Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)

1960-08-02 / nr. 4902

Pas.­ ULTIMELE ȘTIRI U.R.S.S. propune participarea guvernelor statelor membre ale șefilor O.N.U. la examinarea problemei dezarmării NEW YORK­­ (Agerpres). — TASS : La 31 iulie P. D. Morozov, re­prezentantul permanent ad-interim al U.R.S.S. pe lingă O.N.U., s-a în­­tilnit cu Luis Padilla Nervo, preşe­dintele Comisiei O.N.U. pentru de­zarmare, şi i-a înmînat în numele guvernului sovietic o scrisoare în legătură cu propunerea reprezentan­tului S.U.A. pe lingă O.N.U. cu pri­vire la convocarea şedinţei Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. In scrisoarea reprezentantului per­manent al S.U.A. pe lingă O.N.U., în care se cere convocarea Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, se spune în documentul remis de reprezentantul sovietic, este denaturată adevărata stare de lucruri care a dus la zădăr­nicirea lucrărilor Comitetului celor zece state pentru dezarmare. In po­fida faptelor, se încearcă să se scoată basma curată poziţia pe care guver­nul Statelor Unite ale Americii a adoptat-o în cursul tratativelor. După cum se ştie, Comitetul celor zece a fost chemat să examineze, în conformitate cu rezoluţia Adunării Generale din 20 noiembrie 1959 cu privire la dezarmarea generală și to­tală, propunerile concrete îndreptate spre înfăptuirea acestei sarcini. Chiar de la începutul lucrărilor Co­mitetului celor zece, guvernele S.U.A. și celorlalte puteri occidentale participante la comitet au refuzat sub diferite pretexte să examineze în fond propunerea prezentată de U.R.S.S. la 18 septembrie 1959 în Adunarea Generală a O.N.U. Dorind să contribuie la realizarea unui suc­ces al lucrărilor comitetului în care popoarele şi-au pus mari speranţe, guvernul sovietic, ţinînd seama de desfăşurarea discutării problemei dezarmării, a supus la 2 iunie a.c. spre examinare Comitetului o nouă propunere referitoare la prevederile fundamentale ale tratatului cu pri­vire la dezarmarea generală și to­tală. In întreaga perioadă cît au durat tratativele în Comitetul celor zece, se arată în scrisoare, puterile occi­dentale nu au urmărit elaborarea unui tratat asupra dezarmării, ci s-au îndeletnicit cu discuţii sterile. Propunerea puterilor occidentale din 18 martie, care nu era îndreptată spre rezolvarea problemei dezar­mării, urmărea doar scopul de a institui un control fără să se înfăp­tuiască măsuri de dezarmare. Dată fiind poziţia adoptată de S.U.A. şi de celelalte puteri occiden­tale în Comitetul celor zece, s-a constatat că in acest comitet nu se putea ajunge la o înţelegere în nici o chestiune referitoare la problema dezarmării. Tocmai de aceea, guvernul sovie­tic şi-a întrerupt participarea la lu­crările comitetului şi a prezentat problema dezarmării spre exami­nare Adunării Generale. Caracterul intrutotul întemeiat al acestei acţiuni a guvernului U.R.S.S. este confirmat de întregul cuprins al aşa-numitei propuneri „noi" pe care Statele Unite ale A­­mericii au prezentat-o la 27 iunie, după încetarea lucrărilor comitetu­lui. Ea este menţionată în scrisoarea reprezentantului S.U.A., care nu a­­duce nici o modificare la poziţia lor în problemele dezarmării. Ca şi propunerea puterilor occidentale din 16 martie, propunerea sus-menţio­­nată nu prevede măsuri reale de dezarmare, ci reduce totul la insti­tuirea unui control fără dezarmare, adică la măsuri pentru legalizarea unui larg sistem de spionaj pe plan internaţional. Dat fiind că S.U.A. şi statele par­tenere ale S.U.A. din blocuri mili­tare, care le sprijină, au adoptat o asemenea poziţie, nu se pot aştepta cîtuşi de puţin rezultate pozitive de la discutarea problemei dezarmării în Comisia pentru dezarmare, deşi, după convingerea profundă a guver­nului sovietic, mai multe state mem­bre ale comisiei năzuiesc sincer la