Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)

1960-09-01 / nr. 4927

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­ Anul XXX Nr. 4927 Joi 1 septembrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Dezbaterile cu privire la Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej -------------Şedinţa din ziua de 31 august -------------­ Miercuri dimineaţa au conti­nuat lucrările sesiunii extraordi­nare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Şedinţa a fost deschisă de to­varăşul Constantin Pîrvu­lescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia inter­naţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne“. Primit cu vii aplauze, a luat cuvântul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adu­nări Naţionale în legătură cu situaţia internaţională şi poli­tica externă a Republicii Popu­lare Române demonstrează a­­vîntul impetuos cu care po­porul nostru apără cauza pă­cii şi hotărîrea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea coexisten­ţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus, în numele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale şi al guvernului, ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţio­nale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuţii deputaţii: Victor Bo­­lojan, circumscripţia electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ion Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Ia­­cob Teclu, circumscripţia electo­rală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia e­­lectorală Coşereni, regiunea Bucu­reşti, Anton Breitenhofer, cir­cumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, cir­cumscripţia electorală Călimă­­neşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul to­varăşul Gheorghe Apostol, pre­şedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuţii deputaţii Lu­dovic Takács, circumscripţia e­­lectorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Ba­cău, Gheorghe Călinescu, circum­scripţia electorală Baloteşti, re­giunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău- Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electo­rală Alexandru Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circum­scripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. In numele Comisiei de politi­că externă a Marii Adunări Na­ţionale, deputatul Mihail Cru­­ceanu, preşedintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de ho­­tărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Naţională a ra­portului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu pri­vire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a aprobat in unanimitate Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că, avînd în vedere importanţa deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de im­portanţă deosebită, în şedinţa co­mună a Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre apro­bare Marii Adunări Naţionale ca delegaţia Republicii Populare Ro­mâne la a 15-a sesiune a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, Marea Adunare Na­ţională a adoptat în unanimitate o hotărire prin care aprobă acea­stă propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvules­­cu a declarat apoi închise lucră­rile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvîntul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deo­sebit interes, raportul făcut ieri tovarăşul Gheorghe Gheorghiu­­şi şi despre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romine“. Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determi­nă evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare ca­racterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîn­­tul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexis­tenţei paşnice a ţărilor cu orîn­­duiri sociale diferite a devenit pro­blema centrală a relaţiilor interna­ţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnă­tate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cît şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Popu­lară Romină este o putere a păcii, datorită caracterului orînduirii sale economice şi sociale. Ea şi-a îndrep­tat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea