Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)
1960-08-02 / nr. 4902
Pas. ULTIMELE ȘTIRI U.R.S.S. propune participarea guvernelor statelor membre ale șefilor O.N.U. la examinarea problemei dezarmării NEW YORK (Agerpres). — TASS : La 31 iulie P. D. Morozov, reprezentantul permanent ad-interim al U.R.S.S. pe lingă O.N.U., s-a întilnit cu Luis Padilla Nervo, preşedintele Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, şi i-a înmînat în numele guvernului sovietic o scrisoare în legătură cu propunerea reprezentantului S.U.A. pe lingă O.N.U. cu privire la convocarea şedinţei Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. In scrisoarea reprezentantului permanent al S.U.A. pe lingă O.N.U., în care se cere convocarea Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, se spune în documentul remis de reprezentantul sovietic, este denaturată adevărata stare de lucruri care a dus la zădărnicirea lucrărilor Comitetului celor zece state pentru dezarmare. In pofida faptelor, se încearcă să se scoată basma curată poziţia pe care guvernul Statelor Unite ale Americii a adoptat-o în cursul tratativelor. După cum se ştie, Comitetul celor zece a fost chemat să examineze, în conformitate cu rezoluţia Adunării Generale din 20 noiembrie 1959 cu privire la dezarmarea generală și totală, propunerile concrete îndreptate spre înfăptuirea acestei sarcini. Chiar de la începutul lucrărilor Comitetului celor zece, guvernele S.U.A. și celorlalte puteri occidentale participante la comitet au refuzat sub diferite pretexte să examineze în fond propunerea prezentată de U.R.S.S. la 18 septembrie 1959 în Adunarea Generală a O.N.U. Dorind să contribuie la realizarea unui succes al lucrărilor comitetului în care popoarele şi-au pus mari speranţe, guvernul sovietic, ţinînd seama de desfăşurarea discutării problemei dezarmării, a supus la 2 iunie a.c. spre examinare Comitetului o nouă propunere referitoare la prevederile fundamentale ale tratatului cu privire la dezarmarea generală și totală. In întreaga perioadă cît au durat tratativele în Comitetul celor zece, se arată în scrisoare, puterile occidentale nu au urmărit elaborarea unui tratat asupra dezarmării, ci s-au îndeletnicit cu discuţii sterile. Propunerea puterilor occidentale din 18 martie, care nu era îndreptată spre rezolvarea problemei dezarmării, urmărea doar scopul de a institui un control fără să se înfăptuiască măsuri de dezarmare. Dată fiind poziţia adoptată de S.U.A. şi de celelalte puteri occidentale în Comitetul celor zece, s-a constatat că in acest comitet nu se putea ajunge la o înţelegere în nici o chestiune referitoare la problema dezarmării. Tocmai de aceea, guvernul sovietic şi-a întrerupt participarea la lucrările comitetului şi a prezentat problema dezarmării spre examinare Adunării Generale. Caracterul intrutotul întemeiat al acestei acţiuni a guvernului U.R.S.S. este confirmat de întregul cuprins al aşa-numitei propuneri „noi" pe care Statele Unite ale Americii au prezentat-o la 27 iunie, după încetarea lucrărilor comitetului. Ea este menţionată în scrisoarea reprezentantului S.U.A., care nu aduce nici o modificare la poziţia lor în problemele dezarmării. Ca şi propunerea puterilor occidentale din 16 martie, propunerea sus-menţionată nu prevede măsuri reale de dezarmare, ci reduce totul la instituirea unui control fără dezarmare, adică la măsuri pentru legalizarea unui larg sistem de spionaj pe plan internaţional. Dat fiind că S.U.A. şi statele partenere ale S.U.A. din blocuri militare, care le sprijină, au adoptat o asemenea poziţie, nu se pot aştepta cîtuşi de puţin rezultate pozitive de la discutarea problemei dezarmării în Comisia pentru dezarmare, deşi, după convingerea profundă a guvernului sovietic, mai multe state membre ale