rezolvarea acestei probleme. Guvernul sovietic este de părere că convocarea Comisiei pentru de­zarmare în actualele condiţii, în a­­junul sesiunii Adunării Generale a O.N.U., chemată să examineze sub toate aspectele problema dezarmării, nu poate decît să agraveze situaţia şi să împiedice o discutare rodnică la apropiata sesiune a Adunării Ge­nerale a acestei probleme de cea mai mare importanţă a zilelor noastre. In virtutea celor de mai sus, gu­vernul sovietic consideră inoportună convocarea în momentul de faţă a Comisiei pentru dezarmare a O.N.U. şi ridică obiecţiuni împotriva convo­cării ei. Esenţa divergenţelor în problemele dezarmării dintre poziţiile ţărilor socialiste, pe de o parte, şi ale pu­terilor occidentale, pe de altă parte, este atît de serioasă îneît discutarea acestor probleme trebuie să aibă loc in Adunarea Generală şi, în plus, dis­cuţiile trebuie să fie ample şi multi­laterale. Discutarea problemei de­zarmării in Adunarea Generală este necesară şi pentru a asigura nivelul cuvenit acestei discuţii şi a o des­făşura cu maximum de succes. După părerea guvernului sovietic, a­­cestui ţel i-ar corespunde cel mai bine participarea personală a şefilor gu­vernelor statelor membre ale O.N.U. Iniţiativa diferitelor state, precum şi a secretarului general, în ceea ce priveşte invitarea şefilor de guverne la sesiunea Adunării Generale ar fi de mare importanţă, deoarece par­ticiparea şefilor de guverne, mai ales ale statelor care dispun de cea mai mare putere militară, ar con­tribui într-o mai mare măsură la un succes îa examinarea problemei dezarmării, ca şi a altor cîteva pro­bleme politice importante, ceea ce ar avea drept urmare micşorarea încordării internaţionale şi îmbu­nătăţirea întregii situaţii interna­ţionale. -o«o-Nu - bombei atomice! Un marş spre baza de la Finningley (Anglia) LONDRA 31 (Agerpres).­­ La 30 iulie sute de englezi — muncitori, funcţionari, profesori, studenţi şi elevi — s-au adunat din multe colţuri ale ţării la Finningley, în apropiere de oraşul Doncaster (comitatul Yorkshire), unde se află baza de bombardiere atomice engleze. Participanţii la miting au organi­zat o demonstraţie în faţa intrării în bază, care a fost baricadată cu sîrmă ghimpată şi care se afla sub pază întărită. întreg personalul ba­zei a fost pus în stare de alarmă. 20 de participanţi la demonstraţie, care au încercat să pătrundă pe te­ritoriul bazei pentru a difuza ma­nifeste în rîndul personalului, au fost arestaţi de poliţie. După miting şi demonstraţie cei prezenţi au format o coloană şi au pornit spre Doncaster, purtînd pan­­carde cu lozincile : „Jos arma nu­cleară, vrem pace !“ „Nu — bombei atomice I“. -090" Príncipiile acordului de la Potsdam cer încheierea tratatului de pace cu Germania Memorandumul guvernului R. D. Germane BERLIK 1 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia A.D.N., la 1 au­gust a avut loc la Berlin o conferinţă de presă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a semnării acordului de la Potsdam. In cadrul conferinţei de presă, Otto Winzer, adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe al R.D. Germane, a comunicat că guvernul R. D. Germane a adresat un memo­randum statelor coaliţiei antihitle­riste în care subliniază că este nece­sar să se sprijine în mod eficient forţele păcii din Germania­ şi să se opună o rezistenţă hotărîtă faţă de militarismul german agresiv. In memorandum se subliniază marea importanţă a acordului de la Potsdam pentru soarta poporului german şi se arată că dacă princi­piile acordului de la Potsdam ar fi fost înfăptuite în întreaga Germa­nie, acum nu ar fi existat problema germană şi Germania ar fi fost un stat unit, democrat şi iubitor de pace. Guvernul R.D. Germane consideră necesar să condamne cu hotărîre propaganda revanşardă şi pretenţiile formulate oficial în