indus­triei, a ramurilor paşnice ale eco­nomiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism în­seamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creă­rii unui mare belşug de bunuri ma­teriale şi spirituale pentru mase. Tocmai acestea sunt obiectivele tra­sate de Congresul al III-lea al par­tidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decît în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenţei paş­nice, se orientează spre dezvolta­rea colaborării economice, cultu­rale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor pro­blemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii ex­terne a Republicii Populare Româ­ne o constituie alianţa de nezdrun­cinat, colaborarea economică multi­laterală, relaţiile de asistenţă mu­tuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea So­vietică, glorioasa constructoare a comunismului, întregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei ştiinţific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntîm­­pinarea războiului, spiritului ei di­namic, ofensiv, principialităţii cu care demască pe adepţii „războiu­lui rece“. Politica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat pro­funde schimbări pozitive în atitu­dinea şi mentalitatea opiniei publi­ce ain Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Ro­­mânia şi-a adus contribuţia sa în ca­drul lagărului socialist, în activita­tea diverselor organisme internaţio­nale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea re­laţiilor internaţionale. Aşa cum a ară­tat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor probleme importante, spriji­nind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relaţiile in­ternaţionale, pentru încetarea ex­perienţelor nucleare, realizarea de­zarmării, rezolvarea problemei ger­mane în spiritul păcii, manifestîn­­du-şi în acelaşi timp iniţiativa pen­tru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală între statele din Bal­cani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile cul­turale, ştiinţifice şi tehnice ale R.P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progre­sului sunt un excelent mijloc de cu­noaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimburilor ştiinţifice, pentru în­suşirea reciprocă a tot ceea ce re­prezintă descoperire şi cucerire mo­dernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării muncii omu­lui. Acordurile culturale şi ştiinţi­fice încheiate de R. P. Romînă, ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nos­tru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contri­buie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consec­vente de pace, Romînia a devenit în anii noştri o putere politică res­pectată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţio­nal, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaţio­nale, republica noastră va conti­nua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este o nouă şi puternică confirmare a acestei linii consec­vente în politica noastră externă. Deşi principiile coexistenţei paş­nice, recunoscute ca singurele ra­ţionale de către popoare, sunt prin­cipii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relaţiile tuturor statelor, există însă forţe imperialiste care exercită încă o puternică influenţă asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii şi mijloace eco­nomice, propagandistice şi militare cu care încearcă să se împotriveas­că din răsputeri destinderii interna­ţionale, statornicirii unor relaţii fi­reşti, bazate pe încredere între Sta­te. Paralel cu săvîrşirea unei serii de acţiuni agresive, menite să otră­vească atmosfera internaţională, a­­ceste cercuri continuă să promo­veze cursa periculoasă a înarmări­lor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexisten­ţa paşnică. Uniunea Sovietică, îm­preună cu celelalte ţări socialiste, după ce au prezentat un plan rea­list de dezarmare generală şi to­tală care întruchipează năzuinţele întregii umanităţi, au manifestat răbdare şi bunăvoinţă în găsirea unor soluţii reciproc acceptabile. Intrucît toate aceste încercări con­structive s-au izbit de refuzul