­rilor a crescut cu 36.000 faţă de primul semestru al anului trecut, iar al cărţi­lor citite­­ cu 200.000. Un număr de 17 biblioteci comunale au fiecare peste 1000 cititori. Bibliotecile raionale din Buhuşi, Ro­man, Piatra Neamţ şi bibliotecile co­munale din Dărmăneşti, raionul Moi­­neşti, Săbăoani, raionul Roman, Vină­­tori, raionul Piatra Neamţ, Rîpile, ra­ionul Tg. Ocna, sunt biblioteci frun­taşe. Un bilanţ rodnic TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­­ Ieri laminatorii de la „Oţelul Roşu“ au în­cheiat bilanţul primei luni din cel de al doilea semestru al anului. In luna iulie, secţiile de laminare din uzină au dat peste plan 600 tone la­minate de bună calitate, realizind şi economii la preţul de cost pe 7 luni in valoare de peste 1.000.000 lei. Numai la linia de laminare la rece s-au rea­lizat peste plan 50 tone, atingîndu-se cel mai înalt virf de producţie reali­zat aci. S-au pus în vînzare manualele şcolare pentru clasele VIII—XI Ieri a început, la un număr de libră­rii din Capitală şi din ţară, vînzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII-XI. Un centru pentru vînzarea acestor manuale funcţionează şi la şcoala me­die nr. 4 „Aurel Vlaicu" din raionul „Griviţa Roşie". Manualele şcolare pentru clasele V I—VII se vor distribui gratuit prin şcoli. Noua promoţie a început producea La „Ţesătoriile Reunite“ din Capi­tală şi-a început ieri activitatea în producţie o nouă promoţie de tinere muncitoare care au terminat anul a­­ ­­­­ cesta şcoala profesională de textile. Noile muncitoare au fost repartizate să lucreze la războaiele din secţia Vll-a ţesătorie şi în secţia de prepara­­ţie la maşinile de urzit şi depănat. Tovarăşele mai vechi în meserie ajută pe noile colege să aplice în practică cunoştinţele dobîndite in şcoa­la profesională. Magazin alimentar cu autodeservire CONSTANŢA, (coresp. „Scînteii“).­­ Ieri s-a deschis la Constanța primul magazin alimentar cu autodeservire. Noul magazin este înzestrat cu utilaj modern — vitrine frigorifice, tonete, mașini automate de tăiat preparate de carne, etc. încă în prima zi, noul magazin a fost vizitat de sute de cum­părători. Al 60-lea spectacol Duminică, la Casa de cultură din parcul „I. V. Stalin“ din Capitală, a avut loc un spectacol dat de brigada artistică de agitaţie, soliştii vocali şi orchestra de muzică populară şi u­­şoară a fabricii „Pavel Tcacenco“. Spectacolul­­ al 60-lea prezentat anul acesta de către artiștii amatori ai întreprinderii — a cuprins aspecte din activitatea întreprinderii. Să grăbim lucrările agricole! In gospodăriile de stat Arături pe suprafeţe mai mari Gospodăriile agricole de stat trebuie să facă arături de vară pe circa 520.000 ha, suprafaţă mai mare decit cea din anul trecut. Experienţa a arătat şi anul acesta că arătura făcută vara cît mai adine, la 28—30 cm., are o însemnătate deosebită pentru obţi­nerea unei recolte mari. In vederea terminării grabnice a a­­răturilor adinei, gospodăriile agricole de stat au luat acum noi măsuri teh­­nico-organizatorice. După recoltare, terenurile sînt cît mai repede elibe­rate, de paie. In regiunile Bucureşti şi Timişoara sunt folosite dispozitive de strîns paie, confecţionate pe plan lo­cal ; multe unităţi au organizat lucrul cu tractoarele în două schimburi. In acest fel, în ultimele trei zile ritmul arăturilor adinei a fost intensi­ficat. In regiunile Bucureşti, Ploeşti, Oradea şi Hunedoara au fost arate a­­dînc 40—50 la sută din terenuri. In alte regiuni, printre, care Con­stanţa şi Galaţi, gospodăriile agricole de stat au rămas în urmă. Condiţiile climatice sînt foarte priel­nice executării arăturilor adînci. Este ştiut că fiecare zi de întîrziere a acestei lucrări poate determina dimi­nuarea recoltei viitoare. De aceea tre­buie luate măsuri pentru lichidarea ră­­mînerii în urmă în toate unităţi­le, fo­­losindu-se