R.F. Germană la teritoriile altor ţări, ca însemnînd o pregătire ideologică a agresiunii, să înfiereze crearea Bundeswehrului sub comanda generalilor hitlerişti revanşarzi şi înarmarea lui cu ra­chete şi mijloace de exterminare în masă ca fiind o primejdie actuală pentru pace. In memorandum se arată că înche­ierea Tratatului de pace cu cele două state germane ar însemna pentru poporul german începutul apropierii acestor state şi a acordului lor de a se înfăptui treptat reunificarea pe o bază democratică. în încheierea conferinţei de presă, Otto Winzer a arătat că asigurarea păcii pe calea de­zarmării şi neutralităţii reprezin­tă baza pe care pot fi rezolvate problemele naţionale ale Germaniei. El a subliniat că tocmai acum, ţi­nînd seama de dezvoltarea deosebită a celor două state germane, încheie­rea Tratatului de pace este inevita­bilă și urgentă pentru ca în întreaga Germanie să fie înfăptuite princi­piile acordului de la Potsdam. Nu­mai printr-un tratat de pace ar pu­tea fi deschisă calea spre reunifica­rea Germaniei. ULTIMELE ȘTIRI ------ -------pro-----­Scurte știri MOSCOVA. Ziarul „Sovetskaia Rossia“ a publicat convorbirea unui corespondent al său cu noul ambasa­dor al R. P. Române in U.R.S.S., N. Guină, care a vorbit printre al­tele despre sarcinile pe care le are în calitate de ambasador la Moscova, despre succesele Romîniei populare, despre primele sale impresii asupra Moscovei şi moscoviţilor. BERLIN. După cum s-a anunţat, în ultimele zile funcţionarii pazei de frontieră din R.F.G. au întreprins la frontiera de stat occidentală a R.D.G. noi tentative de a provoca incidente. Datorită atitudinii reţinute a funcţio­narilor poliţiei de frontieră a R.D.G., toate aceste provocări au eşuat. ULTIMELE ȘTIRI Proclamarea independenţei Republicii Dahomey Telegrama adresată de N. S. Hruşciov primului ministru al noului stat african PARIS­­ (Agerpres). — TASS : In noaptea de 31 iulie spre 1 august, la ora 24, a avut loc ceremonia so­lemnă a proclamării independenţei Republicii Dahomey. După cum a­­nunţă agenţiile de Informaţii din străinătate, documentele corespun­zătoare au fost semnate la 30 iulie de Louis Jacquinot, reprezentantul guvernului francez, şi Hubert Maga, primul ministru al Republicii Da­homey. MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS : Uniunea Sovietică recunoaşte Repu­blica Dahomey drept stat indepen­dent şi este gata să stabilească cu ea relaţii diplomatice şi să facă schimb de reprezentanţe diploma­tice, se anunţă în telegrama adre­sată la 31 iulie de către N. S. Hruş­ciov, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., primului-ministru al Republicii Dahomey, Hubert Maga. In memorabila zi a proclamării independenţei Republicii Dahomey, se subliniază în telegramă, popoa­rele Uniunii Sovietice urează din toată inima poporului acestei ţări mari succese în construirea şi întă­rirea tînărului său stat independent. Permiteţi-mi să-mi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi colabo­rare rodnică, care există deja între U.R.S.S. şi celelalte state africane, se vor dezvolta şi intre ţările noastre. -090- Guvernul sovietic este gata să acorde Republicii Congo un larg ajutor MOSCOVA 31 (Agerpres). - TASS : La 31 iulie guvernul sovietic a dat pu­blicităţii o declaraţie în care se arată că in cazul continuării agresiunii Îm­potriva Republicii Congo, finind seama de urmările primejdioase ale acesteia pentru pacea generală, va lua măsuri hotârîte pentru a da o ripostă agre­sorilor care acţionează de fapt - după cum a ieşit in prezent pe deplin la iveală - cu sprijinul tuturor puterilor coloniale ale N.A.T.O. In declaraţia guvernului sovietic se subliniază că agresorii şi com­plicii lor, paralel cu încercările de a lichida independenţa Republicii Congo cu ajutorul forţei armate, încearcă să o sugrume din punct