comisiei năzuiesc sincer la rezolvarea acestei probleme. Guvernul sovietic este de părere că convocarea Comisiei pentru dezarmare în actualele condiţii, în ajunul sesiunii Adunării Generale a O.N.U., chemată să examineze sub toate aspectele problema dezarmării, nu poate decît să agraveze situaţia şi să împiedice o discutare rodnică la apropiata sesiune a Adunării Generale a acestei probleme de cea mai mare importanţă a zilelor noastre. In virtutea celor de mai sus, guvernul sovietic consideră inoportună convocarea în momentul de faţă a Comisiei pentru dezarmare a O.N.U. şi ridică obiecţiuni împotriva convocării ei. Esenţa divergenţelor în problemele dezarmării dintre poziţiile ţărilor socialiste, pe de o parte, şi ale puterilor occidentale, pe de altă parte, este atît de serioasă îneît discutarea acestor probleme trebuie să aibă loc in Adunarea Generală şi, în plus, discuţiile trebuie să fie ample şi multilaterale. Discutarea problemei dezarmării in Adunarea Generală este necesară şi pentru a asigura nivelul cuvenit acestei discuţii şi a o desfăşura cu maximum de succes. După părerea guvernului sovietic, acestui ţel i-ar corespunde cel mai bine participarea personală a şefilor guvernelor statelor membre ale O.N.U. Iniţiativa diferitelor state, precum şi a secretarului general, în ceea ce priveşte invitarea şefilor de guverne la sesiunea Adunării Generale ar fi de mare importanţă, deoarece participarea şefilor de guverne, mai ales ale statelor care dispun de cea mai mare putere militară, ar contribui într-o mai mare măsură la un succes îa examinarea problemei dezarmării, ca şi a altor cîteva probleme politice importante, ceea ce ar avea drept urmare micşorarea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea întregii situaţii internaţionale. -o«o-Nu - bombei atomice! Un marş spre baza de la Finningley (Anglia) LONDRA 31 (Agerpres). La 30 iulie sute de englezi — muncitori, funcţionari, profesori, studenţi şi elevi — s-au adunat din multe colţuri ale ţării la Finningley, în apropiere de oraşul Doncaster (comitatul Yorkshire), unde se află baza de bombardiere atomice engleze. Participanţii la miting au organizat o demonstraţie în faţa intrării în bază, care a fost baricadată cu sîrmă ghimpată şi care se afla sub pază întărită. întreg personalul bazei a fost pus în stare de alarmă. 20 de participanţi la demonstraţie, care au încercat să pătrundă pe teritoriul bazei pentru a difuza manifeste în rîndul personalului, au fost arestaţi de poliţie. După miting şi demonstraţie cei prezenţi au format o coloană şi au pornit spre Doncaster, purtînd pancarde cu lozincile : „Jos arma nucleară, vrem pace !“ „Nu — bombei atomice I“. -090" Príncipiile acordului de la Potsdam cer încheierea tratatului de pace cu Germania Memorandumul guvernului R. D. Germane BERLIK 1 (Agerpres). După cum anunţă agenţia A.D.N., la 1 august a avut loc la Berlin o conferinţă de presă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a semnării acordului de la Potsdam. In cadrul conferinţei de presă, Otto Winzer, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al R.D. Germane, a comunicat că guvernul R. D. Germane a adresat un memorandum statelor coaliţiei antihitleriste în care subliniază că este necesar să se sprijine în mod eficient forţele păcii din Germania şi să se opună o rezistenţă hotărîtă faţă de militarismul german agresiv. In memorandum se subliniază marea importanţă a acordului de la Potsdam pentru soarta poporului german şi se arată că dacă principiile acordului de la Potsdam ar fi fost înfăptuite în întreaga Germanie, acum nu ar fi existat problema germană şi Germania ar fi fost un stat unit, democrat şi iubitor de pace. Guvernul R.D. Germane consideră necesar să condamne cu hotărîre propaganda revanşardă şi