pu­terilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea ex­trem de importantă ca această pro­blemă să fie discutată la apropiata sesiune O.N.U., cu participarea re­prezentanţilor popoarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, în ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru de­zarmare a ajuns la concluzia că problema dezarmării trebuie dezbă­tută în Adunarea Generală O.N.U., forul internaţional reprezentativ, care a adoptat rezoluţia cu privire la dezarmarea generală şi totală şi care poate şi trebuie să ia hotărî­­rile corespunzătoare şi să îndrepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dezbateri, pentru a se mişca tra­tativele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns şi a le transforma în discuţii eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte şi să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezentanţilor cu cel mai mare prestigiu în viaţa statelor, împuterniciţi de către po­poare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii impor­tante pentru viaţa umanităţii. Declaraţia fostului ministru la­burist Arthur Henderson, membru în Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times“, care afirmă că: „Sunt multe de spus în fa­voarea participării şefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale O.N.U. în plus, şefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîl­­nească între ei ca parte a activită­ţii morale­­a Adunării Generale“ şi care cere premierului britanic Macmillan să conducă delegaţia ţă­rii sale la apropiata sesiune O.N.U. — arată că această necesitate este înţeleasă de cercuri destul de largi ale opiniei publice din Occident. Acordînd o deosebită importanţă actualei sesiuni a Adunării Gene­rale O.N.U. în care se va dezbate problema problemelor timpului nos­tru, dezarmarea generală şi totală, guvernul şi Prezidiul Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Popu­lare Române propun ca în fruntea delegaţiei noastre la lucrările aces­tei sesiuni a O.N.U. să fie desem­nat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrşit aspiraţiile poporului român şi voinţa sa de pace, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa sa în frun­tea delegaţiei va conferi reprezen­tării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, contribu­ţia activă pe care Republica Popu­lară Romînă se străduieşte s-o adu­că la soluţionarea problemelor im­portante ale vieţii contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Naţională va sprijini pe deplin această propunere. Sîntem încredinţaţi că poporul român va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegaţiei noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, pur­tătorul de cuvînt, solul năzuinţelor, al hotărîrii sale de a-şi consacra toate puterile creatoare făuririi unei vieţi noi, luptei pentru apăra­rea păcii. I­ ­n interiorul ziarului; • Dezbaterile cu privire la I Raportul tovarăşului Gheorghe I Gheorghiu-Dej (pag. 2-3). I • Presa internaţională despre I sesiunea Marii Adunări Naţio­­­­nale a R. P. Române (pag. 4-a). I • Cuvintările rostite de N. S. I Hruşciov şi J. Kádár cu prilejul I­I vizitei la expoziţia industrială a­­ I R. P. Ungare de la Moscova )­­(psg. 4-a). J Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romine I Marea Adunare Naţională a Republi­cii Populare Romine întrunită în zilele de 30 și 31 august a.c., în sesiune extraor­dinară, aprobă Raportul prezentat de to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu privire la situaţia internaţională şi poli­tica externă a guvernului Republicii Popu­lare Romíne. II Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romíne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a se­siune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Extinderea forajului cu turbina CRAIOVA (coresp. „Scînteii11). — In întrecerea pe care o desfăşoară, brigăzile de sondori de la între­prinderea de foraj Craiova au să­pat de la începutul anului şi pînă acum, peste plan 7.275 m. Brigă­zile conduse de Vasile Săbău, Ion Radu, Ion Lungeanu şi altele să­­pînd cu turbina au reușit să reducă timpul de forare cu 20—30 la sută. Pe sondorii acestei întreprinderi îi preocupă în mod deosebit