integral forţele disponibile. (Agerpres) In regiunea Suceava Toate mijloacele să fie folosite la recoltat in ultimele zile in regiunea Su­ceava timpul a fost favorabil exe­cutării lucrărilor agricole. In multe gospodării de stat, gospodării colec­tive şi întovărăşiri agricole s-au obţinut succese însemnate la se­ceriş. In raionul Truşeşti, seceri­şul griului de pe cele 14.100 hec­tare s-a terminat. Acum lucrăto­rii din G.A.S., colectiviştii şi în­­tovărăşiţii dau zor la treieriş şi la arăturile adinei de vară Dar cu toate succesele obţinute in regiunea Suceava, recoltatul griu­lui se desfăşoară cu încetineală. Realizările la seceriş nu corespund vitezei zilnice de lucru a combine­lor, secerătorilor-legători şi a celor­lalte mijloace de recoltare. Din cauza insuficientei folosiri a maşinilor, a unor deficienţe în organizarea mun­cii, strînsul recoltei este mult întîr­­ziat in unele gospodării de stat, care pină la sfîrşitul săptămînii trecute nu au recoltat decît 28 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu. Ţinind seama de faptul că griul a trecut de faza optimă de coacere şi că fiecare zi de intîrziere produce pierderi prin scuturare, este necesar ca organele regionale şi raionale de partid, sfaturile populare, organele agricole, conducerile unităţilor agri­cole să ia măsuri urgente pentru fo­losirea la maximum a tuturor mij­loacelor existente pentru recoltare, să nu aştepte ca strînsul recoltei să se facă numai cu combine. Anul acesta, la uzinele „1 Mai“-Ploeşti se produc — pentru industria petrolieră — cu circa 80 la sută mai multe sape cu role faţă de anul trecut. Colectivul de aici se preocupă în permanenţă de perfecţiona­rea tipurilor de sape cu role la nivelul tehnicii înaintate. Iată un grup de muncitori discutînd des­pre calitatea îmbunătăţită a noilor tipuri de sape cu role, executate recent. De la stingă la dreapta: frezo­rul Ilie Drăgunescu, strungarul Gh. Cursaru, tehnologul Ion Ungureanu, frezoarea Ecaterina Perju şi electri­cianul Alexandru Lazăr. (Foto M. Cioc) Alte raioane au terminat treieratul GALAŢI (red. ziarului „Viaţă Nouă).­­ In ziua de 30 iulie colec­tiviştii din raioanele Filimon Sîrbu şi Călmăţui au terminat complet treieratul griului, însufleţiţi de suc­cesele obţinute anul acesta în obţinerea de producţii mari la ha. colectiviştii, ajutaţi de mecanizato­rii din S.M.T., pun bazele unei re­colte bogate pentru anul viitor. Nu­mai în raionul Călmăţui gospodă­riile colective au făcut arături a­­dînci pent­ru însămînţările de toam­nă pe o suprafaţă de peste 3.000 ha.­ iar o altă suprafaţă de 3.000 ha. a fost însămînţată cu porumb furajer. De asemenea, aproape gata cu treie­­rişul este şi raionul Galaţi, iar in raionul Focşani au terminat treiera­tul 29 gospodării colective şi 24 înto­vărăşiri agricole. La G.A.S. Ceptura, raionul Cricov, arăturile adînci de vară sînt a­­proape terminate. (Foto Agerpres) Mai multă atenţie pregătirilor pentru însilozarea porumbului IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In a­­cest an gospodăriile colective din ra­ionul Iaşi cultivă cu porumb pentru siloz o suprafaţă cu mult mai mare faţă de anii trecuţi. Datorită aplicării regulilor agrotehnice se obţine o pro­ducţie mare la ha. Nu peste m­ul­tă vreme porumbul de siloz va ajunge în faza de coacere lapte-ceară. Dar ca să se obţină un furaj de bună calitate, însilozarea trebuie să se facă în bune condiţii. Pregătirile pentru insilozare se des­făşoară însă anevoios în raion. Sunt puţine gospodăriile colective unde se pregătesc gropile pentru însilozare. De asemenea, cele două S.M.T.