de vedere economic prin înfometare şi dezorganizarea vieţii economice a ţării. In prezent, datoria fiecărui stat, căruia îi sunt scumpe idealu­rile libertăţii şi independenţei na­ţionale a popoarelor este de a ajuta Republica Congo şi din punct de vedere economic. Uniunea Sovietică declară că este gata să examineze în mod pozitiv problema acordării unui larg ajutor economic Republicii Congo in scopul creării in această ţară a unor con­diţii normale in viaţa ei economică. Guvernul U.R.S.S. a trimis deja guvernului Republicii Congo 10.000 tone de alimente sub formă de a­­jutor. In viitorul apropiat spre ţăr­murile Republicii Congo se va în­drepta incă o navă sovietică care va transporta in această ţară 100 de autocamioane sovietice. Societatea de Cruce Roşie va trimite in curind NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS : La 26 iulie Patrice Lumum­ba, primul-ministru al Republicii Congo, a adresat o scrisoare lui Dag Hammarskjoeld, secretarul general al O.N.U. In scrisoare se relatează despre atrocităţile săvîrşite de tru­pele belgiene în Katanga. In scrisoare se comunică de ase­menea că „mii de cetăţeni congolezi au fost împuşcaţi in localităţile Ki­­pusi, Dilolo, Bukama, Manono, Ka­­balo, Albertville, Kabongo, Kamina In Republica Congo un grup de medici şi personal medical sovietic, precum şi medicamente şi utilaj me­dical necesar. Uniunea Sovietică, se spune în declaraţia guvernului U.R.S.S., este gata să acorde Republicii Congo a­­jutor economic şi tehnic şi să dez­volte cu ea o colaborare reciproc avantajoasă şi legături comerciale bazate pe principiul neamestecului în treburile interne, egalităţii de­pline în drepturi şi respectului re­ciproc, fără să pună nici un fel de condiţii cu caracter politic, militar sau de altă natură. Numirea ambasadorului U. R. S. S. in Congo MOSCOVA­­ (Agerpres). TASS : Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. l-a numit pe Mihail Iakov­lev ambasador al U.R.S.S. în Repu­blica Congo Pînă la numirea în această func­ţie, Mihail Iakovlev a fost ministru al Afacerilor Externe al R.S.F.S.R. şi Kaniama“ şi că „colonialiştii euro­peni ucid pe toţi congolezii care apar singuri pe şosea“. In scrisoare se arată că „trupele belgiene care în momentul de faţă sunt retrase din celelalte provincii ale Congoului sunt concentrate in provincia Katanga unde şi-au orga­nizat statul major“. „Dată fiind gra­vitatea situaţiei, se spune in scrisoa­rea lui P. Lumumba, îmi permit să insist încă o dată asupra cererii mele care v-a fost adusă la cunoş­tinţă anterior: retragerea imediată a trupelor belgiene din Congo“. LEOPOLDVILLE 31 (Agerpres).— Potrivit relatărilor agenţiilor de presă occidentale, la 30 iulie au avut loc două întîlniri între Hammarsk­joeld, secretar general al O.N.U., şi vicepreşedintele guvernului con­­golez, Antoine Gizenga, după care a fost dat publicităţii un comunicat. In comunicat s-a anunţat înfiinţa­rea unei comisii congoleze pentru aplicarea celor două rezoluţii ale Consiliului de Securitate cu privire la Congo. Comisia va fi formată din şase membri şi va fi prezidată de primul-ministru Patrice Lumumba sau locţiitorul său. In cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Invăţămîntului, Culturii şi Informaţiilor al Republicii Congo, Anicet Kashamura, a cerut apli­carea rezoluţiilor Consiliului de Se­curitate cu privire la Congo în care se cere retragerea trupelor belgiene în cel mai scurt timp. O vizită ce provoacă uimire MOSCOVA I (Agerpres).