extin­derea pe mai departe a forajului cu turbina, îneît să ajungă în acest an ca, pe întreaga întreprindere, peste 70 la sută din forajul prevăzut în plan să fie efectuat cu ajutorul a­­cestei metode. Expoziţie de artă plastică HUNEDOARA (red. ziarului „Uzi­na Noastră"). — La Hunedoara, in­­tr-una din sălile clubului siderurgiş­­tilor s-a deschis o interesantă ex­poziţie de artă plastică. Ea cuprinde peste 230 exponate, realizate de 37 artişti amatori din Hunedoara şi Calan. Majoritatea lucrărilor pre­zentate sunt inspirate din munca si­­derurgiştilor, din realizările înfăp­tuite la Hunedoara şi Calan în anii regimului de democraţie populară. -090- Economii din inovaţii De curînd s-a încheiat concursul de inovaţii organizat de Ministerul Industriei Bunurilor de Consum în colaborare cu comitetul Central al Uniunii Sindicatelor muncitorilor din întreprinderile industriei bunu­rilor de consum. La acest concurs desfășurat în semestrul II 1959 şi semestrul I 1960 au participat toate întreprinderile din cadrul a­­cestui minister, înregistrîndu-se un număr de 12.148 propuneri de ino­vaţii din care s-au aplicat 5.169. Valoarea economiilor ce se reali­zează de pe urma aplicării acestora este de peste 43 milioane lei. Con­cursul a antrenat un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri la ridicarea nivelului tehnic din în­treprinderile industriei bunurilor de consum. întreprinderilor cîștigătoare li s-au acordat importante premii în bani. --------------090---------------­ Zahăr peste plan ROMAN (coresp. „Scînteii“).­­ Intensificînd ritmul de fabricare a zahărului, colectivul fabricii „Ilie Pintilie“ din Roman a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe luna august cu 3 zile mai de­vreme, producînd în plus o cantitate de 180 tone zahăr. La aceasta a con­tribuit în bună măsură îmbunătăţi­rea procesului de tăiere a sfeclei de zahăr. Cele mai bune rezultate în între­cere le-a obţinut schimbul condus de Mihai Munteanu. Cuvîntul deputatului Victor Bolojan Faptul că Marea Adunare Naţio­nală s-a întrunit pentru a examina situaţia internaţională şi a dezbate politica externă a R. P. Romíne — a spus vorbitorul — subliniază marea importanţă pe care partidul, guvernul şi întregul nostru popor o acordă acestor probleme. Document valoros al politicii ex­terne de pace, pe care o promovea­ză cu consecvenţă statul nostru de­mocrat-popular, raportul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej expri­mă poziţia clasei muncitoare, ţără­nimii muncitoare, întregului nostru popor faţă de problemele situaţiei internaţionale şi, în primul rînd faţă de problema dezarmării care va fi dezbătută în apropiata sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împărtăşim cu bucurie propune­rea ca delegaţia care va reprezenta Republica Populară Romînă la se­siunea Adunării Generale a O.N.U. să aibă în fruntea ei pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exponen­tul cel mai autorizat al năzuinţelor de pace ale poporului nostru. A­­ceasta va sublinia şi mai mult do­rinţa sinceră a poporului nostru de a contribui activ la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a vieţii in­ternaţionale — problema dezarmă­rii, deosebita însemnătate pe care o acordăm apropiatei sesiuni a O.N.U. Sunt convins că Marea Adunare Naţională, exprimînd sentimentele întregului popor, va sprijini cu en­tuziasm propunerea făcută. In continuare deputatul Victor Bolojan a spus : Marile realizări ale poporului nostru în construirea vie­­ţii sale noi, socialiste, sunt cea mai grăitoare dovadă a voinţei noastre de pace şi totodată o contribuţie de preţ la întărirea păcii în lume. Planul de 6 ani de dezvoltare a economiei naţionale şi schiţa pro­gramului de perspectivă, aprobate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., oglindesc cu putere, după cum se arată în Raportul tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ocupările paşnice, constructive, ale poporului român şi marea lui în­credere în viitor, în perspectivele păcii mondiale. Sub înţeleaptă conducere a Parti­dului Muncitoresc Român întreaga noastră ţară a devenit un vast şan­tier al muncii paşnice; avîntul crea­­tor al oamenilor muncii transformă înfăţişarea ţării. Asistăm la dezvol­tarea fără precedent a industriei şi agriculturii, la înflorirea ştiinţei şi culturii, la crearea treptată a unui belşug de bunuri materiale şi spi­rituale. Arătînd că acest proces se oglin­deşte şi în regiunea Oradea vorbi­torul a scos îrn evidenţă succesele importante obţinute de oamenii muncii din această parte a ţării în industrie, agricultură, în ştiinţă, cultură, în ridicarea bunăstării lor materiale.