pretenţiile formulate oficial în R.F. Germană la teritoriile altor ţări, ca însemnînd o pregătire ideologică a agresiunii, să înfiereze crearea Bundeswehrului sub comanda generalilor hitlerişti revanşarzi şi înarmarea lui cu rachete şi mijloace de exterminare în masă ca fiind o primejdie actuală pentru pace. In memorandum se arată că încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane ar însemna pentru poporul german începutul apropierii acestor state şi a acordului lor de a se înfăptui treptat reunificarea pe o bază democratică. în încheierea conferinţei de presă, Otto Winzer a arătat că asigurarea păcii pe calea dezarmării şi neutralităţii reprezintă baza pe care pot fi rezolvate problemele naţionale ale Germaniei. El a subliniat că tocmai acum, ţinînd seama de dezvoltarea deosebită a celor două state germane, încheierea Tratatului de pace este inevitabilă și urgentă pentru ca în întreaga Germanie să fie înfăptuite principiile acordului de la Potsdam. Numai printr-un tratat de pace ar putea fi deschisă calea spre reunificarea Germaniei. ULTIMELE ȘTIRI ------ -------pro-----Scurte știri MOSCOVA. Ziarul „Sovetskaia Rossia“ a publicat convorbirea unui corespondent al său cu noul ambasador al R. P. Române in U.R.S.S., N. Guină, care a vorbit printre altele despre sarcinile pe care le are în calitate de ambasador la Moscova, despre succesele Romîniei populare, despre primele sale impresii asupra Moscovei şi moscoviţilor. BERLIN. După cum s-a anunţat, în ultimele zile funcţionarii pazei de frontieră din R.F.G. au întreprins la frontiera de stat occidentală a R.D.G. noi tentative de a provoca incidente. Datorită atitudinii reţinute a funcţionarilor poliţiei de frontieră a R.D.G., toate aceste provocări au eşuat. ULTIMELE ȘTIRI Proclamarea independenţei Republicii Dahomey Telegrama adresată de N. S. Hruşciov primului ministru al noului stat african PARIS (Agerpres). — TASS : In noaptea de 31 iulie spre 1 august, la ora 24, a avut loc ceremonia solemnă a proclamării independenţei Republicii Dahomey. După cum anunţă agenţiile de Informaţii din străinătate, documentele corespunzătoare au fost semnate la 30 iulie de Louis Jacquinot, reprezentantul guvernului francez, şi Hubert Maga, primul ministru al Republicii Dahomey. MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS : Uniunea Sovietică recunoaşte Republica Dahomey drept stat independent şi este gata să stabilească cu ea relaţii diplomatice şi să facă schimb de reprezentanţe diplomatice, se anunţă în telegrama adresată la 31 iulie de către N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., primului-ministru al Republicii Dahomey, Hubert Maga. In memorabila zi a proclamării independenţei Republicii Dahomey, se subliniază în telegramă, popoarele Uniunii Sovietice urează din toată inima poporului acestei ţări mari succese în construirea şi întărirea tînărului său stat independent. Permiteţi-mi să-mi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi colaborare rodnică, care există deja între U.R.S.S. şi celelalte state africane, se vor dezvolta şi intre ţările noastre. -090- Guvernul sovietic este gata să acorde Republicii Congo un larg ajutor MOSCOVA 31 (Agerpres). - TASS : La 31 iulie guvernul sovietic a dat publicităţii o declaraţie în care se arată că in cazul continuării agresiunii Împotriva Republicii Congo, finind seama de urmările primejdioase ale acesteia pentru pacea generală, va lua măsuri hotârîte pentru a da o ripostă agresorilor care acţionează de fapt - după cum a ieşit in prezent pe deplin la iveală - cu sprijinul tuturor puterilor coloniale ale N.A.T.O. In declaraţia guvernului sovietic se subliniază că agresorii şi complicii lor, paralel cu încercările de a lichida independenţa Republicii Congo cu ajutorul forţei