­­ TASS: Corespondentul din Leopoldville al ziarului „Pravda", Orestov, scrie că intenția lui Hammarskjoeld de a vi­zita Katanga a provocat uimire in Congo. Desigur că secretarul gene­ral al O.N.U. nu va pleca intr-o că­lătorie de plăcere, ci pentru a duce tratative politice, subliniază Ores­tov. Este pe deplin explicabil faptul că la Leopoldville oamenii ifi pun întrebarea: Cu cine poate duce Hammarskjoeld tratative în Katan­ga ? După cum se ştie. In momentul de faţă acolo îşi fac de cap milita­rii belgieni şi „guvernul­ trădătoru­lui Chombe, respins de întregul po­por congolez. După cum subliniază Orestov, proiectata călătorie a secretarului general al O.N.U. în Katanga este privită cu o deosebită circumspecţie deoarece Chombe ia măsuri grabni­ce pentru a-şi asigura sprijinul pu­terilor occidentale. Orestov scrie în continuare că conducătorii congolezi subliniază că tocmai in acest moment opinia pu­blică mondială şi toţi prietenii Re­publicii Congo trebuie să-i ajute a­­cesteia si zădărnicească cîrdăşia im­perialiştilor occidentali cu trădătorii din Katanga şi să nu admită nici un fel de compromisuri în dauna inte­reselor poporului congolez. Atrocitățile săvîrşite de trupele belgiene şi colonialişti în Katanga S­C­Î­N­T­E­I­A 99Soluţia“ Nixon pentru... fericirea americanilor ! Furat de „patosul" său electoral, vicepreşedinte­le S.U.A., R. Nixon, in a­­junul congresului parti­dului republican a folosit coloanele ziarului „New York Herald Tribune" pen­tru a încerca să-i convin­gă pe americani că feri­cirea şi salvarea lor a stat, stă şi va sta in... im­pozite ! In impozitele fi­reşte păstorite de republi­cani... spre îndestularea monopolurilor şi fabrican­ţilor de armament. Cum i-au fericit însă pe americani impozitele republicane îşi asumă sarcina să ne lămurească nu altcineva decît revista nord americană „U. S. News and World Report" dînd amănunt« la care Nixon a considerat că nu-i chiar aşa recoman­dabil să se coboare. „Ce se întimplă cu con­tribuabilul dacă suma im­pozitelor depăşeşte valoa­rea a tot ce posedă el ?“ — şi-a pus întrebarea re­vista „U. S. News and World Report“. Drept râs­­puns revista aminteşte de pildă de soarta popu­larului artist american Bud Abbot. Cînd a tre­cut de 60 de ani, Abbot a hotărit să părăsească scena şi să-şi trăiască restul zilelor liniştit. Dar... deodată s-a văzut în sapă de lemn. După cum a povestit el corespon­­dentului revistei america­ne, impozitele pe care a trebuit să le achite sint atit de mari, incit singura a­­vere a bătrînului actor — casa in care locuia - a fost scoasă la licitație. Dar nici aceasta n-a pu­tut acoperi datoria pe care Abbot trebuie s-o plătească. Povestind co­respondentului revistei soarta sa tragică Abbot a declarat : „Sint un om sfirşit. Am trăit foarte cumpătat şi socoteam că nu voi fi un pericol la bătrineţe. Nu ştiu unde voi trăi cînd îmi vor vinde casa“. O soartă asemănătoare are şi cunoscutul scriitor William Saroyan. Acesta a declarat presei că pro­babil va părăsi pentru totdeauna S.U.A. şi va trebui să rămină in străi­nătate pînă la sfirşitul vieţii intrucit a fost obli­gat să plătească drept impozit nici mai mult nici mai puţin decit... 30.000 dolari. ,,Nu am ni­mic în afară de îmbrăcă­minte învechită“ - a spus Saroyan cu amărăciune. Despre soarta america­nilor de rind pot fi in­­tîlnite în ziarele america­ne notiţe de felul celei care urmează : „A­­ nice Botier din New Hampshire a fost arestat întrucît a refuzat să plă­tească impozitul pe ve­nit“. Cazuri de felul aces­ta sint cu miile in S.U.A. „Povara impozitelor­­ recunoaşte „U. S. News and World Report“ care şi aşa se găseşte la un nivel record, creşte în­­tr-un ritm nemaipomenit pentru vreme de pace“. Graficul ală­turat, conţi­­nind cifrele ofi­ciale publicate în Occident, a­­rată că in prin­cipalele ţări ca­pitaliste povara bugetelor este suportată de masele largi ale populaţiei prin impozite excesi­ve, in timp ce cota-parte din volumul impozi­telor revenind corporaţiilor nu e mai mare de 18 la sută. ULTIMELE ȘTIRI D­in culisele tratativelor franco-vest-germane PARIS 1 Corespondentul Agerpres transmite : Tratativele franco-vest­­germane care au