­­ După ce a subliniat importanţa problemei dezarmării şi eforturile depuse de ţările socialiste pentru re­zolvarea ei, vorbitorul a spus : salu­tăm cu satisfacţie faptul că guver­nul român, consecvent politicii sale de pace, a propus înscrierea pe or­dinea de zi a sesiunii a unor pro­bleme importante legate de relaţiile de bună vecinătate între state, pre­cum şi de necesitatea educării tine­retului în spiritul ideilor păcii şi coexistenţei paşnice. Arătînd că poporul român este convins că pe calea tratativelor toate problemele litigioase, inclusiv problema dezarmării, îşi pot găsi so­luţia, deputatul Victor Bolojan a scos în evidenţă ideea marxist­­leninistă că în timpurile noastre nu există o inevitabilitate fatală a răz­boaielor, că forţele agresiunii pot fi silite să bată în retragere ; această idee insuflă popoarelor din întrea­ga lume încredere în forţele lor, în victoria cauzei păcii. Iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pentru asigurarea unei păci trainice găsesc un larg ecou în rîndul tuturor po­poarelor iubitoare de pace. Ideea păcii a devenit o forţă ma­terială care a cuprins mase de zeci şi sute de milioane de oameni de pe toate continentele. Noi sîntem con­vinşi că există premize favorabile ca forţele păcii să zădărnicească uneltirile agresorilor, să oprească cursa înarmărilor, îmi exprim încă o dată adeziunea totală faţă de ideile şi concluziile ce se desprind din Raportul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi urez succes deplin delegaţiei care va re­prezenta ln Organizaţia Naţiunilor Unite voinţa de pace a întregului nostru popor. i»♦«. Problemele progresului tehnic in dezbaterea organizaţiei de baza TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii). — Recent a avut loc adunarea organi­zaţiei de bază de la uzinele de ma­şini agricole „Tehnometal“ din Ti­mişoara în care s-a discutat despre aplicarea măsurilor necesare pentru extinderea tehnicii noi. Cu acest prilej inginerul şef al uzinei, tov. Ioniţă Bagiu, candidat de partid, a ţinut un referat în legătură cu mă­surile care vor fi luate în uzină pen­tru înfăptuirea hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la ridicarea nivelului tehn­­ic al producţiei. Printre altele, s-a arătat că în u­zină s-a trecut la mecanizarea ope­raţiunilor manuale grele, precum şi la automatizarea opririi maşinilor de perforat. In atelierul de perforat s-a con­struit o nouă maşină cu indici tehni­­co-economici superiori, prin a cărei intrare în funcţiune productivitatea muncii creşte de 8—10 ori, iar preţul de cost al tablei perforate scade sim­ţitor. Membrii şi candidaţii de partid au făcut apoi numeroase propuneri în legătură cu extinderea tehnicii noi în secţiile întreprinderii. ă«! Succes în noul an de învâtămînt seral! Aşa­dar, în această după amiază zeci de mii de muncitori vor păşi pra­gul şcolilor medii serale. Pasiunea pentru învăţătură cuprinde un număr tot mai mare de muncitori care s-au hotărît să-şi complecteze studiile fără a părăsi producţia. Cine sînt ei? In primul rind, tineri, tineri care la îndemnul partidului s-au hotărît să urce tot mai sus spre cul­mile culturii şi ale profesiunii lor, care înţeleg că tehnica socialismului poate fi mînaită numai de oameni cu o cul­tură multilaterală şi că ţara are ne­­voie de munca lor, de viitoarea lor pregătire. Atelierul tineretului învaţă Ieri, maistrul Vasile Cimbrescu tre­cea de la un strung la altul : — Va să zică, băieţi, de mîine la şcoală ! „Băieţii“ dădeau din cap şi îşi ve­deau mai departe de lucru cu gîndul la reîntîlnirea cu profesorii şi colegii din celelalte fabrici. Anul acesta 22 strungari din atelierul de vagoane al tineretului au absolvit clasele a Vlll-a, a IX-a, a