armate, încearcă să o sugrume din punct de vedere economic prin înfometare şi dezorganizarea vieţii economice a ţării. In prezent, datoria fiecărui stat, căruia îi sunt scumpe idealurile libertăţii şi independenţei naţionale a popoarelor este de a ajuta Republica Congo şi din punct de vedere economic. Uniunea Sovietică declară că este gata să examineze în mod pozitiv problema acordării unui larg ajutor economic Republicii Congo in scopul creării in această ţară a unor condiţii normale in viaţa ei economică. Guvernul U.R.S.S. a trimis deja guvernului Republicii Congo 10.000 tone de alimente sub formă de ajutor. In viitorul apropiat spre ţărmurile Republicii Congo se va îndrepta incă o navă sovietică care va transporta in această ţară 100 de autocamioane sovietice. Societatea de Cruce Roşie va trimite in curind NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS : La 26 iulie Patrice Lumumba, primul-ministru al Republicii Congo, a adresat o scrisoare lui Dag Hammarskjoeld, secretarul general al O.N.U. In scrisoare se relatează despre atrocităţile săvîrşite de trupele belgiene în Katanga. In scrisoare se comunică de asemenea că „mii de cetăţeni congolezi au fost împuşcaţi in localităţile Kipusi, Dilolo, Bukama, Manono, Kabalo, Albertville, Kabongo, Kamina In Republica Congo un grup de medici şi personal medical sovietic, precum şi medicamente şi utilaj medical necesar. Uniunea Sovietică, se spune în declaraţia guvernului U.R.S.S., este gata să acorde Republicii Congo ajutor economic şi tehnic şi să dezvolte cu ea o colaborare reciproc avantajoasă şi legături comerciale bazate pe principiul neamestecului în treburile interne, egalităţii depline în drepturi şi respectului reciproc, fără să pună nici un fel de condiţii cu caracter politic, militar sau de altă natură. Numirea ambasadorului U. R. S. S. in Congo MOSCOVA (Agerpres). TASS : Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. l-a numit pe Mihail Iakovlev ambasador al U.R.S.S. în Republica Congo Pînă la numirea în această funcţie, Mihail Iakovlev a fost ministru al Afacerilor Externe al R.S.F.S.R. şi Kaniama“ şi că „colonialiştii europeni ucid pe toţi congolezii care apar singuri pe şosea“. In scrisoare se arată că „trupele belgiene care în momentul de faţă sunt retrase din celelalte provincii ale Congoului sunt concentrate in provincia Katanga unde şi-au organizat statul major“. „Dată fiind gravitatea situaţiei, se spune in scrisoarea lui P. Lumumba, îmi permit să insist încă o dată asupra cererii mele care v-a fost adusă la cunoştinţă anterior: retragerea imediată a trupelor belgiene din Congo“. LEOPOLDVILLE 31 (Agerpres).— Potrivit relatărilor agenţiilor de presă occidentale, la 30 iulie au avut loc două întîlniri între Hammarskjoeld, secretar general al O.N.U., şi vicepreşedintele guvernului congolez, Antoine Gizenga, după care a fost dat publicităţii un comunicat. In comunicat s-a anunţat înfiinţarea unei comisii congoleze pentru aplicarea celor două rezoluţii ale Consiliului de Securitate cu privire la Congo. Comisia va fi formată din şase membri şi va fi prezidată de primul-ministru Patrice Lumumba sau locţiitorul său. In cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Invăţămîntului, Culturii şi Informaţiilor al Republicii Congo, Anicet Kashamura, a cerut aplicarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate cu privire la Congo în care se cere retragerea trupelor belgiene în cel mai scurt timp. O vizită ce provoacă uimire MOSCOVA I (Agerpres). TASS: Corespondentul din Leopoldville al ziarului „Pravda", Orestov, scrie că intenția lui Hammarskjoeld de a vizita Katanga a provocat uimire in Congo. Desigur că secretarul general al O.N.U. nu va pleca intr-o călătorie de plăcere, ci pentru a duce tratative politice, subliniază