avut loc la sfîrşi­­tul săptămînii trecute la Paris între cancelarul Adenauer şi preşedintele De Gaulle, cu participarea miniştrilor de război vest-gerian şi francez s-au desfăşurat, cum e cazul de obi­cei cu vizitele cancelarului federal în capitalele occidentale, în cel mai desăvîrşit secret. Nu au fost publi­cate comunicate şi declaraţii ofi­ciale. Această rezervă a fost păstrată tocmai pentru că organizatorii tra­tativelor ştiau că obiectul discuţiilor lor — în primul rind problemele pri­vind strîngerea colaborării militare in cadrul axei Paris-Bonn — se lo­vesc de ostilitatea opiniei publice. Comentatorii francezi s-au ferit să dea în vileag faptul că discuţiile s-au purtat mai ales în legătură cu acordarea de baze pentru Bundes­wehr pe teritoriul francez. „Aceasta pentru că - după cum explică un ziar vest-german ca „Frankfurter Allgemeine“ — creşterea rapidă a forţelor armate vest-germane stîr­­neşte temeri la Paris...“. Pentru a căuta să liniştească opi­nia publică fran­ceză, cercurile gu­vernante de la Paris se gîndesc in momentul de faţă la o soluţie care „să salveze apa­renţele“, permiţind în acelaşi timp prezenţa trupelor vest-germane pe pămîntul francez. „Ministerul fran­cez al Afacerilor Interne — scrie ziarul „Paris Pre­sse l’Intransi­­geant“ — îşi ima­ginează fără nici un fel de entu­ziasm cum sol­daţii germani în uniforme se vor plimba pe străzile oraşelor din Fran­ţa. Ar fi însă o so­luţie : s-ar putea aranja în aşa fel ca soldaţii Bun­deswehrului, ca şi soldaţii americani din Spania, să poarte haine civile in afara orelor de serviciu“". Ziarele se mul­ţumesc să relateze doar despre faptul că discuţiile din­tre Adenauer şi Strauss pe de o parte, şi De Gaulle şi Messmer pe de altă parte s-au referit la ratifi­carea de către Franţa a înarmării Germaniei occidentale cu racheta a­­mericane de tip „Polaris“ cu încăr­cătură atomică. Livrarea acestor ra­chete fusese de altfel stabilită, fără consultarea celorlalţi aliaţi occidentali, încă de acum ci­­teva luni, in cursul schimbu­lui de vizite dintre Strauss şi colegul său american Brucker, urmînd doar ca guvernul vest-german să încunoş­­tiinţeze de acest fapt împlinit ce­lelalte guverne occidentale. In ce priveşte reacţiile în celelalte capitale vest-europene la vizita lui Adenauer la Paris, ziarul britanic „Times“ îşi exprimă temeri că o prea mare apropiere între Franţa şi Germania occidentală „ar însemna o scădere simţitoare a influenţei brita­nice în afacerile vest-europene". „Chiar şi numai faptul că Londra nu a fost informată în prealabil des­pre întîlnirea De Gaulle-Adenauer i-a nemulţumit pe englezi“ , nota cotidianul „General Anzeiger“ din Bonn. Floarea preferată a lui Adenauer Desen de EUG. TARU -090-Nici o alianţă cu revanşarzii de la Bonn! Declaraţia Biroului Politic al Partidului Comunist Francez PARIS­­ (Agerpres). — In legă­tură cu vizita la Paris a cancelaru­lui Adenauer şi a ministrului de Război vest-german, Strauss, Biroul Politic al Partidului Comunist Fran­cez a dat publicităţii o declaraţie întitulată : „Nici o alianţă cu revan­şarzii de la Bonn“, în care se subli­niază că această vizită nu poate sluji altor scopuri decît intensifi­cării războiului rece. „Biroul Politic al Partidului Co­munist Francez — se spune în de­claraţie — cheamă pe participanţii la mişcarea de rezistenţă de toate orientările să-şi ridice glasul şi să condamne alianţa cu Bonnul, să condamne politica care este în con­tradicţie flagrantă cu interesele na­ţionale, cu independenţa ţării şi cu pacea din intreaga lume, să lupte pentru lichidarea tuturor bazelor străine din Franţa, pentru dezar­mare“. Intr-o altă declaraţie, Biroul Po­litic al Partidului Comunist Francez critică măsurile luate de guvern şi subliniază că acestea „înrăutăţesc condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii şi provoacă o creştere rapidă a costului vieţii“. Zecile de miliarde de franci în­ghiţiţi de războiul din Algeria şi de cheltuielile pentru înarmare, în spe­cial pentru crearea forţei de şoc a­­tomice, scutirile de impozit acordate marilor societăţi capitaliste, ale că­ror profituri şi supraprofituri cresc neîncetat — iată adevăratele cauze ale actualei intensificări a mizeriei maselor populare, subliniază decla­raţia. -090-Executari de patrioţi algerieni PARIS­­ (Agerpres).