X-a sau a Xl-a ale şcolii medii serale. N-a fost nici un corigent. Ilie Barbu, Gheorghe Oprea şi alţi cîţiva au primit premii pentru învăţătură. Mo­lipsitoare, pasiunea învăţăturii a cuprins în ultima vreme aproape întreg a­­telierul tineretului din secţia strungărie­­vagoane a „Griviţei Roşii". Marin Pău­­noiu a dat de curînd examenul de ma­turitate. Dar n-a terminat cu învăţă­tura. Acum se pregăteşte pentru exa­menul de admitere la facultatea de mecanică în vreme ce Constantin Balea, Vasile Bălaşu, Gheorghe Blenderiu, Vasile Pătală, Petre Greceanu, Mihai Dumitru, Ion Şulea şi Ignat Codrescu vor fi strigaţi azi la catalogul clasei a Vlll-a. E o intimplare ? Nu. Era firesc ca printre tinerii­­novatori, muncitori frun­taşi, pasionaţi de tehnică şi ştiinţă, să apară o lozincă mobilizatoare care a cuprins tot atelierul . „Fiecare tînăr să-şi completeze studiile la invâţă­­mîntul seral“, in jurul lor au văzut pri­virile încurajatoare ale maiştrilor, in­ginerilor, ale tuturor comuniştilor din secţie, au simţit umărul lor, au ascultat sfaturile lor. ...Azi, după termiinarea schimbului peste 30 de tineri strungari din secţia strungărie-vagoane a „Griviţei Roşii“, se vor îndrepta spre şcoală. Sub tăbliţa roşie Desigur că domnul Lemoître n-a ştiut de existenţa acelui moşier do­brogean care şi-a durat conac zăbre­­lit sus, pe deal, ca să aibă la picioare tot satul, sub ochiul lunetei şi sub gura puştii. Şi totuşi, poate din acelaşi in­stinct, poposind pe malul Dîmboviţei, domnul Lemaître şi-a ridicat casă, cu grădiniţă şi verandă, in coasta fabricii. Era mai comod şi mai sigur. Intre două cafele, mai dădea citeva ordine, între două havane, mai iscălea citeva con­cedieri. Şezlongul era moale, veranda, umbroasă. Şi totuşi... Astăzi, conacul fostului moşier do­brogean este sediul unei gospodării colective. Astăzi, pe zidul fostei vile de pe malul Dîmboviţei se află o tăbliţă roşie . Şcoala medie muncitorească TIMPURI NOI. „..Catalogul clasei a XI-a. Pe prima filă, numele cangrafiate cursiv. Şte­fan Nicolae, data naşterii : 28 septem­brie 1940 ; locul naşterii : comuna Brîn­­coveni, raionul Slobozia ; profesia : mecanic-mentor ; întreprinderea ; uzi­­nele „Timpuri Noi". La 20 de ani Ştefan Ncolae e pu­ternic şi adine ancorat în realitatea noastră, cu certitudini precise, cu con­vingeri fundamentale. E unul din mun­citorii preţuiţi ai secţiei, e candidat de partid şi, poate, cel mai bun elev al şcolii.­­ Ce te preocupă, ce te pasionează mai mult în afara fabricii şi a şcolii ? — Am să vă fac o mărturisire... De mic copil - încă păzeam caii pe Bă­răgan - mi-a plăcut să stau şi să gîn­­desc la lucruri ce păreau miraculoase. Cu această curiozitate a ajuns Şte­fan la fizica nucleară. La şcoală a a­­flat despre Jolliot-Curie, despre pilele atomice, despre dezintegrarea uraniu­lui şi un gînd, o idee care îi încăl­zeşte acum ochii, i-a venit în minte : nu s-ar putea găsi un procedeu care să oprească declanşarea reacţiei in lanţ ? E o idee vagă sau poate naivă, dar ea reflectă o preocupare care-l ridică pe Ştefan în rîndul oamenilor ce se simt atraşi şi participă la tot ce se petrece în jurul lor, oameni ce trăiesc profund şi însufleţiţi evenimen­tele epocii noastre. In numai cîţiva ani, în scurta dar bogata istorie a Republicii noastre, Şte­fan Nicolae a ajuns de la cîmpurile Bărăganului, cu herghelii şi ciulini, la abstractele cîmpuri electromagnetice ale lui Maxwell ; un întreg ate­lier de tineret al „Griviţei Ro­şii" se întîlneşte după orele de muncă în sălile de curs ; mii şi zeci de mii de muncitori împing mai departe orizontul cunoştinţelor lor, mă­rind rîndurile muncitorilor înaintaţi care stăpinesc tehnica modernă, avînd ca aliaţi logaritmii şi ecuaţiile, formulele chimice şi principiile termodinamicii. Le urăm tuturor succes ! AURELIA GOLIANU PAUL DIACONESCU SPORTIVI ROMÎNI - MEDALIAŢI OLIMPICI Aseară, la Roma, luptătorii romîni au reuşit rezultate excelente.­­ D. Pîrvulescu a cîştigat medalia olimpică de aur, I. Cernea — me­­dalie de argint, şi I. Ţăranu — medalie de bronz. (Ctil­i in pag. IIl­a reportajul trimisului nostru special la Roma) $ D. PIRVULESCU medalie de aur I. CERNEA medalie de argint

Next