Orestov. Este pe deplin explicabil faptul că la Leopoldville oamenii ifi pun întrebarea: Cu cine poate duce Hammarskjoeld tratative în Katanga ? După cum se ştie. In momentul de faţă acolo îşi fac de cap militarii belgieni şi „guvernul trădătorului Chombe, respins de întregul popor congolez. După cum subliniază Orestov, proiectata călătorie a secretarului general al O.N.U. în Katanga este privită cu o deosebită circumspecţie deoarece Chombe ia măsuri grabnice pentru a-şi asigura sprijinul puterilor occidentale. Orestov scrie în continuare că conducătorii congolezi subliniază că tocmai in acest moment opinia publică mondială şi toţi prietenii Republicii Congo trebuie să-i ajute acesteia si zădărnicească cîrdăşia imperialiştilor occidentali cu trădătorii din Katanga şi să nu admită nici un fel de compromisuri în dauna intereselor poporului congolez. Atrocitățile săvîrşite de trupele belgiene şi colonialişti în Katanga SCÎNTEIA 99Soluţia“ Nixon pentru... fericirea americanilor ! Furat de „patosul" său electoral, vicepreşedintele S.U.A., R. Nixon, in ajunul congresului partidului republican a folosit coloanele ziarului „New York Herald Tribune" pentru a încerca să-i convingă pe americani că fericirea şi salvarea lor a stat, stă şi va sta in... impozite ! In impozitele fireşte păstorite de republicani... spre îndestularea monopolurilor şi fabricanţilor de armament. Cum i-au fericit însă pe americani impozitele republicane îşi asumă sarcina să ne lămurească nu altcineva decît revista nord americană „U. S. News and World Report" dînd amănunt« la care Nixon a considerat că nu-i chiar aşa recomandabil să se coboare. „Ce se întimplă cu contribuabilul dacă suma impozitelor depăşeşte valoarea a tot ce posedă el ?“ — şi-a pus întrebarea revista „U. S. News and World Report“. Drept râspuns revista aminteşte de pildă de soarta popularului artist american Bud Abbot. Cînd a trecut de 60 de ani, Abbot a hotărit să părăsească scena şi să-şi trăiască restul zilelor liniştit. Dar... deodată s-a văzut în sapă de lemn. După cum a povestit el corespondentului revistei americane, impozitele pe care a trebuit să le achite sint atit de mari, incit singura avere a bătrînului actor — casa in care locuia - a fost scoasă la licitație. Dar nici aceasta n-a putut acoperi datoria pe care Abbot trebuie s-o plătească. Povestind corespondentului revistei soarta sa tragică Abbot a declarat : „Sint un om sfirşit. Am trăit foarte cumpătat şi socoteam că nu voi fi un pericol la bătrineţe. Nu ştiu unde voi trăi cînd îmi vor vinde casa“. O soartă asemănătoare are şi cunoscutul scriitor William Saroyan. Acesta a declarat presei că probabil va părăsi pentru totdeauna S.U.A. şi va trebui să rămină in străinătate pînă la sfirşitul vieţii intrucit a fost obligat să plătească drept impozit nici mai mult nici mai puţin decit... 30.000 dolari. ,,Nu am nimic în afară de îmbrăcăminte învechită“ - a spus Saroyan cu amărăciune. Despre soarta americanilor de rind pot fi intîlnite în ziarele americane notiţe de felul celei care urmează : „A nice Botier din New Hampshire a fost arestat întrucît a refuzat să plătească impozitul pe venit“. Cazuri de felul acesta sint cu miile in S.U.A. „Povara impozitelor recunoaşte „U. S. News and World Report“ care şi aşa se găseşte la un nivel record, creşte într-un ritm nemaipomenit pentru vreme de pace“. Graficul alăturat, conţinind cifrele oficiale publicate în Occident, arată că in principalele ţări capitaliste povara bugetelor este suportată de masele largi ale populaţiei prin impozite excesive, in timp ce cota-parte din volumul impozitelor revenind corporaţiilor nu e mai mare de 18 la sută. ULTIMELE ȘTIRI Din culisele tratativelor franco-vest-germane PARIS 1 Corespondentul Agerpres transmite : Tratativele