­­ TASS : O­­pinia publică democrată din Franţa, care a aflat cu indignare despre executarea tînărului membru al Frontului de eliberare naţională din Algeria, Laklifi, cere încetarea re­presiunilor, care s-au înteţit în ul­tima vreme, împotriva patrioţilor algerieni. La 1 august la Paris s-a aflat des­pre o nouă crimă a autorităţilor mi­litare franceze împotriva poporului algerian. In zorii zilei de 30 iulie în oraşul Oran (Algeria) au fost execu­taţi alţi patru participanţi la mişca­rea de eliberare naţională. Declaraţia guvernului provizoriu al Republicii Algeria, publicată in presă, subliniază că numai în luna iulie a acestui an autorităţile fran­ceze au executat 10 patrioţi alge­rieni, printre care şi Laklifi. Nr. 4302 coreea de sud Mari demonstraţii ale populaţiei împotriva falsurilor electorale săvîrşite de autorităţi Armata mobilizată pentru înăbuşirea manifestaţiilor PHENIAN 1 (Agerpres). — Alegerile de la 29 iulie pentru Adunare­a Naţională a Coreei de Sud, desfăşurate în condiţiile stării excepţionale, falsurilor şi terorii, au adus totuşi înfrîngerea totală a Partidului liberal lisînmanist. Liberalii au obţinut doar un loc în Camera Superioară a Par­lamet­rului. După răsturnarea guvernului lui Li Sin Man, mulţi lisinma­­nişti s-au proclamat „independenţi“. Clica lui Ho Cijon, care se afla la putere, a sprijinit maşinaţiunile acestor „independenţi" care însă nu au reuşit să strecoare in Adunarea Naţională decit 41 deputaţi. In Adunarea Naţională majoritatea locurilor au fost obţinute de Par­tidul democrat care, de asemenea, nu s-a dat n­­­ături de la falsificarea buletinelor, de la corupţie şi de la alte maşinaţiuni. In tot cursul zilelor de 30 şi 31 iulie au avut loc în Coreea de Sud de­monstraţii împotriva abuzurilor comise in timpul votării şi al numără­torii voturilor. La 31 iulie au avut loc demonstra­ţii de protest în oraşele Samciun şi Tec­jon unde demonstranţii au dat foc la 53 urne cu buletine. Populaţia din judeţul Rindije (pro­vincia Kanvon), indignată de falsu­rile comise pentru „alegerea" unui fost membru al Partidului liberal listumanist, a atacat la 30 iulie se­diul direcţiei administrative judeţe­ne şi a ars toate urnele cu buletinele de vot. In oraş a avut loc o demon­straţie care a durat cîteva ore. După cum anunţă presa sud-core­­eană, demonstraţii Împotriva falsifi­cării alegerilor au avut loc la Nam­­bon, Taegu şi in alte localităţi. Posturile de radio din Coreea de Sud au anunţat la 31 iulie că in 11 circumscripţii electorale vor avea loc noi alegeri. Autorităţile reacţionare ale lui Ho Cijon iau măsuri aspre pentru a înă­buşi demonstraţiile populare împo­triva falsificării alegerilor. Corespon­denţii agenţiilor străine anunţă din Seul că în şedinţa sa din 30 iulie gu­vernul Ho Cijon a adoptat hotărîrea de a se pedepsi cu asprime par­ticipanţii la demonstraţii. Li Ho, ministrul Afacerilor Interne al Co­reei de Sud, a ameninţat că va folosi trupele dacă situaţia se va înrăutăţi. La 31 iulie poliţia sud-coreeană a început arestări masive în rîndurile participanţilor la demonstraţii. Au fost efectuate deja arestări la Ted­­jon, Kimcen, Pusan şi în alte oraşe.­­ REDACŢIA ŞI ADMINISTr­a­tia Bucureşti, Piaţa „Scînteii". Tel. 17.60.10, 17.60.40, 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligra­fie Casa Scinteiî „L V. Stalin* un*

Next