-uri din ra­ion — Holboca și Vlădeni — nu au început nici pînă acum să pregăteas­că tocătoarele mecanice sau să adap­teze batozele reformate pentru tocat. Conducătorii raionului Iași nu s-au sezisat de faptul că din cele 6.000 tone de furaje timpurii — lucerna, iarbă, buruieni etc. — ce trebuiau însilozate nu s-au realizat decît 1766 tone. Ei n-au luat măsuri nici pentru buna pre­gătire a însilozării porumbului — cea mai valoroasă plantă de siloz. Comi­tetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Iaşi au datoria să îndrume pe lucră­torii din G.A.S. şi S.M.T., precum şi pe colectivişti şi întovărăşiţi să ter­mine la timp toate pregătirile nece­sare, astfel ca din întreaga cantitate de porumb de siloz să se obţină un nu­treț de bună calitate. ei. Guvernul R. P. Romíné a recunoscut Republica Dahomey Cu prilejul proclamării indepen­denţei Republicii Dahomey, tovară­şul Chivu Stoica, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, a trimis preşedin­telui Consiliului de Miniştri al Re­publicii Dahomey, Hubert Maga, o telegramă de felicitare. Aducînd la cunoştinţă recunoaşte­rea de către guvernul român a Re­publicii Dahomey ca stat indepen­dent, în telegramă se exprimă con­vingerea că intre cele două ţări se vor stabili şi dezvolta relaţii prie­teneşti. DE A IUUM’UL ANILOR — N-am avut curajul să mă cer la oţelărie, povesteşte Cos­­tici Enache. Eram de statură prea mică. Mă gîndeam : cum o să pot face faţă, atît de scund, la munca de oţelar, la cuptorul mare ? Enache e un om cam timid. Acum ciţiva ani, cind s-a îndră­gostit, a rămas la fel de temător ca in faţa cuptorului : făcuse un dans cu o fată, discutase cu ea, şi după aceea n-a mai ştiut cum să reintre în vorbă. O urmărea de la distanţă, săptămini întregi, cu o privire sfioasă, ferindu-se să nu fie văzut. Intr-o zi, cind fata se uita într-o vitrină, cineva a bătut-o uşor pe umăr. S-a în­tors : tînărul cu faţa roşie ca fo­cul, care o urmărea tăcut de săp­tămini, i-a pus in mină un bile­ţel şi a dispărut. Era — în scris — declaraţia de dragoste a lui Enache. — Pe atunci — povesteşte so­ţia lui Enache — la Hunedoara erau destui golani care asvîrleau vorbe unite ; cind am văzut un băiat atit de sfios şi delicat am simţit o căldură la inimă, mi-a plăcut, ne-am căsătorit. Şi cuptorul cel mare s-a lăsat cucerit de Enache. Băiatul ve­nise tocmai de la Drăgăşani, era urmărit de ani şi ani de dorinţa de-a fi muncitor: fusese ospătar şi ţîştiga bine, dar n-a cunoscut linişte pînă n-a devenit muncitor. A lucrat la furnale şi in multe părţi, dar abia după armată a avut „curajul“ — el, cel scund — să se ceară la oţelărie. S-a in­teresat cu grijă, săptămini în­tregi, de parcă ar fi mers un pe­ţit, să afle cine se ocupă mai cu dragoste de tineri. A aflat că Traian Bîrlea, comunist, un om scund ca şi Enache, ştie să facă oameni unu’ şi unu' din tinerii echipei sale , şi, intr-adevăr, în clţi d­­i ani Enache, din „omul 5“ şi „omul 4“, a devenit „omul 1“, prim topitor, şef de echipă. A uitat că „fusese“ cîndva scund. Nici nu e atit de scund pe cit i s-a părut. Cuptorul cel „mare“ a rămas mic, e din ve­chea oţelărie, unde continuă să lucreze Bîrlea, iar Enache lu­crează ca şef de echipă in oţelă­­ria a doua, la cuptoare mari, de 185 tone. A devenit membru de partid. S-a clasat luni in şir pri­mul dintre toţi topitorii. L-am cunoscut luna trecută, văzînd un tinăr biciclist care mereu se agita parcă fără rost prin oțelărie. I-am cerut expli­caţii şi a spus zîmbind cam sfios: — Sint în con­cediu, dar n-am plecat nicăieri, îmi mobilez a­­partamentul. Vin pe aici așa, in vizită, să văd cum merge trea­ba... Nu voisem concediu, dar ştiţi, trebuie să fiu odihnit : cup­toarele astea au rămas „mici", curind voi începe să lucrez la un cuptor din acelea care se con­struiesc acolo in fund — şi mi-a arătat primul dintre noile cup­toare de 400 de tone, adevăraţi uriaşi faţă de cuptoarele „micii" oţelării. Nu s-a mai gindit că ar fi prea înalte cuptoarele pentru el. După cum vedeţi, oamenii, în cursul anilor, cresc şi se înalţă. SERGIU FARCAŞAN

Next