franco-vestgermane care au avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute la Paris între cancelarul Adenauer şi preşedintele De Gaulle, cu participarea miniştrilor de război vest-gerian şi francez s-au desfăşurat, cum e cazul de obicei cu vizitele cancelarului federal în capitalele occidentale, în cel mai desăvîrşit secret. Nu au fost publicate comunicate şi declaraţii oficiale. Această rezervă a fost păstrată tocmai pentru că organizatorii tratativelor ştiau că obiectul discuţiilor lor — în primul rind problemele privind strîngerea colaborării militare in cadrul axei Paris-Bonn — se lovesc de ostilitatea opiniei publice. Comentatorii francezi s-au ferit să dea în vileag faptul că discuţiile s-au purtat mai ales în legătură cu acordarea de baze pentru Bundeswehr pe teritoriul francez. „Aceasta pentru că - după cum explică un ziar vest-german ca „Frankfurter Allgemeine“ — creşterea rapidă a forţelor armate vest-germane stîrneşte temeri la Paris...“. Pentru a căuta să liniştească opinia publică franceză, cercurile guvernante de la Paris se gîndesc in momentul de faţă la o soluţie care „să salveze aparenţele“, permiţind în acelaşi timp prezenţa trupelor vest-germane pe pămîntul francez. „Ministerul francez al Afacerilor Interne — scrie ziarul „Paris Presse l’Intransigeant“ — îşi imaginează fără nici un fel de entuziasm cum soldaţii germani în uniforme se vor plimba pe străzile oraşelor din Franţa. Ar fi însă o soluţie : s-ar putea aranja în aşa fel ca soldaţii Bundeswehrului, ca şi soldaţii americani din Spania, să poarte haine civile in afara orelor de serviciu“". Ziarele se mulţumesc să relateze doar despre faptul că discuţiile dintre Adenauer şi Strauss pe de o parte, şi De Gaulle şi Messmer pe de altă parte s-au referit la ratificarea de către Franţa a înarmării Germaniei occidentale cu racheta americane de tip „Polaris“ cu încărcătură atomică. Livrarea acestor rachete fusese de altfel stabilită, fără consultarea celorlalţi aliaţi occidentali, încă de acum citeva luni, in cursul schimbului de vizite dintre Strauss şi colegul său american Brucker, urmînd doar ca guvernul vest-german să încunoştiinţeze de acest fapt împlinit celelalte guverne occidentale. In ce priveşte reacţiile în celelalte capitale vest-europene la vizita lui Adenauer la Paris, ziarul britanic „Times“ îşi exprimă temeri că o prea mare apropiere între Franţa şi Germania occidentală „ar însemna o scădere simţitoare a influenţei britanice în afacerile vest-europene". „Chiar şi numai faptul că Londra nu a fost informată în prealabil despre întîlnirea De Gaulle-Adenauer i-a nemulţumit pe englezi“ , nota cotidianul „General Anzeiger“ din Bonn. Floarea preferată a lui Adenauer Desen de EUG. TARU -090-Nici o alianţă cu revanşarzii de la Bonn! Declaraţia Biroului Politic al Partidului Comunist Francez PARIS (Agerpres). — In legătură cu vizita la Paris a cancelarului Adenauer şi a ministrului de Război vest-german, Strauss, Biroul Politic al Partidului Comunist Francez a dat publicităţii o declaraţie întitulată : „Nici o alianţă cu revanşarzii de la Bonn“, în care se subliniază că această vizită nu poate sluji altor scopuri decît intensificării războiului rece. „Biroul Politic al Partidului Comunist Francez — se spune în declaraţie — cheamă pe participanţii la mişcarea de rezistenţă de toate orientările să-şi ridice glasul şi să condamne alianţa cu Bonnul, să condamne politica care este în contradicţie flagrantă cu interesele naţionale, cu independenţa ţării şi cu pacea din intreaga lume, să lupte pentru lichidarea tuturor bazelor străine din Franţa, pentru dezarmare“. Intr-o altă declaraţie, Biroul Politic al Partidului Comunist Francez critică măsurile luate de guvern şi subliniază că acestea „înrăutăţesc condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii şi provoacă o creştere rapidă a costului vieţii“. Zecile de miliarde de franci înghiţiţi de războiul din Algeria şi de cheltuielile pentru înarmare, în special pentru crearea forţei de şoc atomice, scutirile de impozit acordate marilor societăţi capitaliste, ale căror profituri şi supraprofituri cresc neîncetat — iată adevăratele cauze ale actualei intensificări a mizeriei maselor populare, subliniază declaraţia. -090-Executari de patrioţi algerieni PARIS (Agerpres). TASS : Opinia publică democrată din Franţa, care a aflat cu indignare despre executarea tînărului membru al Frontului de eliberare naţională din Algeria, Laklifi, cere încetarea represiunilor, care s-au înteţit în ultima vreme, împotriva patrioţilor algerieni. La 1 august la Paris s-a aflat despre o nouă crimă a autorităţilor militare franceze împotriva poporului algerian. In zorii zilei de 30 iulie în oraşul Oran (Algeria) au fost executaţi alţi patru participanţi la mişcarea de eliberare naţională. Declaraţia guvernului provizoriu al Republicii Algeria, publicată in presă, subliniază că numai în luna iulie a acestui an autorităţile franceze au executat 10 patrioţi algerieni, printre care şi Laklifi. Nr. 4302 coreea de sud Mari demonstraţii ale populaţiei împotriva falsurilor electorale săvîrşite de autorităţi Armata mobilizată pentru înăbuşirea manifestaţiilor PHENIAN 1 (Agerpres). — Alegerile de la 29 iulie pentru Adunarea Naţională a Coreei de Sud, desfăşurate în condiţiile stării excepţionale, falsurilor şi terorii, au adus totuşi înfrîngerea totală a Partidului liberal lisînmanist. Liberalii au obţinut doar un loc în Camera Superioară a Parlametrului. După răsturnarea guvernului lui Li Sin Man, mulţi lisinmanişti s-au proclamat „independenţi“. Clica lui Ho Cijon, care se afla la putere, a sprijinit maşinaţiunile acestor „independenţi" care însă nu au reuşit să strecoare in Adunarea Naţională decit 41 deputaţi. In Adunarea Naţională majoritatea locurilor au fost obţinute de Partidul democrat care, de asemenea, nu s-a dat nături de la falsificarea buletinelor, de la corupţie şi de la alte maşinaţiuni. In tot cursul zilelor de 30 şi 31 iulie au avut loc în Coreea de Sud demonstraţii împotriva abuzurilor comise in timpul votării şi al numărătorii voturilor. La 31 iulie au avut loc demonstraţii de protest în oraşele Samciun şi Tecjon unde demonstranţii au dat foc la 53 urne cu buletine. Populaţia din judeţul Rindije (provincia Kanvon), indignată de falsurile comise pentru „alegerea" unui fost membru al Partidului liberal listumanist, a atacat la 30 iulie sediul direcţiei administrative judeţene şi a ars toate urnele cu buletinele de vot. In oraş a avut loc o demonstraţie care a durat cîteva ore. După cum anunţă presa sud-coreeană, demonstraţii Împotriva falsificării alegerilor au avut loc la Nambon, Taegu şi in alte localităţi. Posturile de radio din Coreea de Sud au anunţat la 31 iulie că in 11 circumscripţii electorale vor avea loc noi alegeri. Autorităţile reacţionare ale lui Ho Cijon iau măsuri aspre pentru a înăbuşi demonstraţiile populare împotriva falsificării alegerilor. Corespondenţii agenţiilor străine anunţă din Seul că în şedinţa sa din 30 iulie guvernul Ho Cijon a adoptat hotărîrea de a se pedepsi cu asprime participanţii la demonstraţii. Li Ho, ministrul Afacerilor Interne al Coreei de Sud, a ameninţat că va folosi trupele dacă situaţia se va înrăutăţi. La 31 iulie poliţia sud-coreeană a început arestări masive în rîndurile participanţilor la demonstraţii. Au fost efectuate deja arestări la Tedjon, Kimcen, Pusan şi în alte oraşe. REDACŢIA ŞI ADMINISTratia Bucureşti, Piaţa „Scînteii". Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafie Casa Scinteiî „L V. Stalin* un*